Rampa, februarie 1929 (Anul 14, nr. 3307-3330)

1929-02-01 / nr. 3307

4 #*•if­ înainte de Premieri „Son Mari“ cu Huguette ex-Duflos la teatrul ReginaMaria­ ­Ansamblul francez în frunte e­ste tânărul Moreuil, care vine să cii apreciata comediant Huspiette o consulte pe Jacqueline asupra ex Duflos va reprezenta astă seară unei chestiuni grave pentru el. la teatrul Regina Maria, una din cele mai fine comedii din teatrul francez, San Mari (Bărbatul ei) de Paul Geraldy şi Robert Spi­tzer. Autorii sunt bine cunoscuţi pu­blicului nostru întru­cât în sta-Crede că e îndrăgostit şi poate se va căsători. Cu povestirea lui distrează atât pe Jacqueline, încât timpul trece, și Maxime care s’a întors mai de­vreme îi găsește acasă stână de vorbă. Moreuil pleacă, dar Maxime e surprins de a fi găsit pe cineva acasă la dânsul la o oră așa de târzie. El îi face sofiei sale o scenă violentă, acuzând-o că ar fi aman­ta lui Moreuil. Jacqueline revoltată de atâta nedreptate îl lasă să creadă că ar fi amanta lui Moreuil, și se în­chide în camera ei Maxime vrea să divorțeze. El a povestit scena din ajun, mamei Jacquelinei, și aceasta o îndeam­nă să se îm­pace cu bărbatul ei. Giselle, sora ei mai mică, fată ultra modernă, o felicită că are un amant, iar Maxime 6­­Artă Jacqueline, văzând cât de pu­ţin e înţeleasă de ai săi se gânde­şte la singurul om sincer care a înţeles-o : Moreuil, şi autorii ne lasă să întrevedem că se va căsă­torii cu elo­giunile trecute s’au maî jucat m­e­sele . ..Aimer’’, „Robert et Ma­rianne’’ şi „Si pe­ voulais’’ In in­terpretarea d-nelor Marioara Ven­­tura şi Marie Therese Pierat. 1 )'i SUBIECTUL Jacqueline îşi iubeşte la nebu­nie bărbatul. Ea nu întrevede e­­xisterița unui bărbat care *ăz aibă mai multe calităţi decât soţul ei Doir înt­r’o bună zi, Maxime, a plecat pentru afaceri iar Jacque­line are zi de primire. După plecarea invitaţilor sase­­ INTERPRETAREA D-na tiuguette ex Duflos va interpreta rolul Jacquelinei, d-1 Georges La Bon­ne al lui Maxime și d-1 Maurice Escande pe al lui Moreuil. Celelalte roluri vor fi jucate de d-nele Paulette Landais, Gi­nette Faure și Hugo Naud. Montarea va fi jucată cu deco­rurile de la teatrul Regina Ma­ria, Paul Geraldy Moissi despre România " Alexandru Moissi care se află acum în America unde ob­ţine mari succese, a fost primit în Cleveland de către colonia română, foarte numeroasă în acel oraş. Ia cinstea marelui tragedian colonia română a or­ganizat la sediul său o fastuoa­să recepţie. Răspunzând salu­tului de bună venire. Al. Moissi a ţinut un speach în care a de­clarat — spune ziarul «The Cleveland Finchs »*: «Eu va cunosc tara dv. şi am cele mai bune amintiri despre ea. Nică­­eri n’am întâlnit oameni atât de sensibili, atât de entuziaşti, atât de amabili. România este o tară frumoasă şi bogata. Faptul că vă întâlnesc aici, peste nouă mări şi nouă tari, mă mişcă... Nu m’aşi fi putut gândi nicio­dată că în acest colţ al pămân­tului voi întâlni români... Sun­teţi din Transilvania, am­ fost informat. In trecutul meu tur­neu, din împrejurări indepen­dente de voinţa­ mea, n’am avut timp să mă duc in tiru’+nl Dv. Acum însă câncD mă reîntorc in Europa, și un contract mălear feă de tara dv., 'Vă promit că mă voi ş; în Transilvania. Voi duce celor de acasă salutul vos­tru cald...» Ovafii nesfârșite au acoperit cuvintele lui Moissi. Un