Rampa, august 1929 (Anul 14, nr. 3456-3482)

1929-08-01 / nr. 3456

■ Un monument lui Leonard — Când va avea foc Inaugurarea —­ Opera sculptorului O. Han e complect terminată şi n’aşteap­­tă decât împlinirea formalită­ţilor de rigoare pentru a obţine autorizaţia şi a fi instalat în grădina Cişmigiu. Cum însă, în plină vacant®­ mulţi dintre camarzii artişti şi prieteni ai lui Leonard, sunt plecaţi din Bucureşti, subscrişii membri ai Comitetului de ini­ţiativă, hotărîm să m­uânăm so­lemnitatea desvelirei pentru la toamnă. Instalarea se va face zilele acestea, de îndată ce au­­torităţile în drept vor da cuve­nita autorizare şi monumentul va rămâne acoperit până în ziua desvelirei care va fi fixa­tă şi anunţată din timp în toamna. p. Preşedintele Sindicatului artiştilor dramatici şi lirici din România, Ionel Ţăran» Const. Tănase, Preşedintele Soc. «Scena», A. de Herz, vice-preşedin­­tele Soc. Autorilor dramatici români. • «sp­ion Marin Sadoveanu, in­spector g-ral al Teatrelor. Scarlat Froda, Directorul ziarului Rampa». ‘Ruş­ăm slă­bitor pe domnii A­­genţi teatrali mai jos natali, s« să trimită cât mai neînh­it­­, ■ dicatului Artiştilor Dramatici şi Lirici, listele ce li s’au încredinţat pentru subscripţia la monumentul lui N. Leonard, urmând a fi de­­puse Comitetului iniţiator spre descărcare . Lista No. 7 Libr. The Bucur. Lista No­. 15 d-lui Goldstein. Lista No. 25 d-lui Tamastu. Lista No. 29 d-lui Frochi Sta­­nislav. * Lista No. 33 d-lui St. Lupan propr. Teatrului. Lista No. 38 d-lui A­chil Paras­­entrescu. Suma din urmă lei 183.363 Lista d-lui I. Zărnescu, agenfia teatrala C. Lung­u Mihail Ionescu 20 Iei;’ Gheorghe Băcanu 20; loan Zărnescu 100; V. Georgescu 20; A. G. Ne­­gulici 50; I. M. Manica­­nus 100; Dr. Meieru 20; Preot E. G. Moisescu 10; Jean B. Bărdeanu 100; Emanuel Dimitriu 100; I. C. Jinga 20; Locot. Bă­lu M. 20; Ap. Concoli 20; B. Tutuianu 20; George Ștefănescu 20; Ion D. Vi­­d­anu 20; Al. Bobescu 20; Un admirator 20; Eugi V. Geissler 20; Indescifra­bil 50; Nicu Nicolaescu 20; Maior Pop­­in­ 20 ; A. Dancovici 4­1; :­­rini­escu 40 lei. Total lei Total Iei 890 Cronica spectacolelor de vară La Elite. „A la fonie“ revisti în 8 tablouri de Nicon-Nican Călătorul subţire care debarcă în Paris altfel decât cu un bae­­becker m mână, ci cu un bagaj bine alcătuit din ce-ţi poate oferi frumuseţea spirtuală parisiană, ameţit de zgomotul asurzitor al F°lies­ Bergerului şi blazat de ezihipa de nuduri ia drumul spre Place Blanche, la bătrânul şi in­­teatru «Les Deux Anes». Aici nu sunt decoruri­­ decât caricaturi spirituale — nici balet, ci numai femei nostime, dar se cultivă în schimb «bătrânul spi­rit francez». Aci Jules Moy, gras ca Bărcă­­nescu, urcă pe scenă cu pălăria pe cap şi ca la el acasă, impro­vizează la pian şi se acompaniază cântând, face catiserie cu spec­tatorii şi enguelează publicul. . Şansonetişti din vremuri bune, şi rataţi care nu mai au decât spirit joacă o revistă scrisă de ei, dar care e parcă improvizată a­­tunci, cu aluzii imediate şi spi­rit subţire. Aminteam bolta aceasta încă de acum un an, când