Rampa, martie 1929 (Anul 14, nr. 3331-3357)
1929-03-01 / nr. 3331
t Ciéje de chine Ciéje Georgette Vinde En-detail depozitul LAZAR D. ELIEZER Str. Lipscani No. 104 BtC (Banca VoHorlior dîn România) 1 NQEPAND de la Garden-Party-urile Regelui la care supușii lui își iau ceaiul pe peluzele umbroase din Buckingham Palace, panit la reuniunile modeste, la cari doamna X. Y din cine știe ce colț al periferiei își invită prietenele, întreaga societate engleză este credincioasă ceşteî de ceai.•*&-' ■ 4';--Lv Acesta își are un temei puternic Garden-Party-ul Resului e cu totul neceremonial, fiv-o clodc-tee-ul doamnei X Y e foarte intim, iar în jurul unei cești de ceai bine preparată, plutește un spirit de plăcut* intimitate in care orice ceremonial este exclus. taft . w ' rt,\-l(*.),-V ’-J Poate contribue la aceasta 51 faptul, că ceaiul calmant pentru nervi, înviorător sau peşte penîrucS tpur și simplu o băutură " delicioasă.? ^ Or, cum ar fi: ceaşca de ceai dă o senzaţie plăcută, cum niciodată nu o poate da vinul şi dacă reuniunile au avut atât de mare succes, gazdele o ştiu de 100 de ani lucoase, că nu se datoreşte altcuiva, decât efectului datorit ceaiului Hormms CEAIUL HORNIMAN se serveşte in cele mai importante stabilimente, el fiind recunoscut şi renumit in Anglia de 100 de ani. Ceaiul Horniman se trimite atăt Domniei voastre, cât şi în orîce altă ţară, în ambalaj special şî anume în mărimi diferite, pentru a satisface cerinţele tuturora C— / REPARAŢIUNI de PULVERIZATOARE, PEROLINE şi orice aparat de pulverizaţie ACCESORII DE TOT FEEUE Ulei şi esenţă de brail, IJLEI PEROLYIM pentru desinfectat săli, camere, cinematografe, etc. Bogat asortiment de Pulverizatoare pentru parfum, colonie, peroline etc., cu prețuri ce desfid orice concurentă. PARFUMERIA „LILAS“, Smârtan, 37 En detail Telefon 378/55 En Gros „Greva femeilor“ vrmm SOCIETATEA COMERCIALA DE VINURI DRAGĂŞANI din Drăgăşani oferă prin Depozitul ei din Bucureşti Str. Sf. Stefan Mo. 14 Vinuri, Rachiuri, lin trade şi Şampanie precum şi Licheruri, Romuri şi Coniacuri ale casei WL. FRONIUS-SIBIU» Calitatea şi puritate garantează renumele caselor Galeria de Cadouri Ester Stripscani 21 (în Gang) VASTA EXPOZIŢIE de OBIECTE de ARTA Argintărie, Cristaluri, Galluri, Porţelanuri fine, Obiecte de artă, Lămpi de Cristal, Statuete, etc. CEA MAI IEFTINA SURSA ingrifi'fa dinții „PROTEZA DENTARA* 9cnt sti Asoeiafl Str. Bis. Lnei No. IA lei 558/27 Extractii, plombe, dinfi artificiali in toate sistemele. Preturi moderate. înlesniri de plată. Consultații 8—1 a. in. 2 juină- Ms n. m ^ 1 MARŢIŞOARE CEASORNICĂRIA A apărut ÎNTUNECARE de Cesar Petrescu Roman Cel mai mare succes de librărie : 2 volume -- 575 pagini — 160 Iei* — ■■ Ultima invenţiune Technica esti aparatul GALLIA care redă ondulafiatiile cele mai naturalei. Dela Universitatea populară U. E. R. Joi 28 Febr. of a 9 jum. seara, d. dr. Ovidiu Alfandaru va vorbi despre «Alcoolism» din cleiul «Maladiile societăţii» Radele Ini Valentino pe ecran Rudolf Walther Fein, a realizat o nouă comedie, uşoară şi amuzantă, interpretată de Mana Pandler, Vivian Gibson, Fritz Kampers şi Hans Junkermann, a cărui acţiune se brodează în jurul ordinului contelui Jerome de Strawik, care interzice senatorilor săi să se căsătorească. „Cei patru draci“ la Filadelfia «Cei patru Draci», noua realizare a lui Friedrich Wilhelm Murnan, care are la bază o nuvelă de Hermann Bang, nn* Jeanet Gaynor lează la Filadelfia cu un suc-* ces incă neînregistrat in cinematograf. Se stie ca Janet Gaynor, una din principalele interprete ale filmului, este originară din Filadelfia După fratele lui Rudy, Albert Valentino, care interpretează rolul principal din filmul «Nebunia tropicelor», iată că şi vărul său, anume Cassio, interpretează rolurile principale din