Rampa, februarie 1929 (Anul 14, nr. 3307-3330)
1929-02-01 / nr. 3307
4 #*•if înainte de Premieri „Son Mari“ cu Huguette ex-Duflos la teatrul ReginaMaria Ansamblul francez în frunte este tânărul Moreuil, care vine să cii apreciata comediant Huspiette o consulte pe Jacqueline asupra ex Duflos va reprezenta astă seară unei chestiuni grave pentru el. la teatrul Regina Maria, una din cele mai fine comedii din teatrul francez, San Mari (Bărbatul ei) de Paul Geraldy şi Robert Spitzer. Autorii sunt bine cunoscuţi publicului nostru întrucât în sta-Crede că e îndrăgostit şi poate se va căsători. Cu povestirea lui distrează atât pe Jacqueline, încât timpul trece, și Maxime care s’a întors mai devreme îi găsește acasă stână de vorbă. Moreuil pleacă, dar Maxime e surprins de a fi găsit pe cineva acasă la dânsul la o oră așa de târzie. El îi face sofiei sale o scenă violentă, acuzând-o că ar fi amanta lui Moreuil. Jacqueline revoltată de atâta nedreptate îl lasă să creadă că ar fi amanta lui Moreuil, și se închide în camera ei Maxime vrea să divorțeze. El a povestit scena din ajun, mamei Jacquelinei, și aceasta o îndeamnă să se împace cu bărbatul ei. Giselle, sora ei mai mică, fată ultra modernă, o felicită că are un amant, iar Maxime 6Artă Jacqueline, văzând cât de puţin e înţeleasă de ai săi se gândeşte la singurul om sincer care a înţeles-o : Moreuil, şi autorii ne lasă să întrevedem că se va căsătorii cu elogiunile trecute s’au maî jucat mesele . ..Aimer’’, „Robert et Marianne’’ şi „Si pe voulais’’ In interpretarea d-nelor Marioara Ventura şi Marie Therese Pierat. 1 )'i SUBIECTUL Jacqueline îşi iubeşte la nebunie bărbatul. Ea nu întrevede existerița unui bărbat care *ăz aibă mai multe calităţi decât soţul ei Doir într’o bună zi, Maxime, a plecat pentru afaceri iar Jacqueline are zi de primire. După plecarea invitaţilor sase INTERPRETAREA D-na tiuguette ex Duflos va interpreta rolul Jacquelinei, d-1 Georges La Bonne al lui Maxime și d-1 Maurice Escande pe al lui Moreuil. Celelalte roluri vor fi jucate de d-nele Paulette Landais, Ginette Faure și Hugo Naud. Montarea va fi jucată cu decorurile de la teatrul Regina Maria, Paul Geraldy Moissi despre România " Alexandru Moissi care se află acum în America unde obţine mari succese, a fost primit în Cleveland de către colonia română, foarte numeroasă în acel oraş. Ia cinstea marelui tragedian colonia română a organizat la sediul său o fastuoasă recepţie. Răspunzând salutului de bună venire. Al. Moissi a ţinut un speach în care a declarat — spune ziarul «The Cleveland Finchs »*: «Eu va cunosc tara dv. şi am cele mai bune amintiri despre ea. Nicăeri n’am întâlnit oameni atât de sensibili, atât de entuziaşti, atât de amabili. România este o tară frumoasă şi bogata. Faptul că vă întâlnesc aici, peste nouă mări şi nouă tari, mă mişcă... Nu m’aşi fi putut gândi niciodată că în acest colţ al pământului voi întâlni români... Sunteţi din Transilvania, am fost informat. In trecutul meu turneu, din împrejurări independente de voinţa mea, n’am avut timp să mă duc in tiru’+nl Dv. Acum însă câncD mă reîntorc in Europa, și un contract mălear feă de tara dv., 'Vă promit că mă voi ş; în Transilvania. Voi duce celor de acasă salutul vostru cald...» Ovafii nesfârșite au acoperit cuvintele lui Moissi. Un