Rampa, martie 1928 (Anul 13, nr. 3031-3057)

1928-03-01 / nr. 3031

I TURNEUL Marioara Voiculescu c‘U învierea 5 acte de Bataille după romanul lui lol­toi, jucată cu mare succt-r la leat­ul Natio­nal d n București IUN KHAKIUL Februarie Ins­­ău. luna 24­­ Luna Martie 1 ( »Muma Albă 2 Bem 3 I­uli­ea. 4 I-mail: r­­n­t 2 In curând ADEMENITOAREA (La Tent cifrice) Capo d’opera marelui romancier spaniol BLASCO IBANEZ UNDE? Se va anunţa peste câteva adie Corcul Sburătorului In şedinţa de la 26 Februarie a cercului Sburătorului, d. P Cătunaru a citit ultimele două acte ale dramei sale rurale «Rostogolirea». D-na Tudor Şoiman a citit două nuvele vie­­neze şi d. Tudor Muşătescu câ­teva schiţe iar d. E Lovinescu un articol. Au mai asistat d ne­­le şi d rele Delavrancea, Sion, Ficu Arhip,­ Dona,­­Cantuniari, Sanda, Movilă etc. şi d nii­i Rebreanu, Benvenisti, Cantu­­niari, Pompiliu Constantinescu, F. Aderca, Mitrany etc. culturală Şezătoarea de la Gimnaziul C.F.R. Aurel Via,ea Sâmbăta 25 Februarie a. c. biceiu de a se cere iertare gre­­ş’a ţinut la gimnaziu! C. F. R salelor se obişnuia şi la ro- Aurel Vlaicu a XIII-a şezat oa­­mani, acum 2000 de ani, câma­ie culturală, prin luna Martie, toţi a foşti Programul se începe cu con­­ferinţa d-lui Bartholomeu Po­­pescu directorul gimnaziului care vorbeşte despre «Câşlegi». D sa arată că aceste obiceiuri nu sunt numai pe la noi ci şi în apus— prin Franţa şi alte ţări. — Acest nume de câşlegi se păstrează de la strămoşii no­ştrii. D sa arată obiceiurile din punct de vedere moral — în a­­cest timp, când omul trebue să intre în postul cel mare al Paş­tel­ui cu sufletul curat şi nepă­tat de răutăţi. Ţinând seamă că intrând în post să nu ne gândim decât la actul de penitenţă sa mâncăm anumite feluri de alimente, dar trebuie de acum când se ter­mină aşa zisele câşlegi să ne curăţim sufletul prin a ne ierta unul altuia greşelile. Acest­o­i sclavi se duceau la stăpânii lor leu portocale şi diferite cadouri, ca simbol „al iertării şi împă­cării. D-sa termină adresându-se mai ales elevilor de a se împă­ca unii cu alţii care poate sunt certaţi şi d­e a-şi cere iertare profesorilor şi părinţilor cari le-au greşit. Au urmat apoi frumoase bu­căţi cântate de corul gimnaziu­lui sub conducerea d-lui prof. Al. Rădulescu. Declamaţii şi lecturi executa­te de elevii Petrescu I., Petres­­cu Gh., Arianu Niculae, Pău­­nescu Pompiliu, Miescu H. etc. Viitoarea şezătoare va avea loc Sâmbătă 5 Martie ora 6 jum. fix când va conferenţia d. prof. ing. Marinescu. Varşovia petrece An cu an Varşovia petrece din ce în ce mai mult şi numărul vizi­tatorilor de teatru, cinema, spor­turi, etc. , în continuă creştere. Bine­înţeles că şi comuna câştigă, astfel frecvenţa în 1925 a fost de 8.362.115 persoane, care au plătit taxe de intrare 11.368 204 zloţi, iar comuna a avut din impozitele pe spectacole 3.900.485 zloţi. In a­­nul 1926 au fost 1.0.967 097 spec­tatori care au plătit 14­ 352 123 zloţi iar comuna a încasat la 5.822.961 zloţi. In fine în 1927, numărul specta­torilor a crescut la 13.419.767 per­­soane, venitul localurilor la 17 mi­lioane 783.283 şi încasările comu­nei la 6.985.003 zloţi. Aceste cifre nu pot fi însă lua­te drept o dovadă a bunei stări materiale. .Din contră