două filme vorbitoare. „La Paiva" D. W. Griffith a terminat noua lui producţie pentru United Artists, intitulată «La Paiva». Interpreţii sunt: Lupe Velez, Yetta Gandel, George Fawcett şi Albert Conti. Scenariul e scris de Karl Vollmoeller, autorul piesei «Miracolul». Acţiunea se petrece in Franta, în epoca celui de-al doilea imperiu. Rolul La Paîva este interpretei de Lupi Vieles. Ce se aude ALPII VENEŢIENI vor constitui cadrul unui mare film pe care-l pregătește celebrul regisor Georg W. Pabst, in colaborare cu Arnold Franck, realizatorul «Muntelui tragic», CARMEN BONI s’ai îmbolnăvit si ea de gripă, astfel încât Augusto Genilla s’a văzut silit sa întrerupă turnarea filmului său «Quartier Latin», după romanul lui Maurice Dekobra, IN SPANIA sunt, după o statistică recentă, aproape 2000 săli de cinematograf. Madridul numără 57, iar Barcelona 70. MADONA DIN TREN a obţinut, în fine, autorizaţia cenzurii germane, de a fi proectat în ţară. Filmul va fi distribuit de D. L. S. IOANA D’ARC, marele film al lui Carl Dreyer, a fost prezentat pentru a doua oară la Kurfürstendamm, din Berlin. VĂDUVA VESELĂ se intitulează al treilea film pe care-l va interpreta Harry Liedtke, pentru D. L. S. (Deutsches Lichtspiel-Syndikat). MADY CHRISTIANS părăsește pentru câtva timp teatrul pentru a debuta pe scena teatrului «Schauspielhaus», unde va interpreta rolul Helenei din opereta «Augustin e vesel». URMAZON, realizatorul filmului «Vera Mirzeva», a murit zilele trecute la Karlsbad. ROBERT LAND, turnează pentru Super-Film din Berlin, un film intitulat «La ce visează fetele» și interpretat de Jeanm Helbiing și Marcel Vilbert Rudolf Valentino RAMPA Opera Naţională In călătorie Continuare din pagina La lângă aceste concerte şi reprezentaţii vor mai ţine prelegeri în săptămâna maghiară la Nürnberg, profesorul dr. Elemér Hantos din Budapesta despre: Drumul spre Europa centrală economică, cu considerarea raporturilor economice ungaro-germane, dr. Alexa Petroviei directorul general al Muzeului de arie faimosse din Budac. pesta va vorbi despre: Aria imoră." Săptămâna ungară la Nürnberg se va term 1na cu concertul dat de corul ceferiștilor unguri. Am dat toate aceste amănunte, cfc opinia publică românească să ia la cunoştinţă ce fac vecinii noştri pentru ca de dânşii să se vorbească cât mai mult în străinătate. Trebuie să se ştie că din an în an statul ungar facce sacrificii tot mrai mari pentru opera de propagandă în străinătate. Nu atât pentru manifestări artistice culturale interne, cât mai mult pentru manifestări artistico-culturacle externe, cheltuieşte guvernul ungar milioane şi milioane. Tendinţa ce o urmăreşte statul ungar prin această a opune naţională in străinătate este de a creşte mereu prestigiul maghiarimei în ţările apusene, ca să se încetăţenească credinţa în Europa că ungurii au elemente de primul rang şi in literatura dramatică şi în artele clasice şi în interpreţii dramelor muzicale. Oare aceste numeroase exemple date de vecinii, noştri nu trebuie să ne scoată şi pe noi din apatie? Nu trebuie oare ca în locul acelor manifestaţiuni sporadice în direcţia aceasta, să organizăm ceva temeinic, după un proiect bine studiat pentru afirmarea românească în străinătate pe teren cultural şi artistic? Trebuie sa avem în evidentă toate talentele româneşti, trebuie sa mobilizăm toate aceste talente pentru o vastă acţiune de manifestare artistică românească în toată Europa. Trebuie luate pe rând ţară după ţară. Corurile româneşti, orchestrele noastre simfonice, Opera Naţională din Bucureşti şi Cluj, marii noştri cântăreţi, violonişti, dirijori, compozitori, trebuiesc convocaţi, consultaţi pentru marea acţiune de afirmare artistică românească în ţările civilizate. Şi e sigur că vom birui şi în această direcţie, începutul l-am putea