Rampa, septembrie 1928 (Anul 13, nr. 3182-3206)
1928-09-01 / nr. 3182
anul XIII No. 3182 jflEDACTIA, ADMINISTRAȚIA Șl ATELIERELE GRAFICE Strada Sărindar, 7 TIL «FON 0*1/0* foMMatoa aaMadanill aaalualv •••'•**■ Anonim* nudoff Mo««*. Oolo* Vtotorto» No. m AsundurM* a* j»rtm«*o M too*« ogontull* o pubiicitato «i io «omblatrofl« «tarului PAGINI LEI Director SCARLAT FRODA incepere de mâine RAMPA-SPORT Singura publicaţie sportivă zilnică de informaţie precisă şi rapida şi critică obiectvă şi competentă O pagină întreagă în ziarul,,RAMPA* DELA 1 SEPTEMBRIE O problemă nerezovat de Ion Conporoz. De zece ani, regulat, cu fiece început de stagiune, se pune din nou în discuţie problema „Teatrului de Vest’’. Consfătuiri locale, memorii documentate, deputaţi ani gata să pornească la Bucureşti, soluţii schiţate în silă de autoritatea centrală, făgădueli solemne chiar, din când în când, ca la urmă totul să fie lăsat baltă. Dintr’o corespondenţă publicată recent de ziarul „Rampa” aflu că societatea culturală „Vestul României” cu sediul în Oradea Mare ar fi intervenit stăruitor la Ministerul Artelor, pentru căpătarea autorizaţiei şi sprijinului necesar alcătuirii unei trupe teatrale, alcătuită din actori de meserie şi diletanţi. In aceiaşi corespondenţă ocazională mai găsesc însă, că în locul trupei minoritare Erdély, anul acesta va funcţiona regulat trupa cunoscutului director de teatru maghiar din Cluj, d-rul Ianovici. Personalitatea acestui conducător, elementele componente ale trupei, ca şi repertoriul alcătuit, sunt chezăşii serioase ca minoritarii din partea locului, se vor înfrupta anul acesta dintr’un ciclu de reprezentaţii teatrale de un nivel artistic mai superior. Oare intelectualii arădeni cred serios, că vor putea opune cu succes trupei d-rului lanovici, o formaţiune ad-hoc ,alcătuită din actori de meserie şi diletanţi de ambele sexe ? De unde actorii de meserie — ca să mă opresc numai la greutatea aceasta — când toate angajamentele pentru stagiunea ce începe s’au încheiat definitiv de pe vara ? O altă greşală ce se face ori de câte ori vine vorba despre „Teatrul de Vest”, este limitarea zonei acestui teatru la vreo patru oraşe numai, înşirate pe graniţa de vest a ţării : Arad, Oradea Mare, Cărei, Satu Mare. Zona „Teatrului de Vest’’ e o regiune cu mult mai întinsă ; e de fapt toată partea de ţară dinspre apus de linia Carpaţilor. Această regiune se împarte în trei unităţi distincte : sectorul bucovinean, sectorul ardelean şi sectorul bănăţean. Aceste trei sectoare trebue să fie deservite de cele trei trupe subvenţionate : a naţionalului din Cernăuţi, a naţionalului din Cluj şi formaţiunea „Bulandra”, care este angajată actualmente de oraşul Timişoara, până la înfiinţarea teatrului naţional bănăţean. (Se va putea vedea în curând dacă trupa bucureşteană angajată la Timişoara, înţelege şi în ce măsură să răspundă nădejdilor puse de bănăţeni într’însa. Trupele de la cele trei teatre menţionate mai sus, vor putea fireşte întreprinde turnee şi dincolo de limitele sectoarelor respective , cu atât mai bine chiar. Aceasta este singura soluţie practică şi firească pentru îndelung desbătuta şi la timp ocolita problemă : „Teatrul Naţional de Vest”. Pentru coordonarea lucrărilor şi pentru o mai desăvârşită şi grabnică punere la punct a turneelor