Rampa, iulie 1929 (Anul 14, nr. 3430-3455)
1929-07-01 / nr. 3430
2 .....—»X» ■ — v £' iLel23 M. Americă buni s rezistenţi sLfll OG m. $ i I o n nescro CO bitrezistent «t perfect ______ia spălat m. Americă superioară Ul28 Le'30 m. Zeur garantat Ia spălat foarte recomandabil w32 m. $ i I o n Creț superior, foarte recomandabil Lel33 m. Oxford englezesc culori garantate u,34 m. Indian pentru rufărie fin 38 m. Lenet și Muautin francez desene garantate lat 80 cm.ul42 ul42 m. Percaluri și Stămburi cu desene garantate la spoht m. I n d i a n superior lat 100 cm. Lei45 m. Zeur de cămăşi desene moderne u,49 m. Renforce fin pentru lengerie și trusouri Ul52 m. Zefir englezesc extra rezistent culori ____garantate Le159 m. Gradat superior şi rezistent pentru rufărie bărbătească Le169 m. Maradien imprimat pentru Rochi lat 100 cm. “69 m. Fular extrafin cu desene moderne “69 m. Opal și Marchizei extra fin p. rufărie culori garantate “85 m. Poplină superioară cu desene moderne pentru cămăși Ul90 m. PSnză de cearceafuri practică foarte rezistentă lat 150cm. “100 ,m. Marchizei p. rechi desene mod. garantate lat. 130 cm. Lel125 m. PSnză de cearceafuri practică rezistentă lăt. 200 cm. Ul135 m. PSnză de cearceafuri superioară, lăţime 200cm. Lei155 m. Pa de cearceafuri superioară lăţime 220 cm “190 m. Stofă de lână pură pentru rochii ,culori moderne u,220 m. Olandă veritabilă lăţime 150 cm. “295 m. Poplin de lână pentru Rochi specialitatea casei “310 m. Olandă veritabilă lăţime 200 cm. “110 “350 m. Toile Tarare francez de mătase, p rufărie, dubluri, etc. excepţional de convenabil. Crepe de chine englezesc lat 100 cm. perfectă caleSiloane şi olănduri franceze, engleze, belgiene, elveţiene în toate lăţimile Pânzărie, Iusăne, Ciorapi Secţiune specială de Stofe engleze Stofe franceze Stofe moderne de DAME şi BARBAŢI din cele mai renumite fabrici lini cel mai umilit Furnizorul Curţii Regale ORGHIOAN Casă Fondată in anul 1878 DEPOZITARUL Sifoanelor Schroll |Expediem In provincie prin poştă cu ramburs Strada Pânzari, 11 BUCUREŞTI Sect. I iii Un sport frumos este PESCUITUL Undiţe,, bastoane, cârlige, şi alte articole DE PESCUIT la SEMINŢERIA PROCH BUCUREŞTI STRADA EUGEN CARADA, 7 Rampa primeşte abonamente de vilegsatmă cu Lei 100 lunar COPERTA CU VEDETE. — Se înmulţesc revistele ilustrate în mod cu totul neaşteptat. Nu ştiu dacă simptomul e tocmai îmbucurător. Mai ales că, de câtva timp, una din ele s’a văzut silită să anunţe prin reclame gigantice că nici un articol nu va mai rămânea neilustrat. Tare mă tem să nu văd mâine o reclamă complimentară care să anunţe că nu mai publică decât ilustraţii, şi că renunţa cu totul la text. Cred că ar avea dreptate, deplină dreptate. Şi-ar scuti astfel şi cititorii de osteneala de-a mai silabisi complicate sfaturi medicalesau reţete de frumuseţe şi i-ar lăsa şi pe bieţii săi redactori sa-şi vadă de treabă. Cine ştie ce meserie mult mai folositoare societăţii nu şi-ar găsi ei. Dar ceea ce ţineam să relev aci in mod special e apelul care se face din ce în ce mai mult la vedetele ecranului ca să furnizeze de material acestor publicaţii pentru cititori cari, de fapt, nu citesc ci privesc. ■: Aproape toate coperţiţe din intimul timp ne-au adus actriţe de cinematograf. Şi iată-le acuma pe bietele stele, cari nu mai sunt in stare să atragă spectatori m sălile obscure, atrăgând