Rampa, martie 1928 (Anul 13, nr. 3031-3057)
1928-03-01 / nr. 3031
I TURNEUL Marioara Voiculescu c‘U învierea 5 acte de Bataille după romanul lui loltoi, jucată cu mare succt-r la leatul National d n București IUN KHAKIUL Februarie Insău. luna 24 Luna Martie 1 ( »Muma Albă 2 Bem 3 Iuliea. 4 I-mail: rnt 2 In curând ADEMENITOAREA (La Tent cifrice) Capo d’opera marelui romancier spaniol BLASCO IBANEZ UNDE? Se va anunţa peste câteva adie Corcul Sburătorului In şedinţa de la 26 Februarie a cercului Sburătorului, d. P Cătunaru a citit ultimele două acte ale dramei sale rurale «Rostogolirea». D-na Tudor Şoiman a citit două nuvele vieneze şi d. Tudor Muşătescu câteva schiţe iar d. E Lovinescu un articol. Au mai asistat d nele şi d rele Delavrancea, Sion, Ficu Arhip, Dona,Cantuniari, Sanda, Movilă etc. şi d niii Rebreanu, Benvenisti, Cantuniari, Pompiliu Constantinescu, F. Aderca, Mitrany etc. culturală Şezătoarea de la Gimnaziul C.F.R. Aurel Via,ea Sâmbăta 25 Februarie a. c. biceiu de a se cere iertare greş’a ţinut la gimnaziu! C. F. R salelor se obişnuia şi la ro- Aurel Vlaicu a XIII-a şezat oamani, acum 2000 de ani, câmaie culturală, prin luna Martie, toţi a foşti Programul se începe cu conferinţa d-lui Bartholomeu Popescu directorul gimnaziului care vorbeşte despre «Câşlegi». D sa arată că aceste obiceiuri nu sunt numai pe la noi ci şi în apus— prin Franţa şi alte ţări. — Acest nume de câşlegi se păstrează de la strămoşii noştrii. D sa arată obiceiurile din punct de vedere moral — în acest timp, când omul trebue să intre în postul cel mare al Paştelui cu sufletul curat şi nepătat de răutăţi. Ţinând seamă că intrând în post să nu ne gândim decât la actul de penitenţă sa mâncăm anumite feluri de alimente, dar trebuie de acum când se termină aşa zisele câşlegi să ne curăţim sufletul prin a ne ierta unul altuia greşelile. Acestoi sclavi se duceau la stăpânii lor leu portocale şi diferite cadouri, ca simbol „al iertării şi împăcării. D-sa termină adresându-se mai ales elevilor de a se împăca unii cu alţii care poate sunt certaţi şi de a-şi cere iertare profesorilor şi părinţilor cari le-au greşit. Au urmat apoi frumoase bucăţi cântate de corul gimnaziului sub conducerea d-lui prof. Al. Rădulescu. Declamaţii şi lecturi executate de elevii Petrescu I., Petrescu Gh., Arianu Niculae, Păunescu Pompiliu, Miescu H. etc. Viitoarea şezătoare va avea loc Sâmbătă 5 Martie ora 6 jum. fix când va conferenţia d. prof. ing. Marinescu. Varşovia petrece An cu an Varşovia petrece din ce în ce mai mult şi numărul vizitatorilor de teatru, cinema, sporturi, etc. , în continuă creştere. Bineînţeles că şi comuna câştigă, astfel frecvenţa în 1925 a fost de 8.362.115 persoane, care au plătit taxe de intrare 11.368 204 zloţi, iar comuna a avut din impozitele pe spectacole 3.900.485 zloţi. In anul 1926 au fost 1.0.967 097 spectatori care au plătit 14 352 123 zloţi iar comuna a încasat la 5.822.961 zloţi. In fine în 1927, numărul spectatorilor a crescut la 13.419.767 persoane, venitul localurilor la 17 milioane 783.283 şi încasările comunei la 6.985.003 zloţi. Aceste cifre nu pot fi însă luate drept o dovadă a bunei stări materiale. .Din contră numărul