Rampa, iulie 1929 (Anul 14, nr. 3430-3455)

1929-07-01 / nr. 3430

2 .....—»X» ■ — v­ £' iLel23 M. Americă buni s rezistenţi sLfll OG m. $ i I o n nescro CO bitrezistent «t perfect ______ia spălat m. Americă superi­oară Ul28 Le'30 m. Zeu­r garantat Ia spălat foarte reco­mandabil w32 m. $ i I o n Creț su­perior, foarte reco­mandabil Lel33 m­. Oxford englezesc culori garantate u,34 m. Indian pentru rufărie fin 38 m. Lenet și Muautin francez desene garan­tate lat 80 cm.­­ul42 ul42 m. Percaluri și Stăm­­buri cu desene ga­­rantate la spoht m. I n d i a n supe­rior lat 100 cm. Lei45 m. Zeu­r de cămăşi desene moderne u,49 m. Renforce fin pentru lengerie și trusouri Ul52 m. Zefir englezesc extra rezistent culori ____garantate Le159 m. Gradat superior şi rezistent pentru rufărie bărbătească Le169 m. Maradien impri­mat pentru Rochi lat 100 cm. “69 m. Fular extrafin cu desene moderne “69 m. Opal și Marchi­zei extra fin p. rufă­­rie culori garantate “85 m. Poplină superi­oară cu desene mo­­derne pentru cămăși Ul90 m. PSnză de cear­ceafuri practică foarte rezistentă lat 150cm. “100 ,m. Marchizei p. rechi desene mod. garanta­te lat. 130 cm. Lel125 m. PSnză de cear­ceafuri practică re­zistentă lăt. 200 cm. Ul135 m. PSnză de cear­ceafuri superioară, lăţime 200­­cm. Lei155 m. P­a de cearceafuri superi­oară lăţime 220 cm “190 m. Stofă de lână pură pentru rochii ,culori moderne u,220 m. Olandă verita­bilă lăţime 150 cm. “295 m. Poplin de lână pentru Rochi spe­cialitatea casei “310 m. Olandă veritabilă lăţime 200 cm. “110 “350 m. Toile Tarare francez de mătase, p­ rufărie, dubluri, etc. excepţional de convenabi­l. Crepe de chi­ne englezesc lat 100 cm. perfectă cal­eSiloane şi olănduri france­ze, engleze, belgiene, elveţiene în toate lăţimile Pânzărie, Iu­săn­e, Ciorapi Secţiune specială de Stofe engleze Stofe franceze Stofe moderne de DAME şi BARBAŢI din cele mai renumite fabrici lini cel mai umilit Furnizorul Curţii Regale ORGHIOAN Casă Fondată in anul 1878 DEPOZITARUL Sifoanelor Schroll |Expediem In provincie prin poştă cu ramburs Strada Pânzari, 11 BUCUREŞTI Sect. I iii Un sport frumos este PESCUITUL Undiţe,, bastoane, cârlige, şi alte articole DE PESCUIT la SEMINŢERIA PROCH BUCUREŞTI STRADA EUGEN CARADA, 7 R­ampa primeşte abona­men­te de vilegsatmă cu Lei 100 lunar COPERTA CU VEDETE. — Se înmulţesc revistele ilustrate în mod cu totul neaşteptat. Nu ştiu dacă simptomul e tocmai îmbucu­rător. Mai ales că, de câtva timp, una din ele s’a văzut silită să a­­nunţe prin reclame gigantice că nici un articol nu va mai rămânea neilustrat. Tare mă tem să nu văd mâine o reclamă complimentară care să anunţe că nu mai publică decât ilustraţii, şi că renunţa cu totul la text. Cred că ar avea drep­tate, deplină dreptate. Şi-ar scuti astfel şi cititorii de osteneala de-a mai silabisi complicate sfaturi me­dicale­­sau reţete de frumuseţe şi i-ar lăsa şi pe bieţii săi redactori sa-şi vadă de treabă. Cine ştie ce meserie mult mai folositoare socie­tăţii nu şi-ar găsi ei. Dar ceea ce ţineam să relev aci in mod special e apelul care se face din ce în ce mai mult la ve­detele ecranului ca să furnizeze de material acestor publicaţii pent­­ru cititori cari, de fapt, nu citesc ci privesc. ■: Aproape toate coperţiţe din intimul timp ne-au adus actri­ţe de cinematograf. Şi iată-le a­­cuma pe bietele stele, cari nu mai sunt in stare să atragă spectatori m