cititorii de ilustraţii la chioşcurile de ziare. Grandeur et decadence... B. CEHAN ^ ^a filmului vorbitor, pentru filmul SO- 1 ,77 Léon Moussinac discută m «11 Humanité» această impor- CULTURA NATIONALA prezintă romanul : Viața minunată a lui Anton Pann de SERGIU DAN şi ROMULUS DIANU De vânzare la toate librăriile Preţul 60 lei. tantă problemă și ajunge la următoarea concluzie: «Din cauza dezvoltării rapide pe care a luat-o această descoperire încăpută pe mâinile industriei internaţionale în ultimele luni, partizanii şi adversarii filmului vorbitor nu-şi mai apără cu aceeaş tărie poziţiile. Mulţi dintre acei cari nu credeau în noul spectacol al filmului vorbitor s’au convertit cu entuziasm: a fost suficient un voiaj la Londra sau vizionarea lui Broadway Melody. Lucrul acesta n’are nici o însemnătate. ^ Am spus dela început că descoperirea nu e nouă. (Am văzut și auzit mici filme sonore la Gaumont, încă în 1921). Dar ceea e nou e aplicarea ei practică şi comercială. Am adăugat că ea va creea o nouă formă de spectacol, ale cărei posibiltăţi artistice şi technice nu se pot preciza de pe-acum. In faţa filmului sonor, cu toate greşelile inevitabile debutului, avem dreptul să sperăm. In faţa filmului vorbitor, şi cu toate primele izbânzi, nesiguranţa persistă» Io Memoriam Prietenii lui Rudolf Valentino păstrează cu sfinţenie cultul amintirii sale. Duminică 25 iunie a avut loc la biserica Saint-Gervais din Paris un parastas pentru pomenirea defunctului actor. ----------exo---------VEDETE NOUI Nancy Caroll E o actriţă care şi-a sărbătorit luna trecută a 18-a aniversare a naşterii. Frumoasă sărbătoare care a coinerdat şi cu sărbătorirea primului ei succes în film , «Abie’s Irish Rose», (Nunta cu repetiţii) celebra piesă de Anne Nichols, transpusă pe ecrande Victor Fleming. Nancy Carrol, socotită astăzi prima dintre ingenuele filmului american, va constitui desigur şi pentru publicul românesc aceeaşi plăcută surpriză pe care a constituit-o pentru publicul de peste ocean. Marile depozite de mătăsuri TRIAS" Str. Gabroveni, 2 de preturi, un D Str. Lipscani No. 52 (vis-a-vis de Cinema Lipscani) a pus în vânzare cu mari reduceri bogat asortiment de: CREPE DE CHINE ani şi imprimat, CATIFELE IMPRIMATE, VOILE GEORGETTE, CREPE SATIN, MARQUISETTE, etc.! Cine vrea încălţăminte solidă, elegantă şi cu preţ convenabil să viziteze noul MAGAZIN .X"A. ENGER" Str. BARATIEI 28 IN MARGINEA ECRANULUI Rudolph Valentino Nancy Carool speciiaUre et Perne de Paris 3orvey-Club Gorso Brunelle din nou pe ecran Cunoscutul actor englez Andriew F. Brunelle, care se retrăsese din cinematograf, va debuta din nou pe ecran Intr’un rol important din filmul lui Raymond Bernard «Tarakanova». I 1 Apoi va interpreta rolul principal dintr’un mare film sonor și vorbitor. ...............OXO ■ Eterna problemă D. W. Griffith a prezentat la cinematograful Max Linder noua sa lucrare «Eterna problemă» interpretată de Jean Hersholt, Phyllis Haver și Belle Benett. -19X0. - RAMPA RUBRICA FEMEII Albumul Ramonei Ce ora, ati dori sa vizitaţi? ! «Convorbirea aceasta, — mai explică d-sa — a decurs în urma unei invitaţiuni din parte-mi de a merge la o plajă din împrejurimile Capitalei. D-ra X (să-i zicem), susţine cu tărie că sexul frumos comite o crimă, ajutându-se gol, în faţa privirilor poftitoare ale bărbaţilor (bineînţeles