Rampa, iulie 1928 (Anul 13, nr. 3129-3154)

1928-07-01 / nr. 3129

rk. FILM Cronica cinematografică Cinema Select şi Victoria: Muntele tragic După „Metropolis” poemul ma­şinii, Ufa prezintă „Muntele tra­gic” poemul naturii. Pe­ o temă neînsemnată, totuși cu mult superioară celei din filmul lui Fritz Lang, regi­zorul Arnold Frank a brodat o lungă serie de splendide scene alpine. Subiectul, în câteva cuvinte, e acesta. Doui temerari alpinişti, Arno şi Vigo, se îndrăgostesc în acelaş timp şi fără a şti unul de altul, de frumoasa dansatoare Distimar. In cursul unei periculoase ascensiuni a muntelui Santo, Arno, mai bă­trân şi mai puternic, află de la Vigo că chiar acesta îi e rivalul. Foarte dureros lovit Arno ridică mâna, Vigo se sperie şi cade de pe platoul pe care se opriseră pentru câteva clipe. Dar cei doui erau legaţi prin frânghie şi Arno îşi susţine cu puteri supraumane prie­tenul, o noapte întreagă. In zorii zilei când primele ajutoare venite după îndemnul Divinei, începeau să se apropie de ei, Arno înebunit de groază, rezolvă teribila pro­blemă să dea drumul prietenului, salvându-se­­ pe sine ? sau să se jertfească împreună cu el ? ale­gând soluţia a doua. Peisagii alpine de-o măreţie şi frumuseţe înălţătoare încadrează acţiunea. Cursa de lei, care du­rează aproape două acte poate sta cu demnitate alături de celebra cursă a carelor romane din Ben. Hur al lui Fred .Niblo. De-o frumuseţe care a surprins publicul sunt moam­entele din noap­te în care vedem c­onvoiul alpiniş­­tilor plecaţi în­­rântarea celor doui. Lumina torţelor­ reflectată în apa unui pârâu e umar, din aceste multe momente de adevărat şi pur cine­matograf. Dansurile Distimei sunt dease­­meni două admirabile scene. Ha­lucinaţia lui Arno, care în cursul nopţii fatale, işi închipuie mun­tele Santo prefăcut într’un imens templu de ghiaţă, pe a cărui trep­­te se sue, în tovărăşia Distinei, din ce în ce mai sus, până când, ajunşi sub altar, acesta se prăbu­şeşte strivindu-l numai pe el sub dărâmături, a permis doctorului Frank să întrebuinţeze cu succes trucuri cari au produs efecte re­marcabile. Dar nu se poate descrie acest film, tocmai fiindcă e film şi nu literatură filmată. Totuşi interpreţii au contribuit şi ei în mare măsură la reuşita bandei. Leni Riefenstahl, celebră dan­satoare, interpretează şi în film rolul dansatoarei Distina. Dar nu numai pentru dansurile pe cari le execută, cu artă multă şi infinită graţie, Leni Riefenstahl merită laude, ci şi pentru calda şi sincera interpretare a rolului său. Trenker are o creaţie puternică în alpinistul Amo. Cald şi simpatic e Ernst Peter­sen în rolul lui Vigo. Figurile episodice sunt schiţate cu mult adevăr. Şi dacă trecem peste mici lip­suri, nicăeri inevitabile, putem de­clara cu toată convingerea : „Mun­tele tragic” e o capodoperă cine­matografică. B. CEHAN 4 Cc­m loco regimul Mafional în valoarea slaginoc Deşi mai avem aproape o luna până la începerea repetiţiilor, d-l Corneliu Moldovanu, a stabilit în linii generale repertoriul viitoa­rei stagiuni. Stagiunea se va deschide la 1 Septembrie cu „Viforul” de Bar­bu Delavrancea într’o montare cu totul nouă şi sub direcţia de scenă a M-lui C. Notara. In rolurile principale