Rampa, septembrie 1928 (Anul 13, nr. 3182-3206)

1928-09-01 / nr. 3182

anul XIII No. 3182 jflEDACTIA, ADMINISTRAȚIA Șl ATELIERELE GRAFICE Strada Sărindar, 7 TIL «FON 0*1/0* foMMatoa aaMadanill aaalualv •••'•**­■ Anonim* nudoff Mo««*. Oolo* Vtotorto» No. m Asund­urM* a* j»rtm«*o M too*« ogontull* o pubiicitato «i io «omb­latrofl« «tarului PAGINI LEI Director SCARLA­T FRODA in­­­cepere de mâine RAMPA-SPORT Singura publicaţie sportivă zilnică de informaţie precisă şi rapida şi cri­tică obiect­vă şi competentă O pagină întreagă în ziarul,,RAMPA* DELA 1 SEPTEMBRIE O problemă nerezova­t d­e Ion Conporoz. De zece ani, regulat, cu fiece început de stagiune, se pune din nou în discuţie problema „Tea­trului de Vest’’. Consfătuiri locale, memorii do­cumentate, deputaţi ani gata să pornească la Bucureşti, soluţii schiţate în silă de autoritatea cen­trală, făgădueli solemne chiar, din când în când, ca la urmă to­tul să fie lăsat baltă. Dintr’o corespondenţă publi­cată recent de ziarul „Rampa” aflu că societatea culturală „Ves­tul României” cu sediul în Ora­dea Mare ar fi intervenit stărui­tor la Ministerul Artelor, pen­tru căpătarea autorizaţiei şi spri­jinului necesar alcătuirii unei trupe teatrale, alcătuită din ac­tori de meserie şi diletanţi. In aceiaşi corespondenţă ocazională mai găsesc însă, că în locul tru­pei minoritare Erdély, anul a­­cesta va funcţiona regulat trupa cunoscutului director de teatru maghiar din Cluj, d-rul Ianovici. Personalitatea acestui conducător, elementele componente ale trupei, ca şi repertoriul alcătuit, sunt chezăşii serioase ca minoritarii din partea locului, se vor înfrupta a­­nul acesta dintr’un ciclu de re­prezentaţii teatrale de un nivel artistic mai superior. Oare intelectualii arădeni cred serios, că vor putea opune cu suc­ces trupei d-rului lanovici, o for­maţiune ad-hoc ,alcătuită din ac­tori de meserie şi diletanţi de ambele sexe ? De unde actorii de meserie­ — ca să mă opresc nu­mai la greutatea aceasta — când toate angajamentele pentru sta­giunea ce începe s’au încheiat de­­finitiv de pe vara ? O altă greşală ce se face ori de câte ori vine vorba despre „Tea­trul de Vest”, este limitarea zo­nei acestui teatru la vreo patru oraşe numai, înşirate pe graniţa de vest a ţării : Arad, Oradea Mare, Cărei, Satu­­ Mare. Zona „Teatrului de Vest’’ e o regiune cu mult mai întinsă ; e de fapt toată partea de ţară dinspre apus de linia Carpaţilor. Această regiune se împarte în trei unităţi distincte : sectorul bu­covinean, sectorul ardelean şi sec­torul bănăţean. Aceste trei sec­toare trebue să fie deservite de cele trei trupe subvenţionate : a naţionalului din Cernăuţi, a na­ţionalului din Cluj şi formaţiu­nea „Bulandra”, care este anga­jată actualmente de oraşul Timi­şoara, până la înfiinţarea teatru­lui naţional bănăţean. (Se va putea vedea în curând dacă trupa bucureşteană angajată la Timişoara, înţelege şi în ce mă­sură să răspundă nădejdilor puse de bănăţeni într’însa. Trupele de la cele trei teatre menţionate mai sus, vor putea fi­reşte întreprinde turnee şi din­colo de limitele sectoarelor res­pective , cu atât mai bine chiar. Aceasta este singura soluţie prac­tică şi firească pentru îndelung desbătuta şi la timp ocolita pro­blemă : „Teatrul Naţional de Vest”. Pentru coordonarea lucră­rilor şi pentru o mai desăvârşită şi grabnică punere la punct a