că d-ra X vrea să înţeleagă în costum de bae). Mirarea mea e cu atât mai mare, cu cât această d-ră a fost hărăzită de la natură cu im corp mai mult decât frumos şi nicidecum diformat, după cum trebuia să fi fost, după modul cum pleda această urmaşă a Evei, întreb deci: dacă aceasta este o crimă (după concepţia d-rei X). Eu am îndrăzneala să afirm că: a-ţi arăta un corp frumos, bine’nţeles dacă-l posezi, este o mândrie şi nu o crimă». Răspunsurile Joi 4 Iulie. Rio cu unicul bulevard de pe globi «o reprezentantă a sexului fru-Rio cu unicul bulevard de pe globi «ore şi unde se găseşte corespondentulmos», dr. d. Paul Einhorn, pe care-l invidiez». Geralda socoate «că întrebarea ar necesita un răspuns mai larg.» Căci «cine nu doreşte să călătorească şi să cunoască cât mai mult? Eu, de pildă, aş dori să cunosc nu numai tot globul pământesc, dar chiar şi planeta Mart" Curios, nu? Insă visurile tineretului sunt himere. Totuşi, am şi eu o preferinţă. Aş vrea să cunosc oraşul natal al tenorului Arnoldo Georgewsky. In ce timp? N’aşi putea spune decât când aş şti cam unde vine acel oraş. Poate că cineva mi-ar face acest mare serviciu. Dragi cetitori, de la cine să aştept răspunsul?» E O CRIMĂ SĂ TE ARĂŢI PE PLAJE IN COSTUM DE BAE? - iată întrebarea ce-o pune cititorul cere iscăleşte Regamfin. Şi şi-o sprijină pe o convorbire avuta cu se primesc pană Publicăm astăi ultimele răspunsuri la această întrebare. Dolores ne iniţiază într’o taină sfâşietoare: «Doresc să văd Arcachon-ul, coiful acela minunat al Franţei, unde razele soarelui vor bronza faţa acelui ce mi-e atât de drag, să văd valurile înfuriate izbindu-se de ţărm, asemenea durerilor ce lovesc atât de greu sufletul meu ! Voiu vedea poate odată frumosul Arcachon, dar posibil niciodată pe acela de care mă desparte pragul raiului şi iadului pământesc : căsătoria. El este al alteia şi nu m’aş gândi vreodată să i-l iau. Poate îl iubim amândouă la fel : dreptul e însă al soţiei. Eu mă mulţumesc cu suferinţa şi cu amintirea zilei de 22 Maiu. De-ar şti el ! Dar e departe şi nu se va mai întoarce în ţară». Costel Marinescu ne descrie astfel obiectul visurilor sale : «splendidul oraş San Remo din sudul Italiei, situat la marginea Mediteranei. «Ferit de curenţi prin aşezare«« sa geografică, având o plaje admirabilă, se fac băi încontinuu, şi vara, ca şi iarna. Natura a fost cât se poate de darnică cu această localitate, presărând flori exotice pe toate colinele, formând un colţişor sublim de raiu. Din profunzimea aromată de flori încă nemaivăzute la noi din cauza climei, care acolo le prieşte, şi dintre frumoşii cocotieri, curmali şi cactuşi, îşi ridică mândră fruntea câte o vilă, care adăposteşte fericiţi localnici şi vizitatori. Nimic nu e mai plăcut, decât să pleci de aici în mijlocul iernii geroase, când pomii sunt absolut goi, să te găseşti acolo în admirabila privelişte, unde ochiul nu se mai satură privind, unde parfumul florilor te îmbată ca cel mai tare vin şi unde sufletul se înalţă parcă, divinizând pe atotputernicul pentru creaţia sa incomparabilă». Luzia se întreabă : «Care om, chiar din frageda copilărie, n’a dorit să părăsească hotarele locului în care se născuse? Chiar dacă nu în altă ţară, în alt oraş, sau, cel puţin, într’un sat oarecare... Fiecare simte curiozitatea de a cunoaşte necunoscutul, care i se pare ca ceva