Rampa, februarie 1928 (Anul 13, nr. 3006-3030)
1928-02-01 / nr. 3006
PUFI FULG Lei Calea Moşilor, 88 Eugeniu Benoni Calea Moşilor, 88 • folii pentru perniţe de divan .PALAREA şi refrişarea fulgilor din perne lei 40 Kg în prezenţa clienţilor nu Săptămâna AL911DRILOB na. SVon nescrobit rezistent și perfect la spălat metrul Americă superioară metrul Pânză de cearceafuri de bună calitate metrul Zefir garantat la spălat foarte racomandabill metrul Indian fit pentru rufărie lat BO c. m. metrul Finet Tenis desene garantate la spălat metrul Indian cu perioriat 100 c. m metrul Molton cr. desene moderne pentru rocta metrul Creton cu desene colorat artistic metrul Lino all lat 100 cm. foart r recomandabil pentru trusouri metrul Gradel prima calitate pentru rufărie barbatească metr. Molton Lan lat 80 cm. desene garantate | netr. Fular france extra fin. 'nipri. mat, lat 100 cm m. Opal şi Marchizet extra fin p. rufărie culori garantat la spălat la. Pânză de cearceafuri, pradică, forte rezistentă, lăţime 150 cm. I m- Pânză de cearceafuri superioară lăţime 160 cm. m. Pânză de cearceafuri superioara lăţime 200 cm. m. Pânză de cear ceafuri superioara lăţime 220 cm. m. Stofă de lâna pură, fantezie foarte recomandabilă m. Rasa de lână pură calitate extra fină diferite culori m. Zanana piuşaltă lăt 100 cm specială pentru capoate m Poplină de lână pentru rochi calitate sulitatea casei metrul Olandă £00 cm, I foarte si Olănduri franceze engleze belgiene, elveţiene in toate lăţimile Mdt. StM, ciorapi Secţiune specială de Stofe engleze Stofe franceze Stofe moderne de Dame şi Bărbaţi din fabricele cele mai renumite din Anglia şi Franţa vinde cel mal conve-e'-i' I .asii hiitiiliitft in anul 1878 DEPOZITARUL Slfoanelor Schroll xpeilifui in provincie prin postă cu rambursări. Paniari 10 Bucura$r QRGHIDAN 8 Folieton cu „va urma...“ I • ml,Hfl li. inul «.(H IH rr _______ de Romulus Dianu Din zece premii oferite de o revistă literară franceză cititorilor, fiindcă s’au ocupat de un concurs așa zis al „Eroului simpatic”, șapte au revenit femeilor. încă nu e un an de când scriam aici că singurul factor care contează în promovarea cărţii, sunt femeile, cari, pasager sau definitiv, primesc lectura ca pe o modă variabilă în formele ei, dar permanentă. Aşadar nu vom ofensa breslaşii «profesiunilor intelectuale», întrebându-ne ce citesc în această ţară doctorii, avocaţii, profesorii, inginerii, magistraţii. Femeile sunt singurele de întrebat. Maurice Bedel, laureatul premiului Goncourt era până la sfârşitul lui 1920, un necunoscut. A fost destul să se afle că romanul său «60 grade latitudine nordică» se ocupă într’un chip neamabil de o femee norvegiană, pentru ca tapajul literar să crească şi bărbaţii în caraghioslâcul lor masculin să se revolte. Bărbaţii, nu femeile! Chiar cei cari detestau pe Bedel, între cari Francis de Miomaedre, au pus atunci lucrurile la punct cu destulă brutalitate. Căci suntem literaţi şi liberi sa ne alegem subiectele literare de und vrem şi cum vrem. Dacă sunteţi susceptibili ca primadonele, duceţi-vă dracului, domnilor ! Citiţi statistici şi „monitoare"! Nu vă mai atingeţi de nici un roman, de nici o poemă. Desfiinţaţi din patrimoniul ţărilor civilizate bibliotecile ş i operele de artă. Dumneavoastră