numărul ce­lor care petrec a descrescut şi nu­mai o anumită pătură a popula­­ţi­ei se bucură de petreceri. Se a­­firmă însă că şi numărul acelor care petrec deși trăesc in mizerie, ar fi destul de mare. Chang ! ? Pamfletul romanesc de Romulus Dianu „Viaţa Literara’ numărul 75, se­ranţa intră şi multă nedelicateţă agresivă. Inpardonabilă mi se pare insolenţa de a scrie despre pamfle­t uitând cu desăvârşire, măcar să aminteşti de cel mai virulent pam­fletar român N. D. Cocea. Dacă imm­ignaţiu­nea mea promptă ar pu­tea lua, semnalând acestea, forme concrete, d. I. Valerian mi-ar da­tora în posteritate recunoştinţă, ca Ugolino lui Ruggieri. Dar nu numai atât. D-l Pam­fil Şeicaru recunoaşte într’unul din esseurile publicate mai de mult că spiritul pamfletului purcede din cea mai autentică tradiţie literară românească. Şi astăzi vorbind de Arhondologia Moldovei a Paharni­cului Sion, ilustrează cu încă un exemplu cele scrise altă dată. Pri­mul pamflet rr român este socotit Dimitrie Cantemir, domnitorul, şi d­e curând am putut verifica aceas­tă afirmaţie sprijinit pe um-re scrieri şi date predase de d-nii Emil Grigoraş şi Radu Dragh­aa. D-l I. Valerian poate nu ştie a­­cest lucru. Nu-l obligă nimenit. E liber să-şi conserve virginitatea ce­consacră pamfletului. Cine ştie ce strigoiu a­ suflat în urechea redac­torului Ioii nemulţumirea edito­rului constant, care nu deosebeşte nici prin miros, nici prin asprime, un număr de altul, săptămânal. D-1 I. Valerian care cunoaşte interesele publicației sale a pre­gătit aşa­dar un divertisment. Şi-a propus să ne documenteze asupra „artei lirice a rebours”, cum fru­mos defineşte d. Pam­fi­­­ricani. Şi ce-a făcut? Citez textual : în­chinând acest număr Pamfletului ne-am gândit să ne adresăm mai întâi d-lui E.. Lovinescu, ca unuia ca­re a scris în acest sens”. „Mai întâi’ d-lui Eugen L­ovi­­nescu ‘L... Vaietul de casă al de­cedatului „Sburător” nu şi-a uitat înclinaţiile. La vederea maeşt­ru­­lui si­u conţinutul cerebral i sa golit de o caldă emoţie şi fâstâcit a a­­lunecat pe parchet unde s’a frecat aşa de vre-o două ori, operaţie din care a rezultat „numărul” său br­hihnt pamfletului,­­ jignitor act şi meschin. In­igna rebelului până la adânci bătrâne­ţe, dar nu-şi poate permite acest defil faţă de alţii mai bine in­formaţi. Şi încă — d-1 E. Lovinescu a ne­gat odinioară pamfletul. * A scris pagini pe cari poate Ie regretă astăzi când pamfletul e foarte co­tat. A jurat că „fenomenul Arghe­­zi” nu mai e cu putinţă,­­şi astăzi e printre pamfletari. Ei bine pre­supun că dacă rigorile d-lui I. Va­lerian au subtilizat nuanţa scrisu­lui până la d. Lovinescu, nu tre­buie să uite doi mari, mult mai mari înaintaşi: pe Gheorghe Panu şi pe Ilarie Chendi, pe Miile şi pe l­ony Bacalbaşa, pamfletari pur sânge. Nu trebuie să uite (să uite e un eufemism delicat care presu­pune ceva ştiut mai înainte) pe N. D. Cocea, marele Liric al pamfle­tului, egalul lui Tudor Arghezi, inegalabil prin patos şi energie, primul care a atacat cu violenţă şi curaj obiective mari, primul ca­re a plătit cu libertatea sa cetăţe­nească luxul unei idei şi unei sin­cerităţi. Incomparabdul prin res­piraţia lungă ce-i leagă frazele ntr’un corp organic, abilul mânui­tor al bumerangului, N. D. Cocea