tur­neelor despre car­e fu vorba, Di­recţiunea respectivă din Ministe­rul Artelor, va avea să se ocupe de aproape cu seriozitate, şi mai ales din timp. Turneele acestea trebuesc efectuate chiar în plină stagiune şi nu către sfârşit, în primăvara târzie, (lunile Aprilie şi Mai). E necesar şi totodată cu putinţa lucrul acesta. Dacă turneele puse la cale de diversele formaţiuni teatrele din Capitală, vor fi trecute anul ace­sta măcar prin urzeală de ciur, fireşte că va avea de câştigat şi partea de vest a ţării, exploatată până acum fără cruţare şi fără ruşine. Pentru întâmpinarea chel­­tuelilor de deplasare a trupelor oficiale, să nu se uite că primă­riile şi prefecturile respective au făgăduit, şi nu o singură dată, că vor da sprijin bănesc. Prin urmare este soluţie şi încă soluţia firească pentru problema: „Teatrul de Vest’’, şi totodată po­sibilitatea de-a traduce-o fără ză­bavă în faptă. Dacă considerente de ordin superior nu trag sufi­cient în cumpănă, mă întreb : oare nici necesitățile pur electo­rale să nu poată birui ? Singur Hin d­«a SHiifuniiu! — Aseară când tata s’a întors­­acasă mama i.a spus : mi-a as­om din cultă dragă vino să-fi spun două vorbe*, şi... — Bine, binei foarte bine ai în­ţeles ! îi tăia vorba profesorul om însurat. Gogu, e cel mai fericit Bucureşti. De o săptămână, cicăli­­toarea lui soţie, groaznica doamnă Margareta, a plecat la băi — «Uf !... In fine sunt sigur!.. Am scăpat, de nevastă-mea!... O să fac curte tuturor femeilor cari îmi vor ieşi în cale!... Aşa îşi spunea Gogu, în momen­­tul în care şirul gândurilor lui fu întrerupt de vocea servitoarei: — Conaşule!... O doamnă vrea să vă vorbească! — Cum e la faţă ? — De... Ştiu şi eu? Seamănă cu coniţa noastră... — Bine!.. Atunci spune-i că nu sunt acasă !... Petrecerea ciobanului din păstor văzându-şi oile plm­­bându-se liniştit pe câmp se apucă să se urce pe un stâlp de telegraf plantat lângă Unna drumului de fier. Un ţăran trecând pe acolo şi vă­­zându-l, îl interpelează­­ ■_Ce faci acolo mă? — Nu vezi... Petrec ! — Frumoasă petrecere e şi asta să te sui pe un stâlp ca să vezi trecând trenurile / — Tot e mai frumos decât să te sui în tren şi să vezi trecând stâL­pii ! replică păstorul Prepeliţele şi reg­ina Reverendul abate de Clatraux mare amator de prepeliţe şi mare confesor al regelui Ludovic XIV-lea avea obiceiul să facă reproşuri a­­mare regelui pentru infidelităţile lui faţă de regină. Regele plictisit îl invită la curte şi dădu ordin să­ i se servească la toate mesele prepeliţe. După câteva zile de astfel de re­gim De Clairvaux izbucni : — Sire ador prepeliţele. Dar mereu prepeliţe, prepeliţe, prepe­liţe... — Aha! Dar d-ta de ce ţii ca mereu regina, regina, regina... Ea şcoală Profesorul explică ce e «pro­­priu» şi ce e «figurat». _ Când spunem «mă duc să fac câţi­va paşi» nu înseamnă nu­mai­decât să faci câţiva paşi, ci că faci o plimbare. Aţi înţeles? Tu Popescule, ai înţeles ? —­ Da, domnule profesor! — Ei, ia dă-mi şi tu un exem­plu. Un nou dobuşeu! In idemi-monde* reformele so­ciale din Turcia sunt urmărite cu mare pasiune. Două reprezentante autorizate ale acestui «demi-monde* discută în fața buretei unui bar: — M'am hotărât să plec la Constantino­pol ! — De ce tocmai la Constanti­­nopol? — Fiindcă, de când s’a introdus monogamia în Turcia... înțelegi... mai avem și noi poate un rost la Constantinopol ! Intre două vecine din Grand — Azi, dragă Vau condamnat pe bărbatul meu la două luni închi­soare pentru bătaia din cârciuma lui Sotir. — Ei lasă dragă vecină nu mai plânge; două luni trec repede. — Păi tocmai deaceea plâng și eu ! la V­ena se pregăteşte o stadiune teatrală sind­id Lupta împotriva crizei. - Ce se anunţă la „Burgtheater“. - Re­prezentaţii jubilare la Vo­kstheater. - Activitatea teatru­l Reinhardt. - Ce pregătesc celelalte teatre ?