celor care petrec a descrescut şi numai o anumită pătură a populaţiei se bucură de petreceri. Se afirmă însă că şi numărul acelor care petrec deși trăesc in mizerie, ar fi destul de mare. Chang ! ? Pamfletul romanesc de Romulus Dianu „Viaţa Literara’ numărul 75, seranţa intră şi multă nedelicateţă agresivă. Inpardonabilă mi se pare insolenţa de a scrie despre pamflet uitând cu desăvârşire, măcar să aminteşti de cel mai virulent pamfletar român N. D. Cocea. Dacă immignaţiunea mea promptă ar putea lua, semnalând acestea, forme concrete, d. I. Valerian mi-ar datora în posteritate recunoştinţă, ca Ugolino lui Ruggieri. Dar nu numai atât. D-l Pamfil Şeicaru recunoaşte într’unul din esseurile publicate mai de mult că spiritul pamfletului purcede din cea mai autentică tradiţie literară românească. Şi astăzi vorbind de Arhondologia Moldovei a Paharnicului Sion, ilustrează cu încă un exemplu cele scrise altă dată. Primul pamflet rr român este socotit Dimitrie Cantemir, domnitorul, şi de curând am putut verifica această afirmaţie sprijinit pe um-re scrieri şi date predase de d-nii Emil Grigoraş şi Radu Draghaa. D-l I. Valerian poate nu ştie acest lucru. Nu-l obligă nimenit. E liber să-şi conserve virginitatea ceconsacră pamfletului. Cine ştie ce strigoiu a suflat în urechea redactorului Ioii nemulţumirea editorului constant, care nu deosebeşte nici prin miros, nici prin asprime, un număr de altul, săptămânal. D-1 I. Valerian care cunoaşte interesele publicației sale a pregătit aşadar un divertisment. Şi-a propus să ne documenteze asupra „artei lirice a rebours”, cum frumos defineşte d. Pamfiricani. Şi ce-a făcut? Citez textual : închinând acest număr Pamfletului ne-am gândit să ne adresăm mai întâi d-lui E.. Lovinescu, ca unuia care a scris în acest sens”. „Mai întâi’ d-lui Eugen Lovinescu ‘L... Vaietul de casă al decedatului „Sburător” nu şi-a uitat înclinaţiile. La vederea maeştrului siu conţinutul cerebral i sa golit de o caldă emoţie şi fâstâcit a alunecat pe parchet unde s’a frecat aşa de vre-o două ori, operaţie din care a rezultat „numărul” său brhihnt pamfletului, jignitor act şi meschin. Inigna rebelului până la adânci bătrâneţe, dar nu-şi poate permite acest defil faţă de alţii mai bine informaţi. Şi încă — d-1 E. Lovinescu a negat odinioară pamfletul. * A scris pagini pe cari poate Ie regretă astăzi când pamfletul e foarte cotat. A jurat că „fenomenul Arghezi” nu mai e cu putinţă,şi astăzi e printre pamfletari. Ei bine presupun că dacă rigorile d-lui I. Valerian au subtilizat nuanţa scrisului până la d. Lovinescu, nu trebuie să uite doi mari, mult mai mari înaintaşi: pe Gheorghe Panu şi pe Ilarie Chendi, pe Miile şi pe lony Bacalbaşa, pamfletari pur sânge. Nu trebuie să uite (să uite e un eufemism delicat care presupune ceva ştiut mai înainte) pe N. D. Cocea, marele Liric al pamfletului, egalul lui Tudor Arghezi, inegalabil prin patos şi energie, primul care a atacat cu violenţă şi curaj obiective mari, primul care a plătit cu libertatea sa cetăţenească luxul unei idei şi unei sincerităţi. Incomparabdul prin respiraţia lungă ce-i leagă frazele ntr’un corp organic, abilul mânuitor al bumerangului, N. D. Cocea a ofensat