monument lui Leonard Comitetul instituit pentru ridicarea unui monument regretatului artist N. Leonard, compus, cum se ştie din : d-nii Al. Demetriad, preşedintele Sindicatului Artiştilor dramatici, Em. D. Fagure, preşedintele Asociaţiei Criticilor, A. de Herz, vice-preşedintele Societăţii autorilor dramatici, Const. Tănase, preşedintele Soc. «Scena», Ion Marin Sado Teanu, inspector general în Ministerul Artelor şi Scarlat Froda, directorul ziarului «Pampa» a hotărât a ridica un bust în Cişmigiu şi o piatra funerară la mormântul marelui nostru cântăreţ-Bustul Ilii Leonard în bronz aşezat pe un soclu de piatră va fi instalat în Cişmigiu în locul pe care îl va indica «Autoritate. Comunala». Executia monumentului a fost încredinţată sculptorului O. Han, iar inaugurarea va avea loc in ziua de 10 Mai a curent. Intrucât termenul fixat e foarte scurt rugăm publicul şi pe artiştii foşti camarazi şi lui Leonard — care ne-au înştiinţat că vor subscrie să grăbească trimiterea sumelor. Suma din urma 45.810 lei Emil Marinescu de la Opera Română 1.000 » Cu lista de subscripţie alcătuită din iniţiativa d-lui dr. N. V. Cristea 10.050 M. 300 Corneliu Dumitriu stud. 200 Bibi-Bacău 60 C. N. L. 100 Total 57520 Iei Primim următoarele i Stimate d-le Director, In urma apelului lansat de dv. şi în urma listei de subscripţie c© aţi deschis pentru artistul N Leonard, vă trimit şi eu, alăturat, din economiile mele suma de lei 200 (doua sute). Cu această ocazie viu a vă ruga ca vechi cititor al ziarului dv. să-mi îngăduiţi, a vă întreba în numele a numeroşi prieteni, care a fost rezultatul reprezentaţiei „Voevodul Ţiganilor’’ dată la Eforie cu concursul tenorului Rabega în folosul ridicării unui monument răposatului Leonard. Am căutat în toate ziarele dar în nici unul nu s’a publicat până azi rezultatul material al acestei reprezentaţii Deasemenea am citit in ziarul dv. cu data de Sâmbătă 26 c. că e’a fixat ziua de 10 Marti, pentru inaugurarea monumentului lui Leonard. Părerea mea ar fi să amânaţi această dată pentru 24 Iunie 1929 dată când se împlinesc 6 luni de la moartea lui, deoarece la data de 10 Maiu, fiind sărbătoare naţională, ar eclipsa piosul act al inaugurării monumentului. închei, şi va rog să binevoiţi a publica în ziarul dv. cele ce v’am rugat, pentru a împărtăşi şi celorlalţi cetitori , aceste idei şi în aşteptarea răspunsului dv. vă mulţumesc. Cu deosebită stimă", CORNELIU DIMITRIU Student Str. Şerban-Vodă 60 Am fost încunoştinţaţi şi noi că Sindicatul artiştilor dramatici a fost sesizat de abuzul ce s’a făcut cu o reprezentaţie anunţată în folosul ridicări monumentului lui Leonard. Sindicatul a avizat la aplicarea măsurilor de rigoare faţă de abuzivi se va preîntâmnîna pe viitor ca faptul să se repete. In ce priveşte chestiunea datei inaugurării, vom supune propunerea, care are serioase temeiuri, comisiunei însărcinate cu ridicarea monumentului. Conferinţele „Gândirii“ A patra conferinţă din ciclul revistei „Gândirea” are Ioc Sâmbătă, orele 6 seara, la Fundaţia Universitară Carol I. D-l Al. Bădăuţă va vorbi despre Cezar Petrescu. D. Al. O. Teodoreanu şi V. Ciocâlteţi vor cetidin operele lor, -exo A douăzeci şi cincea reprezentaţie a lui „Incurcâ-mme" Astă seară, Joi 31 Ianuariie, Teatrul Mică reprezintă pentru a douăzeci şi