-Opereta nu moare In preajma deschiderii stagiu­­nei, teatrele din Viena anunţă pro­gramele vitoarei activităţi. Şi de astă-data reiese din aceste pro­grame clar străduinţa lum­ei ar­tistice vieneze de-a menţine ne­ştirbită faima de metropolă a tea­­trului pe care Viena şi-a cucerit-o în decursul vremii şi în deosebi în ultimii ani. In ciuda svonurilor alarmiste, privitoare la închiderea diverse­­lor teatre vieneze aproape toate scenele existente îşi anunţă odată cu redeschiderea stagiunei un im­portant program artistic. BURGTHEATER In fruntea teatrelor vieneze, faimosul «Burgtheater» se menţine la un nivel, încă neîntrecut. Pri­ma premieră a stagiunei d­in Burg­theater va fi o piesă originală, co­media «Erotik» de Lernet Holemna, un tânăr autor vienez care a ob­ţinut în ultimul timp frumoase succese pe diverse scene particu­lare. Celelalte premiere originale ale stagiunei vor fi «Femeia cău­tată» de celebrul umorist vienez Ludwig Hirschfeld, «Principele moştenitor» de Artur Ernst Rutta şi legenda dramatică «Tobias», «Wunderlich» de Hermann Heinz Artur un tânăr autor vienez care a obţinut de curând premiul literar al oraşului Viena. In prima parte a stagiunei se va relua la Burg­­theater comedia «Convertirea că­pitanului Brasbound» de G. B. Shaw iar pentru jubileul «Burg­­theaterului» se va reîn scena «Faust» de Goethe. SPECTACOLE JUBILIARE LA VOLKSTHEATER Un interesant program de acti­vitate se anunţă la „Deutscher Volkstheater” unde se va repre­zenta pentru prima dată drama Profesorul Bernhardt de Schnitz­ler, o piesă care din motive poli­tice a fost mult timp exclusă din repertoriul teatrelor vieneze. Prima premieră va fi „Amor din ocazie” de Klemens Neydiner. Cu prilejul aniversării de 50 ani a lui Georg Kaiser se va monta în cin­stea celebrului autor dramatic ger­man ultima sa lucrare „Capete de piele”. Cu prilejul bicentenarului naşterii lui Lessing, acelaş teatru va relua piesa „Miss Smrah Samp­­son”. In fine, Volksfhenter va săr­bători si jubileul de 25 ani de activitate în domeniul teatrului al marelui autor dramatic maghiar Franz Molnár. In cadrul acestui jubileu se va relua „Diavolul”, „Ofiţerul de gardă” şi „Cenuşă­reasa”. Premierele stagiunei vor fi: ..Hannibal ante portás” de Rob. E. Sherwood, „Reparator” de Ar­nold Bronnen, „Cocoşul roşu” de Gerhart Hauptmann, „Mixture” de Lenormund, „Cazul Marg. Du­gan” de Weiller si „Hotelul la Fe­cioară” de Al. Littwein. In a doua parte a stagiunei va avea loc o importantă premieră originală cu piesa „Politica” de Anton Wildgaus, fostul director al Burgtheaterului. Albert Basser­, mann va creia la primăvară rolul titular în piesa „Monsieur Lam­­berth­ier” de Louis Verneuil. ACTIVITATEA TEATRULUI REINHARDT La teatrul său din Josef­stadt Max Reinhardt anunţa o stagiune de comedii. Stagiunea de iarnă se va deschide cu piesa «Mica come­die» de Siegfried Geyer cu marele