face organizând schimbul cultural şi artistic între statele micei antante. In privinţa aceasta cel ce scrie aceste rânduri a făcut prima încercare. Am fost la Praga şi la Bratislava şi am câştigat operile de acolo pentru un schimb artistic. Opera Română din cele mai bune elemente din Bucureşti şi Cluj va putea pleca în Aprilie intrăm turneu la Praga, Bratislava, Brno şi Pilsen, iar Opera cehoslovacă din cele mai bune elemente din Bratislvia şi Praga va veni în turneu în România: Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi, Cernăuţi, etc. Opera Română va reprezenta în Cehoslovacia operele româneşti: «Şezătoarea» de Tiberiu Brediceanu şi «Năpasta» de Babin Drăgoi, iar opere, cehoslovacă pe lângă operele lor naţionale. «Mireasa vândută», «Rousalia» va reprezenta baletul «Taina» noua compoziţie a maestrului Oscar Nedba, după textul întocmit de Regina Maria a României. La Praga, vechiul nostru prieten, ministrul Milan Hodza ne-a asigurat tot concursul. Așteaptă numai sa vradă care e concursul efectiv al oficialităței române. începutul dar trebuie să se facă, odată. LEONARD PAUKEROW Un film japonez reportează mare succes la Paris Presa pariziană s’a ocupat în articole elogoaise de un film japonez care rulează pe ecranul noului cinematograf «Studio Diamant». Filmul este intitulat «Jujiro, drumuri cari se’ntretaie», iar realizatorul sau este marele regisor nipon Temosute Kinugasa. I ______ Riftrica femeii Gânduri şi păreri fSshimb de idei între cititorii şi cititoarele ziarului „Rampa") Adevărul e supărător D-rei Zorika, Dragomir Gând am răspuns Elemi 8 prin „Egalitate între sexe nu rr’am gândit a face polemică nici un moment. Incontestabil că femeia e o fiinţă omenească, insă nu se bucură în viaţă de aceleaşi drepturi ca ale bărbatului, drepturile ei fiind limitate; şi mă mărginesc dându-ţi numai un singur exemplu : citeşte unele din legile noastre, de pildă codul civil, şi vei găsi capitole întregi consacrate incapacităţii femeii. Dasemenea, este de necontestat că femeia are misiunea naşterilor, având în vedere că ştiinţa nu a ajuns în forma, cea, mai perfectă de a creia fiinţe omeneşti. „Astăzi femeia cumpără . Această enunţare are diferite moduri de interpretare şi-mi iau permisiunea de a-ţi pune o întrebare eşti bogată ? Te adoră cineva, numai pentru bani ? Este foarte admisibil ca o femeie să fie foare inteligentă în comparaţie cu un bărbat mediocru, însă de aici nu trebuie să exirga, că, în linie generală, bărbaţii sunt mai puţin inteligenţi decât femeile, căci, făcând comparaţie, realitatea va fi din contră numai de partea bărbaţilor, îmi obiectezi apoi • Nu sa întâmplat niciodată ca vreun student să cadă la examen, iar o studentă să treacă . Să expun deci un caz : In iunie, în serie cu mine, la un examen, o domnişoară nu a ştiut mai nimic şi, cu toate că eu am ştiut, eu a luat examenul, iar eu am avut nefericita necesitate să-l mai dau odată. Faimoasa teorie a gravHolţii cade, întrucât, ea numai cu un zâmbet a reuşit să câştige indulgenţa. Cine are mai mult talent„să-l Toni Bidandra sau d-na Lucia Bulandra ? Aici sunt mulţumit a-ţi răspunde că nu sunt eu cont’ petinte să apreciez talentul lor şi se poate ca d-na Bulandra să aibă mut mai mult talent decât d. Toni deşi eu nu am auzit pe nimeni cel puţin până în prezent, să afirme că Toni Bulandra are mai puţin talent decât d-na Bulandra O piesă bună scrisă de o femeie este un fapt foarte îmbucurător, însă, concomitent, la toate teatrele bucureştene se joacă numai piese de autori masculini, deşi în această privinţă nu mai e nevoie de comparaţie. Cât despre finalul celor arătate de mine, fiind cinstit de stimata redactoare, căreia nu am să-i imput nimic, având în vedere extremul sacrificiu ce-l face de a pune la dispoziţia cititorilor o parte