a ofensat astăzi ca un Gubiier în ţara piticilor­, de năclaiala adula­torie a unui patron de forţă lite­rară. Ignoranţa pe deoparte, ignora­rea pe de altă parte. Numărul în­chinat Pamfletului nu aminteşte în nici un rând de existenţa coro­­zivului pamfletar Dem. Theodores­­cu, care oricât nu s’ar recunoaşte de unii rămâne chiar şi în roma­nele sale un pam­bear al proleta­riatului şi un spirit sarcastic fără egal în presa noastră de astăzi. Suficienţa d-lui I. Valerian nu aminteşte nici de Nielufor Crainic, pamfletur apărător al ortodoxiei, cu o considerabilă activitate în paginile „Hienei”, „Orei”, „Cuvân­tului”, „Curentului” şi „Gândirei” ca un pandantiv ortodox al erois­mului ostăşesc reflectat în con­ştiinţa tranşeelor d-lui Pamfil Şei­caru. Olimpianismul chircit şi ireme­diabil ca o constipaţie în ceasul morţii, caracteristic acestui număr festiv, ignorează şi pe Ion Vinea, glacialul poet al pamfletului, cu invectiva Strindbergiană şi cu complimentul dulce, preferind să demonstreze tâmpenia unei frunţi înguste prin comparaţia cu o pam­­blicîi de beretă. N’a aflat d. L Valerian mei de N. Davidescu, bociul şi romancic-­­­rul, eseistul şi pamfletarul mili­tant atâta vreme prin revistele şi ziarele de până acum cinci ani, cristalizat şi definit ca pamfletar în romanul „Conservator & C­nie”. „ A uitat d. I. Valerian !... Bine a făcut d. I. Valerian !... Dar nu-i aşa ca ignoranţa descalifică pe un director de foae literară ? Nu-i aşa că spiritul mercantil îl scade ? Serviabilitatea confraţilor cari-î scriu gratuit articole şi-i înserează în cotidianele politice reclama re­vistei cu sumarul în extenso tre­bue să-şi impună o rezervă în faţa unei manifestări jignitoare cum e numărul închinat Pamfletului. Căci cu siguranţă singurul care n’a suferit jignirea a fost d. Eugen Lovinescu. Domnii Arghezi şi Şei­caru şi-au simţit ştirbită trinitatea prin lipsa lui N. D. Cocea, egalul şi prietenul lor. Fapta d-lui I. Valerian e o sfi­dare şi o prostie. Şezătoarea de la Atei. C. F. R. Grivita Duminica, 26 Februarie a. c., a avut loc la atelierele C. F. P. în sala die festivităţi o frumoa­să şezătoare. Programul începe cu con­ferinţa d-lui dr. Anton Ionescu întitulată «Cum gândim?«. De multe ori ch­iar mare par­te din noi nu şi-a pus această întrebare — care in realitate este de foarte mare importanţă — cum se petrece procesul gândi­rei. A urmat a se desfăşura par­tea artistică a programului prin arii executate de orchestra E­­mil Crăciunescu, solo voce de d. Niculae Georgescu elev la conservator, declamaţii de d-nui Maican, Nici Tomescu studenţi la conservator, corul cercului cultural .Aurel Vlaicus- a cân­tat frumoase bucăţi sub condu­­­cerea d-lui prof. Al. Rădulescu. Şezătoarea ia sfârşit cu piesa de teatru «O farsă» comedie în­tr’un act interpretată cu mult humor de d-na Lia Ionescu Fi­garo, d. Fl. Ionescu, I. Tomes­cu, Th. Ionescu și Scarion. O expoziţie generală In Polonia Pentru anul 1929 se pregăte­şte la Poznan, o expoziţie ge­nerală, care va arăta desvolta­­rea vieţei culturale şi economi­ce din primul deceniu al Polo­niei reconstituite. Guvernul a­­corda acestei expoziţii o deose­bită atenţie şi va participa şi el. Protectorul expoziţiei este pre­şedintele republicei