aţi dori ca literatura să vă ungă ca un untdelemn aromat pe burtă, după bac. Renunţaţi la noi cari nu ecăm decât cu cas-papierul ! In acest timp la noi, d. Ionel Teodoreanu obţinea cu romanul său „La Medeleni” un succes datorit reclamei ce femeile făceau romanului său. Şi nu se poate, minte limpede şi cap logic să nu observi cauzele împuţinării cititorilor, după războiţi. „Medelenii” sunt un roman excepţional erotic şi fragil. Războiul a făcut pe bărbaţi să uite ariile iubirilor romantice. In nici o carte de după războiu „nu se mai iubeşte”. Brutalitate, prozaism, simplificare. E atât de simplu ca nici nu mai citeşti. Aceasta e judecata clientului librăriei. Să se înstirue un premiu al călătoriilor amoroase ! Să se denunţe şi observe concurenţii. In tren, sau în auto, pe stradă sau in cele mai mărunte acte conjugale, femeea trăeşte literatură. Fie ea din elită, sau din cabaret. Şi faptul că spiritul ei afirmă astăzi în apus o autoritate şi un gust cel puţin în materia ce ne preocupă nediscutabil, nu trebue oare să fie privit de noi ca un simptom şi ca un avertisment pentru meşteşugarii de cărţi ! Există în literatura noastră o figură destul de cunoscută, predestinată posterităţii aşa cum alimentele W. C-ului. Spirit adunat în petice, melancolie de croitoreasă în scrisul bleg fără fantezie. Iar literatura lui o serie de incongruenţe. E aşa de profund şi de autentic prost ca nici nu mai observă că alţii sunt inteligenţi. Lumea se prezintă pentru el dreaptă şi reprodusă în serie. Despre literatură are concepţiile sale personale. Eroii trebue să fi absolvit nu mai mult de patru plase primare. Trebue să vorbească prostii şi banalităţi. Citindu- te ustură ochiii ca de fum. Camera îţi devine grajd, încep mobilele să trosnească surd ca la incendiu. In câteva rânduri autorul a fost si premiat. El reprezintă intrun anume chip literele româneşti. Personalităţile cultu- rale străine, călcând in Bucureşti iau contact şi cu el, biet autor a câtorva avortoane Spirituale admirate de câţiva (prin graţia lui Dumnezeu) decedaţi. E negru şi închis la inimă. Nu vorbesc de cunoştinţele sale generale, ţinute în orice ocazie ascunse şi nedemascate, dar timpurile în care acest fioros protozoai cunoştea lumea şi femeia sunt istoriceşte înaintea reconstituirilor lui Cuvier. Fantezia şi confortul nu sunt promovate nici în zona idealurilor sale concepute artisticeşte cu creion de tâmplărie pe foiţă job — corespunzând ca psichologie nutriţiei sălbatecului suit în agud cu pâinea în sân şi coborând de acolo doar ca să-şi elimine toxicele. Acest tip e existent. Se arată rar. Nu-l vezi plimbându-se, nu ştii ce face, nici ce scrie, căci n’a mai tipărit nimic de mult. In seama lui şi a semenilor lui sunt lăsate destinele literaturii noastre curente. Deaceea tot ce se scrie e aruncat în librărie într’o indiferenţă fără seamăn. Deaceia deseori mă gândesc că numărul neprietenilor mei n’ar spori nici cu un sfert din cifra de astăzi, dacă aş publica o serie de portrete hidoase (dincolo de hidos mai e o staţiune a Frumosului) ale câtorva batraciene scriitoare. In literatură, ca şi în politica, spiritul vremilor se schimbă şi aştepţi moartea cea vecinie întârziată, a marilor dictatori. Sriitorii tineri chiar dacă grupaţi (pe interese şi nu pe credinţe) în jurul câte unui ramolit critic de profesie bătrân pretenţios şi urât ca un monument istoric, tot au înţeles până în cele din urmă că în carapacea unei politeţi excesive care înnăbuşe şi întârzie, se condamnă la inactivitate în anii cei mai frumoşi ai vieţii lor. D. Liviu Rebreanu, romancierul atât de iubit de scriitorii tineri, nu-şi putea stăpâni, el însuşi mirarea că azi se scrie şi se tipăreşte puţin şi inferior şi că militanţii curentelor nouă sunt cei cari absentează mai elocvent. Prin urmare ?... Dacă scriitorii cumulatori ai funcţiunilor de cari depinde propulsiunea cărţii româneşti, dores să continue lupta pe acest teren, n’au de cât s’o facă. Pe riscul lor, al acelora nu vor avea vreme să mai repare nimic. Cei ce sunt terni şi imbecili, pot prea bine mesteca fotografiile jocului de cărţi, ia cluburi, sau striga „toci” în zilele de bac la picioare, dar nu tot aşa de uşor vor putea păstra un loc în care sau multă prostie sau servicii inavuabile i-a cramponat. Monopolul editurilor şi al scenelor, tutela meschină a maeştrilor cu cioc şi miopie, au redus sensibilităţile rănite la început. Şi rezultatele se vor vedea A apărut in colecţia „Romanele celebre“ FECIOARA DIN CULISE de JEHUME FOUGÉRE Roman de acţiune, din viaţa de iubire, patima şi suferinţă a marilor actriţe. 8 Lei exemplarul de vânzare la toţi chioşcuri de ziar şi la librării Curtisoane... (Splendorile , mizeriile vieţii curtizanilor) Capo d’opera genialului romancier francez llonoré de Balzac 2 volume De vânzare la toate librăriile „ii la Administraţia ziarului „Rampa” care le expediază contra costului de Lei 110, preţu ambelor volume Marea şi admirata Societară a Teatrului Naţional. Maria Filotti, despre veritabila pudră „Antinea“ FABRICA de TRICOT AHT" Junii API „TONY" Pas. Român, 17 vinde şi face după comandă cele mai noi creaţiuni de tricotage. Remaiază ciorapii de mătase. Preţurile cele mai avantajoase NUNTA BANCHETUL OFERIT D-LI Dummies, după amiaze a avut loc îrt apartamentele d-nei şi d-lui V. Maximilian, căsătoria d-nei Tinuica Maximilian cu d-nul doctor în medicină Victor Crivăţ. Naşi au fost d-na şi d-nul dr. Crivăţ, medic primar al oraşului Dorohoi. In numeroasa asistenţă remarc : d-na şi d-nul general Ch. Rădulescu ; d-na şi d-nul col. Crivăţ; d-na şi d-nul Armand Iliescu ; d-na şi d-nul Josef Cohen ; d-na Elena Mavrodi ; d-na şi d-nul Maxim ; d-na şi d-nul Solo Egas d-na şi d-nul G. Storin ; d-na şi d-nul Tony Bulandra ; d-1 I. Mariolescu d-na şi d-nul Ade Herz d-1 Al. Petrovici; d-1 Emil D. Fagure ; d-ra Marietta Rareş; d-re Magda Maximian ; d-1 I. Angelescu ; d-ra Anne Schmitzer; d-ra Schmitzer ; d-na Luisa Alcalay ; d-na şi d-nul dr. Andronescu; d-na şi d-nul I. Cernateanu ; d-na şi d-nul Vrioni ; d-na d-na şi d-nul Dietz ; d-na şi d-nul P. Marinescu ; d-na şi d-nul dr. Ştefan Popescu ; d-na şi d-ra Ciucurette d-na Sofica Ionescu ; dr. Emil Crivăţ ; dr. Rosadi. I. AL. BRATESCU-VOINEŞTI Societatea Scriitorilor Români a dat Sâmbăta 28 Ianuarie în raia de marmoră a hotelului Bulevard un mare banchet în onoarea d-lui Brătescu-Voineşti. Au asistat d-nele Alexandrina Cantacuzino, Maria Filotti, Marthe Sfetescu, Fany Rebreanu , d-nii: G. Dimitriu, ministrul