Rampa, august 1929 (Anul 14, nr. 3456-3482)
1929-08-01 / nr. 3456
ANUL XIV, No. 343© BBBMMWBMWBWWMMMMfI1 I nr 1T.£Hggl REDACȚIA. ADMINISTRAŢIA Şl ATELIERELE gRAFICE STRADA SĂRINDAR, T lltMON (W/M ■anaMiOMU >n1mfc> 8MWW MgAlurt* M ©rkn«M • *WM > * IB lf<l» BtVUM «Rampa» anunţă că s-ar fi depus pe biuroul Camerei, din iniţiativă parlamentară, proectul pentru înfiinţarea unei Casse a Culturii Poporului. Nu putem şti, dacă nu cumva, în avalanşa de proecte ce se votează, acum, în doi timpi şi trei mişcări, cel menţionat mai sus nu va fi dichisit ca iuţeală, înlăturându-se cu totul discuţia fermentatoare de soluţii practice, sau dacă nu se va împotmoli chiar, amânânduse pe altă dată votarea lui. Proecţul, chiar aşa cum a fost schiţat, merită o atentă cercetare, deoarece deschide destule luminişuri interesante, şi înmugureşte unele soluţii peste care nu se va putea trece cândva cu uşurinţă. In haosul care sporeşte într’una, se face tot mai simfita nevoia de-a se creia o instituţiune viabilă, care să coordoneze şi să tuteleze întreaga activitate culturală ce se desfăşoară în masse şi pentru masse. Trebue pusă odată stavilă desmatului botezat pompos sau inconştient «ofensivă culturală», desmăţ care a irosit până acum destule energii, şi a pompat de peste tot subvenţii şi iar subvenţii. Cum se va închega acest important organism, şi mai ales cum va funcţiona, rămâne fireşte de discutat — cu obiectivitate şi competinţă bineînţeles. In articolaşul acesta ţinem să relevăm un singur obiectiv, dintre cele ce se înmănunchiază în urzeala interesantului proect de lege, recent depus la Cameră. Viitoarea Cassă a Culturii Poporului va urmări în primul rând, coordonarea activităţii tuturor societăţilor de educaţie şi cultură pentru popor. Iată un fel care merită o deosebita atenţiune ! Avem astăzi numeroase asociaţii — cine le mai ştie oare numărul ? — urmărind în fond aceeaşi şi aceiaşi ţintă : ridicarea nivelului cultural al masselor. Din puzderia de societăţi răspândite pe întreg cuprinsul ţării, trei patru dacă activează cu folos , celelalte vegetează de la întemeiere chiar, înfăptuiesc adevărate comedii, ori pun beţe în roate celor înzestraţi cu pricepere, cu tragere de inimă şi modestie. Nu odată am cerut, dela război încoace, să se controleze activitatea acestor «ciuperci» cre au tot răsărit după câteun ropot de ploaie bugetară, să fie fie cât posibil înmănunchiate într’un vast organism, iar dacă svâcnește cumva teama de tutela oficială, atunci să se înlesnească și sa se precipite federalizarea a câtorva măcar, dintre cele cu activitate mai largă, rodnică şi precisă. (Ne gândim în special la »Liga culturală», la «Astra» şi la «Fundaţia Regele Mihai»). ’Ambiţii sadea — ambiţii tragicomice mai întotdeauna, — au împiedecat şi împiedică o conlucrare a societăţilor cultural-diatriotice. Puzderia de comitete sar de Ion Dongorezi desfiinţa atunci, o droaie de brezae culturale ar fi trimise la vatră, izvoare de câştig sigur şi lesnicios ar secătui, trambuline înălţate, cu grijă şi abilitate ar fi ieşite peste noapte ! Un loc, chiar şi mai codaş, în comitetul unei societăţi culturale, işi dă între altele posibilitatea să te înfrupţi din fondurile secrete ale primăriilor, prefecturilor şi ministerelor, să-ţi faci vânt în politică, şi să te însori cu zestre mare, întovărăşiţi, deci, şi pe cât posibil contopiţi organic societăţile culturale viabile, îndrumaţi-le activitatea şi ajutaji-le odată efectiv ! Numai aşa vor putea contribui şi ele la desfăşurarea ofensivei de cultură naţională, ofensivă, de care ne-am bătut şi ne batem joc, pentru că nu-i putem dibui nici ţinta ultimă şi nici strategia proprie. Altminteri se va pierde zadarnic ca şi până acum : timp, energie şi banul public. In sfârşit, proectul ce s’a prea făcut aşteptat a fost depus deunăzi la Cameră , când oare se va preface în lege, şi mai cu seamă când va prinde a funcţiona noua instituție . 