despre care fu vorba, Direcţiunea respectivă din Ministerul Artelor, va avea să se ocupe de aproape cu seriozitate, şi mai ales din timp. Turneele acestea trebuesc efectuate chiar în plină stagiune şi nu către sfârşit, în primăvara târzie, (lunile Aprilie şi Mai). E necesar şi totodată cu putinţa lucrul acesta. Dacă turneele puse la cale de diversele formaţiuni teatrele din Capitală, vor fi trecute anul acesta măcar prin urzeală de ciur, fireşte că va avea de câştigat şi partea de vest a ţării, exploatată până acum fără cruţare şi fără ruşine. Pentru întâmpinarea cheltuelilor de deplasare a trupelor oficiale, să nu se uite că primăriile şi prefecturile respective au făgăduit, şi nu o singură dată, că vor da sprijin bănesc. Prin urmare este soluţie şi încă soluţia firească pentru problema: „Teatrul de Vest’’, şi totodată posibilitatea de-a traduce-o fără zăbavă în faptă. Dacă considerente de ordin superior nu trag suficient în cumpănă, mă întreb : oare nici necesitățile pur electorale să nu poată birui ? Singur Hin d«a SHiifuniiu! — Aseară când tata s’a întorsacasă mama i.a spus : mi-a asom din cultă dragă vino să-fi spun două vorbe*, şi... — Bine, binei foarte bine ai înţeles ! îi tăia vorba profesorul om însurat. Gogu, e cel mai fericit Bucureşti. De o săptămână, cicălitoarea lui soţie, groaznica doamnă Margareta, a plecat la băi — «Uf !... In fine sunt sigur!.. Am scăpat, de nevastă-mea!... O să fac curte tuturor femeilor cari îmi vor ieşi în cale!... Aşa îşi spunea Gogu, în momentul în care şirul gândurilor lui fu întrerupt de vocea servitoarei: — Conaşule!... O doamnă vrea să vă vorbească! — Cum e la faţă ? — De... Ştiu şi eu? Seamănă cu coniţa noastră... — Bine!.. Atunci spune-i că nu sunt acasă !... Petrecerea ciobanului din păstor văzându-şi oile plmbându-se liniştit pe câmp se apucă să se urce pe un stâlp de telegraf plantat lângă Unna drumului de fier. Un ţăran trecând pe acolo şi văzându-l, îl interpelează ■_Ce faci acolo mă? — Nu vezi... Petrec ! — Frumoasă petrecere e şi asta să te sui pe un stâlp ca să vezi trecând trenurile / — Tot e mai frumos decât să te sui în tren şi să vezi trecând stâLpii ! replică păstorul Prepeliţele şi regina Reverendul abate de Clatraux mare amator de prepeliţe şi mare confesor al regelui Ludovic XIV-lea avea obiceiul să facă reproşuri amare regelui pentru infidelităţile lui faţă de regină. Regele plictisit îl invită la curte şi dădu ordin să i se servească la toate mesele prepeliţe. După câteva zile de astfel de regim De Clairvaux izbucni : — Sire ador prepeliţele. Dar mereu prepeliţe, prepeliţe, prepeliţe... — Aha! Dar d-ta de ce ţii ca mereu regina, regina, regina... Ea şcoală Profesorul explică ce e «propriu» şi ce e «figurat». _ Când spunem «mă duc să fac câţiva paşi» nu înseamnă numaidecât să faci câţiva paşi, ci că faci o plimbare. Aţi înţeles? Tu Popescule, ai înţeles ? — Da, domnule profesor! — Ei, ia dă-mi şi tu un exemplu. Un nou dobuşeu! In idemi-monde* reformele sociale din Turcia sunt urmărite cu mare pasiune. Două reprezentante autorizate ale acestui «demi-monde* discută în fața buretei unui bar: — M'am hotărât să plec la Constantinopol ! — De ce tocmai la Constantinopol? — Fiindcă, de când s’a introdus monogamia în Turcia... înțelegi... mai avem și noi poate un rost la Constantinopol ! Intre două vecine din Grand — Azi, dragă Vau condamnat pe bărbatul meu la două luni închisoare pentru bătaia din cârciuma lui Sotir. — Ei lasă dragă vecină nu mai plânge; două luni trec repede. — Păi tocmai deaceea plâng și eu ! la Vena se pregăteşte o stadiune teatrală sindid Lupta împotriva crizei. - Ce se anunţă la „Burgtheater“. - Reprezentaţii jubilare la Vokstheater. - Activitatea teatrul Reinhardt. - Ce pregătesc celelalte teatre ?