conmnicaţiilor, N. Inculeţ,ministrul sănătăţii, Octavian Goga, Gr. Trancu-Iaşi, Simion Mehedinţi, Mumuraru, Al. Brătescu-Voineşti, Budurescu, Al Cazaban, N. Ioanifiu, G. Teneghin, Jean Bart, G. Adamescu, C. Kitiţescu, Mihail Sadoveanu, Em. Costinescu, primarul Capitalei, Romulus Voinescu, N. Davidescu, Camil Petrescu, N. M. Condeescu, Radu D. Rosetti, Apostol Culea, Tepiu Rebreanu, Romulus Dianu, C. Ardeleanu, I. A Basarabescu, I- Marin Sadoveanu, C Nottara, Z. Florescu, Ion Minculescu, Cărin Baltazar, I. Jalea, Nichifor Crainic, O. Han, M. Sorbul, N. Pora, Emanoil Becula, P. Prodan, St. Popescu, Ion Foţi, Rădulescu- Pogoneanu. I. Valerian. Toastează Rebreanu. Inculai, Mihail Sadoveanu, Alexandrina Cantacuzino, C. Dimitriu, Gr. Trancu-Iaşi, Radulescu Pogoneanu Nichifor Crainic, Octavian Gogi. Răspunde d. I. Al. Bralescu- Voineşti. Festivitatea a luat sfârşit la miezul nopţii. Franz Hoinar despre America şi teatral american (Urmare din pagina la vestire a sărbătoririi — cel puţin neobicinuite — a aniversării sale de cincizeci de ani care a avut loc la 12 ianuarie la New-York. — „Din motive explicabile şi lesne de înţeles, am încercat să trec neobservată aniversarea mea de 50 ani, atât în patrie cât şi peste Ocean. Din nefericire insă, odată cu mine au împlinit şi alţi artişti şi literaţi unguri aceasta respectabilă vârstă şi de aceia ei s’au grăbit să ma facă ,şi pe mine părtaş la această penibilă aniversare anunţând pretutindeni : — „Şi el a împlinit 50 de ani! Şi el e atât de bătrân !” Acolo, peste Ocean mi-am petrecut ziua de naştere în mijlocul asociaţiei inginerilor unguri din America, ţinând la „Mac Alpin Hotel” o conferinţă, după conferinţă a avut Ioc în restaurantul hotelului un banchet organizat în cinstea mea. In timpul banchetului, exact la miezul nopţii se ridică un domn şi adresându-se asistenţei spuse : — Doamnelor şi domnilor, tocmai acum, la miezul nopţii conferenţiarul a împlinit „50 de ani” şi însoţi aceste cuvinte cu urările de rigoare. Era un scriitor maghiar stabilit în Armerica şi care îşi luase rolul acesta ingrat de-a trăda în public vârsta colegului sau. In aceiaş clipă apăru lângă mine un aparat ciudat de metal pe un tripied — era un aparat de radiodifuziune. Intr-adevăr pe acoperişul hotelului era instalat o staţiune de emisiune tractofonică. Şi eu care nădăjduiam că taina vârstei mele va rămâne în cercul intim al invitaţilor. I Iată că americanul care adusese bizarul aparat strigă în microfon „Silence ! întâmplarea face că în hotelul nostru are loc sărbătorirea celebrului dramaturg Franz Molnár care a împlinit acum două minute 50 de ani. Cu acest prilej, celebrul nostru cor de negrii va cânta, în cinstea d-lui Molnár corul din opereta „Manhattan Mary”. Opt negrii executară bucata anunţata. Apoi, speekerul, apăru din nou pentru a anunţa : „Cu aceasta s-a terminat festivitatea în cinstea d-lui Molnár. Acum, orhestra noastră va executa timp de 50 minute muzică de dans”. * Și ridicând aparatul ca o pușcă, speekerul și cei trei negrii părăsiră sala fără a saluta. Astfel s’a sărbătorit aniversarea de 50 ani”. Memento concerte Miercuri 29 Februarie: Eforia: Prnimul concert dat de corul cazacilor dela Don. Vineri 2 Februarie: Eforie : Al doilea concert dat de corul cazărilor dela