sălile obscure, atrăgând cititorii de ilustraţii la chioşcurile de zia­­re. Grandeur et decadence... B. CEHAN ^ ^a filmului vorbi­tor, pentru filmul SO­- 1 ,77 Léon Moussinac discută m «11 Humanité» această impor- CULTURA NATIONALA prezintă romanul : Viața minunată a lui Anton Pann de SERGIU DAN şi ROMULUS DIANU De vânzare la toate librăriile Preţul 60 lei. tantă problemă și ajunge la ur­mătoarea concluzie: «Din cau­za dezvoltării rapide pe care a luat-o această descope­rire încăpută pe mâinile indus­triei internaţionale în ultimele luni, partizanii şi adversarii fil­mului vorbitor nu-şi mai apără cu aceeaş tărie poziţiile. Mulţi dintre acei cari nu credeau în noul spectacol al filmului vorbi­tor s’au convertit cu entuziasm: a fost suficient un voiaj la Londra sau vizionarea lui Broadway Me­lody. Lucrul acesta n’are nici o în­semnătate. ^ Am spus dela început că desco­perirea nu e nouă. (Am văzut și auzit mici filme sonore la Gau­­mont, încă în 1921). Dar ceea e nou e aplicarea ei practică şi co­mercială. Am adăugat că ea va creea o nouă formă de spectacol, ale cărei posibiltăţi artistice şi technice nu se pot preciza de pe-acum. In faţa filmului sonor, cu toate greşelile inevitabile debutului, a­­vem dreptul să sperăm. In faţa filmului vorbitor, şi cu toate pri­mele izbânzi, nesiguranţa per­sistă» Io Memoriam Prietenii lui Rudolf Valentino păstrează cu sfinţenie cultul a­­mintirii sale. Duminică 25 iunie a avut loc la biserica Saint-Gervais din Paris un parastas pentru pomenirea de­functului actor. ----------exo---------­VEDETE NOUI Nancy Caroll E o actriţă care şi-a sărbă­torit luna trecută a 18-a ani­versare a naşterii. Frumoasă sărbătoare care a coinerdat şi cu sărbătorirea primului ei succes în film , «Abie’s Irish Rose», (Nunta cu repetiţii) ce­lebra piesă de Anne Nichols, transpusă pe ecran­­de Victor Fleming. Nancy Carrol, socotită astăzi prima dintre ingenuele filmu­lui american, va constitui de­sigur şi pentru publicul româ­nesc aceeaşi plăcută surpriză pe care a constituit-o pentru publicul de peste ocean. Marile depozite de mătăsuri TRIAS" Str. Gabroveni, 2 de preturi, un D Str. Lipscani No. 52 (vis-a-vis de Cinema Lipscani) a pus în vânzare cu mari reduceri bogat asortiment de: CREPE DE CHINE ani şi imprimat, CATIFELE IMPRIMATE, VOILE GEORGETTE, CREPE SATIN, MARQUISETTE, etc.! Cine vrea încălţăminte solidă, elegantă şi cu preţ convenabil să viziteze noul MAGAZIN .X"A. ENGE­R" Str. BARATIEI 28 IN MARGINEA ECRANULUI Rudolph Valentino Nancy Carool speciiaUre et Perne de Paris 3orvey-Club Gorso Brunelle din nou pe ecran Cunoscutul actor englez An­­driew F. Brunelle, care se re­trăsese din cinematograf, va debuta din nou pe ecran In­tr’un rol important din filmul lui Raymond Bernard «Taraka­nova». I 1 Apoi va interpreta rolul prin­cipal dintr’un mare film sonor și vorbitor. ...............OXO ■ Eterna problemă D. W. Griffith a prezentat la cinematograful Max Linder noua sa lucrare «Eterna pro­blemă» interpretată de Jean Hersholt, Phyllis Haver și Belle Benett. -19X0.