Rampa, iulie 1928 (Anul 13, nr. 3129-3154)
1928-07-01 / nr. 3129
rk. FILM Cronica cinematografică Cinema Select şi Victoria: Muntele tragic După „Metropolis” poemul maşinii, Ufa prezintă „Muntele tragic” poemul naturii. Pe o temă neînsemnată, totuși cu mult superioară celei din filmul lui Fritz Lang, regizorul Arnold Frank a brodat o lungă serie de splendide scene alpine. Subiectul, în câteva cuvinte, e acesta. Doui temerari alpinişti, Arno şi Vigo, se îndrăgostesc în acelaş timp şi fără a şti unul de altul, de frumoasa dansatoare Distimar. In cursul unei periculoase ascensiuni a muntelui Santo, Arno, mai bătrân şi mai puternic, află de la Vigo că chiar acesta îi e rivalul. Foarte dureros lovit Arno ridică mâna, Vigo se sperie şi cade de pe platoul pe care se opriseră pentru câteva clipe. Dar cei doui erau legaţi prin frânghie şi Arno îşi susţine cu puteri supraumane prietenul, o noapte întreagă. In zorii zilei când primele ajutoare venite după îndemnul Divinei, începeau să se apropie de ei, Arno înebunit de groază, rezolvă teribila problemă să dea drumul prietenului, salvându-se pe sine ? sau să se jertfească împreună cu el ? alegând soluţia a doua. Peisagii alpine de-o măreţie şi frumuseţe înălţătoare încadrează acţiunea. Cursa de lei, care durează aproape două acte poate sta cu demnitate alături de celebra cursă a carelor romane din Ben. Hur al lui Fred .Niblo. De-o frumuseţe care a surprins publicul sunt moamentele din noapte în care vedem convoiul alpiniştilor plecaţi înrântarea celor doui. Lumina torţelor reflectată în apa unui pârâu e umar, din aceste multe momente de adevărat şi pur cinematograf. Dansurile Distimei sunt deasemeni două admirabile scene. Halucinaţia lui Arno, care în cursul nopţii fatale, işi închipuie muntele Santo prefăcut într’un imens templu de ghiaţă, pe a cărui trepte se sue, în tovărăşia Distinei, din ce în ce mai sus, până când, ajunşi sub altar, acesta se prăbuşeşte strivindu-l numai pe el sub dărâmături, a permis doctorului Frank să întrebuinţeze cu succes trucuri cari au produs efecte remarcabile. Dar nu se poate descrie acest film, tocmai fiindcă e film şi nu literatură filmată. Totuşi interpreţii au contribuit şi ei în mare măsură la reuşita bandei. Leni Riefenstahl, celebră dansatoare, interpretează şi în film rolul dansatoarei Distina. Dar nu numai pentru dansurile pe cari le execută, cu artă multă şi infinită graţie, Leni Riefenstahl merită laude, ci şi pentru calda şi sincera interpretare a rolului său. Trenker are o creaţie puternică în alpinistul Amo. Cald şi simpatic e Ernst Petersen în rolul lui Vigo. Figurile episodice sunt schiţate cu mult adevăr. Şi dacă trecem peste mici lipsuri, nicăeri inevitabile, putem declara cu toată convingerea : „Muntele tragic” e o capodoperă cinematografică. B. CEHAN 4 Ccm loco regimul Mafional în valoarea slaginoc Deşi mai avem aproape o luna până la începerea repetiţiilor, d-l Corneliu Moldovanu, a stabilit în linii generale repertoriul viitoarei stagiuni. Stagiunea se va deschide la 1 Septembrie cu „Viforul” de Barbu Delavrancea într’o montare cu totul nouă şi sub direcţia de scenă a M-lui C. Notara. In rolurile