Don. Sâmbătă 4 Februarie: Ateneu: Concertul tenorului Stroescu. Ateneului: Concert simfonic dirijat de d. Gil Pleșoianu. Miercuri 8 Februarie, Sala Ateneului: concertul Alexandru Feodorescu cu concursul d-lui Alfred Alessandrescu. Marţi 14 Februarie, Ateneu : Concertul violonistului Prihoda. Duminică 19 Februarie, Ateneu : Concert Filarmonica, dirimnt de George Georgescu. Marţi 21 Februarie, Ateneul Român : primul recital Alf. Cortot. Vineri 24 Februarie, Ateneul Român : Al doilea recital Alf. Cortot. Duminică 25 Februarie, Ateneu : Concert Filarmonica, dirijat de George Georgescu. Igor Stravinsky, un exponent al vremii sale (Urmare din pagina T-a) cealaltă manifestare primitivă a personalităţei omeneşti: gestul. Diaghilev şi Stravinsky purced din inima Rusiei pentru a cuceri lumea întreagă cu arta lor nouă: baletul. Muzica e ritm. Ritmul e gest. Patruzeci de lucrări de balet sunt cele patruzeci de triumfuri ale lui Stravinsky. De la „Pasărea de foc” la „Petruşca” opera lui este o erupţie spontană şi primitivă a ritmului. Astfel, pornind de la cercul restrâns al muzicei naţionale, Stravinsky a reuşit să se ridice prin generalizări logice la înălţimea supremă a universalităţii. LIVIU ARTEMIE RA WLPA Ceaiul „Cercului de domnişoare pentru ajutorarea tuberculoşilor Marţi“ 24 crt., a avut loc în localul Iojei din str. Sfinţii Apostoli 14, primul ceai dansant în folosul tuberculoşilor. Şi de data aceasta neobosita d-nă Efraim, preşedinta societăţii, a depus aceeaş muncă, care a fost răsplătită cu mulţumirea întregei asistenţe. La orele nouă sa servit un frumos supeu rece. Micuţa d-şoară Sanfi, a dansat câteva dansuri de caracter, foarte reuşite şi un blak-botom care a plăcut foarte mult. S’a petrecut şi s’a dansat cu mult entrain, după muzica admirabilului Jazz, Paulmann. Am notat: D-nele: Efraim, Popper, Bercovici, Brenner, Butter, Goldsteijl, Eisenhendler, Iscovici, Gartenberg, D-na si d. Sanft, Mitreu, Dunajer, d-na si d. Streitt, d-ta si d. Bernard, Margulius, d-na si d. av. Focşeneanu, Lippiner, Goldenstein, Alcalay, etc. D-soarele: Beatrice şi Fanny Dunajer, Ritta Marcus, Rica Krammer, Gartenberg, Silvia Marcu, Iscovici, Feinstein, Irene Meyer, Fancy Rasicovîci, Mia Wasserman, Corina Weintraub, Aija , Goldstein, Goldenstein, Tutzi Samft, Melanie Margulius, Bernard, Gartenberg, Somer,Mady Mendelsohn, Madeleine Efraim, Grossman, Emilia Sommermann, Bertha Berlin, Fifi Gali, Clara, Schneersohn, Marussia Schklarr, Blitz, Ella Froimescu, Rizicovici, Anuta Goldstein, Berlmann, Alcalay, Lilly Rahiţeanu, Cora Weissberg, Tantzi Negrescu, etc. D-nii: Berlin, mg. Weintraub. Wasserman, av. Soscovici, Delphi Grossman,' av. Vogel, Davidescu, Hermann Cohn, Henry Benaroyo. Feinstem, Albert Fernster, av. Sommer, Puiu Seni, Marcuş Messerschmidt, Mişu Samoely, ÍAÍarcovici, Marc Grünberg, Lică Lupu, Psalt, Solle Weintraub Schreiber, Paul Hertzoviei, Kopmariu, Micu Äbramovic, Aurel Cohn. Beno Perlman, Micu Goldstein, M. Rottbard, Lache Friedmann. Jzi Mettmann, Luden Grcberf, Gáton Mihail, Blitz Kleiü, Bebe Katz, Henry Weintraub, etc. Y. Ceaiul Policlinicii Iubirii de oameni Dum I nit .1 20 crt. Policlinica iubirea de oameni a dat. un reuşit ceai dansant în saloanele dr. bilin Barasch. Până la orele nouă