poloneze, iar preşedintele comitetului de onoare e primul-ministru, ma­reşalul Pilsudski. Vor fi prezentate la expoziţie toate ramurile economiei naţio­nale şi pentru prima oară se va indica în mod limpede rolul Poloniei în comerţul interna­ţional, exportul şi importul precum şi posibilităţile de in­vestiţii pentru capitalul străin. Expoziţia va f­i o ocazie uni­că pentru întărirea şi mărirea relaţiunilor economice ale Po­loniei cu ţările vecine. RAMPA Cr’tica teatrală la Chișinău de IO* P­­­RETSB profesor universitar A sp*’ne că nu există —r pentru nereușita piesei, lăsând pe planul că, pe de o parte nu contează în opiniunea publică, iar pe de altă parte cele ce spune n’au nici o valoare — nu ar fi exact. Exis­tă și e pernicioasă. Pentru că e rea, ignorantă şi slugarnică, era să zic — venală. Improvizaţii critici teatrali din Chişinău — vorbesc de cei­ perma­nentizaţi din propria lor autori­tate în censurarea talentelor auto­rilor şi actorilor — scriu după im­­presiunea momentană, după sim­patia personală şi după îndemnul răzbunărilor meschine. Nu cred că este unul, care să-şi dea osteneala să citească piesa îna­­inte de reprezentaţie , să asiste măcar la repetiţia generală, dacă n’a putut să ia cunoştinţă de pie­să altfel şi să caute sa pătrundă in­­tenţiunile autorului şi să aprecie­ze pe drept mijloacele teatrale de acesta întrebuinţate. Nu cred iar, că este unul, oare când critică jo­cul actorilor să studieze întâi in­­dicaţiunile date de auitor — care şi el are oare­care drept asupra piesei sale — şi să facă o cronică obiectivă, relevând, fireşte, greşe­lile, d­ar punând şi în evidenţă toate sforţările meritoase. Şi ches­tiunea prezintă o mare importanţă în provincie dintr’un punct de ve­­dera, pe care Bucureştii cu publi­cul său numeros, nu-1 cunoaşte. Intr’adevăr critica pătimaşă, şi dese ori ridicolă nu ser­veşte propagandei teatrale, înde­părtând de teatru — dacă e îuntă în serios — şi puţinii amatori de spectacole. Critica părtinitoare, care laudă pe nedrept, din intere­se personale, de orice fel ar fi ele, nu servește nici de propagandă, întrucât, fiind în opunere cu sen­timentul publicului şi cu adevă­rul, pierde orice influenţă asupra cititorilor cronicelor teatrale. E o scădere a sufletului omenesc : să se creadă uşor şi bucuros răul şi să se bănuiască binele spus de al­tul. Şi de aceea, hiperbolicele laude rău distribuite au acelaş inconve­nient ca răutăţile imbecile. Cele dintâi sunt primite cu surâsuri de ironie sau gesturi de desgust , cele de-al doilea sunt primite cu ent­u­­ziasm şi cine păgubeşte la urma urmelor este instituţiunea Teatru­lui Naţional. Şi e păcat să fie aşa. Păcat, pentru că Teatrul Naţional este — cel puţin în Basarabia — aproape singurul mijloc de propagandă culturală şi­ naţională. Păcat, pen­tru că râvna şi munca depusă de direcţiune şi de artişti merită mai multă atenţie şi mai multă solici­tudine din partea criticilor. Este evident, că actualul direc­tor­— cu toate Sterile ce le va fi făcând pe ici pe colo — este plin de avânt, de entuziasm şi de ener­gie. Şi cei care cred, că-i servesc lăudând ce li se pare că le întră în gusturi şi căutând să dărâme ce îşi închipuesc ei că nu e tocmai pa placul lu­i, se înşeală amarnic şi îi