astăzi ca un Gubiier în ţara piticilor, de năclaiala adulatorie a unui patron de forţă literară. Ignoranţa pe deoparte, ignorarea pe de altă parte. Numărul închinat Pamfletului nu aminteşte în nici un rând de existenţa corozivului pamfletar Dem. Theodorescu, care oricât nu s’ar recunoaşte de unii rămâne chiar şi în romanele sale un pambear al proletariatului şi un spirit sarcastic fără egal în presa noastră de astăzi. Suficienţa d-lui I. Valerian nu aminteşte nici de Nielufor Crainic, pamfletur apărător al ortodoxiei, cu o considerabilă activitate în paginile „Hienei”, „Orei”, „Cuvântului”, „Curentului” şi „Gândirei” ca un pandantiv ortodox al eroismului ostăşesc reflectat în conştiinţa tranşeelor d-lui Pamfil Şeicaru. Olimpianismul chircit şi iremediabil ca o constipaţie în ceasul morţii, caracteristic acestui număr festiv, ignorează şi pe Ion Vinea, glacialul poet al pamfletului, cu invectiva Strindbergiană şi cu complimentul dulce, preferind să demonstreze tâmpenia unei frunţi înguste prin comparaţia cu o pamblicîi de beretă. N’a aflat d. L Valerian mei de N. Davidescu, bociul şi romancic-rul, eseistul şi pamfletarul militant atâta vreme prin revistele şi ziarele de până acum cinci ani, cristalizat şi definit ca pamfletar în romanul „Conservator & Cnie”. „ A uitat d. I. Valerian !... Bine a făcut d. I. Valerian !... Dar nu-i aşa ca ignoranţa descalifică pe un director de foae literară ? Nu-i aşa că spiritul mercantil îl scade ? Serviabilitatea confraţilor cari-î scriu gratuit articole şi-i înserează în cotidianele politice reclama revistei cu sumarul în extenso trebue să-şi impună o rezervă în faţa unei manifestări jignitoare cum e numărul închinat Pamfletului. Căci cu siguranţă singurul care n’a suferit jignirea a fost d. Eugen Lovinescu. Domnii Arghezi şi Şeicaru şi-au simţit ştirbită trinitatea prin lipsa lui N. D. Cocea, egalul şi prietenul lor. Fapta d-lui I. Valerian e o sfidare şi o prostie. Şezătoarea de la Atei. C. F. R. Grivita Duminica, 26 Februarie a. c., a avut loc la atelierele C. F. P. în sala die festivităţi o frumoasă şezătoare. Programul începe cu conferinţa d-lui dr. Anton Ionescu întitulată «Cum gândim?«. De multe ori chiar mare parte din noi nu şi-a pus această întrebare — care in realitate este de foarte mare importanţă — cum se petrece procesul gândirei. A urmat a se desfăşura partea artistică a programului prin arii executate de orchestra Emil Crăciunescu, solo voce de d. Niculae Georgescu elev la conservator, declamaţii de d-nui Maican, Nici Tomescu studenţi la conservator, corul cercului cultural .Aurel Vlaicus- a cântat frumoase bucăţi sub conducerea d-lui prof. Al. Rădulescu. Şezătoarea ia sfârşit cu piesa de teatru «O farsă» comedie într’un act interpretată cu mult humor de d-na Lia Ionescu Figaro, d. Fl. Ionescu, I. Tomescu, Th. Ionescu și Scarion. O expoziţie generală In Polonia Pentru anul 1929 se pregăteşte la Poznan, o expoziţie generală, care va arăta desvoltarea vieţei culturale şi economice din primul deceniu al Poloniei reconstituite. Guvernul acorda acestei expoziţii o deosebită atenţie şi va participa şi el. Protectorul expoziţiei este preşedintele republicei poloneze, iar