comedian Gustav Waldau şi H­­omberg în­ rolurile principale. Va urma apoi «Ultima iubită» de Osvin Dymeer «Pânză de Irlanda» de Stephan Kaan­nare, «Olla Pe­­trida» de Lemet Holenda, «Aven­tura Irenei» de Armont şi Gerbi­­don , «Vient de paraître» de Bour­­det, «Inapoiera» de Arnold Zweig, «Micul păcat» de Birabeau, «Cei mari» de Maugham şi «Weekend» de Noel Cowand. CELELALTE TEATRE Nu mai puţin interesante sunt repertoriile fixate de celelate tea­tre . La «Raimund theater» ansam­blul «Ext» va monta tragedia po­pulară «Dreptul primei nopţi» de autorul austriac Karl Am­der şi «Perchtenspiel» de Rich. Bollinger. «Komoedie» îşi deschide stagiu­nea cu «Trei surori» de Tschechow. Vor urma apoi: «Expres 133 de Ridley, «Dobânda» de B. Shaw, «Zi de Octombrie» de Georg Kai­ser, «Un Miracle» de Sacha Gui­try. La «Kamerspiele» va avea loc o stagiune de ansambluri străine. Astfel Maria Orska va apare în piesa lui Banis «Medaliile bătrâ­ne» creiată de Emma Grammatica iar Tilla Durieux va da un ciclu de reprezentaţii cu o piesă ameri­cană «Moara de vânt». OPERETA NU MOARE... Şi pentru a dovedi că opereta nu moare, direcţiunile teatrelor de o­­peretă anunţă un repertoriu sen­zaţional pentru actuala stagiune. La „Theater an der Wien” con­tinuă seria triumfală a „Ducesei din Chicago” de Em. Kalman. In Noembrie Reinhardt va monta la (Urmare în pagina 11-a). Em. Kalman O piesa pentru Sari fedah Alex. Hevesi, directorul tea­trului Naţional din Budapesta a terminat în timpul vacanţei de vară o nouă lucrare drama­tică intitulată «Amazoana» Piesa se va reprezenta pe scena unui teatru­­ particular din Budapesta cu Sari Fedah. ----------xox---------­ Nou» «ferite de Oscar strauss Oscar Strauss celebrul com­pozitor vienez de operete a ter­minat in cursul verii două noui partituri : «Nunta la Holly­wood» gi «Marietta». Ambele operete vor vedea lumina ram­pei la Viena. «Marietta» al cărei libret e scris de Sacha Guitry se va re­prezenta în Octombrie și la Pa­­ris cu Sacha Guitry și Yvonne Printemps în primele roluri. Oscar Strauss Zorile, ziua $i noaptea de LUNETTES MOIRES ZORILE EL (nu e acasă... a întârziat ca de obiceiu la club). EA­­a încuiat uşa din față petrecând în pantofi de casă pe ■Jenei — suplinitorul sentimen­tal al soiului S’a vârât apoi friguroasă și impudică sub cu­verturi... A aprins lampa mică cu abat-jour galben şi-a vrut să citească ceva ca să-şi faca somn. Repede însă a închis car­tea şi-a stins lampa. Noaptea a învinefit de frig sub ferestre. Dinspre depou au pornit scâr­ţâind tramvaele. Se aude tig­­nalul vesel al vardistului de noapte care a ieşit de peste drum, de la bucătăreasa colone­lului. Deodată se aud zornăind jos la antreu, geamurile uşii). A venit!... (închide repede ochii şi se face că doarme). EL (intră în odaie cu gule­rul paltonului ridicat şi cu un nuc de ţigară stins în vârful ţigaretului apri de lampa şi cască) Aaaa !... Hmm... EA (prefăcându-se că se deș­teaptă)... La ora asta vii, pof­tim se face ziuă... stinge lumi­na că mă doare ochii... EL (desbracându-se) Intoar­­ce-te cu fata în jos... nu pot să mă desbrac pe’ntuneric. ZIUA EL (au mâncat fără să schim­be un cuvânt, au dormit un ceas după masă, fiecare in câte un pat — au luat apoi cafele negre şi dulceţuri). EA : Ce-ai făcut aseară la club ? EL : Am luat patruzeci de mii. EA : Aşi fi vrut să mergem la teatru... dar