Rampa, mai 1928 (Anul 13, nr. 3081-3103)

1928-05-02 / nr. 3081

Au sosit mult aşteptatele „ODEON cântate de Alex. Lupescu Prim bariton la Opera Română exclusiv angajat pentru Uzinele „ODEON" Verdi Prati, acomp. de Davos Bela Morgenlied (reisenauer) : şi Mischa Spolansky Cruda Funeste­smania (Lucia) Cortigiani (Rigoletto) Walkiria I Despărţirea lui WotanA^a mP.ani®t^e orci'le" „ II Aria Focului stra Mare. Opere de Donaţiunea lui Faust Tannhäuser (Lupta Cântăreţilor) Curcile (Dima) Măi Crăşmare (O. Goga) ALFRED PAGONI Regele Romanţei angajat exclusiv pentru Uzinele ODEON SUCCESE NOUI ENORME Stat din Berlin acomp. la pian de Mischa Spolansky Tu ştii Unde te duci acompaniat de or­chestră Bea un vin Biletul Vreau Mereu Cereţi tuturor depozitarilor noştri din Capitală şi pro­vincie să vă presinte aceste plăci. Cataloage gratis la cerere Reprezentanta $1 Depozitul General a! Uzinelor ODEO 7Q Calea Victoriei 79 (Vis-a-vis de Biserica Albă) şi Bulevardul EXIS­ABET­A 1 (sub Grand Hotel de Boulevard) PANZARIE ELVEŢIANĂ F. BLUMEN STR­ABA BĂBĂŢIEI, 2—BUCUR­EŞTI Mare reducere de preţuri la toate articolele Calităţi recunoscute superioare cu preţuri moderate şi absolut fixe fiind principiul prăvăliei de 30 ani. Lei 25 basmale mari elveţiene. Off metrul de sifon natural, fear­si­te durabil. „ 35 prosoape pichetate albe 21­ metrul de indian 80 cm. lat. LA MIK TELL V 50 08 72 „ musulin de aţă 80 cm., culori garau, tate. I, de indian 100 cm. „ pichet pluşat alb 75 cm. „ stofă elveţiană 100 cm. etamină maro 100 cm. p. cămăşi. „ 75 bluze confecţionate. O­flgarnituri de lingerie, com­pu . . .”*UU se din 3 bucăţi. Mare asortiment în pânză pentru cearceafuri, transperen­­te şi filtre de orice fel.­­ Percaluri fine în toate lăţimile. Pânză pentru feţe de me­se cu metrul şi şervete. Garnituri de olandă albe şi colorate pentru masă şi ceai. Otrepe de bumbac şi olandă. Olandă vestită de Berna şi de brodat. Linon şi batist de olandă până la 270 cm. lăţime. Prosoape pluşate, cearceafuri, halate şi covoraşe de lac. Pânză pluşată albă şi co­lorată cu metrul. Cuvertură de flanelă, pichet şi lână merino- mare şi pen­­tru copii. Pichet de vară, panama şi diferite drilu­ri pentru costu­me, foarte convenabile. Zefiruri, poplinuri, fular­dină, liberty, calităţi superioare şi garantate. Broderie fine elveţiene c­u prețuri ocazionale. PERLE cs PARIS PAR­FUM, EAU DE COLOGNE cir- ■ *»A!Dy ,%/A 'A. infunfâf '/Zanria/, rrr­. clientelă c­ăprtatei un­­% n&ton 72en.tra, ,{ u * 'Va.nzapoăin detail k cu prețuri originale de engros ale Fa­brice­i , * _ 15. zr v-» hagazikul „VILLE DE PARIS“ PROPRIETAR IANCU MONTA Bif CUREI­T Str. llpscffli No.dl fără nici o sucursală, dispune azi de cel mai mare choîx In urmă-­ toareie mărfuri, ca ul­time ie creaţiuni luate după ultimele modele ale celor mai renumite [ case „HAUTE COUTU­­REU ale Parisului: Imprimeuri granitée Imprimeuri &££ chine ătăsuri fantezie' oiluri imprimate Jersey chinois simple Diferite jerseuri«“­­suri de Mantouri pentru­­ rochii de nuntă şi ocazii ! Stofe şi Mătăsuri fan­tezie, exclusive ca toa­lete distinse pe curse. Cel mai mare choux de stofe pentru Mantouri simple şi „GENRE SPORT“ ultima creaţie I a modei. Preţurile cele mai avantajoase Alb­ert Heine despre ei şi problemele teatrulu­i contemporan (Urmare din pagina I­ at­mosferei teatrului şi se acom­o.,­dează acesteei atmosfere. Mai ne­­riculos decât curentele sociale cred că este pentru teatru mişca­rea sportivă. Tineretul de azi preferă unui spectacol bun la Burgtheater un match de foot­ball interesant într-o arenă spor­tivă. Tineretul sportiv al vremii noastre