vor a­­pare d-na Agepsina Macri şi d-nii C. Nottara şi Aristid Deme­­triad. PRINŢESA TURANDOT A doua premieră a stagiune! va fi piesa lui Gozzi „Prinţesa Tu­­■ andot". Piesa va fi montată cu o mare desfăşurare de fast şi pusă în scenă de d-1 Soare Z. Soare. Decorurile au fost comandate pictorului Victor Feodoroff.. SHAKESPEARE Din, repertoriul Shakespeare se va monta : „Romeo şi Julietta” sub direcţia de scenă a d-lui G. Mihăescu. In rolurile principale vor apare d-ra Aura Buzescu şi d-1 G. Vracea. D-1 Paul Gusty va pune în scenă comedia lui Shakespeare „Mult sgomot pentru nimic”. Distribuţia acestei piese va fi anunţată la timp. De asemeni se va relua „Sky- rock” sub direcţia de scenă a d-lui Soare Z. Soare cu d-1 Ion Brezeanu în rolul titular şi „Fe­­meea îndărătnică” cu d-na Ma­­rioara Zimniceanu. SHAW Din teatrul lui G. Bernard Shaw se va monta „Om și supra om", sub direcția de scenă a d-lui Soare Z. Soare. Shakespeare Rolul principal va fi jucat de d-1 Romald Bulîinski. MOLIERE Dintre comediile lui Moliere se va reprezenta „D-1 de Pour­ceaugnac” sub­ titlul „Carnava­lul”. Piesa va fi pusă în scenă de d-l V. Bumbeşti. Se vor relua: „Avarul" şi „Bol­navul închipuit”. RELUĂRI Se vor relua comediile­­ „O­­mul cu mârţoaga” de G. Ciprian, „Omul de zăpadă!” de A. de Herz şi „Pavilionul cu umbre” de Gib Mihăescu, Barbu Delavrancea Bernard Shaw IN GERMANIA — In afară de câteve exterioare­­ filmul Roques Lave al lui Max Reichman e aproape terminat. Din trupa lui Reichm­an fac parte Charlotte Ander, Harry Halm, La Jana, Hans Mierrendorf, etc. — Liane Haid, talentata vede­tă, a fost tangaj­ată pentru patru ani de casa de producție Defu. IN FRANŢA —• Compatriotul nostru Genică Missirliu a fost angajat de marele regisor Gaston Ravel pentru a crea rolul lui de Begiarto în opera lui Beaumarchais, care va fi filmată luna viitoare. —­ Charles Vanel e un artist ne­­norocos. In cursul turnării filmu­lui Femeea visată a lui Jean Du­rand, el era cât pe-aci să se rănea­scă grav într’un accident de auto­mobil. Mai zilele trecute, în studio, o placă foarte groasă de sticlă căzu tocmai pe locul pe care stătuse cu câteva secunde înainte Charles Vanel. IN AMERICA — Colleen Moore s’a reîntors din concediul pe care și l-a petre­cut la Hawai. Simpatica­­ vedetă se pregătește acum pentru turna­rea filmului Oh ! Kay ! sub regia lui Mervin Le Roy. Partener îi va fi Laurence Gray. — Billie Dove va începe în cu­rând turnarea filmului The night watch sub regia lui Alexandru Korda. Refacerea Teatrului Eforia Consiliul de miniştri a auto­rizat Eforia spitalelor civile să contracteze un împrumut de 40 milioane Iei la Creditul funciar urban, pentru „modernizarea teatrului din palatul băilor Efo­­riei”. -xox- fmiflafla ftrMwrt dl" lasl IAŞI.­­ Marţi a fost în locali­tate d. Teodorescu-Kirileanu, di­rectorul bibliotecilor palatului regal, spre a se interesa de cele ce urmează a se face pentru în­fiinţarea cât mai urgentă a fun­daţiei „Regele Ferdinand”. „D. Kirileanu a declarat că Fun­daţia va lua foarte curând fiinţă în Iaşi şi va fi bine pregătită. La toamnă se va publica concursul pentru clădirea palatului, ce va fi o operă arhitectonică­ din punct de vedere practic şi artistic”. Universitatea din Cluj la congresul internat­onal de ştiind istorice din Oslo CLUJ.