­ - RAMPA RUBRICA FEMEII Albumul Ramonei Ce ora, ati dori sa vizitaţi? ! «Convorbirea aceasta, — mai explică d-sa — a decurs în urma unei invitaţiuni din parte-mi de a merge la o plajă din împrejuri­mile Capitalei. D-ra X (să-i zicem), susţine cu tărie că sexul frumos comite o crimă, ajutându-se gol, în faţa privirilor poftitoare ale bărbaţi­lor (bineînţeles că d-ra X vrea să înţeleagă în costum de bae). Mirarea mea e cu atât mai mare, cu cât această d-ră a fost hărăzită de la natură cu im corp mai mult decât frumos şi nici­decum diformat, după cum trebuia să fi fost, după modul cum pleda această urmaşă a Evei, întreb deci: dacă aceasta este o crimă (după concepţia d-rei X). Eu am îndrăzneala să afirm că: a-ţi arăta un corp frumos, bine’n­ţeles dacă-l posezi, este o mândrie şi nu o crimă». Răspunsurile Joi 4 Iulie. Rio cu unicul bulevard de pe globi «o reprezentantă a sexului fru-Rio cu unicul bulevard de pe globi «o­re şi unde se găseşte corespondentul­­mos», dr. d. Paul Einhorn, pe care-l in­vidiez». Geralda socoate «că întrebarea ar necesita un răspuns mai larg.» Căci «cine nu doreşte să călăto­rească şi să cunoască cât mai mult? Eu, de pildă, aş dori să cu­nosc nu numai tot globul pămân­tesc, dar chiar şi planeta Mart" Curios, nu? Insă visurile tineretului sunt hi­mere. Totuşi, am şi eu o preferinţă. Aş vrea să cun­osc oraşul natal al tenorului Arnoldo Georgewsky. In ce timp? N’aşi putea spune decât când aş şti cam unde vine acel oraş. Poate că cineva mi-ar face acest mare serviciu. Dragi cetitori, de la cine să aştept răspunsul?» E O CRIMĂ SĂ TE ARĂŢI PE PLAJE IN COSTUM DE BAE? - iată întrebarea ce-o pune cititorul cere iscăleşte Regamfin. Şi şi-o sprijină pe o convorbire avuta cu se primesc pană Publicăm astăi ultimele răspun­suri la această întrebare. Dolores ne iniţiază într’o taină sfâşietoare: «Doresc să văd Arcachon-ul, coi­ful acela minunat al Franţei, un­de razele soarelui vor bronza faţa acelui ce m­i-e atât de drag, să văd valurile înfuriate izbindu-se de ţărm, asemenea durerilor ce lo­vesc atât de greu sufletul meu ! Voiu vedea poate odată frumosul Arcachon, dar posibil niciodată pe acela de care mă desparte pra­gul raiului şi iadului pământesc : căsătoria. El este al alteia şi nu m’aş gândi vreodată să i-l iau. Poate îl iubim amândouă la fel : dreptul e însă al soţiei. Eu mă mulţumesc cu suferinţa şi cu a­­mintirea zilei de 22 Maiu. De-ar şti el ! Dar e departe şi nu se va mai întoarce în ţară». Costel Marinescu ne descrie ast­fel obiectul visurilor sale : «splen­didul oraş San­ Remo din sudul Italiei, situat la marginea Medite­­ranei. «Ferit de curenţi prin aşezare«« sa geografică, având o plaje ad­mirabilă, se fac băi încontinuu, şi vara, ca şi iarna. Natura a fost cât se poate de darnică cu această lo­calitate, presărând flori exotice pe toate colinele, formând un colţi­şor sublim de raiu. Din profunzim­ea aromată de flori încă nemaivăzute la noi din cauza climei, care acolo le prieşte, şi dintre frumoşii cocotieri, curmali şi cactuşi, îşi ridică mândră frun­tea câte o vilă, care adăposteşte fericiţi localnici şi vizitatori. Ni­mic nu e mai plăcut, decât să pleci de aici în mijlocul iernii geroase, când pomii sunt absolut goi, să te găseşti acolo în admirabila prive­lişte, unde ochiul nu se mai satu­ră privind, unde parfumul flori­lor te îmbată ca cel mai tare vin şi unde sufletul se înalţă parcă, divinizând pe atotputernicul pen­tru creaţia sa incomparabilă». Luzia se întreabă : «Care om, chiar din frageda copilărie, n’a dorit să părăsească hotarele locu­lui în care se născuse? Chiar dacă nu în altă ţară, în alt oraş, sau, cel puţin, într’un sat oarecare... Fiecare simte curiozitatea de a cunoaşte necunoscutul, care i se pare ca ceva