monument lui Leonard Comitetul instituit pentru ri­dicarea unui monument regre­tatului artist N. Leonard, com­pus, cum se ştie din : d-nii Al. Demetriad, preşedin­tele­ Sindicatului Artiştilor dra­matici, Em. D. Fagure, preşe­dintele Asociaţiei Criticilor, A. de Herz, vic­e-preşedin­tele Societăţii autorilor dramatici, Const. Tănase, preşedintele Soc. «Scena», Ion Marin Sado­ Teanu, inspector general în Mi­nisterul Artelor şi Scarlat Froda, directorul ziarului «Pampa» a hotărât a ridica un bust­ în Cişmigiu şi o piatra funerară la mormântul marelui nostru cân­­tăreţ-Bustul Ilii Leonard în bronz aşezat pe un soclu de piatră va fi instalat în Cişmigiu în locul pe care îl va indica «Autorita­te­. Comunala». Executia monumentului a fost încredinţată sculptorului O. Han, iar inaugurarea va a­­vea loc in ziua de 10 Mai a cu­­rent. Intru­cât termenul fixat e foarte scurt rugăm publicul şi pe artiştii­­ foşti camarazi şi lui Leonard — care ne-au în­ştiinţat că vor subscrie să gră­­bească­ trimiterea sumelor. Suma din urma 45.810 lei Emil Marinescu de la O­­pera Română 1.000 » Cu lista de subscripţie alcătuită din iniţiati­va d-lui dr. N. V. Cristea 10.050 M. 300 Corneliu Dumitriu stud. 200 Bibi-Bacău 60 C. N. L. 100 Total 57520 Iei Primim următoarele i Stimate d-le Director, In urma apelului lansat de dv. şi în urma listei de subscripţie c© a­ţi deschis pentru artistul N Leonard, vă trimit şi eu, alăturat, din economiile mele suma de lei 200 (doua sute). Cu această ocazie viu a vă ruga ca vechi cititor al ziarului dv. să-mi îngăduiţi, a vă întreba în numele a numeroşi prieteni, care a fost rezultatul reprezentaţiei „Voevodul Ţiganilor’’ dată la E­­forie cu concursul tenorului Ra­­bega în folosul ridicării unui mo­nument răposatului Leonard. Am căutat în toate ziarele dar în nici unul nu s’a publicat până azi re­zultatul material al acestei repre­zentaţii­ Deasemenea am citit in ziarul dv. cu data de Sâmbătă 26 c. că e’a fixat ziua de 10 Marti, pentru inaugurarea monumen­tului lui Leonard. Părerea mea ar fi să amânaţi această dată pentru 24 Iunie 1929 dată când se împli­nesc 6 luni de la moartea lui, de­oarece la data de 10 Maiu, fiind sărbătoare naţională, ar eclipsa piosul act al inaugurării monu­mentului. închei, şi va rog să bine­voiţi a publica în ziarul dv. cele ce v’am rugat, pentru a împărtăşi şi celorlalţi cetitori , aceste idei şi în aşteptarea răspunsului dv. vă mulţumesc. Cu deosebită stimă", CORNELIU DIMITRIU Student Str. Şerban-Vodă 60 Am fost încunoştinţaţi şi noi că Sindicatul artiştilor dramatici a fost sesizat de abuzul ce s’a făcut cu o reprezentaţie anunţată în fo­losul ridicări monumentului lui Leonard. Sindicatul a avizat la aplicarea măsurilor de rigoare faţă de abu­zivi se va preîntâmnîna pe viitor ca faptul să se repete. In ce priveşte chestiunea datei inaugurării, vom supune propu­nerea, care are serioase temeiuri, comisiunei însărcinate cu ridica­rea monumentului. Conferinţele „Gândirii“ A patra conferinţă din ciclul revistei „Gândirea” are Ioc Sâm­­bătă, orele 6 seara, la Fundaţia Universitară Carol I. D-l Al. Bădăuţă va vorbi des­pre Cezar Petrescu. D. Al. O. Teodoreanu şi V. Cio­­câlteţi vor ceti­­din operele lor, -exo­ A douăzeci şi cincea reprezentaţie a lui „Incurcâ-mme" Astă seară, Joi 31 Ianuariie, Teatrul Mică reprezintă pentru a douăzeci şi cincea