nu se mai interesează pentru arta dramatică şi urmă­reşte spectacolele cu indiferenţă. CONCURENŢA FILMULUI — Mai puţin îngrijorat sunt de avântul luat de cinematografie. Urmăresc cu interes această des­­voltare fără a fi un pasionat ad­­mirator al ei cum e de pildă prie­tenul meu Arthur SchurtzDr ~ rare*! întâlnesc îtti cinematogra­­ful cartierului nostru comun de câte ori se întâmplă să mă duc și eu la cinematograf. Nu trebue să uitam însă că pu­blicul nu vine la teatru numai pentru a vedea ci şi pentru a fi văzut. Cinematograful răpeşte spectacolului partea mondenă care a contribuit în mod neîndo­­ios la avântul teatrului. Ei bine acest caracter monden al spec­tacolelor de teatru nu-i va putea răpi nici­odată cinematograful”. L. A. «* $o tor” nwrezema' la Taormina Piesa lui Enrico Cor­radi­ni ■fluliu Cezar» a cărei premieră a avut loc la București, s’a­ re­prezentat în ziua de 28 Apri­lie la teatrul în aer liber din­ Taormina. Piesa, a servit la inaugurarea acestui teatru a­­șezat într’una din cele mai în­cântătoare poziţii. «Iuliu Cezar» s’a reprezen­tat cu marele actor Tumioti în rolul titular, având o figuraţie aproape tot atât de numeroasa ca cea dela Teatrul National. La această reprezentaţie cu ca­racter festiv a asistat un pu­id­ic numeros căruia i s’a pus la dispoziţie trenuri speciale. MARE SUCCES LIBRĂRIE­ Bibliografii Primim la redacţie . CRITICE. Vol. VI. Revizuiri — Ediţia definitivă. — de Eu­gen Lovinescu, 200 pag. 60 lei. (Aurora). PE URMELE BASARABIEI, Note şi Impresii din Revoluţia Rusească, de Romulus Cioflec, 216 pag. 60 lei. RAMPA Teddy Sinclair $1 jazz-frank­l sau Jazzbandul de la Savoy­ Hotel in London, de sub conducerea lui Teddy Sinclair, a făcut, după cum te Ştie, un glorios turneu prin toa­te ţările. Cele câteva zia­ care le va întrebuinţa pentru a concerta in Bucureşti nu sunt decât o etapă in lunga fi triumfala lui cale plină de succes. Căci aplauzele elitei mu­scale de pretutindeni l’au încunu­­at rege printre muzici­anii vremii Să fie oare magnetica schim­bare de efecte a unui ritm capti­vant, să fie neobişnuita cadenţă to­nală a unor melodii cunoscute sau D-zeu Ştie ce mister, care a făcut să nu se audă nici un­­ sacrilegiu chiar în intervertirea valorilor f­­lerelor clasice şi sem­i-clasice (ca de pildă muzica din ,,Tanhauser” şi ,,Faust“ sau a unei vechi arii de dans vienez de Fritz Kreisler) în moda acustică actuală­­? Valabili­tatea mixturilor sonore prin astu­pare, înăbuşire etc. obţinută de a­­ceşti treisprezece muzicanţi, vir­tuoşi în sensul cel mai real al cu­vântului — două viori, o clari­­netă, două saxofoane, două trom­pete, un trombon, un­­arusofon cu o pâlnie de resonanţă înaltă, un banjo, o serie de instrumente de lovit şi două pianine — este minu­nată; despre forte-ul lor creotitor nici nu se poate vorbi. Un gen a­parte, o Școală de sine stătătoare ■este dirijorul Teddy Sinclair ’• fiecare fibră vibrează în el, întoc­mai ca Si Johann sau Edi Strauss, cami odinioară, când dirijau, dan­sau cu picioarele lor în ritm de vals şi se legănau în tact cu trei sferturi, ca şi regele american al marşului John Philipp Souza, care de asemenea exersa pasagiile muzicale în marş de­­ parolă, tot aşa se exteriorizează în ritm de jazz Teddy Sinclair, zâmbind fer­­mecător, fără baghetă de tact, prin braţe şi mâini, cu picioarele şi în­tregul corp. Poţi crede ce doreşti despre această muzică modernă; poţi s’o consideri ca un mijloc uşor, superficial, de distracţie, poţi numi execuţia ei ca o Clow­nerie, d­ar ea există, ca semn carac­teristic al epocei noastre şi are — ceea,ce este bine stabilit — mai mulţi partizani şi prieteni decât atonalitatea plină de un diletan­tism chinuitor. A executa o mu­zică de dans nu este mai rău de­cât a compune muzică de dans. Do­vadă este vorba lui Mozart : ,,Nu poţi fi un bun componist, dacă nu te pricepi să faci un dans dră­guţ.!’’, înainte era valsul, acum este jazzul; ce va veni mai târziu știu numai zeii — sau nici mă­car ei ! Din toată lumea PREMIILE NAŢIONALE Se apropie termenul ! In curând vom mai avea doi laureaţi ai pre­miilor naţionale de literatură. Ţara nu mai poate de bucurie. Pretu­tindeni se şopteşte : „Poetul X. va lua premiul". Ştim ! Ei bine, se ştie care va fi negre­şit poetul premiat. Se ştie iarăş negreşit că el nu va fi T. Arghezi. Dar prozatorul ? Care e prozato­rul ? Am căutat printre favoriţii oficialităţii şi nam găsit. Se caută un prozator. Gala Galaction se recuză. Mă întreb însă dacă nar fi mai bine ca aceste premii să se dea în secret. Pentru că folosul lor moral e inexistent în librărie. Ca valoare materială iarăş ele nu sunt prea mari. Şi mai e şi inelegant ca unii să le capete şi alţii să se uite. Ne­vestele scriitorilor sunt îndeosebi firi geloase . — Vezi, lui X. i s’a dat Premiul Naţional.­ Tu când îl iei? Nu-i mai rămâne scriitorului de­cât ca până la anul pe vremea asta să moară, neapărat pentru a lăsa femeei iluzia că dacă ar fi triat ar fi luat şi premiul. Avem datoria să credem că Slavici, care nu l-a luat, aşa a făcut. Romulus Dianu UN NOU GEN DE RECENZIE Jacques Bainoille este şi redac­tor la Candide. A scos de curând o carte ce nu aminteşte nici pe de­parte pe autorul lui Jaco et Lori. E vorba de un mănunchi de arti­cole politice. Revistei la care el e colaborator îi revine sarcina ele a face cărţii o dare de seamă. Apre­cierea doctorală nu s’a produs încă, dar s’a oferit cetitorilor ceea­­ce se numeşte „une primeure". S’au reprodus câteva aforisme din volumul apărut. Nişte platitu­dini anume căutate : „Orice capital e născut din e­­conomii". sau : „Omul puternic şi bogat, spune ceea ce gândeşte". sau : „Anglia reprezintă cea mai mare forţă a societăţii capitaliste". Nu e, cum se vede, nici un risc de apreciere şi până şi autorul e mulţumit. ERNEST LAVISSE ŞI PORTO­ RICHE Din nou Academia a amânat re­­cepţiunea lui Porto-Riche din pri­cină că acesta nu vrea să-şi com­pună elogiul pentru Ernest Lavisse al cărui fotoliu îl ocupă. Am anunţat că un academician s’a oferit să facă el discursul. Porto-Riche numai să-l citească. Acesta însă refuză şi aşa. In cele din urmă Paul Valery a propus Academiei să se fixeze inamânabil termenul recepţiei şi în ziua aceea să se ceară poliţiei Parisului ca individul Georges de Porto-Riche să fie adus legat de mâini şi de picioare la Academie, pentru a-şi citi discursul. PLAGIATUL LUI MAUROIS „Ultimul Francez", cum îi place să se numească, criticul Paul Sou­­day, de la „Le Temps”, a intervenit în polemica iscată între Andre Maurois şi Auriat, de la Mercure de France, scriind această con­cluzie : „Victoria (lui Maurois) era u­­şoară şi cauza dinainte câştigată. In materie biografică invenţiunea cade în charbcaric şi tintamaresc. Toţi biografii se copiază unii pe alţii într’o oarecare măsură. Cul­mea absurdului ar fi să fie altfel". Rămâne deci stabilit că „Viaţa lui Disraeli” e operă personală. DEFINIŢIE GENIALA Intr'una din primele ediţii ale unui dicţionar român (nu denun­ţăm pe autor pentru că are rude ce ştiu bine boxul) se află la litera P, următoarea definiţie a porcu­lui : „Porcul , animal ce pe drept cu­vânt se chiamă astfel din pricina murdăriei în care trăeşte. VICTOR HUGO ŞI POEŢII Niciodată Victor