supranatural, de pe alte tărâmuri... Şi, odată satisfă­cută curiozitatea, vrea să cunoas­că altă succesiune de privelişti. Ţăranul, dintr’o cătună îndepăr­tată, ieşind pentru prima dată din bârlogul său, la oraş, întâiu, îl sperie, apoi devine curios, după care îi ia locul obişnuinţa... Dar vad că m’am întrecut cu vorba....Ce oraş aş vrea să văd? Ei, aş vrea să văd multe dar... — «Chiriac n’are parale!...» şi lehamite sunt nevoit să rămân, deocamdată, aici... Mi-ar place foarte mult — mă­car odată în viaţa mea — să mă găsesc la Veneţia, oraşul gondole­lor, porumbeilor, mozaicului, do­gilor şi, în fine, al lunilor de mie­re... Aţi ghicit, sunt tânăr, dornic de viaţă!... Necunoscutul mă ispiteş­te...­­...Mă veţi întreba: «De unde ştii că acesta e cel mai frumos oraş?..» Am văzut mai toate oraşele mari şi mici ale pământului, şi mi-a plăcut mai mult Veneţia, fiindcă... le văzusem la cinematograf... Nu, aşa că nu-i mult?...» Lui Tud­orel îi zboară gândul departe... foarte departe: «Mulţi, foarte mulţi, vor fi cu siguranţă pentru Paris, sau Nea­­poli; vă rog să mă credeţi că, au ales din auzite, eu prefer Rio de Janeiro şi aci mai jos vă voiu spu­ne pentru ce prefer înaintea Pa­risului şi al Neapolului pe Rio de J­aneiro. La Paris e acelaş stil de con­strucţii, aceleaşi pretutindeni, a­­celeaşi culori de edificii cenuşii, şi veşnic sgomotos. E frumos,­­ dar gălăgia prea mare din el te face să-l urăşti. Neapoli! Cel cu cerul senin, pe care Italienii şi-l cântă prin miile de canzonete, e murdar, murdar în toată puterea cuvântului, deşi ceilalţi Italieni din alte districte zic cu toată ardoarea lor: — Vidi Napoli, e puoi mori! Credeţi-mă, e frumos, dar mur­dar. Un paradox real. Acum, voiu reveni la Rio de Ja­neiro. Parisul e numit «oraşul-lumină», Napoli cu cel mai frumos cer. Rio de Janeiro e oraşul-soare şi cu drept cuvânt are pentru ce să­­ se zică aşa. La Rio este cel mai frumos bu­levard de pe glob, şi cred că nu exagerez deloc. Inchipuiţi-vă dv. 40 de km. pe marginea mării, cu luminăţia a­­giorno şi pe deasupra palmieri — palmieri toţi de aceiaşi înălţime — şi la stânga lui plaja, unde se scaldă lumea ziua, cât şi noaptea: acolo e singurul loc unde te poţi plimba pe străzi în costum de bae, într’un peignoir; e locul luminii selecte a Rio-ului. Acest bulevard e faimoasa Avenida Beira-Mar. In Februarie e carnavalul ; a­­cest carnaval este neînchipuit de frumos, mai ales pentru noi ro­mânii, cari nu avem astfel de de­monstraţii pe străzi. Carnavalul e cea mai straşnică distracţie pen­tru ei. Toată lumea, mic şi mare, n’are decât o singură dorinţă: de a petrece. E doar carnavalul. Am fost acum cinci ani şi cred că, la anul, voiu fi iar la Rio, în Corespondenţa filmului ALBERT. — Rolul principal este interpretat de Joan Craw­ford. Ea este soţia lui Douglas­­Jimier. JACK. — Lya de Putty a fil­mat prima dată sub regia lui Joe May, interpretând un rol din fil­mul «Monumentul Indian». Din distribuţia cestui film au mai fă­cut parte: Mia May, soţia regiso­­rului, şi Bernhard Götzke. A. I. BR. — Wilhelm Dieterle este căsătorit. Primul film regi­­sat de Joseph von Sternberg este necunoscut la noi. Rolul lui Sieg­­frid din «Nibelungii» este inter­pretat de Paul Richter. EDUARD & CHARLES.