preşedintele comitetului de onoare e primul-ministru, mareşalul Pilsudski. Vor fi prezentate la expoziţie toate ramurile economiei naţionale şi pentru prima oară se va indica în mod limpede rolul Poloniei în comerţul internaţional, exportul şi importul precum şi posibilităţile de investiţii pentru capitalul străin. Expoziţia va fi o ocazie unică pentru întărirea şi mărirea relaţiunilor economice ale Poloniei cu ţările vecine. RAMPA Cr’tica teatrală la Chișinău de IO* PRETSB profesor universitar A sp*’ne că nu există —r pentru nereușita piesei, lăsând pe planul că, pe de o parte nu contează în opiniunea publică, iar pe de altă parte cele ce spune n’au nici o valoare — nu ar fi exact. Există și e pernicioasă. Pentru că e rea, ignorantă şi slugarnică, era să zic — venală. Improvizaţii critici teatrali din Chişinău — vorbesc de cei permanentizaţi din propria lor autoritate în censurarea talentelor autorilor şi actorilor — scriu după impresiunea momentană, după simpatia personală şi după îndemnul răzbunărilor meschine. Nu cred că este unul, care să-şi dea osteneala să citească piesa înainte de reprezentaţie , să asiste măcar la repetiţia generală, dacă n’a putut să ia cunoştinţă de piesă altfel şi să caute sa pătrundă intenţiunile autorului şi să aprecieze pe drept mijloacele teatrale de acesta întrebuinţate. Nu cred iar, că este unul, oare când critică jocul actorilor să studieze întâi indicaţiunile date de auitor — care şi el are oarecare drept asupra piesei sale — şi să facă o cronică obiectivă, relevând, fireşte, greşelile, dar punând şi în evidenţă toate sforţările meritoase. Şi chestiunea prezintă o mare importanţă în provincie dintr’un punct de vedera, pe care Bucureştii cu publicul său numeros, nu-1 cunoaşte. Intr’adevăr critica pătimaşă, şi dese ori ridicolă nu serveşte propagandei teatrale, îndepărtând de teatru — dacă e îuntă în serios — şi puţinii amatori de spectacole. Critica părtinitoare, care laudă pe nedrept, din interese personale, de orice fel ar fi ele, nu servește nici de propagandă, întrucât, fiind în opunere cu sentimentul publicului şi cu adevărul, pierde orice influenţă asupra cititorilor cronicelor teatrale. E o scădere a sufletului omenesc : să se creadă uşor şi bucuros răul şi să se bănuiască binele spus de altul. Şi de aceea, hiperbolicele laude rău distribuite au acelaş inconvenient ca răutăţile imbecile. Cele dintâi sunt primite cu surâsuri de ironie sau gesturi de desgust , cele de-al doilea sunt primite cu entuziasm şi cine păgubeşte la urma urmelor este instituţiunea Teatrului Naţional. Şi e păcat să fie aşa. Păcat, pentru că Teatrul Naţional este — cel puţin în Basarabia — aproape singurul mijloc de propagandă culturală şi naţională. Păcat, pentru că râvna şi munca depusă de direcţiune şi de artişti merită mai multă atenţie şi mai multă solicitudine din partea criticilor. Este evident, că actualul director— cu toate Sterile ce le va fi făcând pe ici pe colo — este plin de avânt, de entuziasm şi de energie. Şi cei care cred, că-i servesc lăudând ce li se pare că le întră în gusturi şi căutând să dărâme ce îşi închipuesc ei că nu e tocmai pa placul lui, se înşeală amarnic şi îi