principale vor apare d-na Agepsina Macri şi d-nii C. Nottara şi Aristid Demetriad. PRINŢESA TURANDOT A doua premieră a stagiune! va fi piesa lui Gozzi „Prinţesa Tu■ andot". Piesa va fi montată cu o mare desfăşurare de fast şi pusă în scenă de d-1 Soare Z. Soare. Decorurile au fost comandate pictorului Victor Feodoroff.. SHAKESPEARE Din, repertoriul Shakespeare se va monta : „Romeo şi Julietta” sub direcţia de scenă a d-lui G. Mihăescu. In rolurile principale vor apare d-ra Aura Buzescu şi d-1 G. Vracea. D-1 Paul Gusty va pune în scenă comedia lui Shakespeare „Mult sgomot pentru nimic”. Distribuţia acestei piese va fi anunţată la timp. De asemeni se va relua „Sky- rock” sub direcţia de scenă a d-lui Soare Z. Soare cu d-1 Ion Brezeanu în rolul titular şi „Femeea îndărătnică” cu d-na Marioara Zimniceanu. SHAW Din teatrul lui G. Bernard Shaw se va monta „Om și supra om", sub direcția de scenă a d-lui Soare Z. Soare. Shakespeare Rolul principal va fi jucat de d-1 Romald Bulîinski. MOLIERE Dintre comediile lui Moliere se va reprezenta „D-1 de Pourceaugnac” sub titlul „Carnavalul”. Piesa va fi pusă în scenă de d-l V. Bumbeşti. Se vor relua: „Avarul" şi „Bolnavul închipuit”. RELUĂRI Se vor relua comediile „Omul cu mârţoaga” de G. Ciprian, „Omul de zăpadă!” de A. de Herz şi „Pavilionul cu umbre” de Gib Mihăescu, Barbu Delavrancea Bernard Shaw IN GERMANIA — In afară de câteve exterioare filmul Roques Lave al lui Max Reichman e aproape terminat. Din trupa lui Reichman fac parte Charlotte Ander, Harry Halm, La Jana, Hans Mierrendorf, etc. — Liane Haid, talentata vedetă, a fost tangajată pentru patru ani de casa de producție Defu. IN FRANŢA —• Compatriotul nostru Genică Missirliu a fost angajat de marele regisor Gaston Ravel pentru a crea rolul lui de Begiarto în opera lui Beaumarchais, care va fi filmată luna viitoare. — Charles Vanel e un artist nenorocos. In cursul turnării filmului Femeea visată a lui Jean Durand, el era cât pe-aci să se rănească grav într’un accident de automobil. Mai zilele trecute, în studio, o placă foarte groasă de sticlă căzu tocmai pe locul pe care stătuse cu câteva secunde înainte Charles Vanel. IN AMERICA — Colleen Moore s’a reîntors din concediul pe care și l-a petrecut la Hawai. Simpatica vedetă se pregătește acum pentru turnarea filmului Oh ! Kay ! sub regia lui Mervin Le Roy. Partener îi va fi Laurence Gray. — Billie Dove va începe în curând turnarea filmului The night watch sub regia lui Alexandru Korda. Refacerea Teatrului Eforia Consiliul de miniştri a autorizat Eforia spitalelor civile să contracteze un împrumut de 40 milioane Iei la Creditul funciar urban, pentru „modernizarea teatrului din palatul băilor Eforiei”. -xox- fmiflafla ftrMwrt dl" lasl IAŞI. Marţi a fost în localitate d. Teodorescu-Kirileanu, directorul bibliotecilor palatului regal, spre a se interesa de cele ce urmează a se face pentru înfiinţarea cât mai urgentă a fundaţiei „Regele Ferdinand”. „D. Kirileanu a declarat că Fundaţia va lua foarte curând fiinţă în Iaşi şi va fi bine pregătită. La toamnă se va publica concursul pentru clădirea palatului, ce va fi o operă arhitectonică din punct de vedere practic