-Opereta nu moare In preajma deschiderii stagiunei, teatrele din Viena anunţă programele vitoarei activităţi. Şi de astă-data reiese din aceste programe clar străduinţa lumei artistice vieneze de-a menţine neştirbită faima de metropolă a teatrului pe care Viena şi-a cucerit-o în decursul vremii şi în deosebi în ultimii ani. In ciuda svonurilor alarmiste, privitoare la închiderea diverselor teatre vieneze aproape toate scenele existente îşi anunţă odată cu redeschiderea stagiunei un important program artistic. BURGTHEATER In fruntea teatrelor vieneze, faimosul «Burgtheater» se menţine la un nivel, încă neîntrecut. Prima premieră a stagiunei din Burgtheater va fi o piesă originală, comedia «Erotik» de Lernet Holemna, un tânăr autor vienez care a obţinut în ultimul timp frumoase succese pe diverse scene particulare. Celelalte premiere originale ale stagiunei vor fi «Femeia căutată» de celebrul umorist vienez Ludwig Hirschfeld, «Principele moştenitor» de Artur Ernst Rutta şi legenda dramatică «Tobias», «Wunderlich» de Hermann Heinz Artur un tânăr autor vienez care a obţinut de curând premiul literar al oraşului Viena. In prima parte a stagiunei se va relua la Burgtheater comedia «Convertirea căpitanului Brasbound» de G. B. Shaw iar pentru jubileul «Burgtheaterului» se va reîn scena «Faust» de Goethe. SPECTACOLE JUBILIARE LA VOLKSTHEATER Un interesant program de activitate se anunţă la „Deutscher Volkstheater” unde se va reprezenta pentru prima dată drama Profesorul Bernhardt de Schnitzler, o piesă care din motive politice a fost mult timp exclusă din repertoriul teatrelor vieneze. Prima premieră va fi „Amor din ocazie” de Klemens Neydiner. Cu prilejul aniversării de 50 ani a lui Georg Kaiser se va monta în cinstea celebrului autor dramatic german ultima sa lucrare „Capete de piele”. Cu prilejul bicentenarului naşterii lui Lessing, acelaş teatru va relua piesa „Miss Smrah Sampson”. In fine, Volksfhenter va sărbători si jubileul de 25 ani de activitate în domeniul teatrului al marelui autor dramatic maghiar Franz Molnár. In cadrul acestui jubileu se va relua „Diavolul”, „Ofiţerul de gardă” şi „Cenuşăreasa”. Premierele stagiunei vor fi: ..Hannibal ante portás” de Rob. E. Sherwood, „Reparator” de Arnold Bronnen, „Cocoşul roşu” de Gerhart Hauptmann, „Mixture” de Lenormund, „Cazul Marg. Dugan” de Weiller si „Hotelul la Fecioară” de Al. Littwein. In a doua parte a stagiunei va avea loc o importantă premieră originală cu piesa „Politica” de Anton Wildgaus, fostul director al Burgtheaterului. Albert Basser, mann va creia la primăvară rolul titular în piesa „Monsieur Lamberthier” de Louis Verneuil. ACTIVITATEA TEATRULUI REINHARDT La teatrul său din Josefstadt Max Reinhardt anunţa o stagiune de comedii. Stagiunea de iarnă se va deschide cu piesa «Mica comedie» de Siegfried Geyer cu marele