­­ Se anunţă oficial din partea Universităţii Clujene, că la al 6-lea congres internaţional de ştiinţe istorice care se va ţine la Oslo între 14 şi 18 August, vor par­ticipa din partea facultăţii de li­tere de la universitatea Cluj profe­sorii Emil Panaitescu şi C. Ma­­rinescu. D-lor vor ţine două con­ferinţe, prezentând congresului date noi asupra graniţei romane spre barbarii din nordul Daciei, adică nordul Ardealului unde prof. Panaitescu a făcut săpături Marinescu va face o comunicare despre istoria ordinului Sfântului Ioan din Ierusalim din secolul XV-lea.­ ­xox- „l’Appassionata* „L’Appasionata” este titlul nou­lui film pe care-l va turna Leon Mathot și Liabel, cu următoarea distribuție :­ Renée Her­bel, Thérése Kolb și Léo Mathot Lilian Gish 419­­ Norma Talmady 389 „ Pe Vilma Banky o găsim clasa­ta a şaptea, pe Greta Garbo a ze­cea, pe Lya de Putfi a unspreze­cea După cum vedem, printre stării femenini cari au întrunit sufra-Emil Jannings Printre cei masculini, Veidt, Jannings şi Krauss, şi-au creat o reputaţie excelentă încă înainte de­ a fi lansaţi de americani, Werner Krauss nu e nici astăzi lansat de americani şi se menţine cu toate acestea. ----------XOX-----------­Aftel Gance filmul vorb­it La ancheta deschisă de zia­rul „Comedia” din Paris în legătură cu filmul vorbit, Abel Gance, celebrul metteur-en­­scene, realizatorul lui J’accuse, La Rouc şi Napoleon, răspunde următoarele : „Neputinţa omului de-a se servi de tăcerea cinematogre­­fului s’a şi arătat oare ? Aceas­tă minunată tăcere care este pentru sunet! ceea ce lumina albă este pentru culori. Filmul vorbit ? Da, pentru documentare, pentru filmele o­­ratorilor, tragedienelor, cântă­reţilor... Dar numai pentru a­­ceste filme. Agonia cinematografului ac­tual n-are lievoe de palavre. Culoare ! Filmul vorbit ! Cu degenerare­a­ lor filme clasice vor putea fî con­sultate de urmaşii noştri cari vor trăi peste 25.000 de fani. Civilizaţia viitorului se va in­strui asupra civilizaţiei de astăzi, nu prin mijlocul marelor fapte is­torice, ci cu ajutorul marelor opere de ficţiune. Studiourile Metro-Goldwyn con­ţin de pe acuma o adevărată cine­matică destinată generaţiilor ce vor veni, căci societatea Metro- Goldwyn produce astăzi pentru fie­care film important, trei negative: unul destinat copiilor pozitive pen­tru America, unul destinat copii­lor pozitive pentru Europa, şi u­­nul destinat posterităţii.­­ Acest din urmă negativ se în­chide într o casetă de plumb la o temperatură de 22 grade centi­grade, aerul având 60 la sută urne­­► zeală. Caseta se închide apoi în- I tr’o groapă de ciment unde tempe­ratura este menţinută la 22 grade. In asemenea condiţiuni, ne asi­gură d. John Nickolaus, şeful sec­ţiei fotografice al companiei M. G -M. filmul de celuloid e veşnic. Desigur, navem niciun prece­dent spre a putea stabili corecti­tudinea absolută a acestei afirma­ţii. Până astăzi nu s-au păstrat filme în condiţiunile citate decât pentru o durată de cinci ani. Dar ceea ce ne face să fim optimişti e că, în toţi aceşti cinci ani, filmul n’a prezentat nici cea mai mică urmă de deteriorare. * Această