'why,. , r.v. Director: SCARLAT FRODA Annibale Betrone la Paris Marele artist italian Annibale Bretone se află actualmente la Paris. Bretonne este un mare prieten al Franţei. El va crea în stagiunea viitoare la Roma „Marius şi „Melo’” ----------0X0--------- O nouă operetă de Oskar Strauss Oskar Strauss a început compunerea nouii sale operete «Fotoliul 47», pe un libret inspirat de celebra piesă a lui Verneuil. Din cuşca sufletului PENTRU CE MĂ IUBEŞTI ? Bob, pluteşte în nori de fericire. De două cutii, în fiecare după amiază, frumoasa, doamnă Popescu îi vizitează garsoniera, unde timp de două ore, îşi frământă cu el, toate senzaţiile celei mai definitive iubiri. Şi Bob, care e un sentimental autentic, era cu atât mai fericit cu cât îşi dădea eseanţa că d-na Ionescu, deşi e măritată cu un om destul de bine şi cu o situaţie demnă de invidiat, preţuieşte mai mult îmbrăţişările lui. . Intr’una din zile, Bob se adresă iubitei lui: _ Dragă, pentru ce mă iubeşti tu pe mine? _Dar nu te iubesc deloc!... îmi înşel numai bărbatul cu tine! ADULTER Domnul lorgu, în vârstă de 60 de ani şi extrem de bogat e căsătorit cu Marcela, care pe drept cuvânt poate fi numită «jumătatea» lui, întrucât are numai 30 de ani. Marcela însă, având în vedere vârsta lui lorgu, pentru demonstraţiile sentimentale a recurs la gentileţea lui Puiu, un tânăr vânjos de 25 de ani. Şi totul mergea de minune până într’o zi când un prieten ii spuse lui lorgu că Marcela îl înşeală. Fără să mai stea pe gânduri, lorguse duse acasă şi deschizând uşa odăii de culcare, se convinse de toată cruzimea adevărului: Marcela era in brațele lui Puiu, lorgu, vânăt de mânie se răsti spre rivalul său: — Domnule!Unul dintre noi doi e de prisos! Dsx Marcela intervine brusc: — Eu nu sunt de părerea tal CONSEQUENTA Legaturile dintre Stelian si Marcela până la punctul unde au ajuns puteau fi numite platonice, însă numai până ailaltăeri seara când într'un elan pătimaş, Stelian o luă pe Marioara în braţe acoperindu-i trupul de sărutări concrete, pline de pasiune. — N'aş fi crezut niciodată că ai să te porţi aşa cu mine!... protestă ingenuu Marioara. Pentru ce? — Fiindcă îmi spuneai că respecți toate femeile. — Firește!.. Eu am fost totdeauna consequent spuselor mele!... Respect toate femeile în general, dar pe niciuna în particular! JIU Ce se poate vedea de la 4 la 30 August la Salzburg Programul amănunţit al festivalurilor dela Salzburg. — Max Reinhardt Fritz Busch, — Clemens Krauss $1 Franz Kalk la Salzburg După cum am anunţat, Duminică 4 August se deschide le Salzburg seria spectacolelor festive care în anul acesta vor avea o strălucire deosebită. Din cauză că Max Reinhardt este anul acesta foarte ocupat la München, unde au loc de asemenea reprezentaţii festive nu se va da la Salzburg nici o premieră de teatru programul fiind consacrat aproape în întregime muzicei. TEATRUL Totuşi vor avea loc, ca şi în anii trecuţi, reprezentaţii teatrale cu «Jedermann» (un oarecare) de regretatul poet Hugo von Hofmannsthal. Această capodoperă se joacă de ani