oara marele său succes, — succes care poate fi con­siderat a cel mai de seamă al ac­tualei stagiuni — „Incurcă-lume” comedia lui A. de Herz. Evenimentul e cu atât mai im­portant, în mişcarea noastră tea­trală,­ cu cât piesa e abia la înce­putul unei sevă pronosticată de publicul de la premieră. Reţetele maxim© obţinute în primele douăzeci şi patru de re­prezentaţii indică uşor că piesa nu va părăsi afişul până în Mar­­t­e, când ansamblul în frunte cu autorul va întreprinde un mare turneu cerut de toate agenţiile teatrale din ţară. „Incurcă­ lume’’ e astăzi cel mai vesel şi mai atrăgător spectacol din Capitală. Comedia jucată cu o verva îndrăcită de Leny Caler, Aura Radovici, Maria Wauvrina, Ghiberl­on, Marcel Enescu, Ho­­ciung şi autorul care interpre­tează rolul principal din piesa lui, e întreruptă la aproape fie­care replică de râsetele publicului ce se amuza cum nu s-a mai amu­zat niciodată. Reprezentaţia de astă seară, prima etapă a unei cariere stră­lucite, consacră succesul prevă­zut din seara premierei. D. A. de Herz •OXO­ Congresul internaţional al artelor populare de la Barcelona In urma, deciziei luată de Bi­roul comisiunii artelor popu­lare de pe lângă Institutul In­ternaţional de cooperaţie inte­­lectuala, prima şedinţă a com­i­­siunii va avea loc în Septem­­brie. Ea va fi consacrată influen­ţei muzicii şi dansului popular asupra vieții sociale. ----------OXO-----T—­ Memento-premiere Sâmbătă 16 Februarie, Teatrul Alhambra : «Desire», comedie în 3 acte de Sacha Guitry. Miercuri 20 Februarie, Teatrul Naţional : «Trecutul» piesă în 4 acte de G. de Porto Riche. Luni 11 Martie, Teatrul Naţio­nal : «Hamlet» tragedie în 5 acte de Shakespeare. TAMPI va fi montată „Aleodor“ la Opera Română Opera Română va reprezintă în prima jumătate a lunei Fe­bruarie, opera originală a com­­pozitorului Victor Gheorghiu «A­­leodor». Conducerea muzicală o ara compozitorul Ion Perlea, iar di­recţia de scenă d-nii V. Enescu de la Teatml Naţional şi Jose Araţii de la Opera Română, montarea Montarea acestei opere se va face în condiţii cu totul excep­ţionale. Decorurile au fost lucrate după schiţele pictorului Victor Feodoroff. Primul decor, un decor de pă­dure cu arbori fără frunze, a fost lucrat în culorile cenuşiu şi verde. Decorul actului al doilea a fost lucrat în culorile bleu-crls foarte închis şi o­range. Fundalul repre­zintă un răsărit de lună. In decorul ultimului act predo­mină culorile violet şi galben. COSTUMELE Costumele au fost executate în atelierele Onerei după schiţele d-reţ Thiena Barlo. Culorile predominante sunt verde, roşu violaceu, galben, alb şi negru. Verde împărat va apare în­­tr’un costum verde nuanţa frun­zelor de pom, împărăteasa în­­tr’un costum galben. Miria de a­­semeni în galben având culoarea frivilîai­ă „O­ui violaceu. INTERPRETAREA Rolul Aleodor va fi cântat de baritonul Jean Atanasiu. Rolul Miria va fi cântat de d-nele Lucreţia Enescu şi d-ra E­Schifă de d-şoara Lola Barlo pentru costumul interpretei rolu­lui Miria, E­­lena Basarab. Rolul Ada va fi cântat de d-nele Maria Snejina şi O. Grozowska. In rolul Vraje va apare teno­rul Mircea Lazăr iar in rolul Verde-Impărat bariterul Al. Lu­­pescu. Rolul Vraciului va fi creiat de d. G. Niculescu-Basu, şi dublat de d-nii Sterian Mandy şi Steiner. A m O piesă de senzaţie la Paris ,Procesul Maryal Dugan“ de Henry