comedian Gustav Waldau şi Homberg în rolurile principale. Va urma apoi «Ultima iubită» de Osvin Dymeer «Pânză de Irlanda» de Stephan Kaannare, «Olla Petrida» de Lemet Holenda, «Aventura Irenei» de Armont şi Gerbidon , «Vient de paraître» de Bourdet, «Inapoiera» de Arnold Zweig, «Micul păcat» de Birabeau, «Cei mari» de Maugham şi «Weekend» de Noel Cowand. CELELALTE TEATRE Nu mai puţin interesante sunt repertoriile fixate de celelate teatre . La «Raimund theater» ansamblul «Ext» va monta tragedia populară «Dreptul primei nopţi» de autorul austriac Karl Amder şi «Perchtenspiel» de Rich. Bollinger. «Komoedie» îşi deschide stagiunea cu «Trei surori» de Tschechow. Vor urma apoi: «Expres 133 de Ridley, «Dobânda» de B. Shaw, «Zi de Octombrie» de Georg Kaiser, «Un Miracle» de Sacha Guitry. La «Kamerspiele» va avea loc o stagiune de ansambluri străine. Astfel Maria Orska va apare în piesa lui Banis «Medaliile bătrâne» creiată de Emma Grammatica iar Tilla Durieux va da un ciclu de reprezentaţii cu o piesă americană «Moara de vânt». OPERETA NU MOARE... Şi pentru a dovedi că opereta nu moare, direcţiunile teatrelor de operetă anunţă un repertoriu senzaţional pentru actuala stagiune. La „Theater an der Wien” continuă seria triumfală a „Ducesei din Chicago” de Em. Kalman. In Noembrie Reinhardt va monta la (Urmare în pagina 11-a). Em. Kalman O piesa pentru Sari fedah Alex. Hevesi, directorul teatrului Naţional din Budapesta a terminat în timpul vacanţei de vară o nouă lucrare dramatică intitulată «Amazoana» Piesa se va reprezenta pe scena unui teatru particular din Budapesta cu Sari Fedah. ----------xox--------- Nou» «ferite de Oscar strauss Oscar Strauss celebrul compozitor vienez de operete a terminat in cursul verii două noui partituri : «Nunta la Hollywood» gi «Marietta». Ambele operete vor vedea lumina rampei la Viena. «Marietta» al cărei libret e scris de Sacha Guitry se va reprezenta în Octombrie și la Paris cu Sacha Guitry și Yvonne Printemps în primele roluri. Oscar Strauss Zorile, ziua $i noaptea de LUNETTES MOIRES ZORILE EL (nu e acasă... a întârziat ca de obiceiu la club). EAa încuiat uşa din față petrecând în pantofi de casă pe ■Jenei — suplinitorul sentimental al soiului S’a vârât apoi friguroasă și impudică sub cuverturi... A aprins lampa mică cu abat-jour galben şi-a vrut să citească ceva ca să-şi faca somn. Repede însă a închis cartea şi-a stins lampa. Noaptea a învinefit de frig sub ferestre. Dinspre depou au pornit scârţâind tramvaele. Se aude tignalul vesel al vardistului de noapte care a ieşit de peste drum, de la bucătăreasa colonelului. Deodată se aud zornăind jos la antreu, geamurile uşii). A venit!... (închide repede ochii şi se face că doarme). EL (intră în odaie cu gulerul paltonului ridicat şi cu un nuc de ţigară stins în vârful ţigaretului apri de lampa şi cască) Aaaa !... Hmm... EA (prefăcându-se că se deșteaptă)... La ora asta vii, poftim se face ziuă... stinge lumina că mă doare ochii... EL (desbracându-se) Intoarce-te cu fata în jos... nu pot să mă desbrac pe’ntuneric. ZIUA EL (au mâncat fără să schimbe un cuvânt, au dormit un ceas după masă, fiecare in câte un pat — au luat apoi cafele negre şi dulceţuri). EA : Ce-ai făcut aseară la club ? EL : Am luat patruzeci de mii. EA : Aşi fi vrut să mergem la teatru... dar