îngreuiază povara, pe care o poartă cu atâta abnegaţiune personală. Vreţi exemple : un critic — străin de o oraş, ce e drept, — vorbind despre Vlaicu-Vodă, nu găseşte în interpretarea foarte meritoasă a unui tânăr artist, care avea greaua sarcină de a întocmi în trei zile şi fără repetiţii, pe Aurel Ghiţescu, decât „insuficienţe” şi nu crede ca trebuia tocmai să pună în evidenţă sforţarea, priceperea şi talentul acestui artist. De ce ? Dorinţa de a plăcea lui Aurel Ghiţescu, de a cărui prietenie se bucură , teama de anu-l jigni lăudând pe un altul într’un rol jucat de el ! Altul, într’o piesa, care s’a jucat cu mari speranţe, dar n’a ajuns la rezultatele dorite, pentru cainterpretele femenine au fost inexistente, aşa că „succesul” n’a putut ţine piese pe afiş ; un critic amator, priceput poate în chestiuni militare şi juridice, dar nu în ale teatrului, sue în slava cerului tocmai dementele, al doilea şi dar în umbră pe cei doi protagonişti, care salvaseră situaţia, dar care aveau cusurul să aparţină sexului urât. De ce ? Nu mai e nevoe că răspund. Al treilea ■, un critic care ar fi trebuit din motive familiare, să şi interzică orice apreciere asupra teatrului, întrebuinţează cronica teatrala ca un mijloc de răzbunare personală. Aci e indiferent sexul. E chestie de simpatie sau antipatie, fie personală, fie a familei criticului. Şi abia e la îndemână: „Lasă că-i arat eu la gazetă !” Şi „cneazul Darbeliani’ din „Gelozia’, care este în piesă mărginit la minte, căci aşa e şi vorba curentă în ruseşte : ,,prost cam prinţ catifea- SERATA CERCULUI REGIONAL Cercul Regional Bucureşti a organizat pentru Sâmbătă seara o frumoasă serată dansantă în saloanele societăţii „Libertatea’’. Graţie preţiosului concurs al unui comitet de domnişoare condus de neobosita d-nă Schulder, care merită toate laudele pentru activitatea depusă, serata a avut un strălucit succes. Printre numeroasele surprize notăm în primul rând Barul American condus de d-l Ionel Sanielevici, artistic aranjat care a atras numeroşi amatori. Un bufet bogat condus de un specialist de la Beaturantu! Cina a stat la dispoziţia vizitatorilor. Cabaretul „Chez Josephine Backer”, scăldat în lumina multicoloră a lampioanelor veneţiene, oferea perechilor un joc mai romantic şi mai retras. Un frumos program a amuzat publicul, din care remarcăm „The Trio Hawayane” şi un admirabil concert dat de d-l Ipsilante la balalaică şi de d-1 Ivanof la chitară. Jazz-ul sub conducerea maestrului C. Scărlătescu a contribuitla entrain cu ultimele arii de dans. Deplinul succes al seratei a fost o satisfacţie bine meritată pentru care au adus harnicul comitet organizator. Chang !! Rubrica femeii Adunarea amili a „Asociaţiei Dispoftindif întrunirea anuala care cţeoni- pro al cărui succes au vorbit ecei se ţinea la Palat—M. S. Re-Togios toate ziarele vieneze. gma Maria fiind preşedinta dej Firul nostru de mătase a-prin onoare — din cauza doliului nu a putut lua parte — s’a ţinut la d-na Simona Lahovary.