de zile cu un inepuizabil succes în cadrul festivalurilor de la Salzburg în înscenarea lui Max Reinhardt şi cu Alexandru Moissi în rolul titular. Piesa este numită chiar de autor «Un spectacol al morţii omului bogat». Muzica de scenă a fost compusă anume pentru Reinhardt de compozitorul Einar Nilson. In afară de acest spectacol de dramă vor avea loc şi reprezentaţii de operă. Se vor monta numai trei opere şi anume «Don Juan», operă în două acte de W. A. Mozart, «Cavalerul Rozelor», operă comică în trei acte de Hugo von Hofmansthal, muzica de Richard Strauss şi «Fidelio» operă în două acte de L. van Beethoven. «Don Juan» se cântă sub direcţiunea muzicală a lui Franz Schalk fostul director al Operii din Viena. Direcţia descenă o are faimosul regisor de operă Lothar Wallerstein iar decorurile sunt opera lui Oscar Stinard. Tot Schalk dirijează şi spectacolele cu «Fidelio», înscenat tot de Wallenstein decorurile fiind schiţate de Clemens Holzmeister. Noul director al Operei de stat din Viena, Clemens Krauss va dirija «Cavalerul rozelor» care va fi înscenat de Wallenstein în decorurile profesorului Alfred Roller care va executa decorurile şi pentru spectacolele acestei opere şi la Bucureşti. Orhestra acestor spectacole este alcătuită din membrii Filarmonicii din Viena iar ansamblul e alcătuit de protagoniştii Operii de stat din Viena. Spectacolele cu «Jedermann» au Ioc în curtea Catedralei şi în caz de ploaie la «Festspielhaus» unde au Ioc şi spectacolele de operă. Iată şi ordinea acestor spectacole : «Jedermann» se joacă în zilele de Duminică 4, Miercuri 7, Duminică 11, Marfia 13, Joi 15, Sâmbătă 17, Miercuri 21, Vineri 23, Duminică 25 şi Marţi 27 August. «Don Juan» se cântă în zilele de 6, 10, 14, 22, 28 August; «Fidelio» la 8, 18 şi 26 August ; «Cavalerul rozelor» la 12, 16, 20, 24 şi 30 August. CONCERTELE In cadrul spectacolelor festive vor avea loc şi o serie de interesante concerte între cam patru concerte religioase cu «Dnvid de penitente» de Mozart, «Stabat Maler» de P. Cornelius, «Requiemul» de Mozart şi «Misa în do minor» de Mozart. Primele trei concerte sunt dirijate de Joseph Messner şi ultimul de Bernhard Paumgartner. Deasemenea vor avea loc trei concerte de muzică de cameră la «Mozarthaus» date de soprana Ethel Hayden (New-York) , «Quartettul maghiar» cu Ernst von Dohnanyi la pian şi de Donald Pirnie (New-York). Orhestra Filarmonică din Viena anunță opt concerte simfonice cu următoarele programe : Un concert «Haydn-Mozart» la 5 August sub conducerea lui Franz Schalk. Un concert de maeștrii germani la 9 August sub conducerea lui Fritz Busch (Dresda). Un festival Johann Strauss la 14 August dirijat de Clemens Krauss. . Un festival Mozart dirijat de Tirk von Dohnanyi (Budapesta) 15 August. Un festival de muzică austriacă dirijat de Clemens Krauss (19 August).. Un concert de muzică rusă dirijat de B. Paumgartner (21 August). Un festival Beethoven-Bruckner dirijat de Schalk (25 August). Ciclul se încheie cu un festival Richard Strauss dirijat de Clemens Krauss (29 August). In afară de acest ciclu mai au loc patru concerte de serenade mozartiene date de orchestra filarmonică din Viena sub conducerea lui B. Paumgartner în curtea reşedinţei arhiepiscopale. In fine, Duminică 18 August va avea loc şi un festival extraordinar dat de orchestra filarmonică din Viena sub conducerea lui Paul Kerby (Londra). Programul cuprinde suita «Mult sgomot pentru nimic» de Korngold, «Enigma Variations» de Elgar, «Ucenicul