Rampa, decembrie 1928 (Anul 13, nr. 3260-3281)

1928-12-02 / nr. 3260

I ,,Prinţul student din Haidelbergul de altă dată“ Norma Shearer (Käthe) şi Ramon Novarro (Karl-Heinz) în ,,Prin­ţul student din Heidelbergul de altă data”, grandioasa realizare a lui Ernst Lubitsch care rulează cu un extraordinar succes pe ecr­­nele cinematografelor Select şi Boulevard-Palace Qafofi şi Ş&sinte 2)e pfoaie, mcUşi când vând lşiei In 28 pagini tipărite în culori REALITATEA ilustratA publicfl 1 No. 46 Soarta noastră este scrisă In stele ACTUALITATEA IN ILUSTRATIUNI Cu Zeppelinul in America (Impresii de călătorie) Femeea in Rusia de azi SFATURI PENTRU FRUMUSEȚE Femeea pl blănurile moderne *• laur­a LUNATECA de victor eftimiu Povestea mânii tăiate .*• w. hauf Oameni, fapte și IdeL-Lucruri mici despre oameni mari.—Sport.— Cinematograf.—Jocuri distractive, etc. 100 ilustratiuni -------8 lei exemplarul Ecouri din studio PREA TÂRZIU Brigitte Helm a petrecut câteva săptămâni la Paris. După cum se știe celebra vedetă a interpretat colo an important rol din „L’Ar­gent”, filmul pe care Marcel l’Her­bier l-a turnat după romanul lui Zola. Cu toate că niciun ziar nu-i publicase adresa, fervenţii săi ad­miratori descoperiră neîntârziat luxosul apartament în care se adă­postea creatoarea femeii­ mecanice idin Metropolis. Şi pelerinagiul începu... îşi De­ obicei, Brigitte Helm primea singură musafirii şi nu le acorda decât puţine minute. Dar vizitatorii începeau să de­vină insuportabili. Unu! îşi pre­gătise un întreg discurs în nem­ţeşte şi-l debita cu pasiune îna­intea adoratei sale. Ii făcu o de­claraţie de amor şi termină prin a-i cere mâna. Vrăjitoarea din Me­tropolis zâmbi ironic, deschise uşii încăperii vecine şi făcu un semn. Apăru un tânăr brun în vârstă de douăze­ci trei de ani. — Soțul meu, spuse simplu Bri­gitte Helm. Vedeți, domnul meu, aţi venit prea târziu. Intr’adevăr, vedeta nu se căsăto­rise decât cu patru zile înainte. MIRAJUL ECRANULUI Un medic alienist povestește :••■ un nebun pe care-1 tratează de I mfji mulţi ani cu speranţa de a-l vindeca în curând i-a comunicat în ultima vreme mai multe poveşti cinegrafice, dintre cari mai inte­res­ant i s’a părut acei­­sta . „Toate marile raiduri de avia­ţie, ca, de-o pilda, traversarea tranticului sau sborul deasupra po­dului, se fac fără participarea vreunui operator. Asta, desigur, din cauză că se urmăreşte reduce­rea la minimum a greutăţii încăr­căturii de pe aeronavă. Gândiţi-vă însă cât ar fi de interesant un film turnat în cursul unei călători, prin lume. Deoarece sunt inutil societăţii propun să mă devotez acestei me­serii şi să învăţ mnnirea aparate­­lor de luat vederi. Mai mult încă , pentru a nu în­greuna aeroplanul consimt să mi se fae picioarele. Astfel nu voi mai fi decât o sarcina uşoară. Nebunul căpătă promisiunea c­ă p­roectu-i va fi studiat şi că re­zultatul după toate probabilităţile favorabil, i se v­a comunica­t timp. Trebue să recunoaştem însă originalitatea acestei idei demnă, într’adevăr­, de închipuirea unui Edgar Poe. -----------xox—-------­ Lubitsch a terminat „Regele de Bernina“ cu John Barrymore