măsură de conservare, nu se aplică, totuşi, decât realiză­rilor importante. Negativul ace­stora e supus unui tratament spe­cial. El e developat cu îngrijire, spălat şi imprimat după un sistem deosebit. Filmele obişnuite, ca şi acelea ele actualitate, zboruri de a­­vioane, jurnale, etc. sunt manipu­late cu multă repeziciune. Ele nu sunt făcute spre a dura mai multă vreme. După zece-cincisprezece ani, ele nu se mai pot proeeita’’. Pentru generaţiile viitoare filme conservate Dacă se esclude posibilitatea cu­tremurelor de pământ, a cicloarse­­lor şi cataclismelor, acte pe dimi anumiţi oameni le numesc divine, atunci e sigur că negativele mare- Plebi­scitul din Japonia . Cinematograful Musashino din giile admiratorilor la japonezi Tokio a organizat un plebiscit sunt numai vedete de origină cu­­printre spectatorii săi. Actorii cei­ropeană dar lansate de producţia mai iubiţi sunt în ordinea numă- americană, ritlu de voturi obţinute, urma-­ torii: Charlie Chaplin 540 voturi John Barrymore 492 ” Ronald Colman 485 ” Emil Jannings 429 ” John Gilbert 385 ” Garles Farrel 319 Conrad Veidt 255 ” Urmează apoi o serie de actori americani până când îl găsim și pe Werner Krauss clasat al 18-lea cu 118 voturi. Dintre vedetele fem­eni­ne ,s-au remarcat: Clara Bow 469 voturi Conrad Veidt *9 A »" .«» A Ultime information! CĂUTĂM CORESPONDENŢI HARNICI IN STAŢIUNILE CLIMATERICE DIN ŢARĂ ŞI STRĂINĂTATE. Teatrul Cărăb­uş Mâine seara Duminica îţi vor face debutul la Cărăbuş noi anga­jaţi : dansatorii negri „Muţi şi Jeff" excentrici cu renume mon­dial. Un succes neobişnuit obţine in fiecare seară la Cărăbuş „Cioc Cioc Cioc ! noua revistă a d-lui N. Kiriţescu. Scenele , la papagalul alb, o noapte la Paris şi Crematorul, sunt ■ primite cu aplauze la scena deschisă. Baletul în frunte cu Marta Krieger Kameley Sunny Jones şi 12 Palace Beauties Girls — între­ce tot ce s’a văzut până acum pe scenele noastre. Orchestra e complectată cu Ben Borris Syncopators Jazz. :• Teatrul Nou Astă seară are loc la Teatrul Nou din Calea Văcărești debutul companiei Ivan Dubrovin în ge­nul teatrelor rusești : „Liliacul” şi­­„Pasărea albastră”. Prologul va fi spus de d-l Ion Pribeagu. -----------xox----------­ Parcul OteteUşanu Compania dramatică Teatrul Nostru anunţă, pentru Sâmbătă şi Duminică, ultimele reprezentaţii ale comediei „Lampatins Vaga­bonds” de Nestroy. Luni seara are loc premiera comediei ,,Florete şi Patapon’* 3 acte de Vennequin şi Weber. Piesă a fost pusă în scenă de d-l­­. Iancovescu iar decorurile au fost lucrate după schiţele pic­torului Feodoroff. In rolurile principale vor apare d-nele : El- Zamora, Nely Gara­­doni, A. Cârje Vladicescu, Ma­rietta Deculescu, Fanţa Stancovici şi d-nii Ghibericon, Timică, Las­cu, Armaşescu, Potcoavă. ----------xox— -----—. Memento premiere Luni 2 Iulie, Parcul Oteteli­­şeanu, Compania Teatrul Nostru: «Florette și Patapon», 3 acte, de Hennequin și Weber. Un consliu superior al teatrelor In Rusia Guvernul sovietic a înfiinţat un consiliu suprem însărcinat cu con­trolul „ideologic” al activităţii teatrelor din cuprinsul uniunei sovietice. Acest consiliu îşi va da Stanislawsky avizul asupra repertoriului tutu­ror teatrelor, îndrumându-le spre o tendinţă politică comunistă. Această măsură a fost luată pentru a împiedeca acţiunea reac­ţionară a unor anumite teatre ne­­subvenţionate de la Moscova şi Pe­trograd. In fruntea acestui comitet stă Stanislawsky. Expoziţii Muzeul Sima, deschis Dumi­neca. Muzeul Kalindero, deschis Mar­tie. Joia şi Dumineca. Muzeul Aman, deschis, Martia, Joia şi Dumineca. Ateneu: Salonul Ateneului. Hasefer: Expoziţie de stampe japoneze. Casa grădinilor (Şoseaua Ki­­seleff): Salonul Oficial.