^ Şedinţa se deschide la ora 5 juni. fiind de faţă d-na Clotilda g-ral Averescu, d-na Maria Petrovici, d-na Valentina Focşa, d-na Cosma, d-na Isvoranu. D. ministru Inculeţ neputând lua parte au venit din partea ministerului^ d-niî d-nu Titus Ionescu şi Vîşoianu. Au mai fost d-nii g-rali Râmniceanu, Ştefanescu, d. Nicul- tescu, D. Jean Bart, Dragomirescu. D na SIMONA LANOVARY zian”, devine un om de o inten-1 citeşte darea de seamă anuala, genţă rară, pe care interpretei mi 1-Asociaţia are 38 dispensării ca- Pa înţeles, iar „Didina” din „Ore de la înfiinţarea lor au îngricăsuieli”, care după indicaţiile lui 122,127 copii, autorului, tipărite în text aproape la fiecare replică —o lucră, pe cărei ignorează criticul — „se agită”, umblă de role până colo, se frământă, îşi frânge mâinile, etc., este, după părerea criticului ('O., rău interpretată, pentru că mi stă pe loc nemişcată şi calmă în clipele de gelozie, de indignare, de enervare şi de remuişcare !... De ce Să ni mai insistăm Tari pe indiferenţa directorilor de gazete, care nu-şi dau osteneala să le mai citească proza ; teri pe indulgenţa unei direcţii de teatru, care ia în serios un ajutor inexistent ; tari pe unele complicităţi ale invidiilor şi intrigilor de culise; tari pe slăbiciunea pomnească de a se bucura de rău făcut altuia, de jignirea adusă altuia, de noroiul zvârlit pe altul ; improvizaţii criticii pot să n’aiba nici cultură literară suficientă, nici educatiime teatrală desăvârşită nici comprehesiune artistică justa. Nimic nu.i împiedică se decer pe lauri şi mai ales să înjosească merite. Arma e bubă ca sa loveşti cu ea. Şi ce arma este cronica teatrală !. Dar ar fi indiferent, dacă cel păgubit nu ar fi tot TeatruL Şi ca să arăt aceasta şi să pun toate în punct am scrie şi eu rândurile acestea : critica criticilorIn cursul anului aproape 10 mii de copii au frecventat diapensaruL întreţin apoi 8 grădini de copii, 9 ateliere, o şcoală de menaj la Timişoara şi un centru sericicol la Budişteni. In anul acesta peste 23.000 de copii bolnavi au fost îngrijiţi de secţia asistenţei şoc. cercului de gospodine. D. ministru inculeţ a găsit cu cale însă, să fae jumătate din subvenţia ce o acorda cercului reducând-o de la 2 mii, la 1 milion deşi recunoaşte rezultatele bune pe care le-a dat dispensările—aducând m uhturr.»’ conducătoarelor. D-na PETP DVic ? protestează rugând pe d. ministru să le acorde mai puţine mulţumiri şi mai mult ajutor real. In anul acesta, mai mult ca de obicei a crescut mortalitatea copiilor. D. dr. TITUS IONESCU promite că va interveni pentru acordarea restului de subvenţie. In caz contrar jumătate din aceste dispensării vor înceta să funcţioneze. D-na Clotilda g-ral Averescu — preşedinta secţiunei de ■«Industrie casnică» — aduce mulţumiri d-nei Valentina Focşa- secretara g-rală, pentru munca ce a desfăşurat cu ocazia expoziţiei de la Viena des Sixtîne Avril cât foarte mult -- cât şi covoarele, pânza, ajururile şi broderiile. Iată ce spune «Der Tag» în numărul deja 31 Ianuarie: «O mică dar bine aleasă expoziţie, arată ca în răsăritul Europei, cu deosebire în păturile ţărăneşti, mai trăesc încă forţe naţionale artistice şi industriale de mare valoare, pe când ale noastre au ajuns aproape să se stingă. Tradiţia veche seculară, de bun gust, bun simţ a coloritului, mai cu seamă în arte textilă, a rămas staţionară». Expoziţia e permanentă — localul