Ernst Lubitsch, celebrul met­­teur en sceene, a terminat noua și marea sa realizare «Regele de Bernina” în care rolul titular îl deține John Barymore. Partenera sa este Camilla Horn. . » XIIX—e—— r m Sm mm n 1 V ' •• IHlH IlffllF Briquette Helm John Barrymore „Tinereţe triumfătoare“ se intitulează cea mai recentă pro­ducţie a marelui regisor D. W Griffith, în care rolurile princi­pale sunt deţinute de Mary Phil­bin, Lionel Barrymore şi Don Alerardo, frumosul june-prim căruia America vrea să-i decerne titlul de noul Valentino. ————XOX———— ­»Cagliostro“ Richard Oswald realizează un studiourile Natan din Paris noul film al societăţii Albatros-Wen­geroff intitulat „Cagliostro”. In­terpreţii sunt Hans Stu­we, Chiar Ies Dullin, Suzanne Bianchetti Rivia de Lignoro şi Nicolas Rim­sky. CU ,,Paradisul“ Corine Griffith • F­rumoasa vedetă americană Corinne Griffith, va apare în cu­rând pe ecranele noastre îd. «Pa­radisul», o nouă producţie a lui Walter Morosco­­i , ... ' - ■ —xox——F—— Corinne Griffith SERATA CĂMINULUI -DOMNIŢA ILEANA* Miercuri 28 Noem­brie a. c. a avut loc în saloanele Sindicatului Ziariştilor, o reuşită serata dan­santă organizată de căminul «Domniţa Ileana» al Asociaţiei Creştine a Femeilor Române, sub preşedinţia d-nei Maria N. Fili­­pescu. Datorita pregătirilor şi i­­mensei munci depuse de d-na Sculy - Logothete din comitet această serată a rămas ca o plă­cută amintire asistenţei. Un Bufet copios a stat fără întrerupere la dispoziţia publicului. .Tinerii a­­mători, au dansat şi petrecut în­­tr'o atmosferă plină de intimita­te până noaptea târziu. Din asistentă notez: Doamnele? Contunaru, Monica Codru; d-re­­le : Cumpănaşu, Ecat, Paraschi­­vescu, Sion, Marioara Christescu, Flavia, C. Mateescu, Maria şi Mandia Elena, Dorondoc, Alimă­­nescu, Cughianus, Lambiris,­ Ni­­colici, Popp, Negel, Spilţaru, Ki­­riţoiu, Vasilescu, Ivanionu, Con­­stantiniu, Crem­eanu, Cilo Fio­­rescu, Marioara Florescu, Dora Tipos, Ioaniţiu, Nuţiu, Stănescu, Fanta Bogheş, Florica Niţulescu, Teodorescu, Marioara Banu, Mun­tean­u, Ivonescu, Mircea, etc. Domnii: Alecu Corneliu, G. Scutărescu­, Puiu Montan, Didi Hamer, V. Paul, N. Imulescu, locot. Amira, N. Strătoiu, Nicu­­lescu, prof.­Nicolăescu, sculptor mom­ent Barasch­i, dr. Hal­uaga, căp. av. Georgescu, It. aviator Iliescu, Ză­­noagă, Filipescu, Ignătescu, căp. Alimănescu, Elide Tara, Cutoadei, Andreescu, Stoinescu, Călăraşu, Tănăsescu, Dumitrescu, Bogdan şi alţii. . FESTIVAL URMAT DE DANS Cu ocazia sfinţirii steagului şi a proclamării independenţei Al­­baneii, studenţii albanezi au or­ganizat, pentru Miercuri 28 Noeru­brie a. c, un frumos festival ur­mat de dans. A conferenţiat d. D. Berretli, au fost declamaţii şi o scenă de Cinema etc Apoi urmea­­ză dansul în sunetele voioase ale simpaticului­ jazz «Albahary». Din asistenţă reţin: Consul ge­neral al Albaniei d. Dogani, d-na cu d. Tabacu, preşedintele comu­nitaţii albaneze, d-na şi d. Berati, Tarzo, Sotiriu, Căpitănescu, Beju, căp. Zissu, Zografi, Olari, I. Ra­fail, Danga, Anastasiu, N. Con­­dacei, Sub­aşeanu, etc. D-soarele : Nicky Nicolau, Tar­­fo, Spirea, Christescu, Iosif, Tica, Zografi, Dimitriu, Subăşeanu, Ef­timiu, Rafail, Dango, Botezi, Du­­mitrescu, etc.