­ ­XOX­ Augusto Ocfivia la paris Celebrul realizator al Sclavei alba, Augusto Gentiva, a sosit la Paris­­­nde va pregăti scenariul viitoarei sale producţii, care va fi primul film turnat de el pentru societatea „Solar’’. TEATHIH, CARABUŞ Strada Academiei. 30 Direcţiunea C. TANASE Orele 9 şi un sfert ! CIOC! CIOC! CIOC! Mare revistă în 2 acte şi 14 tablouri de d-l N. Kiriţescu. DISTRIBUŢIA O pariziană d-ra Zizi Moustic Mămăligă, Stupefianta, prima bocitoare, un ministru, M-me Ba­­cus d-na Nataliţa Pavelescu Pofta, doamna, vânzătoarea de pasări, a doua bocitoare, primul greer d-na Violeta Ionescu Revista, femeea cu balonul, al doilea greer Lizica Petrescu Bucătarul ţigan, consumatorul, mierloiul, Naie, Enache-Sotîla d-l C. Tănase Domnul, Ilie, Pascu, întâiul be­ţiv d-l Giugaru Sandy-Huşi Bucătarul şef, fetiţa, Varlam, al treilea beţiv d. P. Codruţ Pipiţa, sticletele, al treilea be­ţiv­­d. Dan Demetrescu Al doilea papagal d-ra Consuela Dimitriu Primul papagal d-ra Cleo Dragomirescu Al doilea bucătar, un chelner, lău­tarul, al cincelea beţiv d. I. Lorenz întâiul bucătar, mămiţa, un ţă­ran, al patrulea beţiv M. Mil­ian Al treilea bucătar, un picolo, al şaselea beţiv ro. Qinvarii Al patrulea bucătar T. Burcuf Mierla, internaţionala, Praslea d-na­­Marilena Bodescu Vlăduianu _Direcţia de scenă d. C. Tănase Conducerea muzicală, d. Al. Băr­­cănescu și Ben Horris BALET 12 Palace Beauties Girls Marthe Krueger şi WlacUsIav Karnecky Sonny — Iones Ben Horris Svn ronators Jazz SCENELE Poftă bună; Bucătarii revistei; Baletul bucatelor; La papagalul alb; Cirip! Cirip!; Crematoriul; Baloanele de săpun; Cramping trott; Baletul clovnilor; Un grâu; O noapte la Paris; Baletul apa­şilor; Moulin Rouge; Cioc ! Cioc ! Cioc!; La Bolta rece; Via de la Cotnari. Parcul OTETELE9IANU Strada Matei Mirlo Compania dramatică „Teatrul Nostru” Orele 9 seara LUMPATIUS VAGABONDUS Comedie muzicală în 3 acte şi opt tablouri de Nestroy, tradusă de DL V. Rodam DISTRIBUŢIA Stelarius Regele zânelor "d. C. Potcoavă Fortuna, zâna norocului d-na Cârje V­lădicescu Briliantina fiica ei d-na Hely Caracioni Amoroasa zâna iubirei d-na Sanda Ţăranu Mistifax, vrăjitor d. I. Arma­şescu. Hilarius fiul lui rd. I. Tomescu Fludribus d. D. Gas par Clei, calfă de tâmplar d. M. Ghi­bericon Aţa, calfă de croitor rd. G. Timică Curea, calfă de cismar, d Lasen Digranda Panci, hangiu la Ulm d. G. D. Lascu Fassel chelner d. G. S. Soare Mariette fiica hangiului d-ra M. Wauvrina Seifrel, chelneriţa d-ra Nicolau Hanerl chelneriţa d-ra Suzana Demetriad Un boccegiu d. S. Şerbănescu O calfă de tâmplar d. Marin Nedianu Un domn care se plimba d. Bră­tulescu Plăcintă cârciumar d. G. S. Soare Rândea, maestru tâmplar d. IV. Simionescu Pepi fiica lui