a fost închiriat pentru un an. — Dovadă a succesului sunt numeroasele comande care s’au primit. Scopul acestei expoziţii este de a creia o modă. Este cel mai eficace mijloc de propaganda culturală în străinătate şi a avut rezultate mult mai bune decât expoziţia artistică din anul trecut la Paris. In anul acesta se va serba la Viena centenarul lui Schubert — vor fi apoi două bâlciuri, unul în iunie şi altul in Septembrie — mulţimea de vizitatori nu va ocoli expoziţia de artă naţională română — care e situată întruna din pieţele centrale. Viena e un admirabil centru internaţional de debuşeu. I Asociaţia are în program, construirea de localuri şi dezvoltarea metodică a industriei« Se proectează o lege de ocro*» tire sericicolă. — înfiinţarea U-* mii centru mecanic îa Budişt ienî înzestrat cu răsboae sistematice pentru ţesutul firului tie mătase. ; Asociaţia roagă apoi ministerul Sănătate! — sa-i facă comenzi. Braţe de muncă, slavă lui D-zeu avem — nu cer decât lucru. ; Ţărancele noastre, iarna, pe având muncă la câmp vor lucra la propaganda noastră în străinătate. Sănătoasă și eficace propagandă. sasom® Viata mondena Cronicarul nostru monden, care semnează «Trevor», ţine să arate că în reportajul publicat în «Rampa» din 21 Ianuarie 1928, iniţialele d-lor Alexandru Tell şi Ionel Ghica au fost publicate din eroare. Inumeroasa asistenţă am notat: D-nele şi d-nii : Bergher, dr. Fischer-Galaţi, dr. Alperin, dr. Manolescu, Eugen Relgis, av. Gorea, Ştefanescu, Streittmann, d-na Neumenn, Landes, Zwilling, Bresniska, Vamaş, d-na Zeiler, Feldmarm, Lupescu, Singer, Segall, Freud, Goldenberg, Goldstein, etc. etc. D-rele: Nutzy Neumann, Emilia Katz, Ella Broide, Renee Perlmann, Angele Grigoriu, Beautzy Veintraub, Puica Iscovici, Gigi Roman, Margoth Agathstein, Sophie și Marcelle Michelsohn, Bonbonica Rosenblatt, av. Mariette Liteanu, Erna Morgenstern, Lentza Goldstein, Roman, Alice Ciocaniile, Renée Hilariu, Gruenstein, Fany Landes, Cuty Marcu, Cella Marcoff, Babylezeanu, R. Blitz, D. Reissmann, Cica Abramovici, A. Braunstein, B. Stefanescu, F. Rasiconii, Raliteanu, Spieglins, Waischawska, Manolescu, Anderster, V. Grossmann, Margareta Streitmann, Lazarovici, Feldmann etc. etc. D-nii: dr. M. Braunstein, Schulder, Mişu Fotino, Gaston Leobel, av. Segall, av. E. Karmer, dr. Mandelbaum, av. Rosenkrantz, ing. Lt. Nedelescu, ing. M. Gruenberg, av. Goldner, dr. Revici, Saul nacobsohn, Adrian Schatz, drd. Arthur Mayersohn, Adolphe Broide, Hugo Baucker, Raicu Lebensohn, drd. Iorieiu Gruenberg, av. Robert Weinberg-Verea, Henry Perlmann, dr. Max Rothblum, ing. Liteanu, ing. Halpern, Ionel Sanisevici, Mișu Calmanovici, dr. Pascal, drd. Brochonici, H. Dollingher, M. Ciocamille, Hillariu, Lică Lupu, Ricu Margulius, Micu Abramovici, Marcel W. Blumer, Mişu Semudy, F. Krück, W. Simzimonici, Emil Blitz, Jean Brauer, L. Collin, drd. W. Kanner, D. Ieşeanu, Jules şi Edmond Psalt, J. Smilovici, Justin Weinberg, Stroescu, Schlifka, drd. Rubinstein, Cohn, Mittelmann, Libros, Rothenberg Faron, Emil Bercovici, Hecht, S. Goldstein, Braver, F. Goldenberg, etc. eta BALUL SOC. SCRITORILOR ROMÂNI In elegantele saloane ale Hotelului Athenec Palace a avut loc