şi artistic”. Universitatea din Cluj la congresul internatonal de ştiind istorice din Oslo CLUJ. Se anunţă oficial din partea Universităţii Clujene, că la al 6-lea congres internaţional de ştiinţe istorice care se va ţine la Oslo între 14 şi 18 August, vor participa din partea facultăţii de litere de la universitatea Cluj profesorii Emil Panaitescu şi C. Marinescu. D-lor vor ţine două conferinţe, prezentând congresului date noi asupra graniţei romane spre barbarii din nordul Daciei, adică nordul Ardealului unde prof. Panaitescu a făcut săpături Marinescu va face o comunicare despre istoria ordinului Sfântului Ioan din Ierusalim din secolul XV-lea. xox- „l’Appassionata* „L’Appasionata” este titlul noului film pe care-l va turna Leon Mathot și Liabel, cu următoarea distribuție : Renée Herbel, Thérése Kolb și Léo Mathot Lilian Gish 419 Norma Talmady 389 „ Pe Vilma Banky o găsim clasata a şaptea, pe Greta Garbo a zecea, pe Lya de Putfi a unsprezecea După cum vedem, printre stării femenini cari au întrunit sufra-Emil Jannings Printre cei masculini, Veidt, Jannings şi Krauss, şi-au creat o reputaţie excelentă încă înainte de a fi lansaţi de americani, Werner Krauss nu e nici astăzi lansat de americani şi se menţine cu toate acestea. ----------XOX-----------Aftel Gance filmul vorbit La ancheta deschisă de ziarul „Comedia” din Paris în legătură cu filmul vorbit, Abel Gance, celebrul metteur-enscene, realizatorul lui J’accuse, La Rouc şi Napoleon, răspunde următoarele : „Neputinţa omului de-a se servi de tăcerea cinematogrefului s’a şi arătat oare ? Această minunată tăcere care este pentru sunet! ceea ce lumina albă este pentru culori. Filmul vorbit ? Da, pentru documentare, pentru filmele oratorilor, tragedienelor, cântăreţilor... Dar numai pentru aceste filme. Agonia cinematografului actual n-are lievoe de palavre. Culoare ! Filmul vorbit ! Cu degenerarea lor filme clasice vor putea fî consultate de urmaşii noştri cari vor trăi peste 25.000 de fani. Civilizaţia viitorului se va instrui asupra civilizaţiei de astăzi, nu prin mijlocul marelor fapte istorice, ci cu ajutorul marelor opere de ficţiune. Studiourile Metro-Goldwyn conţin de pe acuma o adevărată cinematică destinată generaţiilor ce vor veni, căci societatea Metro- Goldwyn produce astăzi pentru fiecare film important, trei negative: unul destinat copiilor pozitive pentru America, unul destinat copiilor pozitive pentru Europa, şi unul destinat posterităţii. Acest din urmă negativ se închide într o casetă de plumb la o temperatură de 22 grade centigrade, aerul având 60 la sută urne► zeală. Caseta se închide apoi în- I tr’o groapă de ciment unde temperatura este menţinută la 22 grade. In asemenea condiţiuni, ne asigură d. John Nickolaus, şeful secţiei fotografice al companiei M. G -M. filmul de celuloid e veşnic. Desigur, navem niciun precedent spre a putea stabili corectitudinea absolută a acestei afirmaţii. Până astăzi nu s-au păstrat filme în condiţiunile citate decât pentru o durată de cinci ani. Dar ceea ce ne face să fim optimişti e că, în toţi aceşti cinci ani, filmul n’a prezentat nici cea mai mică urmă de deteriorare. * Această măsură de