vrăjitor» de Ducas, «Fontane di Roma» de O. Pespighi și «Londonerry air» de P. Graniger, Max Reinhardt 1 L Nu mai glumi, dom’le de NIGON Totdeauna am avut oroare de cluburi. Iată pentru ce : In Primul rând, cluburile sunt ca nişte uzine, în care fumul de tutun e mai des ca o ceaţă. Eu sunt fumător pasionat, dar detest să aspir fumul altora. In al doilea rând, cluburile din Bucureşti, afară de câteva excepţii,sunt simple tripouri. Rişti să stai cot la cot cu aprodul dela cutare minister, cu ţarul dela restaurant, sau cu bărbierul. Ori numai agreabil nu poate fi ca odată cu mirosul îmbâcsit al tutunului să aspiri şi duhoarea acră de năduşeală a jucătorilor din jurul tău. In al treilea rând, nu-mi plac cluburile pentru că sunt băiat frumos şi am mare noroc în dragoste.... Şi e lucru ştiut : Cine câştigă în dragoste, pierde la carii... De aceea, în toată cariera mea nocturnă, n am călcat pragul cluburilor decât de două ori,şi,a" treia oară,deunăzi, " V Stăm la Elysée cu prietenul meu Gogu, mare amator de șmeude-fer, curse și alte jocuri tot atăt de puțin distractive. Pe la ora două, Gogu îmi zice : — Hai să dăm o raită la citită... — Mi-e lene... — Hai, să vezi ce amuzant e... — Eu nu joc cărți... — N’ai nevoie să joci... Tu n’ai decât să priveşti !.. Te asigur că vei face cunoştinţă cu o mulţime de tipuri foarte interesante... Dacă stai o oră la tripou, îţi asigur şapte foiletoane la Rampa... Asigurările lui nu au tentat, şi peste câteva minute intrăm într’un club care reprezenta... organizaţia colorată a unui partid politic. Garderobierul, îl salută reverențios pe Gogu, iar pe mine mămăsoară cu ochi cercetători: — Domnul ?.. Gogu, simte de datoria lui să-mi ia apărarea : — E cu mine !.. . • — Bine,dar dumneaui nu poate intra în club !.. N’are parte membru !.. La noi ştiţi prea bine că e foarte mare strictețe !.. Nu poate pătrunde absolut nicio persoană străină, dacă n’are carte de membru !.. — Cum Vra se zică nu pot intra în Club întreb eu minat. Garderobierul îmi răspunde demn : — Ba nu N’am vrut să spun așa ceva !.. Dar nu puteţi intra în club până nu aveţi cartea de membru... — Şi ?.. _ ** — Şi cartea de membru v’o pot libera eu imediat !.. îmi spuneţi, vă rog numai numele dvs... . ... După câteva minute intram în sala de joc... In jurul unei mese, zeci de necunoscuţi cu feţe, transpirate.. .şi nerase, tremurau în , mâini năduşite fire de os în toate culorile... Un domn gros, și îngrozitor de chel, s’a ridicat în picioare și și-a prelins ..degetul arătătorpe chelie, alunecându-1 spre frunte. In aceeaș clipă un val de broboane, de nădușală se escunseră pe jos... Un alt domn, vru să ocupe locul domnului gros și chel :i ■w £ 10KM A " —* Cum o să fie liber ? !.. Nu cumva crezi că sunt fraier cu cioc Eu pierd astă seară peste 600 de lei !.. Trebue să mă refac !.. In aceeaş clipă, crupierul, un ala puţin fonf şi puţin peltic anunţă calm şi sonor : — Două mii patru sute la bancă !.. Un băiat tânăr — cam de vreo 25 de ani — Puţin blond, puţin bubos, puţin antipatic, cu puţină vată galbenă în ureche şi cu ochii puţin injectaţi se repezi strigând : — Banco ! Domnul cel gras şi chel îi zice : Nu se poate !.. N’ai bani ! — Ba am !— Arată-i ! .