tu nu te gân­deşti de loc la mine. Am cunat singură... Am şi plâns... Tot­deauna singură... Viată e asta ? Asta nu e viată ! EL Ai plâns ? EA : Cu hohote... am plâns până aproape de cinci dimi­neaţa... Nu mă mai iubeşti. Eu nici nu exist pentru tine... Nu­mai club şi iar club. EL : Lasă draga mea... iartă­­mă şi tu... era joc mare nu pu­team lipsi... Bine că am avut noroc. Tot îţi trebuiau tie bani pentru primăvară... Uite... (îi dă zece mii de lei). Mai ești su­părată ? EA : Sigur că sunt... Ce crezi că suferința mea trece cu bani.. cu zece mii de lei (plânge). EL : Dacă plângi... pleci... (se îmbracă și pleacă). Nu pot să. ic­ vad plângâd. EA : (singură) Uf !... Bine că s’a dus lin­tele&muD AUg.... alio...35/55... allo... Jenei dra NOAPTEA (Zecea seara. EL si EA în su­fragerie). EA : Am primit o telegra­mă din provincie... mama e bol­navă... Am un tren la 10 juma­tate. EL : Da... du-te... Femeie bă­trână, cine știe... e frumos din partea ta. EA : Ai putea să mergi și tu cu mine... EL : Mi-e imposibil. Mâine dimineață am treaba la mini­ster. EA : Dacă nu viu mâine sea­ră... să ştii că mama e rău, îţi telegrafiez să vii. EL : Bine.. (Ea îşi prepară repede o valiză şi pleacă). EL : (singur) Bine că se mai bolnăveşte câte o baccea d’a-5- tea ca să mai pot răsufla şi eu... (ia imediat telefonul) Allo... 12/64... Lilly Yi­io imediat îngeraşule... nu mă duc club... sunt singur acasă...­­­aștept... Sigur frate... aduc șampanie. LUNETTES NOIRES Teatrul National D-na Cleo­pan Cernăţianu care va interpreta rolul Doamnei Tana, din „Viforul” drama, cu ca­re Teatrul Naţional îşi deschide stagiunea mâine searăl InJUL -xox- O operă doal de Ernst Krenek Tânărul compozitor german Ernst Krenek a cărui opera «Jonny cântă», a obținut un succes mondial a compus câ­teva lucrări noui între cari o operă «Orfeu» pe un libret de Kokoschka. Premiera acestei opere va avea loc la iarnă la Opera de stat din Berlin. H. G. Wells emigrează «Sunday Times» anunţă că H. G. Wells, celebrul autor englez de romane ştiinţifice, povestiri extraordinare, scrieri politice şi lucrări istorice, pă­răseşte pentru totdeauna An­glia, pentru a se instala defini­tiv în Franţa. Intenţia lui Wells este să pe­treacă primăvara și toamna la Paris, iar vara și iarna să lo­cu­ească în vila, pe care și-a cumpărat-o, la Grasse.­ ­xox- C­SA MT MTA­­­SFPTFMBKTE Nonfafiie Zilei Tezaurul de la Moscova In sfârşit, un glas cu autori­tate reclamă tezaurul statului român din Moscova. La ma­rele congres internaţional de la Oslo profesorul N. Iorga a cerut să ni se restitue comorile culturale şi artistice şi istorice, încredinţate de statul nostru Rusiei. Cererea a fost ascultată şi lumea cărturarilor va face un demers acolo unde lumea politică aşteaptă încă. De la flori de cheia la viaţa orfanilor Lângă Iaşi a fost arestat un copil de treisprezece ani. A fugit în lume, era orfan de tată şi mama vitregă îl asuprea. In arest a căuta­t să se sinucidă. Oetesene preistorice in peşterile Olteniei iar iniţiativa particulară. Un profesor oltean C. N. Plopşor ,a studiat peşterile din judeţul Gorj descoperind desenui străvechi de o senzaţională im­portanţă. Copiile fotografice comunicate savanţilor din Franţa au fost socotite ca un material extrem de interesant, de care însă nu se interesează firește oficialitatea noastră culturală. Un mare premiu­­fierar