îngreuiază povara, pe care o poartă cu atâta abnegaţiune personală. Vreţi exemple : un critic —­ străin de o oraş, ce e drept, — vor­bind despre Vlaicu-Vodă, nu gă­seşte în interpretarea foarte meri­­toasă a unui tânăr artist, care a­­vea greaua sarcină de a întocmi în trei zile şi fără repetiţii, pe Aurel Ghiţescu, de­cât „insuficienţe” şi nu crede ca trebuia tocmai să pu­nă în evidenţă sforţarea, pricepe­rea şi talentul acestui artist. De ce ? Dorinţa de a plăcea lui Aurel Ghiţescu, de a cărui priete­nie se bucură , teama de a­­nu-l jigni lăudând pe un altul într’un rol jucat de el ! Altul, într’o piesa, care s’a ju­cat cu mari speranţe, dar n’a a­­juns la rezultatele dorite, pentru ca­­interpretele femenine au fost inexistente, aşa că „succesul” n’a putut ţine piese pe afiş ; un critic amator, priceput poate în chesti­uni militare şi juridice, dar nu în ale teatrului, sue în slava cerului tocmai dementele, al doilea şi d­ar în umbră pe cei doi protagonişti, care salvaseră si­­tuaţia, dar care aveau cusurul să aparţină sexului urât. De ce ? Nu mai e nevoe că răs­pund. Al treilea ■, un critic care ar fi trebuit din motive familiare, să şi interzică orice apreciere asupra teatrului, întrebuinţează cronica teatrala ca un mijloc de răzbunare personală. Aci e indiferent sexul. E chestie de simpatie sau antipa­tie, fie personală, fie a familei criticului. Şi abia e la îndemână: „Lasă că-i arat eu la gazetă !” Şi „cnea­zul Darbeliani’ din „Gelozia’, care este în piesă mărginit la minte, căci aşa e şi vorba curentă în ru­seşte : ,,prost ca­­m prinţ catifea- SERATA CERCULUI REGIO­NAL Cercul Regional Bucureşti a or­ganizat pentru Sâmbătă seara o frumoasă serată dansantă în saloa­nele societăţii „Libertatea’’. Graţie preţiosului concurs al unui comitet de domnişoare condus de neobosita d-nă Schulder, care merită toate laudele pentru activi­tatea depusă, serata a avut un strălucit succes. Printre numeroasele surprize no­­tăm în primul rând Barul Ame­rican condus de d-l Ionel Saniele­­vici, artistic aranjat care a atras numeroşi amatori. Un bufet bogat condus de un specialist de la Beaturantu! Cina a stat la dispoziţia vizitatorilor. Cabaretul „Chez Josephine Bac­ker”, scăldat în lumina multico­loră a lamp­ioanelor veneţiene, ofe­rea perechilor un joc mai romantic şi mai retras. Un frumos program a amuzat publicul, din care remarcăm „The Trio Hawayane” şi un admirabil concert dat de d-l Ipsilante la ba­lalaică şi de d-1 Ivanof la chitară. Jazz-ul sub conducerea maes­trului C. Scărlătescu a contribuit­­la entrain cu ultimele arii de dans. Deplinul succes al seratei a fost o satisfacţie bine meritată pentru care au adus harnicul comitet organizator. Chang !! Rubrica femeii Ad­unarea amili a „Asociaţiei Dispoftind­if întrunirea anuala care cţeoni- pro al cărui succes au vorbit e­­cei se ţinea la Palat—M. S. Re-Togios toate ziarele vieneze. gma Maria fiind preşedinta dej Firul nostru de mătase a-prin onoare —­ din cauza doliului nu a putut lua parte — s’a ţi­nut la d-na Simona Lahovary.