supranatural, de pe alte tărâmuri... Şi, odată satisfăcută curiozitatea, vrea să cunoască altă succesiune de privelişti. Ţăranul, dintr’o cătună îndepărtată, ieşind pentru prima dată din bârlogul său, la oraş, întâiu, îl sperie, apoi devine curios, după care îi ia locul obişnuinţa... Dar vad că m’am întrecut cu vorba....Ce oraş aş vrea să văd? Ei, aş vrea să văd multe dar... — «Chiriac n’are parale!...» şi lehamite sunt nevoit să rămân, deocamdată, aici... Mi-ar place foarte mult — măcar odată în viaţa mea — să mă găsesc la Veneţia, oraşul gondolelor, porumbeilor, mozaicului, dogilor şi, în fine, al lunilor de miere... Aţi ghicit, sunt tânăr, dornic de viaţă!... Necunoscutul mă ispiteşte......Mă veţi întreba: «De unde ştii că acesta e cel mai frumos oraş?..» Am văzut mai toate oraşele mari şi mici ale pământului, şi mi-a plăcut mai mult Veneţia, fiindcă... le văzusem la cinematograf... Nu, aşa că nu-i mult?...» Lui Tudorel îi zboară gândul departe... foarte departe: «Mulţi, foarte mulţi, vor fi cu siguranţă pentru Paris, sau Neapoli; vă rog să mă credeţi că, au ales din auzite, eu prefer Rio de Janeiro şi aci mai jos vă voiu spune pentru ce prefer înaintea Parisului şi al Neapolului pe Rio de Janeiro. La Paris e acelaş stil de construcţii, aceleaşi pretutindeni, aceleaşi culori de edificii cenuşii, şi veşnic sgomotos. E frumos, dar gălăgia prea mare din el te face să-l urăşti. Neapoli! Cel cu cerul senin, pe care Italienii şi-l cântă prin miile de canzonete, e murdar, murdar în toată puterea cuvântului, deşi ceilalţi Italieni din alte districte zic cu toată ardoarea lor: — Vidi Napoli, e puoi mori! Credeţi-mă, e frumos, dar murdar. Un paradox real. Acum, voiu reveni la Rio de Janeiro. Parisul e numit «oraşul-lumină», Napoli cu cel mai frumos cer. Rio de Janeiro e oraşul-soare şi cu drept cuvânt are pentru ce să se zică aşa. La Rio este cel mai frumos bulevard de pe glob, şi cred că nu exagerez deloc. Inchipuiţi-vă dv. 40 de km. pe marginea mării, cu luminăţia agiorno şi pe deasupra palmieri — palmieri toţi de aceiaşi înălţime — şi la stânga lui plaja, unde se scaldă lumea ziua, cât şi noaptea: acolo e singurul loc unde te poţi plimba pe străzi în costum de bae, într’un peignoir; e locul luminii selecte a Rio-ului. Acest bulevard e faimoasa Avenida Beira-Mar. In Februarie e carnavalul ; acest carnaval este neînchipuit de frumos, mai ales pentru noi românii, cari nu avem astfel de demonstraţii pe străzi. Carnavalul e cea mai straşnică distracţie pentru ei. Toată lumea, mic şi mare, n’are decât o singură dorinţă: de a petrece. E doar carnavalul. Am fost acum cinci ani şi cred că, la anul, voiu fi iar la Rio, în Corespondenţa filmului ALBERT. — Rolul principal este interpretat de Joan Crawford. Ea este soţia lui DouglasJimier. JACK. — Lya de Putty a filmat prima dată sub regia lui Joe May, interpretând un rol din filmul «Monumentul Indian». Din distribuţia cestui film au mai făcut parte: Mia May, soţia regisorului, şi Bernhard Götzke. A. I. BR. — Wilhelm Dieterle este căsătorit. Primul film regisat de Joseph von Sternberg este necunoscut la noi. Rolul lui Siegfrid din «Nibelungii» este interpretat de Paul Richter. EDUARD & CHARLES. Cu ocazia prezentării noului său film, «Citylights», cred că se vor relua mai multe din comediile sale. • ROSE MARIE. — Charles Farrel s’a născut în anul 1995, la East Walpool. Ivan Petrovitsch s’a născut la Novi-Sad, în Serbia. Ii puteţi scrie pe adresa : Berlin-Schmargendorf, Forbienbechstrasse, 56-a. ELLI W.