se simţea în sală o răceală care începuse să îngrijoreze asistenţa; Adevăratul entrain a început să domnească de la orele nouă în sus : Uu program dc varieté a fost improvizat care a obţinut un frumos succes. Domnul Ion Pribeagu a citit din versurile d-sale cari au dispus asistenţa. D-na Iacoby a dansat un îndrăcit charleston gamee Josephine Backer, deasemeni d-nii Bebe Katz şi Lache Friedmann într’un dans foarte reuşit. Publicul a petrecut până seara târziu. Notat în asistenţă : D-nele şi d-nii: Dr. Blum. von Murko, Leon Brecher Iacoby, Grigoriu, LHtmann. Forester, dr. Bernstein, Ipcar. Alger, Bermann, loscf, Companitz, S. Margulius, lacobovici dr. Dorian, Lipa Lewenter, Wolf: ing. Bischof, etc. D-nele : Annie Capustin, ivennée Anie, Froimescu, etc. D-şoarele: Paulette şi Rozi Cohn. Suetta Morgenstein, Angelica Grigoriu Aida Goldstein, Ella Froimescu Irene Mayer, Fancy Rasicovici Didy Abramovici, Ferester, Mir got Weiserman, Mella, Manasse, Rosalie Segall, Cerile Câmpeanu Bergman. Cornelia Litman, Erna Moscoviei, Angela losef, Rotstein, Mimi Broder, Tita Goldstein, Zoteanu, Andrester, Mihalovici, Tacobsohn, Feinştein, Pica Libros, Fifi Gall, Grosmann. Lazarovici losef. Stahl, Bischoff, Lucica Iacoby, Tamaudy, Hassan, Lindenberg, Verona Cohen, Wolff, etc. Domnii : Gartenberg, dr. Athanasiu, av, Mandelbau Ross, Nicu Weiss, ing, Hirsch, dr. Gottesmann, Walter, Carol şi Dolphi Grossmann, dr, Wartstein d-1 Franco, av. Iosefnohn, av. Segall, av. Silbermann, Albert şi Nicu Ferester Bally, dr. Marcovici, av. Vogel, farmacist Lupovici, Mark Griimberg, Paul Hertzoviei, dr. Kahaue, dr. Sternlich Cafe, dr. Weinberg, dr. Ardrester. Bébé Katz, Steinberg, Lache Friedman, Negreanu, Rosenberg. Féinstein, Hirscbtridt, ing. Schapira, dr. Rosenthal, Kramer, ing. Táubman, Magder, av. Marcovici. dr. Roseield- Lucien Grebort, d-1 Rodbard, ing. Hirsch, Selinger, Hermann Cohn, av. I. Minescu, Rudi Kirschen, Weisermann, ing. Lică Rosenberg, dr. Tea Mandelbaum, Cohen, Baby Allerhand, Henry Weintraub. ma Hemenfo dansant LUNI 50 IANUARIE 1928 Liedertafel. Festivalul Soc. Hora. MIFRCITRI 1 FEBRUARIE 1928 Bulevard. 5—8 p. m. ceaiul A. B. C. Saloanele Cercului Militar. Balul „Uniunea Ofiţerilor în Rezervă”. Palatul Eforiei. Balul mascat şi costumat al Reg. de jandarmi pedeştri. Saloanele Sindic. Ziariştilor. Serata Asoc. Creşt.a Femeilor Române. JOI 2 FEBRUARIE 1926 Saloanele Cercului Militar. Balul Şcoalei Politechnice Secţia Silvică. SAMBATA 4 FEBRUARIE Athénée Palace, ora 9 jum. Balul Tenuis-Club. Palatul Eforiei. Balul mascat al Asoc. Cercurilor de Gospodine. Saloanele Barascheum : Balul mascat şi costumat dat de Soc. Tura. Saloanele Cercului Libertatea Serată dansantă organizată de Cercul de Domnişoare pentru combaterea tuberculozei de sub preş. d-nei Ch. Efraim. Ancheta noastră s’a terminat azi Nu mai publicam nici o scrisoare de azi înainte. Putem afirma că a fost o anchetă de succes. Şi ca o medie generală a răspunsurilor s’a putut trage o concluzie : pentru fete, primul sărut este un moment de importanţă în viaţă. Fie că a fost dat sau primit dela o persoană simpatizată şi atunci a avut o senzaţie agreabilă — care s’a imprimat adânc în amintiri — exagerându-se cu timpul, fie că a fost de la o fiinţa