tu nu te gândeşti de loc la mine. Am cunat singură... Am şi plâns... Totdeauna singură... Viată e asta ? Asta nu e viată ! EL Ai plâns ? EA : Cu hohote... am plâns până aproape de cinci dimineaţa... Nu mă mai iubeşti. Eu nici nu exist pentru tine... Numai club şi iar club. EL : Lasă draga mea... iartămă şi tu... era joc mare nu puteam lipsi... Bine că am avut noroc. Tot îţi trebuiau tie bani pentru primăvară... Uite... (îi dă zece mii de lei). Mai ești supărată ? EA : Sigur că sunt... Ce crezi că suferința mea trece cu bani.. cu zece mii de lei (plânge). EL : Dacă plângi... pleci... (se îmbracă și pleacă). Nu pot să. ic vad plângâd. EA : (singură) Uf !... Bine că s’a dus lintele&muD AUg.... alio...35/55... allo... Jenei dra NOAPTEA (Zecea seara. EL si EA în sufragerie). EA : Am primit o telegramă din provincie... mama e bolnavă... Am un tren la 10 jumatate. EL : Da... du-te... Femeie bătrână, cine știe... e frumos din partea ta. EA : Ai putea să mergi și tu cu mine... EL : Mi-e imposibil. Mâine dimineață am treaba la minister. EA : Dacă nu viu mâine seară... să ştii că mama e rău, îţi telegrafiez să vii. EL : Bine.. (Ea îşi prepară repede o valiză şi pleacă). EL : (singur) Bine că se mai bolnăveşte câte o baccea d’a-5- tea ca să mai pot răsufla şi eu... (ia imediat telefonul) Allo... 12/64... Lilly Yiio imediat îngeraşule... nu mă duc club... sunt singur acasă...aștept... Sigur frate... aduc șampanie. LUNETTES NOIRES Teatrul National D-na Cleopan Cernăţianu care va interpreta rolul Doamnei Tana, din „Viforul” drama, cu care Teatrul Naţional îşi deschide stagiunea mâine searăl InJUL -xox- O operă doal de Ernst Krenek Tânărul compozitor german Ernst Krenek a cărui opera «Jonny cântă», a obținut un succes mondial a compus câteva lucrări noui între cari o operă «Orfeu» pe un libret de Kokoschka. Premiera acestei opere va avea loc la iarnă la Opera de stat din Berlin. H. G. Wells emigrează «Sunday Times» anunţă că H. G. Wells, celebrul autor englez de romane ştiinţifice, povestiri extraordinare, scrieri politice şi lucrări istorice, părăseşte pentru totdeauna Anglia, pentru a se instala definitiv în Franţa. Intenţia lui Wells este să petreacă primăvara și toamna la Paris, iar vara și iarna să locuească în vila, pe care și-a cumpărat-o, la Grasse. xox- CSA MT MTASFPTFMBKTE Nonfafiie Zilei Tezaurul de la Moscova In sfârşit, un glas cu autoritate reclamă tezaurul statului român din Moscova. La marele congres internaţional de la Oslo profesorul N. Iorga a cerut să ni se restitue comorile culturale şi artistice şi istorice, încredinţate de statul nostru Rusiei. Cererea a fost ascultată şi lumea cărturarilor va face un demers acolo unde lumea politică aşteaptă încă. De la flori de cheia la viaţa orfanilor Lângă Iaşi a fost arestat un copil de treisprezece ani. A fugit în lume, era orfan de tată şi mama vitregă îl asuprea. In arest a căutat să se sinucidă. Oetesene preistorice in peşterile Olteniei iar iniţiativa particulară. Un profesor oltean C. N. Plopşor ,a studiat peşterile din judeţul Gorj descoperind desenui străvechi de o senzaţională importanţă. Copiile fotografice comunicate savanţilor din Franţa au fost socotite ca un material extrem de interesant, de care însă nu se interesează firește oficialitatea noastră culturală. Un