Hugo, na fost hulit ca anul acesta. Scriitorii s’au găsit în faţa obligaţiei de a aduce omagiul lor marelui romantic. Din jenă sau din datorie, s’au scris ar­ticole delicate, cari ocoleau de vorbi de domnul Victor Hugo. Un academician a povestit de curând următoarea anecdotă : Théophile Gauthier a invitat o­­dată la el mai mulţi scriitori, între cari şi pe Victor Hugo, pentru con­versaţii literare. După ce au citit cu toţii câte ceva Theophile Gauthier s-a ridi­cat şi luând de braţ pe un tânăr ce stătea retras într’un colţ şi fuma mereu, îl aduse până în faţa lui Victor Hugo. — Maestre, îţi prezint un tânăr poet de mare talent, Charles Bau­delaire, care ar vrea să citească ceva astă seară în faţa dumnea­voastră.­­— Baudelaire te chiamă ?, între­bă greţos maestrul. Am auzit de dumneata. Ai scris nişte versuri pornografice... Nu, deloc, se apără poetul. N’am scris versuri pornografice... In orice caz cred că nu vrei să-mi citeşti nimic. Niciodată un tânăr na îndrăznit să citească în faţa mea versuri, Baudelaire s'a retras indignat. Toate insistenţele lui Gauthier nu sau putut potoli. Ce-a urmat se ştie. Victor Hugo a fost cel dintâi care să regrete. SFÂRŞITUL PĂMÂNTULUI Fiindcă de câtva timp Capitala trăeşte sub teroarea cutremurelor atât de generoase, avem datoria de a calma spiritele cu o data foarte ştiinţifică şi liniştitoare, în Germania un savant a ţinut de curând o conferinţă despre Sfârşitul Pământului în faţa unui public numeros. După ce savantul şi-a expus calculele sale a venit la concluzii: — Aşa, domnilor, după toate cal­culele mele bazate pe periodicita­tea fenomenelor cereşti, pământul se va nimici peste şapte sute de milioane de ani. Se auzi un ţipăt scurt în sală. ■Jn domn aproape leşinat, cu res­piraţia întretăiată se ridică şi în­trebă pe conferenţiar : — Peste cât timp ? — Peste şapte sute de milioane de ani. — Ah, m­am liniştit, zise dom­nul aşezându-se. Credeam că peste șapte milioane de ani... FETELE LUI LINDBERGH Din 150 de fete, elenele unei școli din Missouri, cărora li s'a pus în­trebarea dacă vor să se mărite cu celebrul aviator Lindbergh, numai 22 au răspuns afirmativ ; 53 au răspuns că inima li-e dată, 12 au găsit pe Lindbergh prea popular, 12 nu l-au găsit a fi tipul, visat de ele, la 6 fi-e teamă că Lindbergh va pieri într’un accident, iar 3 nu se pot împăca cu ideea să se mărite cu un bărbat celebru, iar ele să fie puse astfel vădit în inferioritate. CANIBALII NU VOR SA MAI MANANCE CARNE DE FEMEIE Exploatatorii francezi din insu­lele Nouile Hebride au comunicat Academiei franceze că antropo­fagii de acolo au hotărât să nu mai mănânce carne de femee, a­­ceasta deși carnea de femee era considerată până acum ca o deli­catesă. In ultimul timp ei însă au ajuns la convingerea că femeia e o creatură inferioară şi de aceea au renuţat la ea. Carnea albilor este mai bună, după părerea canibalilor, decât a tuturor celorlalte rase şi mai ales e cputata carnea de albi tineri în­tre 15—21 ani. O STAGIUNE SALIAPIN LA BERLIN Berlin (Ceps). — Un eveniment teatral de o importanţă neobiş­nuită este stagiunea Şaliapin ce se anunţă pentru luna Mai la Berlin. Vor avea loc 10 reprezentaţii cu participarea lui Feodor Şaliapin şi a altor câţiva cântăreţi ruşi. Se va juca în decoruri şi costume ruseşti originale „Boris Godunov” cu Şa­­liapin în rolul titular. In celelalte roluri din această operă vor apare primul tenor al operei lituane Fie­­trorosiei, ca falsul Dimitrie, cântă­reaţa operei mari din Paris Sado­­venova precum şi alţi cântăreţi cu­noscuţi. In acelaş timp a fost invi­tat la Berlin pentru această repre­zentaţie