­ , D-nii: Nicolau, Peruna, Anas­tasiu, Evanghelie, Olaru, Tarfo, Ilie Subăşeanu, Alesseanu, Leca, Ciochci, Antoniu, Cristescu, D. Galali, Hubert, Stănescu, Ionescu şi alţii. Marţian Baroncelli a realizat un film în culori J. de Baroncelli, celebrul met­­teur en scene francez a realizat «Femeea vecinului» cu Dolly Da­vis, un film în culori naturale. Prezentarea pariziană a avut mare succes, y.. ..........- xox fie_ „Mascarada“, noul film al lui D. W. Griffith se Noul film al lui D. W. Griffth intitulează «Mascarada». Prin­cipala sa interpretă este Lupe Velez, frumoasa vedetă lansată de­ Douglas Fairbanks prin Gaucho,­­ ceea ce visam Puteam să trec de zece ori pe lângă fetiţa aceea îmbrăcată în negru, care şedea timidă în fotoliu,­, din halkul hotelului, fără a recu­noaşte într’însa pe Lilian Gish. De ce? ‘Fiindcă Lilian Gish este şi'n viaţa aceea pe care o cunoaş­tem din filme, modestă şi timidă. Haine sumbre, aer de vrăbiuţ, speriată, de copilă părăsită... Şade pe scaun cu mâinile pe ge­nunchi, ca un copil inteligent. In­tre blana de vulpe argintie şi mar­­ginea îndoită a unei mici pălării de fetru negru, zăresc câteva fire de păr blond, o faţă extrem de tâ­­nără, aproape nemaquillată. Şi re­­găsesc «Ie Lys brisé»: surâsul acela melancolic, ochii aceia transparen­ţi, veşnic pe punctul de­ a plânge. — Vin din Germania şi mani,­bare mâine pentru America (îmi spune Lilian Gish, cu vocea, ei du­ce și timidă). Stau numai două zile la Paris. Destul de pufin, au ? — Ce vă place din Paris ? — Promenadele la Bois de Bou­­logne, dimineaţa, când nu se plim­bă încă nimeni — Dar croitorii, modistele ? Lilian Gish mă priveşte mirată. — Cum, nu vă plac rochiile ? — Oh, da!... Rochiile vechi fiţi, acelea în cari ne simţim aca­­să, cari ne sunt prietene. Şi pălă­riile... Se poate ceva mai frumos decât o pălărie pe care o ai de mult, care a căpătat forma capu­­lui tău ? Unde-mi lucrez rochiile In America, bineînțeles. Ar fi atât de complicat să-mi fac toaletele aci. Și-apoi, ar trebui să plătesc taxe vamale... Lilian și-a scos mănuşile și pri­vesc degetele mici, , fragile... —­ Nu vă plac nici bijuteriile? —. Nu prea mult... N’am reușit să-mi însușesc gusturile «persoane­lor bogate*. Eram foarte săracă în timpul copilăriei. La șase ani ju­cam roluri de copil în melodrame. Apoi am crescut: nu mi s-u mai încredințat roluri de fetiță. Am în­cercat de aceea, cinematograful Veni succesul, iar odată cu el banii. Lilian vorbeşte cu multă simpli, cetate de norocul său, fără nici bucurie. Credeam că vedetele a­­mericane sunt femei vesele şi spor­­tive. Lilian Gish nu-i nimic din toate acestea. Faţa sa reflectă plictiseală ce nu se poate defini. Și-acest surâs din colţul gurii.. — Miss Gish, de ce semănați atât de mult cu eroinele filmelor voa­­stre? Poate că nu sunteți fericită? Lilian mă privește grav. — Nu răspund la întrebări atât de personale. Dar vă pot spune un acru : toți cei din cinematograf ar putea avea acest aer trist, de ca­re-mi vorbiţi. Cunoaşteţi munca studioului ? Lumina orbitoare care arde ochii, scenele repetate de douăzeci-treizeci de orii ? Această continuă tensiune a nervilor? Şi disperarea care te cuprinde în mo­mentul când filmul e gata ? — De ce această desperare? — Oh! voyons... Ceea ce realizăm întotdeauna atât de departe de să realizăm... .