Sâmbătă 25 Februarie, balul mascat al Soc. Scriitorilor Români, şi care marchează sfârşitul strălucit al acestui carnaval. Printre numeroasele, dar puţinele reuşite manfestaţiuni de acest gen, balul Scriitorilor Români a avut un admirabil succes, datorită atât organizărei cât A asistenţei, în cea mai largă accepţiune a cuvântului. Intr’o atmosferă intimă şi în sunetele unui excelent jazz, s’a deinsat şi petrecut până în zorii zilei. D'n selecta asistenţă, notez : D. Nicolaescu, preşedintele Senatului cu d na; d-na şi d. C. Di-' mitriu, ministrul comunicaţiilor; d-na şi d. Liviu Rebreanu, preş. raport Scriitorilor Români; d na şi id. M. Sorbul, pressed. Soc. Autorilor Dramatici; d-na şi d. coliei L.inteş; d. Toni Iliescu, vicepreşedintele Senatului; d-na şi d. Mihail Popovici, d-na şi d. Sakilaride, d. Gregorian cu d-na, d. N. Vlădoianu-Keops, d-na Marilena Bodescu-Vlădoianu, d. şi d-na Wexler, dir. gen. la Banca Marmorosch-Blank;d. Lazaridis Dogani, consulul Albaniei, d. ing. Dobroiu, d-na şi d. col. Moou, d-na şi d Antoniu, d-na şi d. Măţăoanu, d. Emil Cruceanu, d. şi d-na Budurescu, d şi d-na Schulder, d. şi d-na Georges Prager, d. Georges Georgescu, d. Al Cusin, deputat, Baronul de Remeck cu d-na, d. Al. Casimir, d-na și d. colonel Zamfirescu, d-na si d căpitan Pascu, d. C. Neti,d. Mircea Dumitriu, d-na Filomeii Iandru, d. N. Cocea, don Buzdugan, deputat, d. col. Carapancea, d. maior Iliescu, d. căpitan Pascu, d. Giurgea, d. şi d-na Di Secelean, d. şi d-na V. Lupescu, d. Mişu Cantacuzino, d. Jappy, dr. Bardely, dr. Camil Petrescu, d. avocat Paul Theodora, d- D. Ciurezu. _ D-soarele: Stamatescu, Popp, Feigels, Motoc, Popescu, Damian, Iliescu, Bogdan, N. Botescu, Protoponescu, Carmen Bădescu, Tanitzi Ciuceanu, | Domnii: Ing. Georgescu, Cos-alin, Cioca, C. Sarcedotes, V. G. Georgescu, Cătănescu, Gigi De-* raetriu, Victor Protopopescu, Toto I.ecca, DragU, Feldmann, Radu Mihaescu, V. Enescu, Jetiică Amza, avocat Segalescu, B nu, Nicușor Mihăilescu, Radu Mar-» eovici, Bănescu, Boambă, Berîescu, Negrea, Regenstreif, Huga Mihail, Leiniceanu, A. Zigo, etc« SERATA DE GALA A SOC. «PROGRESUL» In elegantele saloane ale hotelului Boulevard a avut loc Sâmbătă seara o grandioasă serata de gală organizată de Soc. spaniolă „Progresul” pentru strângerea fonduri-» lor destinate ajutorării studenţilor lipsiţi de mijloace. A agitat un public elegant şi distins şi într’un cerc restrâns s’a petrecut până în zorii zilei. Rezultatele morale au fost îndeajuns de satisfăcătoare însă cele materiale n’au fost la înălţimea aşteptărilor. Probabil că criza economica prin care trecem are văditele ei repercusiuni şi în vieţa noastră mondenă. In distinsa asistenţă am remarcat : D-nele şi d-nii : Marco Presante, Enrico Hassan, Benvenisti, Piscu Levy, Albert Farchy, John Samoil, Adania Jose Almosnino, Zissu Fersler, Jose Kahane, Semo, Mazliach, Altalion, Leon Mayer Grigoriu, Rozescu, Munteanu, av- Santo, Mizrachy, etc. etc. D-rele Vicky Geronies, M’tzy Packer, Lily Eskennsy, Sylvie Benvenisti, Grigoriu, Victorie Aftalon, Mariette Kahne, Madeleine Aftalion, Madeleine Cohen, Bella Smilovici, Nicky Rozescu, Adane Munteanu, S. Goldmann, etc. etc. Cl .FURS