— Uite !.. Şi tânărul scoase din buzunar un bulgăre de hârtii de biîncă în care se intrevea violetul ţărăncuţelor şi albastrul sutelor.. . — Bine !.. Se aprobă ! ;• Şi,crupierul împărţi cărţile... . . Domnul cel, tânăr, cu vocea tremurânda zisei — Garte ! — Nouă, • bobocule !.. răspunse râzând cu poftă donmul gros şi chel... iul de bani, dar vai ! când crupierul îi numără, văzu că nu era decât 1200 de lei. — Mai scoate 1200 de lei că banco-ul era de 2400 !.. — N’am!.. Ăştia erau toţi banii care-i mai aveam !.. Domnul cel chel făcu explozie : — Hoţule !.. Pungăşiile !.. Escrocule !.. Să nu termai prind pe aicea că-ţi rup picioarele !.. Eşi afară !.. Huoooo !.. Tânărul, zăpăcit, o luă la fugă şi în pragul uşei, zărindu-ma pe mine — o figură complect străină localului — mi se adresă zâmbind: Dă-l dracului de borţos !.. Aşa glumeşte el totdeauna cu mine !.. Fritz Massari la Metropol , Fritz Massari a semnat contractul care o leagă pentru viitoarea stagiune de Teatrul Metropol din Berlin. La Bad Gastein s’a dat o adevărată luptă între Saltenburg şi Barnovsky, cunoscuţii oameni de teatru ai Berlinului, în jurul marei cântăreţe şi actriţe. Fritzi Massari va crea rolul Caterinei Ila într’o operetă de Beda şi Herzer. Nu se știe încă tânăru] gyârli la o masă bulgăr cine compune muzica. -L Fiica lui Wallace dansatoare Ultima noutate londoneză este apariţia pe scena music-hall-ului Palace a domnişoarei Nellie Wallace, fiica celebrului scriitor. Nellie Wallace a declarat presei că nu se mulţumeşte să fie numai fiica tatălui său, ci doreşte să-şi cucerească singură un nume. -oxo- Saccesnl Josephine! Baker in America de Snd Iosephine Baker face furori în America de Sud. Revista neagră în care apare acolo, obţine strălucitoare succese. Apariţia celebrei negrese a provocat indignarea catolicilor cari o anatemizează prin ziarele lor. Preşedintele Argentinei s’a convins de visul de lipsa de pudoare a marei dansatoare, lucru pe care l-a declarat apoi în mod public. Dar Iosephine Baker scrie că acelaş preşedinte a declarat imorală şi opera Aida... Iosephine Baker, care nu proectase decât un turneu de trei luni, şi l-a prelungit cu încă trei. De la Buenos Aires, unde şi-a început triumfala cucerire a Americei de Sud, a plecat la Montevideo. De-aci se va reîntoarce la Buenos pentru cincisprezece zile. Va veni apoi rândul Braziliei. După aceasta Josephine Baker se va reîntoarce în Europa. Prima etapă va fi Hamburg, unde va da 30 de reprezentării. De-acolo se reîntoarce în fine la Paris, unde începe în Februarie repetiţiile nouii sale reviste la Palace, ca vedetă alături de Mistinguette.--------xox------ O carte despre România In editura Revue Mondiale a apărut volumul „Roumanie Terre Latine” de d-l Peytain de Faubres. Eu un studiu instructiv asupra României a politicei sale interne asupra raporturilor cu Franţa, cu Italia ,şi cu Sovietele. ———xox———— Dn TOlnm al dansatoarei Karsavina Se anunță ca celebra balerină Thamar Karsavina va publica în curând un volum de amintiri. Acest volum va apare în toamnă la Londra. Taman, Karsavina Adrien Rapal şi Herriot Adrien Raynal cunoscutul compozitor francez şi director al revistei «Le Violoncelle», anunţă un studiu intitulat «Falsul Beethoven al domnului Herriot». IJOI 1 AUGUST 1929 abonamentele IN TARA Trei luni ........................................Cu 300 Șase luni , • • • • ....... » OOO Un an....................... •.............. ■ tooo IN STRĂINĂTATE DUBLU Abonament*!« •• platesc înainta la 1 aau la 13 ala tlaoftral luni George Mihail Zamfirescu 09 ADRIAN MANI© Autorul piesei «DomnişoaraNastasia» e unul dintre acei in care nădăjduim noutate artei dramatice româneşti. Dacă aţi cazut, aşa cum se cuvenea aceasta piesă la lumina teatrului Bulandra — nu aţi uitat impresia de puternică personalitate pe care o învedera această piesă _ şi nici originalitatea subiectului. George Mihail Zamfirescu scria un .