Torres şi de Carbuccia Un succes imens a obţinut pie­sa „Procesul Măriei Dugan’’ de Henry Torres, marele advocat francez şi H. de Carbuccia, repre­­zintată pe scena Teatrului Apollo din Paris. Acelaş succes pe care-l obţine în opinia publică unul din acele mari procese la care se în­­ghesue mulţimea dornică de e­­moţii tari cu incidente de au­dienţă şi de curiozitatea supraex­­citată de o condamnare la moarte. De altfel piesa aşa cum el a ju­cat la Paris nu este de­cât o a­­daptare după adevărata lucrare datorită americanului Weiller , succesul pe care l-a obţinut peste ocean se vă menţine de altfel şi la Paris, mulţumită „loviturilor de teatru’’ cu care­ este împănată piesa. Mai sunt piese, chiar melodra­me de un gust îndoelnic, a, căror acţiune se petrece, cel puţin in­­tcr’un act în faţa unui tribunal. Dar, marea noutate a piesei „Pro­cesul d-nei Dugan” este,, că ea si­ petrece in îfttrei stime îil faţa ju­decătorilor şi juraţilor. vcele trei acte reprezintă trei au­diente­­suc­cesive ale procesului. Şi ele sunt redate cu o gri­je ’ a realităţii, dusă paria la cele mai mici de­talii, fiind căe o conştiinţă foto­grafică remarcabilă. Pentru a mări iluzia s’a aplicat­ ideia inge­nioasă de a se­­suprima cortina şi de­ a considera sala ca făcând par­te din scenă ; spectatorii formea­ză juriul şi lor li se adresează ad­vocaţii. Entractele coincid cu sus­pendarea Şedinţei. Şi totul este admirabil aranjat şi pus la punct. în ce priveşte povestea Măriei Dugan ea ne este expusă cu o a­­bilitate care face ca interesul să rămâf­ă până la sfârşit. Se cu­noaşte în tot locul experienţa pro­fesională a d-lui Henry Torres. Mary Dugan e o actriţă de ca­baret, care era întreţinută de un bancher bogat, Rice. Intr’o seară Rice este găsit în camera metresei sale întins pe du­şumea şi având înfipt în inimă un cuţit. Lângă el, Mary cu vest­mintele pline de sânge. Nu în­cape îndoială : ea este omorîtoa­­rea. Ea totuş neagă, declarând că amantul ei fiind bolnav ea a ple­cat-d­in hotelul lii care locuiau pentru a cumpăra nişte medica­mente şi că la întoarcerea­­ sa l-a găsit asasinat, un criminal, necu­noscut a profitat de absenţa sa pentru a pătrunde în cameră. Ex­plicaţia nu stă însă în picioare. In faţa judecătorilor şi a juriu­­lui, procurorul general triumfă; el crede că ţine în mână capul acu­zatei şi conduce interogatoriul cu o siguranţă redutabilă pentru Mary Advocatul acesteia, Foliv­att Wert face tot ce poate. • Vădu­­vă victi­mei, Gertrude Rice, apare îndolia­tă, e simpatică, îndurerată şi Wert nu crede util s’o interoghe­­apare un bărbat; el vine din San Francisco unde este înscris în ba­rou, este fratele Maryei Dugan, el cere să-şi apere som­­ în locul advocatului, care se retrage indig­nat.­­Jimmy Dugan îşi adoră sora care La plătit educaţia şi care poate n a avut amanţi bogaţi de­cât pentru a-l întreţine (este par­tea sentimentală cam slabă a pie­sei). El este convins de nevinovă­ţia ei. ÎI cere preşedintelui de a chema din nou pe Gertruda Rice; ea trimete un fals certificat me­dical. In aşteptarea expertului a­­sistăm la defilarea variată şi pi­­torească a martorilor: poliţişti, şefi de servicii antropometrice, a­­mice ale acuzatei. A doua lovitu­ră de teatru: o cameristă dezvâlue că Gertruda Rice are un amant, pe un oarecare John Smith. Văduva, adusă în fine în faţa instanţei, neagă