cincea oara marele său succes, — succes care poate fi considerat a cel mai de seamă al actualei stagiuni — „Incurcă-lume” comedia lui A. de Herz. Evenimentul e cu atât mai important, în mişcarea noastră teatrală, cu cât piesa e abia la începutul unei sevă pronosticată de publicul de la premieră. Reţetele maxim© obţinute în primele douăzeci şi patru de reprezentaţii indică uşor că piesa nu va părăsi afişul până în Marte, când ansamblul în frunte cu autorul va întreprinde un mare turneu cerut de toate agenţiile teatrale din ţară. „Incurcă lume’’ e astăzi cel mai vesel şi mai atrăgător spectacol din Capitală. Comedia jucată cu o verva îndrăcită de Leny Caler, Aura Radovici, Maria Wauvrina, Ghiberlon, Marcel Enescu, Hociung şi autorul care interpretează rolul principal din piesa lui, e întreruptă la aproape fiecare replică de râsetele publicului ce se amuza cum nu s-a mai amuzat niciodată. Reprezentaţia de astă seară, prima etapă a unei cariere strălucite, consacră succesul prevăzut din seara premierei. D. A. de Herz •OXO Congresul internaţional al artelor populare de la Barcelona In urma, deciziei luată de Biroul comisiunii artelor populare de pe lângă Institutul Internaţional de cooperaţie intelectuala, prima şedinţă a comisiunii va avea loc în Septembrie. Ea va fi consacrată influenţei muzicii şi dansului popular asupra vieții sociale. ----------OXO-----T— Memento-premiere Sâmbătă 16 Februarie, Teatrul Alhambra : «Desire», comedie în 3 acte de Sacha Guitry. Miercuri 20 Februarie, Teatrul Naţional : «Trecutul» piesă în 4 acte de G. de Porto Riche. Luni 11 Martie, Teatrul Naţional : «Hamlet» tragedie în 5 acte de Shakespeare. TAMPI va fi montată „Aleodor“ la Opera Română Opera Română va reprezintă în prima jumătate a lunei Februarie, opera originală a compozitorului Victor Gheorghiu «Aleodor». Conducerea muzicală o ara compozitorul Ion Perlea, iar direcţia de scenă d-nii V. Enescu de la Teatml Naţional şi Jose Araţii de la Opera Română, montarea Montarea acestei opere se va face în condiţii cu totul excepţionale. Decorurile au fost lucrate după schiţele pictorului Victor Feodoroff. Primul decor, un decor de pădure cu arbori fără frunze, a fost lucrat în culorile cenuşiu şi verde. Decorul actului al doilea a fost lucrat în culorile bleu-crls foarte închis şi orange. Fundalul reprezintă un răsărit de lună. In decorul ultimului act predomină culorile violet şi galben. COSTUMELE Costumele au fost executate în atelierele Onerei după schiţele d-reţ Thiena Barlo. Culorile predominante sunt verde, roşu violaceu, galben, alb şi negru. Verde împărat va apare într’un costum verde nuanţa frunzelor de pom, împărăteasa într’un costum galben. Miria de asemeni în galben având culoarea frivilîaiă „Oui violaceu. INTERPRETAREA Rolul Aleodor va fi cântat de baritonul Jean Atanasiu. Rolul Miria va fi cântat de d-nele Lucreţia Enescu şi d-ra ESchifă de d-şoara Lola Barlo pentru costumul interpretei rolului Miria, Elena Basarab. Rolul Ada va fi cântat de d-nele Maria Snejina şi O. Grozowska. In rolul Vraje va apare tenorul Mircea Lazăr iar in rolul Verde-Impărat bariterul Al. Lupescu. Rolul Vraciului va fi creiat de d. G. Niculescu-Basu, şi dublat de d-nii Sterian Mandy şi Steiner. A m O piesă de senzaţie la Paris ,Procesul Maryal Dugan“ de