^5a.tru n0li — pentru că are calităţile unui adevărat scriitor, şi înainta ^pe un tărâm nou _ PejMr,i că in teatrul românesc zugrăvea în culori sobre şi energice drama mahalalelor orăşeneşti. Piesa avea mari calităţi teatrale in desfăşurarea acfiniei, avea însă şi acele calităţi literare — in aşa zisul stil — cu care autorul jongla. A fost o adevărată minune faptul că dialectul de periferie cu bogate resurse de humor, descoperite şi întrebuinţate până la clasicism de marele Caragiale, poate fi mânuit de un tânăr cu atâta măestrie încât să dea fulgere de dramă. «Tânăr» înseamnă însă în ziua de azi un om care munceşte mai mult ca mulţi bătrâni — pentru ca să trăiască în toate zilele, şi azi când existenţa abia se poate ţine din toată munca — e uimitoare puterea unui asemenea scriitor care fiind şi slujbaş găseşte totuşi timp rupt nopţii — pentru ca să ne dea alte opere literare. Teatrul Naţional a primit de curând piesa cea nouă «Sam» a aceluiaş tânăr. Dar nu despre aceasta ţineam să însemn câteva rânduri, ci despre măruntul fapt de o mare importanţă numirea d-lui George Mihail Zamfirescu director de scenă la Teatrul Naţional din Cernăuţi. Post mic şi nepolitic dar care capătă o deosebită importanţă şi chiar o strălucire nouă, atunci când este ocupat de un autor dramatic. Cred că teatrul din Cernăuţi a fost câştigat atunci când alt dramaturg Victor Ion Popa autorul «Ciutei» şi-a închinat puterea de muncă unui asemenea post în care se cere înainte de toate hărnicie şi bun simţ dramatic. Teatrele de provincie se fălesc cu vremea de faptul că pentru un an sau pentru mai mulţi — un scriitor de teatru se alătură cu tot sufletul şi cu toată inteligenţa la munca actorilor. Cred chiar că şu adevăratul regizor nu trebuie să fie decât calităţi de autor. Dar acest stagiu în Bucovina al colegului nostru George Mihail Zamfirescu poate fi folositor nu numai teatrului căruia îi dă autorul inteligenţa sa pricepătoare , ci şi autorului căruia teatrul îi dă experienţa sa ca un fericitîndemn de inspiraţie nouă. Sânt convins că numai acei tineri autori care trec şi prin munca din teatru pot să progreseze spre marile creaţiuni pe care toţi le nădăjduim. Şi regia e drumul cel bun. Rutina acestei meserii se poate câştiga repede în ce priveşte calităţile superficiale, dar perfecţiunea nu o poate ajunge decât un talent înăscut, de aceia suntem convinşi că teatrul Cernăuţului regretând absenţa lui Victor Popa, va şti să folosească mai mult pe autorul aplaudatal scenei din Bucureti. Cernăutul va avea astfel prilejul să menţie o flamură de cultură terfelită de alte teatre unde minţi înguste au scoborît şi reporter şi regie — dezinteresând publicul căruia nu îi mai rămâne decât să ocolească scenele cu deficite morale. Iată de ce urăm autorului ce pleacă la muncă tot sporul, şi cele mai frumoase roade, căci nu se duce să strângă economii şi să facă avere, ci cel mult când va avea vreme liberă să ne scrie teatru bun pentru teatru.