conservare, nu se aplică, totuşi, decât realizărilor importante. Negativul acestora e supus unui tratament special. El e developat cu îngrijire, spălat şi imprimat după un sistem deosebit. Filmele obişnuite, ca şi acelea ele actualitate, zboruri de avioane, jurnale, etc. sunt manipulate cu multă repeziciune. Ele nu sunt făcute spre a dura mai multă vreme. După zece-cincisprezece ani, ele nu se mai pot proeeita’’. Pentru generaţiile viitoare filme conservate Dacă se esclude posibilitatea cutremurelor de pământ, a cicloarselor şi cataclismelor, acte pe dimi anumiţi oameni le numesc divine, atunci e sigur că negativele mare- Plebiscitul din Japonia . Cinematograful Musashino din giile admiratorilor la japonezi Tokio a organizat un plebiscit sunt numai vedete de origină cuprintre spectatorii săi. Actorii ceiropeană dar lansate de producţia mai iubiţi sunt în ordinea numă- americană, ritlu de voturi obţinute, urma- torii: Charlie Chaplin 540 voturi John Barrymore 492 ” Ronald Colman 485 ” Emil Jannings 429 ” John Gilbert 385 ” Garles Farrel 319 Conrad Veidt 255 ” Urmează apoi o serie de actori americani până când îl găsim și pe Werner Krauss clasat al 18-lea cu 118 voturi. Dintre vedetele femenine ,s-au remarcat: Clara Bow 469 voturi Conrad Veidt *9 A »" .«» A Ultime information! CĂUTĂM CORESPONDENŢI HARNICI IN STAŢIUNILE CLIMATERICE DIN ŢARĂ ŞI STRĂINĂTATE. Teatrul Cărăbuş Mâine seara Duminica îţi vor face debutul la Cărăbuş noi angajaţi : dansatorii negri „Muţi şi Jeff" excentrici cu renume mondial. Un succes neobişnuit obţine in fiecare seară la Cărăbuş „Cioc Cioc Cioc ! noua revistă a d-lui N. Kiriţescu. Scenele , la papagalul alb, o noapte la Paris şi Crematorul, sunt ■ primite cu aplauze la scena deschisă. Baletul în frunte cu Marta Krieger Kameley Sunny Jones şi 12 Palace Beauties Girls — întrece tot ce s’a văzut până acum pe scenele noastre. Orchestra e complectată cu Ben Borris Syncopators Jazz. :• Teatrul Nou Astă seară are loc la Teatrul Nou din Calea Văcărești debutul companiei Ivan Dubrovin în genul teatrelor rusești : „Liliacul” şi„Pasărea albastră”. Prologul va fi spus de d-l Ion Pribeagu. -----------xox---------- Parcul OteteUşanu Compania dramatică Teatrul Nostru anunţă, pentru Sâmbătă şi Duminică, ultimele reprezentaţii ale comediei „Lampatins Vagabonds” de Nestroy. Luni seara are loc premiera comediei ,,Florete şi Patapon’* 3 acte de Vennequin şi Weber. Piesă a fost pusă în scenă de d-l. Iancovescu iar decorurile au fost lucrate după schiţele pictorului Feodoroff. In rolurile principale vor apare d-nele : El- Zamora, Nely Garadoni, A. Cârje Vladicescu, Marietta Deculescu, Fanţa Stancovici şi d-nii Ghibericon, Timică, Lascu, Armaşescu, Potcoavă. ----------xox— -----—. Memento premiere Luni 2 Iulie, Parcul Otetelişeanu, Compania Teatrul Nostru: «Florette și Patapon», 3 acte, de Hennequin și Weber. Un consliu superior al teatrelor In Rusia Guvernul sovietic a înfiinţat un consiliu suprem însărcinat cu controlul „ideologic” al activităţii teatrelor din cuprinsul uniunei sovietice. Acest consiliu îşi va da Stanislawsky avizul asupra repertoriului tuturor teatrelor, îndrumându-le spre