Henry Torres şi de Carbuccia Un succes imens a obţinut piesa „Procesul Măriei Dugan’’ de Henry Torres, marele advocat francez şi H. de Carbuccia, reprezintată pe scena Teatrului Apollo din Paris. Acelaş succes pe care-l obţine în opinia publică unul din acele mari procese la care se înghesue mulţimea dornică de emoţii tari cu incidente de audienţă şi de curiozitatea supraexcitată de o condamnare la moarte. De altfel piesa aşa cum el a jucat la Paris nu este decât o adaptare după adevărata lucrare datorită americanului Weiller , succesul pe care l-a obţinut peste ocean se vă menţine de altfel şi la Paris, mulţumită „loviturilor de teatru’’ cu care este împănată piesa. Mai sunt piese, chiar melodrame de un gust îndoelnic, a, căror acţiune se petrece, cel puţin intcr’un act în faţa unui tribunal. Dar, marea noutate a piesei „Procesul d-nei Dugan” este,, că ea si petrece in îfttrei stime îil faţa judecătorilor şi juraţilor. vcele trei acte reprezintă trei audientesuccesive ale procesului. Şi ele sunt redate cu o grije ’ a realităţii, dusă paria la cele mai mici detalii, fiind căe o conştiinţă fotografică remarcabilă. Pentru a mări iluzia s’a aplicat ideia ingenioasă de a sesuprima cortina şi de a considera sala ca făcând parte din scenă ; spectatorii formează juriul şi lor li se adresează advocaţii. Entractele coincid cu suspendarea Şedinţei. Şi totul este admirabil aranjat şi pus la punct. în ce priveşte povestea Măriei Dugan ea ne este expusă cu o abilitate care face ca interesul să rămâfă până la sfârşit. Se cunoaşte în tot locul experienţa profesională a d-lui Henry Torres. Mary Dugan e o actriţă de cabaret, care era întreţinută de un bancher bogat, Rice. Intr’o seară Rice este găsit în camera metresei sale întins pe duşumea şi având înfipt în inimă un cuţit. Lângă el, Mary cu vestmintele pline de sânge. Nu încape îndoială : ea este omorîtoarea. Ea totuş neagă, declarând că amantul ei fiind bolnav ea a plecat-din hotelul lii care locuiau pentru a cumpăra nişte medicamente şi că la întoarcerea sa l-a găsit asasinat, un criminal, necunoscut a profitat de absenţa sa pentru a pătrunde în cameră. Explicaţia nu stă însă în picioare. In faţa judecătorilor şi a juriului, procurorul general triumfă; el crede că ţine în mână capul acuzatei şi conduce interogatoriul cu o siguranţă redutabilă pentru Mary Advocatul acesteia, Folivatt Wert face tot ce poate. • Văduvă victimei, Gertrude Rice, apare îndoliată, e simpatică, îndurerată şi Wert nu crede util s’o interogheapare un bărbat; el vine din San Francisco unde este înscris în barou, este fratele Maryei Dugan, el cere să-şi apere som în locul advocatului, care se retrage indignat.Jimmy Dugan îşi adoră sora care La plătit educaţia şi care poate n a avut amanţi bogaţi decât pentru a-l întreţine (este partea sentimentală cam slabă a piesei). El este convins de nevinovăţia ei. ÎI cere preşedintelui de a chema din nou pe Gertruda Rice; ea trimete un fals certificat medical. In aşteptarea expertului asistăm la defilarea variată şi pitorească a martorilor: poliţişti, şefi de servicii antropometrice, amice ale acuzatei. A doua lovitură de teatru: o cameristă dezvâlue că Gertruda Rice are un amant, pe un oarecare John Smith. Văduva, adusă în fine în faţa instanţei, neagă tot. Camerista