­­ Cu ocazia prezentării noului său film, «Citylights», cred că se vor relua mai multe din comediile sale. • ROSE MARIE. — Charles Far­­rel s’a născut în anul 1995, la East Walpool. Ivan Petrovitsch s’a născut la Novi-Sad, în Serbia. Ii puteţi scrie pe adresa : Ber­­lin-Schmargen­dorf, Forbienbech­­strasse, 56-a. ELLI W.—Ramon Novarro, se află incognito în Germania. Lui Ernst Verebes puteţi să-i scriţi în germană, pe adersa: Berlin- Wilmersdorf, Emser Str. 16. LELIA. — Louis Ralph s’a năs­cut la Graz, în 17 August 1884- Locueşte în Berlin-Wilmersdorf, Helmstedter, 20-aSOFIA. — Dacă doriţi să obţi­neţi un autograf, e necesar să alăturaţi scrisorii şi o fotografie împreună cu un plic de retour, francat. Werner Pittshall a mu­rit în urma unui accident de au­tomobil. BERTRAND. — Tom Mix s’a născut la 6 August 1881, în El Pa­­so-Tecas. După informaţiunile noastre, nu, are alt nume. Christa Tordy s’a născut la Bremen. Ea este azi Doamna Har­ry Liedtke. Numele ei de domni­şoară este Dr. în phil. Chaneliese Uhh­orn. CONTELE. — Data naşterii lui Maria Pandler ne este necunoscu­­tă. Ii puteţi scrie lui Fred Soim pe numele Robert Castle. Paramount Studio Hollywood, California. Nils Asther, United Artists Studio, Hollywood, OLGA. — Lîl Dago­ver s’a năs­cut pe insula Java. Cu toate ace­stea ea este germană, după cetă­țenia tatălui ei. Nu va pot da nici relaţie asupra lui Ceterin. ----- ' ITOO ”i. Moravuri din zilele noastre Pentru Crinoleine Bleue Prietenă necunoscută­, am simţit o plăcere cu adevărat sufletească citindu-ţi rândurile adresate mie. Şi această plăcere, mi-ai pro­dus-o, nu prin faptul că mi-ai a­­rătat că există între noi comunita­te de idei, sau­­prin faptul că mi-ai măgulit amorul propriu (precum sar putea spune), afirmând că am dreptate, ci din cauză că... în sfârşit am fost înţeles, în sfârşit sa găsit cineva... şi încă o femeie, ca­re m’a înţeles Ajunsesem să mi se spună că «sunt greşit în părerile mele» că sunt «parţial»... cu sexul meu şi altele. Pe mine mă dor acestea şi mă dor prin faptul că nu pot răs­­prunde, aşa cum trebue, acelora ari îmi scriau, să arăt ceea ce în­ţelegeam eu şi ceea ce înţelegeau Apăream, ca un duşman al fe­meii, ca un om fără suflet şi-mi părea rău că am pornit să arăt cum este lumea de astăzi. Şi ce trebuia să arăt: calităţi sau defecte? Să aduc laudă materialismului care a transformat până şi sufle­tele tinerilor şi tinerelor, cari în­totdeauna erau mai mult sau mai puţin idealişti, nu puteam, căci mi-aş fi călcat pe conştiinţă, deşi din punct de vedere practic, al vieţii de toate zilele în timpurile de astăzi, trebue să fii materialist. Să descriu... femeia cum trebue să fie, sau cum este? Sigur că rea­­litatea„, că moravurile de astăzi, mau reeoicat... pe mine... om bă­­trân... obişnuit cu altfel de tim­puri,... cu altfel de oameni..­. Şi deaceea am scris ceeace am scris. Şi acum, pentrucă mă’ntrebi, şi pentru că eşti ultima căreia-i voiu mai răspunde pe aceasta cale, — am ajuns la convingerea că nu e bine să răspunzi... anonimelor, şi pentru că. nu vreau să mi se poată imputa de către cineva, vreodată, că n’am satisfăcut curiozitatea u­­nei domnişoare, îţi răspundi da, am văzut lumina zilei într’o pri­măvară a unui an când s’au în­­tâmplat evenimente mari.. ce mult este de atunci... şi viaţa fru­moasă, ideală, din munţii Moldo­vei precum şi murmurul Bistriţei unde am copilărit... îmi lipsesc acum. * ' Poate că din această cauză mă frământă gânduri negre. Noi, moldovenii, avem imprimat o parte din caracterul sravilor.