—Ramon Novarro, se află incognito în Germania. Lui Ernst Verebes puteţi să-i scriţi în germană, pe adersa: Berlin- Wilmersdorf, Emser Str. 16. LELIA. — Louis Ralph s’a născut la Graz, în 17 August 1884- Locueşte în Berlin-Wilmersdorf, Helmstedter, 20-aSOFIA. — Dacă doriţi să obţineţi un autograf, e necesar să alăturaţi scrisorii şi o fotografie împreună cu un plic de retour, francat. Werner Pittshall a murit în urma unui accident de automobil. BERTRAND. — Tom Mix s’a născut la 6 August 1881, în El Paso-Tecas. După informaţiunile noastre, nu, are alt nume. Christa Tordy s’a născut la Bremen. Ea este azi Doamna Harry Liedtke. Numele ei de domnişoară este Dr. în phil. Chaneliese Uhhorn. CONTELE. — Data naşterii lui Maria Pandler ne este necunoscută. Ii puteţi scrie lui Fred Soim pe numele Robert Castle. Paramount Studio Hollywood, California. Nils Asther, United Artists Studio, Hollywood, OLGA. — Lîl Dagover s’a născut pe insula Java. Cu toate acestea ea este germană, după cetățenia tatălui ei. Nu va pot da nici relaţie asupra lui Ceterin. ----- ' ITOO ”i. Moravuri din zilele noastre Pentru Crinoleine Bleue Prietenă necunoscută, am simţit o plăcere cu adevărat sufletească citindu-ţi rândurile adresate mie. Şi această plăcere, mi-ai produs-o, nu prin faptul că mi-ai arătat că există între noi comunitate de idei, sauprin faptul că mi-ai măgulit amorul propriu (precum sar putea spune), afirmând că am dreptate, ci din cauză că... în sfârşit am fost înţeles, în sfârşit sa găsit cineva... şi încă o femeie, care m’a înţeles Ajunsesem să mi se spună că «sunt greşit în părerile mele» că sunt «parţial»... cu sexul meu şi altele. Pe mine mă dor acestea şi mă dor prin faptul că nu pot răsprunde, aşa cum trebue, acelora ari îmi scriau, să arăt ceea ce înţelegeam eu şi ceea ce înţelegeau Apăream, ca un duşman al femeii, ca un om fără suflet şi-mi părea rău că am pornit să arăt cum este lumea de astăzi. Şi ce trebuia să arăt: calităţi sau defecte? Să aduc laudă materialismului care a transformat până şi sufletele tinerilor şi tinerelor, cari întotdeauna erau mai mult sau mai puţin idealişti, nu puteam, căci mi-aş fi călcat pe conştiinţă, deşi din punct de vedere practic, al vieţii de toate zilele în timpurile de astăzi, trebue să fii materialist. Să descriu... femeia cum trebue să fie, sau cum este? Sigur că realitatea„, că moravurile de astăzi, mau reeoicat... pe mine... om bătrân... obişnuit cu altfel de timpuri,... cu altfel de oameni... Şi deaceea am scris ceeace am scris. Şi acum, pentrucă mă’ntrebi, şi pentru că eşti ultima căreia-i voiu mai răspunde pe aceasta cale, — am ajuns la convingerea că nu e bine să răspunzi... anonimelor, şi pentru că. nu vreau să mi se poată imputa de către cineva, vreodată, că n’am satisfăcut curiozitatea unei domnişoare, îţi răspundi da, am văzut lumina zilei într’o primăvară a unui an când s’au întâmplat evenimente mari.. ce mult este de atunci... şi viaţa frumoasă, ideală, din munţii Moldovei precum şi murmurul Bistriţei unde am copilărit... îmi lipsesc acum. * ' Poate că din această cauză mă frământă gânduri negre. Noi, moldovenii, avem imprimat o parte din caracterul sravilor.