al Universitafii libere din Balcle Pentru a colabora la serbă­rile Dobrogene, Universitatea liberă «Coasta de Argint» din Balcic de sub conducerea d-luî Octavian Moşescu, instituie un premiu de 25.000 Iei pentru cel mai bun roman cu subiect de viaţă românească, acţiunea pe­­trecându-se în Dobrogea şi de preferinţă in Balcic. Turnul va fi format de un grup de scrii­tori, un membru al Academiei şi directorul Universităţii li­tere. Manuscrisele se vor trimite până la 30 Decembrie 1928. Dactilografele vor automobil Aflăm că la Brăila un auto­mobil valorând două sute de mii de lei, a fost cumpărat la licitaţie publică de către o fe­ricită dactilografă cu două mii de lei. Primim o scrisoare din partea unor «dactilografe» bu­­cureştene care cere informaţii asupra felului cum ar putea sa îşi procure si d-lor asemenea chilipiruri. Dar noi, declarăm incompetenţi. Credem că cere­rile trebue îndrumate prin mi­nisterul de interne pentru Brăila. __ •_ Plicurile să poarte menţiu­nea Buik-buik ! Ancheta la primăria Cluj O discretă anchetă se face la Primăria Cluj. E vorba să fie scoşi câţiva consilieri comunali care însă tot nu vor ajunge în puşcărie. Dealtfel acum în puşcărie e obi­ceiul ca deţinuţii să doarmă ziua iar seara să iese în plimbare. Să fie sănătoși, treaba lor. A­rt dori numai noi consilieri să facă ceva și pentru statuia lui Eminescu pentru care cei de azi nu au bani. ■ xox . moşia af nwfru romfiom­arfa centenar'lor '«ii I, ii—«« 'i"i ii I m Iui Tolstoi Delegaţii Invitaţi a lua parte Ia festivită«­ţile jubiliare Cu prilejul centenarului naş­terii Iui Leo Tolstoi comitetu organizator al marilor festivi­tăţi jubiliare a lansat nume­roase invitata adresate scriito­rilor, criticilor şi poeţilor proe­minenţi din fiecare ţară. Aceşti invitaţi vor putea ve­ni în Rusia fiind găzduiţi pe contul guvern­ului sovietic. Dintre cei invitaţi cităm pe Constance Garnet, Arnold Ben­nett, H. Wells, John Gals­­ worthy (Anglia) ; Romain Rol­land, Wictor Marguerite, Lu­fién Besnard şi Paul Boyer (Franţa) ; Bernhard Keller­mann. Heinrich Mann, Johan­nes Backer. Gerhard Haupt­mann, Leonhard Frank, Egon Erwin Kisch (Germania); Up­ton Sinclair. Andersen, Dans (America); Stephan Zweig, Hu­go Hofmannsthal (Austria) Hermann Turb (Suedia) ; Knut Hamsun (Norvegia); Andersen Next» (Danemarca» ; Costaforu (România) ; Fr. Ellens şi Toits­­sell (Belgia) ; Ghandi şi Rabin­dranath Tagore (Indii) * Kor­­rodi şi Ramus (Spania); Ra­mon del Valla. P’osaroch. Mi­­gnel Unamuno (Spania), Anton Pobatchai (Jugoslavia) şi Ma­­kovetzkaja (Cehoslovacia). In legătură cu serbările cen­tenare va apare la 9 Septem­brie la Moscova o ediţie jubi­lară a operii lui Tolsti. Această monumentală ediţie a cuprinde între altele, notele zilnice ale lui Tolstoi, cari a­­par acum pentru prima dată sub tipar. xox- G. Hauptman Rabindranath Tagore xox Deficite Importante la fest­valurile artistice din Salzburg Am anunțat în numărul nos­tru de ieri că festivalurile de operă dela Bayreuth s’au ter­minat anul acesta cu un eşec material. Acum, se anunţă din Salzburg că şi festivalurile ar­tistice din acel oraş s’au termi­nat cu un important deficit Deşi reprezentaţiile cu «jeder­mann»­ şi «Hoţii» au avut loc în faţa unor săli pline, repre­zentaţiile Operii din Viena şi ale Operii din Leningrad au constituit un eşec material im­­porta­nt

Next