d-ra Fanţa Stan­covici Anastasia Hobelman d-na Marga­reta Nicolau Gertruda menajeră d-ra Nely­­ Caracioni Ressel servitoare d-ra M. Wauvrina Un servitor d. G. D. Lascu Al doilea servitor d. V. Radomir O calfă d. I. Brătulescu A doua calfă d. G. Axente D-l de vânt în pungă d. C. Ho­ciung D-l de n’are franc d. I. Armăşescu D-na Palpiţi d-na Anicuţa Cârje Camelia d-ra Elena Zamora Laura d-ra M. Deculescu SUBIECTUL Un pariu între zei, cari vor să vadă ce se va întâmpla cu trei va­­gabo­ni, dacă aceştia vor putea dispune de bani mulţi. Cei trei vagabonzi visează un număr, pe care-l joacă la loterie şi câştigă o sumă fantastică. In primul tablou asistăm la ră­măşagul zeilor, al doilea se petre­ce pe drumul spre Ulm. Al treilea la cârciuma lui Butoi, al patrulea în noaptea marelui miracol, al cincilea la maestrul Rindea, al şa­selea în minunatul atelier al maes­trului Aţă, al şaptelea va fi o în­tâlnire a celor trei fericiţi, al op­­tulea e epilogul.. ' "*I GRADINA TEATRULUI MICS (fostă Franklin) Calea Griviţei. , Comania dramatică M. Fotino şi Toneanu "'-in orele 9 seara SATIRUL Comedie în 3 acte de Jacoprest Calabert şi Paul Charhettes DISTRIBUŢIA Robert Letournel d. Mișu Foting Joseph d. C. Toneanu Anatol Ducombron d. Niculescu* Buzău ! Paulette de Myosotis Suzanne Ducombron Adelaida Ducombron d-na Annié Capustin 1 d-na Sylvia DumHrescu d-na Renée rAnni*' SUBIECTUL O serie de încurcături provocate de faptul că o amantă părăsită Paulette de Myosotis, vrea să im­­pedice cu orice preţ căsătoria lui cu Suzanne Ducombron.­­ Cinematografe CAPITOL: «Dubla existenţă a Dr. Bessel» cu Agnes Ester­hazy şi Hanz Stüwe. TRIANON: „Strigoii" cu Mar­cela Albani şi Carl de Vogt şi „Aşa e viaţa”. LIPSCANI: «Necunoscuta Doam­na X» cu Pauline Frederick şi «Ultima expediţie a lui A­­mundsen la Pol” în 4 acte. VICTORIA GRADINA: «Mun­tele tragic» cu L. Riefenstahl. ODEON: «Trandafirul alb» cu­ Mac Marsh. SCALA: „Orlov” cu Ivan Pe­­trowitch şi Vivian Gibson. SELECT: «Muntele tragic» dra­mă cu Leni Riefenstahl. I BOULEVORD PALACE: «Sa­crificiul unor copi» «Minciu­­na sfântă» și două comedii cu­ «El». I EFORIE: «Pelerinul» cu Charlie Chaplin. I MARIOARA VOICULESCU * „Heidelberg Eu te pot uita”. MARCONI: «Când omul ar© no­roc» cu Lidia Potechina. ATENEUL ROMÂN: «Regele Pelicariei» cu Pat şi Pata­­chon.­­ TERRA­: «Vânt de primăvară» cu Josef Schildkrant.­­ MARIA: «Don Carlos şi Elisa­beta» cu Conrad Veidt. RAHOVA: «Hoinarul» cu Henri Baudin. GLORIA (Grădina): «Coliba lui Moş Toma» cu Margaret Fi­­­scher şi Georg Siegman. VOLTA BUZEŞTI: «Cavalerul roşu» şi o comedie. DICHIU: «Cabiria» cu Maciste, REX: «Unica femeie» cu Alfonse Fryland. FLACĂRA (Grădină): «Cu ini­ma întristată» după Dekom­bra. * JUPITER: «Alraune» cu Paul Wegener. AURORA : «Funicularul morţii». ir iăHUACO A l 08 5 se trată Sa ■/ SPECTACOLELE SAPTAMANEI DE LA 30 Iunie — 1 Iulie 1928 ZILELE Teatrul Cărăbuş Parcul Oteteleşeanu: (grădina teatrului Mic 1­­­eatrul Nou Luni Marţi Mercuri Joi Vineri Sâmbătă­­Cioc Cioc Cioc Lumpatius yagabondus Satirul Duminică Cioc Cioc Cioc Lumpatius vaganondus Satirul » INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE «RA­SPA», STR­ADA SĂRINDAR NR. 7. — TELEFON 1/59

Next