tot. Camerista re­cunoaşte în Jimmy pe John Smith. In faţa acestei acuzaţii el ridică din umeri. Probele lipsesc. După poziţia corpului celui asa­sinat, spune Jimm lovitura a fost dată de un stângaciu. Deodată aruncă cuţitul către Wert şi acesta maş­inaliceşte îl prinde cu mâna stângă. Dovada e făcută! Wert este o­­morâtoml și Gertruda Rice com­plicea lui. Mary Ducan e achitată în acla­­măriile publicului. Admirabil a fost pusă în scenă piesa de către Harry­ Baur, care joacă și rolul procurorului gene- Iral. Viitoarele concerte — Filarmonica.­« Leo Sirota » «Filarmonica» continuă actual- geseu vor avea următorii solişti: Tânărul violonist Wolfgang Schneiderhan cu vârsta numai de 13 ani supranumit «copilul minu­ne». Violonistul Szentgeorgy, care anul trecut la expoziţia muzicală din Frankfurt a obţinut un succes triumfal. Al treilea solist va fi pianistul olandez Maazed­, care a obţinut mare succes la Paris, mente seria concertelor dirijate de maestrul George Georgescu CONCERTUL DE DUMINICA In programul concertului de Duminică 3 Februarie figurează: Bach: Suita pentru orchestră. Eavele Le Tombeau de Cou­penil. Brahms: Simfonia 4.a LEO SIROTA Se mai anunţă sosirea aprecia­tului pianist Leo Sirota, bine cu­noscut publicului nostru din con­certele date de anul trecut. D. Leo Sirota va interpreta ca solist la concertul simfonic de la 10 Februarie, concertul de Serge Rachmaninoff pentru piano şi or­­chestră iar în seara de 13 Februa­­rie va da un recital la Ateneu. ALŢI SOLIŞTI LA FILAR­MONICA Concertele celelalte pe cari le va dirija maestrul George Geor­ CONCERTUL PRUNER Joi 28 Februarie 1929, ora 9 seara are loc la Ateneu un Con­cert dat de contrabasistul Iosef Prunner. La pian d. Iosef Prun­­ner fiul. In program: Beethoven, Bach, Mozart, Schneiderhan INSTITUTUL DE MITE GRAFICE „RAMPA", ST­R. SĂRINDAR No. 7,­­ TELEFON 1/59, SP­ECTACOLELE SAPTAMANE DELA: 31 - 3 FEBRUARIE 1929 ZILELE Opera Română Teatrul Naţional Teaitru' Rvrina Maria Teatrul Alhambra Teatrul Mict­eatrul Car.- yiva Teatrul Tomis Luai Ma rt) Mercur­i« Lohengrin - mno oraini Slise TOI piBrl_ Amantul anonim t­on Mari Dede ncurcă lume Pericola Vi»«r Tn viata M red & Marc. 1 Chaily Dede incurcă-lume Pericola Sâmbâta Tosca Omul cu mârtoag • March zu! de Pr­o a Dede Incur­că-teme Frit ma ceh care va ven La Guepe nu numea Vasul Fantomâj Papagalii L’anni Fr­iZ j prj­ Z lncrrra­ i me| A ignon I • arce‘ ^­­ 1 a arcei Uoma dupa dragoste Dede Inculca-lumel ­ SPECTACOLELE CAPITALEI Opera Romană Teatrul Lyric. »MaiaVmi­r Marc­cinesnu orele 8.30 to Operă în 4 acte de Richard Wagner DISTRIBUŢIA d. G. Niculescu-Basu d. J. Sullivan d-na I. Gali Frederic de Telramund d. M Săveanu Ortruda, soţia lui d-ra El. Basarab Heraldul d. Eg. Maggiari Conducerea muzicală : Alfred Alessandrescu SUBIECTUL Nobilul Terramund o acuză pe Elsa de Brabant de a-şi fi ucis fra­tele. Un cavaler necunoscut, trimis de Dumnezeu, apare in faţa tribuna­lului regesc şi o răzbună pe calea armelor pe Elsa şi o ia in căsătorie rugând-o să nu-l întrebe niciodată de unde vine şi cum i1 cheamă. În­demnată de Ortruda, soţia lui Telra­­m­und, Elsa pune întrebarea neper­­misă şi cavalerul pleacă după ce spu­ne soţiei sale că se numeşte Lohen­grin şi că a cavaler al Sfatului Graal. Teatrul Naţional Plata Itratrului lel­fon I/1S matineu orele 25# A a. ANNO DOMINI