mare premiufierar al Universitafii libere din Balcle Pentru a colabora la serbările Dobrogene, Universitatea liberă «Coasta de Argint» din Balcic de sub conducerea d-luî Octavian Moşescu, instituie un premiu de 25.000 Iei pentru cel mai bun roman cu subiect de viaţă românească, acţiunea petrecându-se în Dobrogea şi de preferinţă in Balcic. Turnul va fi format de un grup de scriitori, un membru al Academiei şi directorul Universităţii litere. Manuscrisele se vor trimite până la 30 Decembrie 1928. Dactilografele vor automobil Aflăm că la Brăila un automobil valorând două sute de mii de lei, a fost cumpărat la licitaţie publică de către o fericită dactilografă cu două mii de lei. Primim o scrisoare din partea unor «dactilografe» bucureştene care cere informaţii asupra felului cum ar putea sa îşi procure si d-lor asemenea chilipiruri. Dar noi, declarăm incompetenţi. Credem că cererile trebue îndrumate prin ministerul de interne pentru Brăila. __ •_ Plicurile să poarte menţiunea Buik-buik ! Ancheta la primăria Cluj O discretă anchetă se face la Primăria Cluj. E vorba să fie scoşi câţiva consilieri comunali care însă tot nu vor ajunge în puşcărie. Dealtfel acum în puşcărie e obiceiul ca deţinuţii să doarmă ziua iar seara să iese în plimbare. Să fie sănătoși, treaba lor. Art dori numai noi consilieri să facă ceva și pentru statuia lui Eminescu pentru care cei de azi nu au bani. ■ xox . moşia af nwfru romfiomarfa centenar'lor '«ii I, ii—«« 'i"i ii I m Iui Tolstoi Delegaţii Invitaţi a lua parte Ia festivită«ţile jubiliare Cu prilejul centenarului naşterii Iui Leo Tolstoi comitetu organizator al marilor festivităţi jubiliare a lansat numeroase invitata adresate scriitorilor, criticilor şi poeţilor proeminenţi din fiecare ţară. Aceşti invitaţi vor putea veni în Rusia fiind găzduiţi pe contul guvernului sovietic. Dintre cei invitaţi cităm pe Constance Garnet, Arnold Bennett, H. Wells, John Gals worthy (Anglia) ; Romain Rolland, Wictor Marguerite, Lufién Besnard şi Paul Boyer (Franţa) ; Bernhard Kellermann. Heinrich Mann, Johannes Backer. Gerhard Hauptmann, Leonhard Frank, Egon Erwin Kisch (Germania); Upton Sinclair. Andersen, Dans (America); Stephan Zweig, Hugo Hofmannsthal (Austria) Hermann Turb (Suedia) ; Knut Hamsun (Norvegia); Andersen Next» (Danemarca» ; Costaforu (România) ; Fr. Ellens şi Toitssell (Belgia) ; Ghandi şi Rabindranath Tagore (Indii) * Korrodi şi Ramus (Spania); Ramon del Valla. P’osaroch. Mignel Unamuno (Spania), Anton Pobatchai (Jugoslavia) şi Makovetzkaja (Cehoslovacia). In legătură cu serbările centenare va apare la 9 Septembrie la Moscova o ediţie jubilară a operii lui Tolsti. Această monumentală ediţie a cuprinde între altele, notele zilnice ale lui Tolstoi, cari apar acum pentru prima dată sub tipar. xox- G. Hauptman Rabindranath Tagore xox Deficite Importante la festvalurile artistice din Salzburg Am anunțat în numărul nostru de ieri că festivalurile de operă dela Bayreuth s’au terminat anul acesta cu un eşec material. Acum, se anunţă din Salzburg că şi festivalurile artistice din acel oraş s’au terminat cu un important deficit Deşi reprezentaţiile cu «jedermann» şi «Hoţii» au avut loc în faţa unor săli pline, reprezentaţiile Operii din Viena şi ale Operii din Leningrad au constituit un eşec material important