~ visători... romantici... mistici și, din această ceruza, suntem greu înţeleşi. rr -- | Timpurile nu ne mai permit să fim astfel. .1 MAXIMILIEN CRIŞEANU P. S. — Aş fi vrut ca această scrisoare să ți-o adresez d-tale, în plic închis, căci m ai făcut să mă spovedesc... ' Vina publicității o ai d-ta care m’ai... provocat să-ți răspund astfel. oxo-------- Florence Vidor și Adolphe Menjon la Paris Florence Vidor și Adolphe Menjon, cele două mari vedete ale companiei Paramount se află din nou la Paris. O nonă descoperim John Boles S’a descoperit un nou partener pentru Laura la Plante. El se numeşte John Boles şi va apare în «Ultimul avertisment». ----------exp---------„Sprengbagger 1010“ Korval Samborsky, marele actor rus şi tragedianul Heinrich George, va juca într’un film al companiei Terra intitulat «Sprengbagger 1010». --------—oxo----------■ Consolare De când am citit că mai există o fiinţă care suferă şi simte la fel ca mine, starea mea generală s’a schimbat mult în bine, şi marea noastră mângâietoare — speranţa — s’a strecurat cu încredere în sufletul meu până atunci neînchipuit de îndurerat. Inima mea a simţit cea mai sublimă alinare. Nu, nu mai sunt singură. Cât de mare consolare! M’ai înţeles mai mult decât nădăjduiam... ! Eu nu m’am julâns că voiu muri poate mai repede decât alţii, după cum a înţeles «Anfin-Buzău»; mi-am plâns singurătatea, dorul de a fi iubită şi marea părere de rău că sunt bolnavă. De moarte nu mi-e frică, nici de veşnicia ei. Toţi trecem prin lungul şir de clipe al vremii şi, cu toţii, ajungem la acelaş rezultat. Cu toate că sunt bolnavă iremediabil, totuş sunt de un optimism care miră de multe ori şi pe doctori. De acum un far strălucitor în sufletul meu; acest far eşti d-ta, Rufi. Jalea nu mă mai cuprinde atât de des; mă simt alta. In iubire nu mai cred, căci şi eu, la fel ca d-ta, am avut o mare deziluzie de pe urma căreia sunt bolnavă; totuşi o doresc, o divinizez ca pe ceva sfânt, imaculat, inexistent. Iţi mulţumesc mult pentru frumoasele d-tale rânduri şi chiar dacă nu ne vom cunoaşte niciodată, pentru mine rămâi prietenul meu. Sau... poate mi-ai scris aşa de frumos pentru că ai înţeles că sunt frumoasă?! Te înşeli. LISETTE SECARESCU Pentru Rufi Nici o deosebire Pentru Viorica le faceţi sexului un temeiu, întru imputările ce tare nu au nici cât structura sufletească, atât la bărbat cât şi la femeie, e aceeaşi am fi nedrepţi dacă am pune în spinarea unuia mai mult decât în a celuilalt. Şi de o parte şi de alta sunt slăbiciuni, dar bineînţeles în raport cu gradul de perfecţiune. . Sunt cazuri destul de frecvente când femeia maschează numai iubirea sa fata de bărbatul care în adevăr o iubeşte şi cred că nu greşesc dacă afirm că bărbatul prezintă mai multă statornicie în iubire decât femeia. Să vă dau exemplul meu. Am cunoscut o fiinţă care căuta cai orice preţ sa-şi asigure un viitor. La început, e drept, am crezut că mă iubeşte şi am început s'o iubesc şi eu, dar mai pe urma am constatat ca doar interesul, îi dicta atitudini de afecţiune. Am fost nevoit s’o abandonez, îdreptându-mi privirile în altă parte, şi ea a rămas să încerce cu degetul şi alte ape. Vedeţi clar că nu aveţi dreptate Toţi suntem făcuţi din acelaş aluat. VIOREL -exo- „Căsnicii sălbatice1" Arthur Bergen, excelentul regizor german, va înscena un film intitulat «Căsnicii sălbatice».