^ Şedinţa se deschide la ora 5 juni. fiind de faţă d-na Clotil­da g-ral Averescu, d-na Maria Petrovici, d-na Valentina Foc­­şa, d-na Cosma, d-na Isvoranu. D. ministru Inculeţ ne­putând lua parte au venit din partea ministerului^ d-niî d-nu Titus Ionescu şi Vîşoianu. Au mai fost d-nii g-rali Râm­­niceanu, Ştefanescu, d. Nicu­l- tescu, D. Jean Bart, Dragomi­­rescu. D na SIMONA LAN­OVARY zi­an”, devine un om de o in­ten­-1 citeşte darea de seamă anuala, genţă rară, pe care interpretei mi 1-Asociaţia are 38 dispensării ca- Pa înţeles, iar „Didina” din „O­re de la înfiinţarea lor au îngri­­căsuieli”, care după indicaţiile lu­i 122,127 copii, autorului, tipărite în text aproa­pe la fiecare replică —o lucră, pe cărei ignorează criticul — „se agită”, umblă de role până colo, se frământă, îşi frânge mâinile, etc., este, după părerea criticu­lui ('O., rău interpretată, pentru că mi stă pe loc nemişcată şi calmă în clipele de gelozie, de indignare, de enervare şi de remuişcare !... De ce Să ni mai insistăm Tari pe indiferenţa directorilor de gazete, care nu-şi dau ostenea­la să le mai citească proza ; teri pe indulgenţa unei direcţii de tea­tru, care ia în serios un­ ajutor inexistent ; tari pe unele compli­cităţi ale invidiilor şi intrigilor de culise; tari pe slăbiciunea pom­nească de a se bucura de rău­ fă­cut altuia­, de jignirea adusă al­tuia, de noroiul zvârlit pe altul ; improvizaţii criticii pot să n’a­iba nici cultură literară suficientă, nici educatiime teatrală desăvârşită nici comprehesiune artistică justa. Nimic nu.i împiedică se decer pe lauri şi mai ales să înjosească me­rite. Arma e bubă ca sa loveşti cu ea. Şi ce arma este cronica tea­trală !. Dar ar fi indiferent, dacă cel păgubit nu ar fi tot TeatruL Şi ca să arăt aceasta şi să pun toate în punct am scrie şi eu rân­durile acestea : critica criticilor­In cursul anului aproape 10 mii de copii au frecventat dia­pensaruL întreţin apoi 8 grădini de co­pii, 9 ateliere, o şcoală de me­naj la Timişoara şi un centru sericicol la Budişteni. In anul acesta peste 23.000 de copii bolnavi au fost îngrijiţi de secţia asistenţei şoc. cercu­lui de gospodine. D. ministru inculeţ a găsit cu cale însă, să fae jumătate din subvenţia ce o acorda cer­cului reducând-o de la 2 mii, la 1 milion deşi recunoaşte rezul­tatele bune pe care le-a dat dis­pensări­­­le—aducând m­ uhturr.»’ conducătoarelor. D-na PETP DVic ? protes­tează rugând pe d. ministru să le acorde mai puţine mulţumiri şi mai mult ajutor real. In anul acesta, mai mult ca de obicei a crescut mortalitatea copiilor. D. dr. TITUS IONESCU pro­mite că va interveni pentru a­­cordarea restului de subvenţie. In caz contrar jumătate din a­­ceste dispensării vor înceta să funcţioneze. D-na Clotilda g-ral Averes­cu — preşedinta secţiunei de ■«Industrie casnică» — aduce mulţumiri d-nei Valentina Foc­­şa- secretara g-rală, pentru munca ce a desfăşurat cu oca­zia expoziţiei de la Viena des­ Sixtîne Avril cât foarte mult -- cât şi covoa­rele, pânza, ajururile şi brode­riile. Iată ce spune «Der Tag» în numărul deja 31 Ianuarie: «O mică dar bine aleasă expo­ziţie, arată ca în răsăritul Eu­ropei, cu deosebire în păturile ţărăneşti, mai trăesc încă forţe naţionale artistice şi industria­le de mare valoare, pe când ale­ noastre au ajuns aproape să se stingă. Tradiţia veche seculară, de bun gust, bun simţ a­ colori­tului, mai cu seamă în arte textilă, a rămas staţionară». Expoziţia e permanentă —­ localul