indiferentă — şi atunci — a încercat o senzaţie de desgust pe care timpul nu a şters-o. Au fost răspunsuri sincere ; multe din răspunsuri au încercat însă să faca literatură — şi atunci — a intervenit fantezia. Bărbaţii — mulţi au debutat — dupe cum au mărturisit — cu fata din casa — foarte la îndemână şi pentru care nu aveau prea multe demersuri de făcut. Cei mai mulţi — nu-şi mai amintesc — nu dau importanţă— aţi preferat să vorbească de „primul sărut” din prima dragoste. Repetăm: ancheta a avut succes, judecând dupe răspunsurile numeroase ce s’au primit, deşi mulţi cititori au judecat-o aspru. Evident că „Primul sărut nu e un moment inteligent în viaţa cuiva. Sărutul nu poate fi in nici un caz o senzaţie „CEREBRALA” — şi de obicei in dragoste (sărutul fiind mai mult sau mai puţin o manifestare a acestui sentiment) nu se urmăresc senzaţii de acest fel,— şi nici nu impresionează prea mult. — Mâine vom începe o nouă anchetă. I Rubrica temei! Primul sărut Nu am auzit încă de o baladă a „Primului sărut”. Tinere cu plete ce scrutezi luna căutând inspiraţie, ai cuvântul... Primului trandafir al gradinei amorului, să-i închinăm toată divinizarea. Iar voi amatorilor de senzaţii „ultra”, abdicaţi de la doza de „coco” sădind în inimele voastre floarea amorului sufletesc, care este, desigur o plantă mai sublimă decât opium-ul. In momentul când — nu ştiu din ce imbold scriu aceste rânduri, obrazul îmi arde, şi mai simt „leziunea” produsă de atingerea buzelor ce au declanşat o furtună în tot organismul meu... Şi cu atât mai mult, că e vorba de primul sărut primit care, incontestabil, e mai „senzaţional” decât cel dat... Nu e decât o oră de când am trăit cea mai fericită clipă a vieţii mele. Deci realul nu va fi alterat de nici o defecţiune a memoriei. Din ziua de când am devenit colegi de birou, am constatat o perfectă armonie în toate punctele de vedere profesionale. Nu a trecut mult timp şi am văzut că şi în chestiunile sufleteşti eram în deplin acord. Suntem tineri. „Dânsa” are 21 de ani. Eu la fel. Dar prea suntem timizi ca să spunem unul altuia ce ne doare. Până astăzi, „dezbăteam” subiectul numai prin apropouri şi aluzii. Inimele noastre au renunţat la intermediul Iangajului, şi au dat cuvântul marelui meşteşugar al dragostei : Sărutul. Acesta a pus la cale totul. Am condus-o acasă. Astăzi din întâmplare cu trăsura. Câteva sclipiri, un schimb de cuvinte şi când lumina a închis ochii binevoitor, sa produs „Actul”. O apropiere a doi poli... pozitivi. Buzele umede, sau înfipt cu sete în obraz şi au sărutat. Au emis un sărut care ca un fluid a străfulgerat în zig-zeg tot corpul, cătând un adăpost. Şi l’a găsit în inimă. Sunt ferm convins că în inimă şi-a făcut culcuşul, fiindcă am simţit-o atunci, o simt acum, şi o voiu simţi cât voiu avea sânge cald în vine. MYKY „Puterea mvnutelor“ la Teatrul Antoine Nevoia de a distinge lumea reală, de a o nega, de a evada din ea, caracterizează tânăra literatură de după război. Câţiva autori de teatru au abordat, cu mijloace diferite, aceste probleme, iar psihologia s-a găsit în parte reînoită. Scriitorul René Bruyez, autorul piesei reprezentată zilele trecute la Teatrul Antoine, şi-a luat sarcina foarte grea, de a exprima scenic, caiace, chiar prin esenţă, rămâne