■ v­ă vorbește Acum Lilian Gish îmi de proectele sale. Un film de Hugo von Hoffmans­­thal, pus in scenă de Max Rein. | kardi. — Il vom realiza la Hollywood. I Dar cele cinci luni pe cari le-am a­sacrate studiului amănuntelor. Ce artist prodigios, acest Reinhardt Mă bucur enorm că pot lucra sub conducerea sa. Vom începe, dealt­fel, imediat după sosirea mea la Hollywood. — Imediat? Dar nu luați nici­­odată vacanță? __ Nu prea... De ’ndată ce-am terminat un film mă și ocup de celălalt. Trebue găsit subiectul, tre­bue făcut scenariul, trebuesc ima­ginate costumele. — Nici nu mai îndrăznesc să vă întreb ce faceți în timpul Uber ? — Joc puțin tenis, înnot... Dar sunt foarte neîndemânatecă. Poate fiindcă sunt întotdeauna atât de obosită. In orele mele libere mă simt atât de obosită încât m’ași culca în iarbă și nu m’aş mai sân­di la nimic. Așa cum fac şi câinii, Lilian surâde. Ne reîntoarcem la cinematograf. Vedeta îmi vorbește de filmele pe cari le-a văzut în Germania, de­ acelea cari i-au plă­­rut mai mult, de Jeanne d’Arc al lui Dreyer. — E greu, Miss Gish, nu.­ Așa, să vă duceți la cinema fără a fi re­­cunoscută de public? Spectatorii vă remarcă, vă aplaudă... Nu vă obosește, uneori, atâta celebritate? Lilian ezită o clipă. —­ Dar celebritatea aceasta ex­cesivă poate fi evitată. Ajung câ­teva precauțiuni foarte simple ; o blană mare, o pălărie cu borurile lăsate... In America călătoresc în­totdeauna sub un nume fals şi lo­­cuesc în hoteluri puţin frecventate. Lilian Gish se scoală. Se uită la ceas. Ora şapte. Trebue să plec. E ultima seară pe care o pe­­treceţi la Paris... Vă veţi duce, fă­­ră îndoială, sa luaţi masa în oraş, vă veţi duce la un teatru ? — Nu... Rămân la hotel. îmi voi pregăti bagajele... Mercuri, la gara St. Lazare. Am ţinut să asist la plecarea lui Misa Gish. Pe peron, o mulţime imensă, instinctiv, îmi vine în gând idee­a ca toţi aceşti oameni au venit să-şi ia rămas bun dela Lilian Gish. Dar nu-i așa. Căci o zăresc singură, în.­tr’un compartiment deșert. Poartă aceeași haină și aceeași pălărie pe care a purtat-o şi eri. — Iată cum călătoresc. Vedeți că nu-i atât de greu să eviți cele­britatea. Privesc fața ei palidă, ochii săi impezi... — Trebue să fiţi mulţumită. Căci veţi regăsi în curând casa voastră, intimitatea voastră... — Casa mea ? Locuesc la hotel, un apartament mobilat. O casa ? Matra­le ? Mama mea, veşnic bol­navă, nu stă decât la spital. Sunt sin­ii­a de tot... O şueră miră. Descind din vagon în grabă. Trenul porneşte. A. K­ Scrisori din Paris De vorbă cu Lilian Gish Imi plac hainele vechi.­­ N’am reușit să-mi însuşesc gusturile „Persoanele bogate“.