din ziarul la care colaborează, mai ales când existenţa unui ziar de specialitate, în ţara noastră, este atât de grea, aşa, cam, alterat sensul, din care reuşea că nu căile spre cămin vor fi închise, ci căile evolutive. C. M. (student) Totul e o minevina Lui Marcelyn Un mic roman şi, totuşi, atât de grozav pentru acel care-l trăieşte... „O iubeşte prea mult ca, fană nici o chezăşie pentru viitor, să cauţi s’o revezi, de vreme ce te mai legeni în speranţa că s'ar mai putea găsi o scuză faptelor ei, când e atât de evident că nu ieri, iubit şi nu ai fost pentru ea decât unul din nenumăratele ei flirturi.. O fiinţă robită de dragoste nu va avea nicodată, capitică, şi chiar unele din defecte le trece cu vederea, cum ai făcut şi d-ta, până când, exasperat, ai ajuns la punctul de a-i face mustrări. Acum e secolul interesului is fiecare are cuvântul „iubesc" în gură, ascunzând însă sau un motiv material, satt urmărind satin, focţia, de a vedea pe alţii prosier*nându-li-se la picioare. Nu eşti singurul care te sbati, în ghiare deziluziilor... Ca fe,meie, aş putea găsi o revanşă în gestul prietenei d-tale la adresa bărbaţilor, dar d-ta poţi avea consolarea că sunt şi femei sincere, sacrificate poate tot, pentru o cochetă, căci, recunoşti singur, de o-obiceiu capriciile plăcândule bărbaţilor, o femeie care iubeşte cu adevărat lipsită insă de rafinament, nu mai prezintă nici un farmec- întâmplare ca a d-tale, în care rolurile sunt schimbate ■ 0 fată se mărită la optsprezece ani. Fim visătoare, idealistă... Soarta-i hărăzeşte un tovarăş de un prozaism spăimântător.. Decepţii grozave... sbucium sufletesc, divorţ... După câtva timp face cunoştinţa unui tânăr de o delicateţe excepţională. Contrastul intre aceşti doi bărbaţi pe cari ia cunoscut... enorm ! Acest tânăr, prin cuvinte simple, printr’o atitudine de nemărginită sinceritate, o face să-i închine toată fiinţa ei, toată comoara de dragoste.. Şi, când credea că viaţa îi mai poate da şi zile senine, îmbătată de privirile lui, în cari nu ar fi, putut vedea nimeni decât dranoste... capătă dovezile ipocriziei lui... Ce i-a rămas de făcut ? Să să resemneze... Intr’o eventuală, revenire atât a, celui pe care l-am menţionat cât şi a prieteniei d-tale, crezi că ar mai putea exista încrederea* ■-.are e baza iubirii ?Nu-ţi mai face iluzii.. cură nu-şi mai face nici GETTA* (Orice impresii, comunicării destăinuiri, întrebări, confidente* destinate acestei rubrici se vor adresa ziarului «Rampa», Strada Sărindar menționându-s® în narantez, pe plic, PENTRU RAMONA». Rochii scurte sau spectacole... gratuite Uite, intri adevăr, nouă bărbaţilor, ne place să vedem rochii cât ce scurte, şi mai scurte chiar decât până la genunchi ! Doar e modern ! Admirăm astfel şi plasticitatea unor rotunjimi magnifice, genunchi cari ar stimula iniţiativele tuturor Rafaelilor şi Titzienilor moderni; în sfârşit, toată lumea femenină şi cea masculina, modernişti şi ultra-modernntii de mâine, vor fi în extaz în faţa frumosului i real, pipăit. Haide, frumoaselor, tăe şi rochile voastre, cât de scurte ! Ne veţi procura marele avantaj al spectacolelor... gratuite. De la finta --------—OXO-—------ Dela Soc. „Tinereţea“ ■iar joi 28 Februarie 1929 orele 9 seara, Societatea culturala «Tinereţea» va ţine a 154-a şezătoare artistico-culturală în sala Ateneului popular «Principele Mihai din Calea Griviţa 56, (abintri de biserica Sf. Voevozi) când va vorbi d. Grigore Trancu-Iaşi, fost ministru, despre : «Eroismul bunătăţii». Vor urma apoi: declamaţii, canto, lectură, comunicări, etc. iar la urmă se va juca «Furtună caşnică» comedie într’un act de d. general Ursake. Sextetul de coarde înstrumentale de sub conducerea d-lui Teodorescu, va cânta câteva bucăţi clasice. Şezători se vor urma regulat în fiecare joi seara.