___ însemnări Aspecte pariziana Rotonda“ $1 „Cupola“ 99 Montparnass-ul îşi deschide ani-I în fiecare seară. Geme mai ales pile cu cele două cafenele situa- i de străini. Fiindcă primul popaste una în faţa celeilalte. «Ro- I în Montparnasse este la Rotondă, tonda» îşi are tradiţia şi istoricul ei.. Scriitorul, intelectualul, demimondena în curs de lansare, găseau la Rotondă şi loc şi atmosferă... Localul era în fiecare seară plin. Din toate colţurile Parisului, veneau aici reprezentanţii cei mai autorizaţi ai literelor şi ai artei. Aici se puteau vedea exemplarele cele mai curioase de oameni. De la junele cu bucle şi lavalieră până la femeia încărcată cu bijuterii, sclipitoare în bogăţia ei, luau loc la mese, în cafeneaua cu atmosfera stranie, şi senzuală totodată. «Rotonde» de astăzi s’a schimbat. Nu mai e cuibul bohemiei. Deasupra urlă furios un jazz neutru americani. Un bar s-a înfiinţat la etaj, şi în fiecare seară, instrumentele îşi trimit mugetul la parter. Nu mai vin literaţii la «Rotondă»... Localul e boicotat de lumea literilor. Patronul a fost, descoperit... Era un agent poliţienesc, şi cu prilejul a două scandaluri — fiindcă şi ele fac parte integrantă din local — a denunţat pe zurbagii... Drept pedeapsă pentru că a ţinut ca rufele să nu se spele în familie, scritorii au întins anatema asupra localului... Dar la Rotondă nu mai vin nici femeile in perspectivă de a deveni stele ale demimondului. Rarele exemplare de frumuseţi catalogate parcă la mese, sunt străine, proaspete... Rotonda e plină De acolo e perspectiva întregu- lui Montparnas, din faţa Rotondei ai priveliştea întreagă a vieţei de cartier... Şi a vieţei americanizate... • ■ i i'tgjwii In Jocul junelor car© veneau aici ca să-şi găsească norocul, Rotonda adăposteşte azi o colecţie de mumii... Sunt femei de mult trecute de cincizeci de ani, cu feţele sbârcite, cu ochii injectaţi de seva nopţilor pierdute cu trupurile deşălate, şi îmbrăcate cu tot ce moda produce mai elegant... Sunt matroanele, cari vin la Rotondă în vânătoare după tineri cari n’au mâncat în seara aceea şi cari n’au pentru un bilet de metro... Le vezi instalate, una câte una, la mese, cu urechile ciulite, cu ochii atenţi la uşi, gata sa dea atacul la apariţia celui dintâi june. Hîi ’ nică! Sunt cele mai bune cliente ale localului şi chelnerii au grija lor. Când pe una din uşi a intrat figura visată cândva, ochii se îndreaptă către el. E măsurat din cap până în picioare. E învăluit în priviri cam de car mai lascive, priviri ce sfredelesc şi imobilizează. Tânărul care trece nepăsător printre mese, e oprit de vreun chelner. , - «Domnule, vă roagă doamna... * ’ — «Pe mine ? — «Da. — «Dar nici n’o cunosc... — «Şi totuşi doamna vă roagă să-i faceţi cinstea să luafi o fină. — «Regret dar nu am timp. — «In cazul acesta vă transmit oferta doamnei... Depinde de tânărul căruia i se adresează oferta, ca să privească femeia şi să primească sugestia clientului. In cazul când ezită, chelnerul are sistem propriu de a momi victima. Nu lipseşte nici insinuarea la ureche : — «Plăteşte bine... Şi totuşi nimeni nu se revoltă, nimeni lui face scandal. Parisul e atât de mare şi are atâtea vietăţi !... Visa-a-vis e «cupola». Localul pare — dar numai în aparenţă — ceva mai select. In realitate, clientele de celebrul celor de la «Rotondă» sunt şi aici, după cum sunt şi străini, şi tinerii cari îşi caută un culcuş peste noapte. Barul Cupolei e mai căutat. E vecinic plin. E acolo un du-te vino care nu încetează decât în zorii zilei, când Montparnas-ul aruncă afară, în răcoarea flimineței, trupuri fără vlagă, biete epave... Din americanii cari au intrat seara în frac, și în joben, n’au mai rămas decât manechine târâte de colo până colo de către madonele Parisului, flori veștede, cu surâsul artificial și cu buzele dornice să sărute tuberoze...A. DUMBRAVEANU