recunoaşte în Jimmy pe John Smith. In faţa acestei acuzaţii el ridică din umeri. Probele lipsesc. După poziţia corpului celui asasinat, spune Jimm lovitura a fost dată de un stângaciu. Deodată aruncă cuţitul către Wert şi acesta maşinaliceşte îl prinde cu mâna stângă. Dovada e făcută! Wert este omorâtoml și Gertruda Rice complicea lui. Mary Ducan e achitată în aclamăriile publicului. Admirabil a fost pusă în scenă piesa de către Harry Baur, care joacă și rolul procurorului gene- Iral. Viitoarele concerte — Filarmonica.« Leo Sirota » «Filarmonica» continuă actual- geseu vor avea următorii solişti: Tânărul violonist Wolfgang Schneiderhan cu vârsta numai de 13 ani supranumit «copilul minune». Violonistul Szentgeorgy, care anul trecut la expoziţia muzicală din Frankfurt a obţinut un succes triumfal. Al treilea solist va fi pianistul olandez Maazed, care a obţinut mare succes la Paris, mente seria concertelor dirijate de maestrul George Georgescu CONCERTUL DE DUMINICA In programul concertului de Duminică 3 Februarie figurează: Bach: Suita pentru orchestră. Eavele Le Tombeau de Coupenil. Brahms: Simfonia 4.a LEO SIROTA Se mai anunţă sosirea apreciatului pianist Leo Sirota, bine cunoscut publicului nostru din concertele date de anul trecut. D. Leo Sirota va interpreta ca solist la concertul simfonic de la 10 Februarie, concertul de Serge Rachmaninoff pentru piano şi orchestră iar în seara de 13 Februarie va da un recital la Ateneu. ALŢI SOLIŞTI LA FILARMONICA Concertele celelalte pe cari le va dirija maestrul George Geor CONCERTUL PRUNER Joi 28 Februarie 1929, ora 9 seara are loc la Ateneu un Concert dat de contrabasistul Iosef Prunner. La pian d. Iosef Prunner fiul. In program: Beethoven, Bach, Mozart, Schneiderhan INSTITUTUL DE MITE GRAFICE „RAMPA", STR. SĂRINDAR No. 7, TELEFON 1/59, SPECTACOLELE SAPTAMANE DELA: 31 - 3 FEBRUARIE 1929 ZILELE Opera Română Teatrul Naţional Teaitru' Rvrina Maria Teatrul Alhambra Teatrul Micteatrul Car.- yiva Teatrul Tomis Luai Ma rt) Mercuri« Lohengrin - mno oraini Slise TOI piBrl_ Amantul anonim ton Mari Dede ncurcă lume Pericola Vi»«r Tn viata M red & Marc. 1 Chaily Dede incurcă-lume Pericola Sâmbâta Tosca Omul cu mârtoag • March zu! de Pro a Dede Incurcă-teme Frit ma ceh care va ven La Guepe nu numea Vasul Fantomâj Papagalii L’anni FriZ j prj Z lncrrra i me| A ignon I • arce‘ ^ 1 a arcei Uoma dupa dragoste Dede Inculca-lumel SPECTACOLELE CAPITALEI Opera Romană Teatrul Lyric. »MaiaVmir Marccinesnu orele 8.30 to Operă în 4 acte de Richard Wagner DISTRIBUŢIA d. G. Niculescu-Basu d. J. Sullivan d-na I. Gali Frederic de Telramund d. M Săveanu Ortruda, soţia lui d-ra El. Basarab Heraldul d. Eg. Maggiari Conducerea muzicală : Alfred Alessandrescu SUBIECTUL Nobilul Terramund o acuză pe Elsa de Brabant de a-şi fi ucis fratele. Un cavaler necunoscut, trimis de Dumnezeu, apare in faţa tribunalului regesc şi o răzbună pe calea armelor pe Elsa şi o ia in căsătorie rugând-o să nu-l întrebe niciodată de unde vine şi cum i1 cheamă. Îndemnată de Ortruda, soţia lui Telramund, Elsa pune întrebarea nepermisă şi cavalerul pleacă după ce spune soţiei sale că se numeşte Lohengrin şi că a cavaler al Sfatului Graal. Teatrul Naţional Plata Itratrului lelfon I/1S matineu orele 25# A a. ANNO DOMINI Parabolă Intr’un act