—Celebritatea poate fi evitate. Festivalul Asociaţiei „Prietenii Mării“ Duminică 25 . XI. a. c. ora 10 a. m. a avut loc, în sala de jos a ci­nematografului «Lipscanii, un festival artist», organizat die «Aso­ciaţia Prietenii Matei­, Cuvântul de deschidere Ta a a­vut simpaticul şi mult apreciatul director al asociaţiei, mulţumind d-lui conf. Lungulescu, precum şi celor ce, cu foarte multă bună­voinţă, vor da concursul. A urmat, apoi, d. Lungulesc, care cu un viguros verb, şi o nein­chipuită putere de intuiţie, a vor­bit despre «Dobrogea şi Marea noastră, în legătură cu asociaţia Prietenii Mărei». După aceasta, atât de mult gus­tata conferinţă, a urmat desfăşu­rarea prog­ramului artistic. Un, bine excutat, duet de vio­­lină, alcătuit de d-nii E. Heibel şi P. Dodon. Excelent a fost d. Sp. Dumitres­­cu, un ,apreciat cântăreţ.­­Le-a urm­at apoi, d-nii Geo Maican, I. Dine­scu, A. Roaalsky şi O. B­rade­scu, un mănunchiu de adevărate talente ale Conservato­rului de artă dramatică, au reci­tat versul cu o desăvârşită teh­nică. Au mai recitat d-ra Cleo Ilies­cu şi d. Popsteriu. La finele festivalului, s’a proec­­tat «Jurnalul Prietenii Marei» film cu subiect din tabăra aso­ciaţiei. Ţinem să atragem atenţia d-lui V. Tebei ca să anunţe, pe orice cale va crede, nepermiterea intrărei în sală, copiilor mai mici de o anu­mită vârstă pentru a nu repeta scena de Duminică o serai GE-HA -xox- Fotoliul No. 13 •— iJrnu.,-e din pagina l-n -­(Iu original, Neron. trebuind voia­ţii, d. Mircea Călăresc în tir M am suit pe aţa Moaşă-ta pe ghiaţă Cu ciocu de raţă Trăiască Shakespeare! această poezie durează jumătate oră, deoarece — in intenţiile autorului __ să-şi plictisească in- Rădulescu, în dorinţa de a ne arăta cât mai fidel toate chinurile, la care Cezarul îşi osândea supuşii, a lungit poezie intratât, încât să infiltreze în fiecare spectator, cea mai reală senzaţie a plictiselii). POPPEA­: (mare curtezană) Petro­nus Răspunde­ mi, au frică nu-ţi­­ ţie Ca tot mereu pe Neron să-l iei în băşcălie ?... Pe zei!... Eşti prea ironic şi te îmbraci savant!... PETRONIUS: O viaţă are omul, şi d'aia's elegant ACTUL II Acasă la Petronius. Sclava Eunice aduce un buchet de flori pe care-l pune în nişte vase. Ea îşi iubeşte stăpânul, fiindcă Petro­­nius e omul cel mai elegant, cel măi fiu și cel mai manierat din Roma. ... .. -- EUNICE: (singură)' Pe Joe! Pe Heracles! Pe­ Apollo' Pe Mercur! Pe Diana / Pe Junona ! Pe Dante! Eu mă jur să simt pentru Petronius, în suflet un fior O patimă albastră concretă de umor... PETRONIUS: (intrând)­ Pe zei! O ■ Eunice, în noaptea ele rubin ,­e-am oferit femee, nu dar lui Tigelin ! EUNICE: ' Pe Diana ’■ Pe­ Afrodită ! Pe Paris­­... Nu mă duc... PETRONIUS: (nobil) Să mă înfrunţi pe mine??? Te bat de te usuc Sunt gentleman şi nobil, ştii bine Eunice, Dar te voiu bate’n lege cu arzătoare bice, Sunt gentleman şi nobil şi cavaler de samă Dar când îmi sare ţâfna eu te înjur de mamă. Sunt gentleman! femeea, c'o floare n’o ating, Dar când mă încontrează, o bat până o sting. EUNICE: O zei­­Prefer bătaia ! O greacă nu se temei... Dar cine­ o să-ți mai pună în vase crizanteme? - - .. ... * PETRONIUS : 01 E scris pe crizanteme şi pe foaie de cucută Când o sclavă nu-i cuminte, trebuie neapărat bătută. Şi de-aceea Eunice nu te dau lui Tigelin Şi în