Parabolă Intr’un act de d. Ion Marin Sadnveanu DISTRIBUŢIA Hinog d. I Murtvn Fiul d. V. Valentinenvn ClsTidiu­­ Theo­diri d­r Fin­esteanu Marva d-na Irina Şteftivscu Nădejde Matilda d-na Sonia Clureru Internul d. I Bravcovnic Direcţia de scenă d. V. Enescu SUBIECTUL Intr’o pensions, un batrân rănit şi desfigurat trage să moară. Fiul său, luptă cu el însuşi, neisbutind să nu frângă groaza şi frica de tatăl său, cu dragostea ce i-o poartă. Hinog, un pensionar brutal, vrea să facă o faptă măre : să-l ducă cu sila pe fiu la ta­tăl său. Tânărul, bolnav, in faţa emo­ţiei puternice, moare. Groaza, răutatea şi prostia oameni­lor sunt vătuite şi luminate de o fi­gură, blândă , de dincolo de lumea asta . Internul care leagă in mâna lui două lumi. „Anno Domini"... în ori­ce an al lui D zeu e drumul des­chis pentru mângâerea de sus. O SCRISOARE PIERDUTA Comedie în 4 acte de I. L. Caragiale DISTRIBUŢIA Ştefan Tipătescu d. A. At­anisescu Zaharia Trabanache d.­­Ion Petrescu Tache Farfuridi­n Nae Caţavencu Brânzovenescu Ghiţă Pristanda Ionescu Cetăţeanul turmentat Coana Joiţica v. Direcţia de scenă, Gr. Măreuleseu d. M. Pella a. N. Săvnlrscu d I. Mortun d. V. pom ano d. J. Sdrhu d-na Marla TllotH d. V. Enescu SUBIECTUL Scrisoarea pierdută e o scrisoare de amor pe care a pierdut-o coana Joi­­ţiea, soţia cocului Zaharia şi amanta prefectului Tipătescu. Scrisoarea e gă­sită de Caţavencu car­e vrea prin şan­taj să se aleagă deputat. După multe peripeţii scrisoarea­ este’­­gătită' de Ce­tăteanul turmentat care o’ restitue ..adrisantei"; • ; \ ‘ • ■' orele 8.30 AMANTUL ANONIM ' Comedie in trei acte de d. I. Mini­­le­seu DISTRIBUŢIA Necunoscutul d. N. Bâlfâţeanu Actorul Care joacă pe Don Juan ’ .• Sf. G­. Mărculescu d. V Antunescv di I Morţvn di. C. Stăvcesc­u d. I. Plnteşteanu d. T Urmeni d. A Marius d. I. Prumuşani d. N. Braorfimir d. N Săvulescu d­v. Romano d. n Grigor.Hi Actriţa d.-na Marm­ara Voiculescu O d-nă elegantă d-ra THăy Teod­orescu O bonă d-na norm­a perc­ellesett Garderobiera ,­­ d-ra Gaby paniclopol Direcţia de scenă d. Soare SUBIECTUL Amantul anonim reprezintă pent­ru autor entitatea umană a unui per­sonaj fantezist, legendarul Don Juan a cărui existentă e o simplă iluzie fem­enina. Teatrul Regina Maria Pasariul Comedia. Telefon SM/4& Orele 9 seara Turneul d-nei Huguette ex Duflos SON MARI Comedie în 3 acte de d-nii Paul Géraldy și Rob. Spitzer DISTRIBUȚIA Jacqueline Mmes Huguette c.x-Dvflos Mme Jolivet Germaine Mlchei Gisfele * Paulette Landais Léontlne Ginette Faure Moréuil MM. Maurice Escande Maxime s Georges Lafon Francois Hugo-Naud Teatrul Mic 'PÚM* falai...iui Compania dramain ft I i­atrul ^ Nostru orele 9 seara ÎNCURCA LUME comedie In 3 acte de d. A. de Herz DISTRIBUȚIA Emil Strâmbuleanu d A de Herz Bungrăzescu ( Marcel Enesiu Mate) Pintenaru d. Al Gleb­ertcon Marchizul d­e Hoolung Didina dna levy Caler Maria d-ra M Wauvrina Direct de scenă: n Sică Alexandrescu SUBIECTUL încurca Lume e o comedie de situa­­ţii in care gluma se împleteşte în jurul multtor scene cu Încurcături în­­tr’o acţiune cu interes crescând. Echivocurile dau naştere la o serie de combinaţiuni hilariante in cari personagiile devin jucăria Întâmplă­­rilor. Teatrul Alhambra Compania N Leonard Comedii muzicale SU sărindar 17 Orele 9 seara DEDE Comedie muzicală în trei acte dr. Cristine, libretul de