de d. Ion Marin Sadnveanu DISTRIBUŢIA Hinog d. I Murtvn Fiul d. V. Valentinenvn ClsTidiu Theodiri dr Finesteanu Marva d-na Irina Şteftivscu Nădejde Matilda d-na Sonia Clureru Internul d. I Bravcovnic Direcţia de scenă d. V. Enescu SUBIECTUL Intr’o pensions, un batrân rănit şi desfigurat trage să moară. Fiul său, luptă cu el însuşi, neisbutind să nu frângă groaza şi frica de tatăl său, cu dragostea ce i-o poartă. Hinog, un pensionar brutal, vrea să facă o faptă măre : să-l ducă cu sila pe fiu la tatăl său. Tânărul, bolnav, in faţa emoţiei puternice, moare. Groaza, răutatea şi prostia oamenilor sunt vătuite şi luminate de o figură, blândă , de dincolo de lumea asta . Internul care leagă in mâna lui două lumi. „Anno Domini"... în orice an al lui D zeu e drumul deschis pentru mângâerea de sus. O SCRISOARE PIERDUTA Comedie în 4 acte de I. L. Caragiale DISTRIBUŢIA Ştefan Tipătescu d. A. Atanisescu Zaharia Trabanache d.Ion Petrescu Tache Farfuridin Nae Caţavencu Brânzovenescu Ghiţă Pristanda Ionescu Cetăţeanul turmentat Coana Joiţica v. Direcţia de scenă, Gr. Măreuleseu d. M. Pella a. N. Săvnlrscu d I. Mortun d. V. pom ano d. J. Sdrhu d-na Marla TllotH d. V. Enescu SUBIECTUL Scrisoarea pierdută e o scrisoare de amor pe care a pierdut-o coana Joiţiea, soţia cocului Zaharia şi amanta prefectului Tipătescu. Scrisoarea e găsită de Caţavencu care vrea prin şantaj să se aleagă deputat. După multe peripeţii scrisoarea este’gătită' de Cetăteanul turmentat care o’ restitue ..adrisantei"; • ; \ ‘ • ■' orele 8.30 AMANTUL ANONIM ' Comedie in trei acte de d. I. Minileseu DISTRIBUŢIA Necunoscutul d. N. Bâlfâţeanu Actorul Care joacă pe Don Juan ’ .• Sf. G. Mărculescu d. V Antunescv di I Morţvn di. C. Stăvcescu d. I. Plnteşteanu d. T Urmeni d. A Marius d. I. Prumuşani d. N. Braorfimir d. N Săvulescu dv. Romano d. n Grigor.Hi Actriţa d.-na Marmara Voiculescu O d-nă elegantă d-ra THăy Teodorescu O bonă d-na norma percellesett Garderobiera , d-ra Gaby paniclopol Direcţia de scenă d. Soare SUBIECTUL Amantul anonim reprezintă pentru autor entitatea umană a unui personaj fantezist, legendarul Don Juan a cărui existentă e o simplă iluzie femenina. Teatrul Regina Maria Pasariul Comedia. Telefon SM/4& Orele 9 seara Turneul d-nei Huguette ex Duflos SON MARI Comedie în 3 acte de d-nii Paul Géraldy și Rob. Spitzer DISTRIBUȚIA Jacqueline Mmes Huguette c.x-Dvflos Mme Jolivet Germaine Mlchei Gisfele * Paulette Landais Léontlne Ginette Faure Moréuil MM. Maurice Escande Maxime s Georges Lafon Francois Hugo-Naud Teatrul Mic 'PÚM* falai...iui Compania dramain ft I iatrul ^ Nostru orele 9 seara ÎNCURCA LUME comedie In 3 acte de d. A. de Herz DISTRIBUȚIA Emil Strâmbuleanu d A de Herz Bungrăzescu ( Marcel Enesiu Mate) Pintenaru d. Al Glebertcon Marchizul de Hoolung Didina dna levy Caler Maria d-ra M Wauvrina Direct de scenă: n Sică Alexandrescu SUBIECTUL încurca Lume e o comedie de situaţii in care gluma se împleteşte în jurul multtor scene cu Încurcături într’o acţiune cu interes crescând. Echivocurile dau naştere la o serie de combinaţiuni hilariante in cari personagiile devin jucăria Întâmplărilor. Teatrul Alhambra Compania N Leonard Comedii muzicale SU sărindar 17 Orele 9 seara DEDE Comedie muzicală în trei acte dr. Cristine, libretul de Willemetz. Tradu-, Să