a fost închiriat pentru un an. — Dovadă a succesului sunt numeroasele comande ca­re s’au primit. Scopul acestei expoziţii este de a creia o modă. Este cel mai eficace mijloc de propaganda culturală în străinătate şi a a­­vut rezultate mult mai bune de­cât expoziţia artistică din anul­ trecut la Paris. In anul acesta se va serba la Viena centenarul lui Schubert — vor fi apoi două bâlciuri, unul în iunie şi altul in Sep­­tembrie — mulţimea de vizita­tori nu va ocoli expoziţia de artă naţională română — care e situată întruna din pieţele centrale. Viena e un admirabil centru internaţional de debu­şeu. I­­ Asociaţia are în program, construirea de localuri şi dez­voltarea metodică a industriei« Se proectează o lege de ocro*» tire sericicolă. — înfiinţarea U-* mii centru mecanic îa Budişt ienî înzestrat cu răsboae siste­­matice pentru ţesutul firului tie mătase. ; Asociaţia roagă apoi ministe­rul Sănătate! — sa-i facă co­menzi. Braţe de muncă, slavă lui D-zeu avem — nu cer decât lu­cru. ; Ţărancele noastre, iarna, pe având muncă la câmp vor lu­cra la propaganda noastră în străinătate. Sănătoasă și eficace propagandă. sasom® Viata mondena Cronicarul nostru monden, care semnează «Trevor», ţine să arate că în reportajul publicat în «Rampa» din 21 Ianuarie 1928, iniţialele d-lor Alexandru Tell şi Ionel Ghica au fost publicate din eroare. In­umeroasa asistenţă am notat: D-nele şi d-nii : Bergher, dr. Fischer-Galaţi, dr. Al­perin, dr. Ma­nolescu, Eugen Relgis, av. Gorea, Ştefanescu, Streittmann, d-na Neu­menn, Landes, Zwilling, Bresniska, Vamaş, d-na Zeiler, Feldm­arm, Lupescu, Singer, Segall, Freud, Goldenberg, Goldstein, etc. etc. D-rele: Nutzy Neumann, Emi­lia Katz, Ella Broide, Renee Perl­­mann, Angele Grigoriu, Beautzy V­eintraub, Puica Iscovici, Gigi Roman, Margoth Agathstein, So­phie și Marcelle Michelsohn, Bon­­bonica Rosenblatt, av. Mariette Li­­teanu, Erna Morgenstern, Lentza Goldstein, Roman, Alice Ciocan­­iile, Renée Hilariu, Gruenstein, Fany Landes, Cuty Marcu, Cella Marcoff, Baby­lezeanu, R. Blitz, D. Reissmann, Cica Abramovici, A. Braunstein, B. Stefanescu, F. Rasiconii, Raliteanu, Spieglins, Waischawska, Manolescu, Anders­ter, V. Grossmann, Margareta Streitmann, Lazarovici, Feldmann etc. etc. D-nii: dr. M. Braunstein, Schul­der, Mişu Foti­no, Gaston Leobel, av. Segall, av. E. Karmer, dr. Man­­delbaum, av. Rosenkrantz, ing. Lt. Nedelescu, ing­. M. Gruenberg, av. Goldner, dr. Revici, Saul nacob­sohn, Adrian Schatz, drd. Arthur Mayersohn, Adolphe Broide, Hugo Baucker, Raicu Lebensohn, drd. I­orieiu Gruenberg, av. Robert Weinberg-Verea, Henry Perlmann, dr. Max Rothblum, ing. Liteanu, ing. Halpern, Ionel Sanisevici, Mi­­șu Calmanovici, dr. Pascal, drd. Brochonici, H. Dollingher, M. Cio­­camille, Hillariu, Lică Lupu, Ricu Margulius, Micu Abramovici, Mar­cel W. Blumer, Mişu Semud­y, F. Krück, W. Simzimonici, Emil Blitz, Jean Brauer, L. Collin, drd. W. Kanner, D. Ieşeanu, Jules şi Edmond Psalt, J. Smilovici, Justin Weinberg, Stroescu, Schlifka, drd. Rubinstein, Cohn, Mittelmann, Li­­bros, Rothenberg Faron, Emil Ber­­covici, Hecht, S. Goldstein, Bra­ver, F. Goldenberg, etc. eta BALUL SOC. SCRITORILOR ROMÂNI In elegantele saloane ale Hote­lului Athenec Palace a avut loc Sâmbătă 25 