~ visători... romantici... mistici și, din această ceruza, suntem greu înţeleşi. rr -- | Timpurile nu ne mai permit să fim astfel. .1 MAXIMILIEN CRIŞEANU P. S. — Aş fi vrut ca această scrisoare să ți-o adresez d-tale, în plic închis, căci m ai făcut să mă spovedesc... ' Vina publicității o ai d-ta care m’ai... provocat să-ți răspund ast­fel. oxo-------- Florence Vidor și Adolphe Menjon la Paris Florence Vidor și Adolphe Men­­jon, cele două mari vedete ale companiei Paramount se află din nou la Paris. O nonă descoperim John Boles S’a descoperit un nou parte­ner pentru Laura la Plante. El se numeşte John Boles şi va a­­pare în «Ultimul avertisment». ----------exp---------­„Sprengbagger 1010“ Korval Samborsky, marele actor rus şi tragedianul Hein­rich George, va juca într’un film al companiei Terra intitu­lat «Sprengbagger 1010». --------—oxo----------■ Consolare De când am citit că mai există o fiinţă care suferă şi simte la fel ca mine, starea mea generală s’a schimbat mult în bine, şi marea noastră mângâietoare — speranţa — s’a strecurat cu încredere în sufletul meu până atunci neînchi­puit de îndurerat. Inima mea a simţit cea mai su­blimă alinare. Nu, nu mai sunt singură. Cât de mare consolare! M’ai înţeles mai mult decât nădăj­duiam... ! Eu nu m’am julâns că voiu muri poate mai repede decât alţii, după cum a înţeles «Anfin-Buzău»; mi-am plâns singurătatea, dorul de a fi iubită şi marea părere de rău că sunt bolnavă. De moarte nu mi-e frică, nici de veşnicia ei. Toţi trecem prin lungul şir de cli­pe al vremii şi, cu toţii, ajungem la acelaş rezultat. Cu toate că sunt bolnavă ireme­diabil, totuş sunt de un optimism care miră de multe ori şi pe doc­tori.­­ De acum un far strălucitor în sufletul meu; acest far eşti d-ta, Rufi. Jalea nu mă mai cuprinde atât de des; mă simt alta. In iubire nu mai cred, căci şi eu, la fel ca d-ta, am avut o mare deziluzie de pe urma căreia sunt bolnavă; totuşi o doresc, o divinizez ca pe ceva sfânt, imaculat, inexistent. Iţi mulţumesc mult pentru fru­moasele d-tale rânduri şi chiar da­că nu ne vom cunoaşte niciodată, pentru mine rămâi prietenul meu. Sau... poate mi-ai scris aşa de frumos pentru că ai înţeles că sunt frumoasă?! Te înşeli. LISETTE SECARESCU Pentru Rufi Nici o deosebire Pentru Viorica le faceţi sexului un temeiu, întru imputările ce tare nu au nici cât structura sufletească, atât la bărbat cât şi la femeie, e aceeaş­­i am fi nedrepţi dacă am pune în spinarea unuia mai mult decât în a celuilalt. Şi de o parte şi de alta sunt slăbiciuni, dar bineînţeles în raport cu gradul de perfecţiune. . Sunt cazuri destul de frecvente când femeia maschează numai iu­birea sa fata de bărbatul care în adevăr o iubeşte şi cred că nu gre­şesc dacă afirm că bărbatul pre­zintă­ mai multă statornicie în iu­bire decât femeia. Să vă dau exemplul meu. Am cunoscut o fiinţă care căuta cai orice preţ sa-şi asigure un viitor. La început, e drept, am crezut că mă iubeşte şi am început s'o iu­besc şi eu, dar mai pe urma am constatat ca doar interesul, îi dicta atitudini de afecţiune. Am fost nevoit s’o abandonez, î­dreptându-mi privirile în altă parte, şi ea a rămas să încerce cu degetul şi alte ape. Vedeţi clar că nu aveţi dreptate Toţi suntem făcuţi din acelaş aluat. VIOREL -exo- ­ „Căsnicii sălbatice1" Arthur Bergen, excelentul regizor german, va înscena un film intitulat «Căsnicii sălba­­­tice».

Next