o tendinţă politică comunistă. Această măsură a fost luată pentru a împiedeca acţiunea reacţionară a unor anumite teatre nesubvenţionate de la Moscova şi Petrograd. In fruntea acestui comitet stă Stanislawsky. Expoziţii Muzeul Sima, deschis Dumineca. Muzeul Kalindero, deschis Martie. Joia şi Dumineca. Muzeul Aman, deschis, Martia, Joia şi Dumineca. Ateneu: Salonul Ateneului. Hasefer: Expoziţie de stampe japoneze. Casa grădinilor (Şoseaua Kiseleff): Salonul Oficial. XOX Augusto Ocfivia la paris Celebrul realizator al Sclavei alba, Augusto Gentiva, a sosit la Parisnde va pregăti scenariul viitoarei sale producţii, care va fi primul film turnat de el pentru societatea „Solar’’. TEATHIH, CARABUŞ Strada Academiei. 30 Direcţiunea C. TANASE Orele 9 şi un sfert ! CIOC! CIOC! CIOC! Mare revistă în 2 acte şi 14 tablouri de d-l N. Kiriţescu. DISTRIBUŢIA O pariziană d-ra Zizi Moustic Mămăligă, Stupefianta, prima bocitoare, un ministru, M-me Bacus d-na Nataliţa Pavelescu Pofta, doamna, vânzătoarea de pasări, a doua bocitoare, primul greer d-na Violeta Ionescu Revista, femeea cu balonul, al doilea greer Lizica Petrescu Bucătarul ţigan, consumatorul, mierloiul, Naie, Enache-Sotîla d-l C. Tănase Domnul, Ilie, Pascu, întâiul beţiv d-l Giugaru Sandy-Huşi Bucătarul şef, fetiţa, Varlam, al treilea beţiv d. P. Codruţ Pipiţa, sticletele, al treilea beţivd. Dan Demetrescu Al doilea papagal d-ra Consuela Dimitriu Primul papagal d-ra Cleo Dragomirescu Al doilea bucătar, un chelner, lăutarul, al cincelea beţiv d. I. Lorenz întâiul bucătar, mămiţa, un ţăran, al patrulea beţiv M. Milian Al treilea bucătar, un picolo, al şaselea beţiv ro. Qinvarii Al patrulea bucătar T. Burcuf Mierla, internaţionala, Praslea d-naMarilena Bodescu Vlăduianu _Direcţia de scenă d. C. Tănase Conducerea muzicală, d. Al. Bărcănescu și Ben Horris BALET 12 Palace Beauties Girls Marthe Krueger şi WlacUsIav Karnecky Sonny — Iones Ben Horris Svn ronators Jazz SCENELE Poftă bună; Bucătarii revistei; Baletul bucatelor; La papagalul alb; Cirip! Cirip!; Crematoriul; Baloanele de săpun; Cramping trott; Baletul clovnilor; Un grâu; O noapte la Paris; Baletul apaşilor; Moulin Rouge; Cioc ! Cioc ! Cioc!; La Bolta rece; Via de la Cotnari. Parcul OTETELE9IANU Strada Matei Mirlo Compania dramatică „Teatrul Nostru” Orele 9 seara LUMPATIUS VAGABONDUS Comedie muzicală în 3 acte şi opt tablouri de Nestroy, tradusă de DL V. Rodam DISTRIBUŢIA Stelarius Regele zânelor "d. C. Potcoavă Fortuna, zâna norocului d-na Cârje Vlădicescu Briliantina fiica ei d-na Hely Caracioni Amoroasa zâna iubirei d-na Sanda Ţăranu Mistifax, vrăjitor d. I. Armaşescu. Hilarius fiul lui rd. I. Tomescu Fludribus d. D. Gas par Clei, calfă de tâmplar d. M. Ghibericon Aţa, calfă de croitor rd. G. Timică Curea, calfă de cismar, d Lasen Digranda Panci, hangiu la Ulm d. G. D. Lascu Fassel chelner d. G. S. Soare Mariette fiica hangiului d-ra M. Wauvrina Seifrel, chelneriţa d-ra Nicolau Hanerl chelneriţa d-ra Suzana Demetriad Un boccegiu d. S. Şerbănescu O calfă de tâmplar d. Marin Nedianu Un domn care se plimba d. Brătulescu Plăcintă cârciumar d. G. S. Soare Rândea, maestru tâmplar d. IV. Simionescu