cinstea ta divino, pe Mercur! Dau un festin. ACTUL in La Neron acasă. E foartă multă agitaţie. Se procedează la ulti­mele preparative pentru arderea Romei. NERON: ' " O zei­­ in frenezia fantasticei plăceri Am penetrat hlamida bacantelor de eri, Mirobolanta perlă transfugă prin granit Am ebosat imensul sublim de ebonit!... U­GFLIN: Pe Joe! Ave Cezari Va fî un sfânt miracol Și Roma când va arde, vai ce sublim spectacol NERON: Şi cum putea-va Roma să se ind­endeze ? TIGELIN: Am­ dat sclavilor, Cezar, chibrituri suedeze­’... (vine popor mult şi pe când) Neron spune o nouă poemă? în »« to»! l c®P® se arda Roma. Focul este atât de puternic incât se ard şi toţi I spectatorii cari Miriat la Fetrban. Di Mire« Mta. n. a mai putut arde, fiindcă era... prăjit). NERON: Cu o liră inspire. Cânt amorul deranjat Și iahniile de raci Rabdă inimă și taci... ACTUL IV După arderea Romei, la Neron acasă. Din stradă se aud dueli. NERON: Pe Joe! Cine strigă cu foc și cu femei? U­GELIN: O '■ Să nu­ fi fie frică! Sunt nişte derbedei... NERON: Dar ca sa-i împresoare, aţi luat măsuri masive E­U­GELIN : Cât despre partea asta, fiţi fără grije, Dive !... NERON: Pe zei! Cu derbedeii, am să vorbesc concret Să vadă ca Nerone, e ca Musset, poeţi... . .. Pe Jupiter! Pe Joe! Şi cred că a i nimerit Acum, făra’ntârziere, o odă să reciti... * TIGELIN: Pe Venus ■' Cred că este mai nimerit concurs In Joc să ţii o odă, să le fii un discurs­­.* NERON : (ca Trancu-Iaşi) Fraţilor! Noi după lupte seculare ce.mi durat Două săptămâni şi-o noapte, toţi­ aici ne-am adunat Sa distrugem nobilimea, şi boerii ăi cu şic Fiindcă Neron, de­ azi ’nainte se trasformă u n bolşevic PETRONIUS: (intră) Ajunge, zău, o, Cezar, cu­ atâtea poezii yjjfr. Ajunge, zău, o, Cezar, cu-atâtea nero­zii Ajunge, zău, o, Cezar, poporul plânge.amar Ajunge, zau, o, Cezar, că prea eşti măcelar, Ajunge, zău, o, Cezar, că intru­ în bucluc Ajunge, zău, o, Cezar!... Aşezi Aşez ! Genek . . (Petronius iese foarte mândru) NERON : (scriind) Domnul Petronius este rugat acum sa moară Arterele să-şi taie, chiar în această seară, Să şi le taie toa­te arterele ordon Şi cu distinsă stimă, mă iscălesc: Neron. POPEEA: Pe Backus ! Pe Junona ! Iubitule îţi spun­e Pe Venus! Pe Heracles ! Că eşti complect nebun Revino cu alt ordini Petronius te iubeşte!... Nu trebue să moară ! ! Jr'.. NERON: Tu as raison! Firește! (scriind) Domnul Petronius este rugat să nu mai moară Vreau să mă viziteze, chiar in această seară Şi să-şi închidă toate arterele ordon, Şi cu distinsă stimă, mă iscălesc: Neron. ACTUL V­IN OASPE: Ei, ce zici de Petronius?... In seara asta mostre?.. ALT OASPE: Sic transit gloria mundi... PRIMUL OASPE: (aparte, foarte trist) M'a înjurat, îmi pare... PETRONIUS « (vesel) Pe zei!... Mâncaţi din toate, băgaţi-vă în burtă Şi beţi până ce vinul o să vă ’mbete turtă!.­. . (îşi taie arterele) Deşi însă Nerone pe mine m’a iertat Arterele eu totuşi cumplit mi le­ am tăiat, Pe zei! Mai bine moartea! Că e mult mai comodă Decât să îmi recite Nerone încă. o odă ■ (După două ore de siucium, Petronius moare­ spre satisfacia generala). •: CORTINA hui-

Next