şi pusă in scenă de N. Kirițescu I DISTRIBUŢIA Robert Leroydef 5 André Chanssou Cmnisarul I iul grevist Al doilea grevist Al treîlea grevist T’n agent Reporterul Peniza Odette T.ucette Jaoneline Mărise Ionion Maud Dolly O prietenă d. G Timicit ă G Chamel dl Brunn d N Antopiu d. C Theodoru d. C Georgescu ă B tormentă. G. Serbănescu d V Roseanut ă P Ghiţulescu d-na TantziCuiava Ranuzzi d na Lv'ii Kiriao d-na Consuella Tombriu d-na Ștefania popescu d na Greta Pop d-na Mia Georgescu d-na Olga Habel d-na Maria Nicoliț d na B Vlahide d Blunt Conducerea muzicală SUBTECTCL Dede s’a Îndrăgostit, de Odette, si pentru a se putea întâlni cu ea, .cum, pără un magazin de Încălţăminte care in realitate era al soțului ei. Tn ma*gazin Odette e surprinsă de Deniza caire și ea iubea pe Dede. Ca tn toate comediile lucrurile se descurcă la sfârșit. ..y:fet: ■. JA Teatrul Carmen Sylva Compania dramatică „Fantasio" Direcţiunea I. lancovescu JS: Orele 9 seara COCOŞII şi GĂINILE Comedie în 3 acte de Tristan Bernard DISTRIBUŢIA Bertrand a. I lancovescu Leonard JjjTi. Mişu Antino Doctorul " _ d St Tecu Pomiriiaue d. I Neg ne seu Firmin d S Arleescu Jaoueline d-na Liana Constanţi o eseu Vania d-na Marietta Sadova Emmelyne “ d-na Nutzt Stdnescu D na Vitral d-na Bende Annié Irena d na lulu Nicolau SUBIECTUL Doi prieteni parizieni Bertrand si f.penardi sunt urmărite de ghinion in viata lor amoroasă. Bertrand e asediat de femei, iar Leonard nu reuşeşte să cucerească nici una. Bertrand reuşeşte să şi normalizeze viaţa revenind In braţele soţiei sale, singura care-i poate apăra de asalturile multelor lui metrese. DOUA CUPTIZANE comedie într’un act de Franc!? de Croisset cu d-nele Marietta Sandona, Nutzi Stanescu şi Z. Iancopescu. TEATrUL TIM’S, Central Calea Călăraşi 11 Direcţiunea« artistică : const. stănescu» ” Cerna -Orele 9 seara PERICOLA Operă comică 3 acte. (4 tablouri de Oîfenbach Cinematografe) CAPITOL: «Şarpele» cu Greta Garbo. SCALA: Revista «Vin Bibicule»’ şi filmul «La vierge foile». TRIANON: «Banii» cu Brigitte Helm, Mary Glory, Alcover, unei amazoane» cu Ernst Verebes. SELECT: «Hula» cu Clara Bow şi cu Clive Brook, Charley şi «Secretul reîntineririi». BULEVARD PALACEC: «Crăiasa codrilor» cu Bebe Daniels şi Moritz I restaurator de gară. M. VOICULESCU: «Romanul unei amazoane», cu simpati- : cui Ernst Verebes. LIPSCANI PALACE: «Milionarii» cu George Sidney şi o comedie. ELITE: «Ţareviciul» cu Ivan Petrovitsch, cor, balalaici, etc. MARNA: «Cazacii» cu cor. TERRA: «Chang», Funerariile lui N. Leonard şi două comedii bufe. şi compania de reviste Iulian & Costin. VOLTA BUZEŞTI: «Orfanul» cu Jackie Coogan». REX : «Cazacii» cu acompaniament de cor şi balalaici. GLORIA : «Roşu şi negru» cu Ivan Mosjoukine. JUPITER : «Ramona» cu Dolores del Rio. DICHIU : «Song» cu Anna May Wong A. v. Schleiow şi Mary Kid. FILANTROPIA : «O noapte de amor» cu Ronald Colman şi Wilma Banky şi o comedie. MARCONI: «Dou -jou» cu Lya Mara. ROMA : «Jefuitorii fermelor» cu Leo Maloney. ATENEUL GOLESCU : «Henric IV» cu Conrad Veidt TRIUMF: «Circul fraţilor Zigomor» şi comedie cu Chariot. Regele Lohengrin Elsa A Z 1 se reprezintă la: Directorul" Bancherul Un critic Un autor Regisorul Un client bătrân Un client tânăr Un actor tânăr • Un portar de hotel Un chelner Pompierul