Willemetz. Tradu-, Să şi pusă in scenă de N. Kirițescu I DISTRIBUŢIA­­ Robert Leroydef 5 André Chanssou­ Cmnisarul I iul grevist Al doilea grevist Al treîlea grevist T’n agent Reporterul Peni­za Odette T.ucette Jaoneline Mărise I­onion Maud Dolly O prietenă d. G Timicit ă G Chamel dl Brunn d N Antopiu d. C Theodoru d. C Georgescu ă B torment­­ă. G. Serbănescu d V Roseanut ă P Ghiţulescu d-na TantziCuiava Ranuzzi d na Lv'ii Kiriao d-na Consuella Tomb­riu d-na Ștefania popescu d na Gre­ta Pop d-na Mia Georgescu d-na Olga Habel d-na Maria Nicoliț d na B Vlahide d Blunt Conducerea muzicală SUBTECTCL Dede s’a Îndrăgostit, de Odette, si pentru a se putea întâlni cu ea, .cum­, pără un magazin de Încălţăminte care in realitate era al soțului ei. Tn ma*­gazin Odette e surprinsă de Deniza cai­re și ea iubea pe Dede. Ca tn toate co­mediile lucrurile se descurcă la sfâr­șit. ..y:fet­: ■­­. JA Teatrul Carmen Sylva Compania dramatică „Fantasio" Direcţiunea I. lancovescu JS: Orele 9 seara COCOŞII şi GĂINILE Comedie în 3 acte de Tristan Bernard DISTRIBUŢIA Bertrand a. I lancovescu Leonard JjjT­­i. Mişu Antino Doctorul " _ d St T­ecu Pomiriiaue d. I Neg ne seu Firmin d S Arleescu Jaoueline d-na Liana Constanţi o eseu Vania d-na Marietta Sadova Emmelyne “ d-na Nutzt Stdnescu D na Vitral d-na Bende Annié Irena d na lulu Nicolau SUBIECTUL Doi prieteni parizieni Bertrand si f.penardi sunt urmărite de ghinion in viata lor amoroasă. Bertrand e ase­diat de femei, iar Leonard nu reuşeş­te să cucerească nici una. Bertrand reuşeşte să şi normalizeze viaţa re­venind In braţele soţiei sale, singura care-i poate apăra de asalturile mul­telor lui metrese. DOUA CUPTIZANE comedie într’un act de Franc!? de Croisset cu d-nele Marietta San­dona, Nutzi Stanescu şi Z. Ianco­­pescu. TEATr­UL TIM’S, Central Calea Călăraşi 11 Direcţiunea« artistică : const. stănescu» ” Cerna -Orele 9 seara PERICOLA Operă­ comică 3 acte. (4 tablouri­ de Oîfenbach Cinematografe) CAPITOL: «Şarpele» cu Greta Garbo. SCALA: Revista «Vin Bibicule»’ şi filmul «La vierge foile». TRIANON: «Banii» cu Brigitte Helm, Mary Glory, Alcover, unei amazoane» cu Ernst Ve­rebes. SELECT: «Hula» cu Clara Bow şi cu Clive Brook, Charley şi «Secretul reîntineririi». BULEVARD PALACEC: «Crăia­sa codrilor» cu Bebe Daniels şi Moritz I restaurator de­­ gară. M. VOICULESCU: «Romanul unei amazoane», cu simpati- : cui Ernst Verebes. LIPSCANI PALACE: «Miliona­rii» cu George Sidney şi o co­medie. ELITE: «Ţareviciul» cu Ivan Petrovitsch, cor, balalaici, etc. MARNA: «Cazacii» cu cor. TERRA: «Chang», Funerariile lui N. Leonard şi două comedii bufe. şi compania de reviste Iulian & Costin. VOLTA BUZEŞTI: «Orfanul» cu Jackie Coogan». REX : «Cazacii» cu acompania­­ment de cor şi balalaici. GLORIA : «Roşu şi negru» cu Ivan Mosjoukine. JUPITER : «Ramona» cu Dolores del Rio. DICHIU : «Song» cu Anna May Wong A. v. Schleiow şi Mary Kid. FILANTROPIA : «O noapte de amor» cu Ronald Colman şi Wilma Banky şi o comedie. MARCONI: «Dou -­jou» cu Lya Mara. ROMA : «Jefuitorii fermelor» cu Leo Maloney. ATENEUL GOLESCU : «Henric IV» cu Conrad Veidt TRIUMF: «Circul fraţilor Zigo­­mor» şi comedie cu Chariot. Regele Lohengrin Elsa A Z 1 se reprezintă la: Directorul" Bancherul Un critic Un autor Regisorul Un client bătrân Un client tânăr Un actor tânăr • Un portar de hotel Un chelner Pompierul

Next