inexprimabil, de a face sensibil ceea ce scapă analizei, de a sugera ceea ce e in afara realităţii imediate. In ultimul timp autorii de teatru au întrebuinţat mai multe procedee în vederea acestui scop: dedublarea personalităţii, cazurile patologice, în sfârşit psihanaliza. Pentru ajungerea acestui scop, ai nevoe, înainte de orice, de invenţie poetică. Ce este oare poezia, dacă nu facultatea de a prelungi realul ? Piesa lui Bruyez se situează în acest punct de întâlnire ideal, unde Viaţa şi Arta nu se disting una de alta, unde fantomele imaginate de spirit ajung să existe cu adevărat, unde apelul misterios al, cuvintelor face sa renască fiinţele uitate, fiice ale visului şi ale memoriei cari nu cer decât să se materializeze. Raymond Dargalls, pictor, romancier şi muzicant, trece printr’una din acele crize obscure ale sufletului, cunoscute de artiştii superiori şi prea sensibili. O fantomă tulbură gândirea sa: aceea Premiere parisiene a unei femei blonde, cu ochii de ameţişi. El ştie precis că ea nu există Şi totuşi nu încetează să se gândească la ea: blondă, ametist; el nu trăeşte decât cu viziunea ei.Nevasta sa Clotilda, crede că o înşeală cu una din prietenele ei, Elena. Aceasta e brună, cu ochii negri. Pentru a deturna bănuelile Clotildei, Raymond îi spune că vede în fiecare zi această blondă necunoscută, la care visează. Putere evocatoare a cuvintelor ! René Bruyez dă cuvântului o forță activă, o putere creatoare. Blonda necunoscută a lui Daryelles era mama unuia din prietenii săi, a cărei frumuseţe l-a frapat când era copil. A uitat-o şi n’o recunoaşte chiar când revine într’o zi,o femeie bătrână, ca să-şi conducă fiul orb. Această femeie are însă o fiică , portret identic din tinereţea sa, blondă ni cu ochii de ametist. Fata lui Raymond o opreşte însă de a intra în casă : „Tatăl meu nu iioune sâ te vadă”. Şi cortina cade. Tot astfel idealul, evocat de inconştient, chemat de puterea cuvintelor, ajunge până la realizare, unde este oprită de o forţă străină. Există un roman a lui Thomas Hardy „La bien amiée”, care prezintă, deşi pe un plan diferit, cam aceleaşi sugestii. Piesa d-lui Bruyez, subtilă, mai conţine şi alte teme, ceea ce face să nu fie tocmai reuşită ca lucrare de teatru. Prsonagiile secundare sunt foarte puţin trasate şi cam lipsite de interes. Piesa pare din această cauză oarecum fabricată. Din interpretare s-a relevat d-na Cootant-Lambert care a interpretat cu multă inteligență rolul d-nei Daryelles. In rolul dificil al lui Daryeles a apărut d. Paul Dettly de la Odeon. Personagiul confuz al Elenei a fost jucat de d-na Fanny Robiane. La Requiem O impresionantă şi pioasă ceremonie funebră s’a oficiat ieri Duminică la ora 10 jun. dimineaţa în Templul spaniol din str. Negru-Vodă, cu ocazia împlinirii de o lună a morţii mult regretatei Ester Alice della Pergola, soţia distinsului prim oficiant della Pergola. Templul era plin până la ultimul loc. Şi-au dat binevoitorul concurs: d-ni Jean Athanasiu, Georgevski, E. Alaazi şi Gr. Petrovicescu, de la Opera Română. Au rostit discursuri în memoria decedatei : Şef-rabinul senator Niemerower, dr. Aiperin, şi I D. Benzal, vice-preşedintele Comunităţii. Acompaniamentul şi conducerea corului l-a avut maestrul Rosensteck. AMARG