Februarie, balul mas­cat al Soc. Scriitorilor Români, şi care marchează sfârşitul strălu­cit al acestui carnaval. Printre numeroasele, dar puţi­nele reuşite manfestaţiuni de acest gen, balul Scriitorilor Ro­mâni a avut un admirabil succes, datorită atât organizărei cât A asistenţei, în cea mai largă accep­ţiune a cuvântului. Intr’o atmosferă intimă şi în sunetele unui excelent jazz, s’a d­ein­sat şi petrecut până în zorii zilei. D'n selecta asistenţă, notez : D. Nicolaescu, preşedintele Se­natului cu d na; d-na şi d. C. Di-' mitriu, ministrul comunicaţiilor; d-na şi d. Liviu Rebreanu, preş. r­aport Scriitorilor Români; d na şi id. M. Sorbul, pressed. Soc. Auto­rilor Dramatici; d-na şi d. col­iei L.inteş; d. Toni Iliescu, vicepre­şedintele Senatului; d-na şi d. Mihail Popovici, d-na şi d. Saki­­laride, d. Gregorian cu d-na, d. N. Vlădoianu-Keops, d-na Marilena Bodescu-Vlădoianu, d. şi d-na Wexler, dir. gen. la Banca Mar­­morosch-Blank;d. Lazaridis Do­­gani, consulul Albaniei, d. ing. Dobroiu, d-na şi d. col. Mo­o­u, d-na şi d Antoniu, d-na şi d. Mă­­ţăoanu, d. Emil Cruceanu, d. şi d-na Budurescu, d şi d-na Schul­der, d. şi d-na Georges Prager, d. Georges Georgescu, d. Al Cu­­sin, deputat, Baronul de Remeck cu d-na, d. Al. Casimir, d-na și d. colonel Zamfirescu, d-na si d căpitan Pascu, d. C. Neti,­d. Mir­­cea Dumitriu, d-na Fi­lomeii I­andru, d. N. Cocea, d­­on Buz­dugan, deputat, d. col. Carapan­­cea, d. maior Iliescu, d. căpitan Pascu, d. Giurgea, d. şi d-na Di Secelean, d. şi d-na V. Lupescu, d. Mişu Cantacuzino, d. Jappy, dr. Bardely, dr. Cam­il Petrescu, d. avocat Paul Theodora, d- D. Ciurezu. _ D-soarele: Stamatescu, Popp, Feigels, Motoc, Popescu, Damian, Iliescu, Bogdan, N. Botescu, Pro­­toponescu, Carmen Bădescu, Tani­tzi Ciuceanu, | Domnii: Ing. Georgescu, Cos-a­lin, Cioca, C. Sarcedotes, V. G. Georgescu, Cătănescu, Gigi De-* raetriu, Victor Protopopescu, Toto I.ecca, DragU, Feldmann, Radu Mihaescu, V. Enescu, Jetiică Amza, avocat Segalescu, B nu, Nicușor Mihăilescu,­­ Radu Mar-» eovici, Bănescu, Boambă, Ber­­îescu, Negrea, Regenstreif, Huga Mihail, Leiniceanu, A. Zigo, etc« SERATA DE GALA A SOC. «PROGRESUL» In elegantele saloane ale hotelu­lui Boulevard a avut loc Sâmbătă seara o grandioasă serata de gală organizată de Soc. spaniolă „Pro­gresul” pentru strângerea fonduri-» lor destinate ajutorării studenţi­lor lipsiţi de mijloace. A agitat un public elegant şi distins şi într’un cerc restrâns s’a petrecut până în zorii zilei. Rezultatele morale au fost în­deajuns de satisfăcătoare însă cele materiale n’au fost la înălţi­mea aşteptărilor. Probabil că criza economica prin care trecem are văditele ei repercusiuni şi în vie­ţa noastră mondenă. In distinsa asistenţă am remar­cat :­­ D-nele şi d-nii : Marco Presante, Enrico Hassan, Benvenisti, Piscu Levy, Albert Farchy, John Sa­­moil, Adan­ia Jose Almosnino, Zissu Fersler, Jose Kahane, Semo, Mazliach, Altalion, Leon Mayer Grigoriu, Rozescu, Munteanu, av- Santo, Mizrachy, etc. etc. D-rele Vicky Geronies, M’tzy Packer, Lily Eskennsy, Sylvie Ben­venisti, Grigoriu, Victorie Afta­­lon, Mariette Kahne, Madeleine Af­tal­ion, Madeleine Cohen, Bella Smilovici, Nicky Rozescu, A­dan­e Munteanu, S. Goldmann, etc. etc. Cl .FURS

Next