corul operei de stat le­tone. Reprezentaţiile din Berlin vor avea în adevăr un carder in­ternaţional. In ce priveşte preţu­rile, ele vor fi însă de talia lui „Sa. Hapiti”. Un loc în primul rând la rezervat va costa minimum 100 mărci germane, adică cam vreo 4000 lei. UN CHINEZ ROMAN Dacă românul face de multe ori pe chinezul, iată şi un chinez care vrea să facă pe românul. Ito-Turbi un chinez rătăcit pe la noi de câţiva ani, a făcut cerere tribunalului prin care vrea să-şi schimbe numele său în acela de... Jean „Turburel". POVESTE OVREIASCĂ Una dintre cele mai savuroase „Histoirse juives” atribuită fireşte ui Şalom Alechem, Zangmil sau Shik, dar, desigur, făcută de vre­un inteligent confrate gazetar, este aceasta.­­ Un ovreu­­ se creştinase. Intro Duminică se duse şi el pentru prima oară la biserică. Văzu pe creştini făcându-şi cruce şi încercă a face şi el: — In numele Tatălui, și al Fiu­­ți... Aici se încurcă. O luă de la cap.. tatălui... fiului și...­­ Enervat se întoarse către creşti­nul ce se închina lângă el și îl în­trebă discret : — Cum îl chiamă pe al treilea asociat ? G. de Porto-Riche Victor Hugo F. Saleapin O SCRISOARE CARE FACE 4 ANI PE DRUM Zilele trecute un medic din Za­greb a căpătat prin poştă două cărţi poştale ilustrate. întruna, care era trimisă din staţiunea balneară maritimă Selz, un prieten al său care trăeşte la Zagreb îi comunică ,,Timpul e foarte frumos şi înnot ca un peşte". Ilustrata era datată din vara anului 1923. A doua era și mai interesantă, deoarece trimi­­țătorul a murit acum 3 ani In scrisoare, acesta comunică că s’a îndreptat și că-i merge foarte bine. După stampilă, ilustrata, era tri­misă dela Nopi-Sad la Zagreb ac­mm 4 ani. Delegaţia română la congresul autorilor dramatici de la Berlin (Urmare din pagina I­a­­baum şi Kinnecke, Romain Cooktis din partea Franţei, Woodhouse din partea Angliei, senatorul Morello din partea Italiei. Din partea României Horia Furtună a rostit următoarele cu­vinte : ^Delegaţia română a petrecut 10 zile admirabile în mijlocul prin­ţilor gândirei, într’un oraş strălu­­citor de lumină. In greaua muncă a umanităţii spre a’şi făuri o viaţă mai bună şi mai echitabilă, am luptat cu toţii pentru cel mai fragil şi mai ima­terial dintre drepturi­ acela al creaţiei intelectuale. Poeţi dramatici din toate ţările, fiţi siguri că am luptat sub zodia izbândei, căci asupra lucrului nos­tru s’au aplecat de sus marile su­flete ale celor ce visară pe malu­rile râului Arno la Florenţa, ale acelora ce se înfiorară în cimitirul din Elseneur, ale acelora ce creară d­in nou Grecia la Weimar, ale a­­celora ce se inspirară sub cerul din Port.Royal. Vom învinge prin solidaritatea noastră. Dar cel mai frumos rezultat al acestui Congres e că ne cunoaş­tem şi ne iubim. Căci prietenia noastră pluteşte deasupra solidari­tăţi noastre aşa cum un cer albas­tru pluteşte deasupra unui şir de munţi. Dar iată ceasul melancolic al despărţirii. Să ducem cu noi amin­tirea neştearsă a bunei primiri ce ni s’a făcut, conştinţa datoriei de îndeplinit, şi să nu uităm mai ales avânturile generoase, prietenia de­licată şi marile probleme morale ce ne-au unit’’. Delegaţia română a luat contact cu delegaţii portughezi, unguri, polonezi, francezi, cehoslovaci este pentru organizarea drepturilor de percepere reciprocă a drepturilor de autor. Artiştii nemri­xpulzaţi din Australia Poliţia din Sydney a interzis negrilor de a apare pe vreo scenă de spectacol. Ministerul de Interne nu nu­mai că a aprobat aceasta, dar a şi dat­ un decret de expulza­re a unei trupe de 5 negrese cari apăreau într’o revistă. exo­ rox

Next