Pepi fiica lui d-ra Fanţa Stancovici Anastasia Hobelman d-na Margareta Nicolau Gertruda menajeră d-ra Nely Caracioni Ressel servitoare d-ra M. Wauvrina Un servitor d. G. D. Lascu Al doilea servitor d. V. Radomir O calfă d. I. Brătulescu A doua calfă d. G. Axente D-l de vânt în pungă d. C. Hociung D-l de n’are franc d. I. Armăşescu D-na Palpiţi d-na Anicuţa Cârje Camelia d-ra Elena Zamora Laura d-ra M. Deculescu SUBIECTUL Un pariu între zei, cari vor să vadă ce se va întâmpla cu trei vagaboni, dacă aceştia vor putea dispune de bani mulţi. Cei trei vagabonzi visează un număr, pe care-l joacă la loterie şi câştigă o sumă fantastică. In primul tablou asistăm la rămăşagul zeilor, al doilea se petrece pe drumul spre Ulm. Al treilea la cârciuma lui Butoi, al patrulea în noaptea marelui miracol, al cincilea la maestrul Rindea, al şaselea în minunatul atelier al maestrului Aţă, al şaptelea va fi o întâlnire a celor trei fericiţi, al optulea e epilogul.. ' "*I GRADINA TEATRULUI MICS (fostă Franklin) Calea Griviţei. , Comania dramatică M. Fotino şi Toneanu "'-in orele 9 seara SATIRUL Comedie în 3 acte de Jacoprest Calabert şi Paul Charhettes DISTRIBUŢIA Robert Letournel d. Mișu Foting Joseph d. C. Toneanu Anatol Ducombron d. Niculescu* Buzău ! Paulette de Myosotis Suzanne Ducombron Adelaida Ducombron d-na Annié Capustin 1 d-na Sylvia DumHrescu d-na Renée rAnni*' SUBIECTUL O serie de încurcături provocate de faptul că o amantă părăsită Paulette de Myosotis, vrea să impedice cu orice preţ căsătoria lui cu Suzanne Ducombron. Cinematografe CAPITOL: «Dubla existenţă a Dr. Bessel» cu Agnes Esterhazy şi Hanz Stüwe. TRIANON: „Strigoii" cu Marcela Albani şi Carl de Vogt şi „Aşa e viaţa”. LIPSCANI: «Necunoscuta Doamna X» cu Pauline Frederick şi «Ultima expediţie a lui Amundsen la Pol” în 4 acte. VICTORIA GRADINA: «Muntele tragic» cu L. Riefenstahl. ODEON: «Trandafirul alb» cu Mac Marsh. SCALA: „Orlov” cu Ivan Petrowitch şi Vivian Gibson. SELECT: «Muntele tragic» dramă cu Leni Riefenstahl. I BOULEVORD PALACE: «Sacrificiul unor copi» «Minciuna sfântă» și două comedii cu «El». I EFORIE: «Pelerinul» cu Charlie Chaplin. I MARIOARA VOICULESCU * „Heidelberg Eu te pot uita”. MARCONI: «Când omul ar© noroc» cu Lidia Potechina. ATENEUL ROMÂN: «Regele Pelicariei» cu Pat şi Patachon. TERRA: «Vânt de primăvară» cu Josef Schildkrant. MARIA: «Don Carlos şi Elisabeta» cu Conrad Veidt. RAHOVA: «Hoinarul» cu Henri Baudin. GLORIA (Grădina): «Coliba lui Moş Toma» cu Margaret Fischer şi Georg Siegman. VOLTA BUZEŞTI: «Cavalerul roşu» şi o comedie. DICHIU: «Cabiria» cu Maciste, REX: «Unica femeie» cu Alfonse Fryland. FLACĂRA (Grădină): «Cu inima întristată» după Dekombra. * JUPITER: «Alraune» cu Paul Wegener. AURORA : «Funicularul morţii». ir iăHUACO A l 08 5 se trată Sa ■/ SPECTACOLELE SAPTAMANEI DE LA 30 Iunie — 1 Iulie 1928 ZILELE Teatrul Cărăbuş Parcul Oteteleşeanu: (grădina teatrului Mic 1eatrul Nou Luni Marţi Mercuri Joi Vineri SâmbătăCioc Cioc Cioc Lumpatius yagabondus Satirul Duminică Cioc Cioc Cioc Lumpatius vaganondus Satirul » INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE «RASPA», STRADA SĂRINDAR NR. 7. — TELEFON 1/59