ingenioşii Nicon-Nican, au realizat, la Sca­la, fără să cunoască, atmosfera de la Deux Anes. Pe urmă şi-au mutat sediul la Elita şi au stili­zat revista, ca pentru calea Vic­toriei, pentru oamenii subţiri. Am o satisfacţie deosebită să însemn aci un succes franc, pe care par’că nu’l apreciem îndea­juns — e doară vorba de genul frivol al revistei — o fac însă cu încrederea că trebue încurajat un început care va primeni spiritul mult încercat în întreprinderi care au trivializat revista la noi. Singur Tănase, acest mare pa­sionat, a cultivat hotărît şi sigur genul. El a preferat însă marea revistă, încântare pentru ochi şi simţuri, unde spiritul stă aproape copleşit de bogăţia uriaşe de lumină, costume şi nuduri. Autorii lui favoriţi începând cu faimoşii desăvârşitori ai ge­nului N. Kiriţescu şi Stoicovici (Anonimul) şi-au americanizat, pentru cauză spiritul şi produc­ţia.Cei care mai luptă azi vite­jeşte şi victorios pentru revista intimă care n’are drept avuţie decât numai spiritul, sunt Nicon şi Nican (N. Constantinescu şi N. Kainer). Sunt doi pasionaţi adevăraţi, primul făcând greşea­la să se risipească în prea multe încercări, celalalt un fanatic care nu cruţă nici o osteneală pentru pasiunea lui, care desigur, de dimineaţă până seara, şi noaptea în vis, nu se gândeşte decât nu­mai la revista şi publicul lui. A la fonté (titlul e idiot), e de­sigur o biruinţă a genului şi a eforturilor lor. Iată o revistă, în care dela început şi până la sfâr­şit n’are decât spirit, fără locuri goale, fără numere de umplutu­ră, pentru schimbarea decorului, şi fără exibiţii care să lungească şi să umple spaţiul. Sketchul, cupletul, gluma, dan­sul e numai spirit de calitate, ţâş­nind uşor fără efort, şi mai ales fără plictisitoare insistenţă. N’ai timpul să te reculegi, căci prodigiosul şi neostenitul Kanner a imprimat spectacolului un ritm de şarje. Scenele sunt scurte, con­cise, fără nim­ic de prisos, preci­­pitându-se ameţitoare şi capti­vante. Câteva femei nostime, elegant îmbrăcate şi frumos dezbrăcate, ceva pânze spiritual vopsite şi o interpretare în care pulsează an­trenul regisorului animator. G. Timică cu­ hazul lui buf, şi morga incomparabilă, e o bucu­rie de câte ori apare desfătător de haz şi comic. Kanner e pretutin­deni şi rând­uit e în scenă. II re­cunoşti în gesturile altora şi în spiritele care îi sunt promrii. Apoi Groner actor încercat. Jea­­na Doljan duenă de efecte­ sigure­­şi ilaritate mare. Rozina Viquelin picantă şi astringentă, că rămâie într’o mâncare gustoasă. Apoi o steluță în licărire Mya Georgescu cu ochi uimiţi de o întrebare fără răspuns şi un trup de efeb şi în fine Sily Vasiliu voga zilei­­­re­vuistice, captând cu pasiune­ ine­dită, purtându­-şi­ provocatoare si­lueta nudă şi costumele de cel mai fin gust parisian. Revista de la Elita trebue gus­tată, iar Nicon-Nican aplaudaţi. > ’ V • l . ■ ; ; '■ , ■ V. T. Repertoriul Comediei Franceze Premiere și reluări D. Emile Fabre, administratorul Comediei Franceze stabilit pie­sele ce se vor juca în viitoarea stagiune a primului teatru fran­cez. ■ PIESE NOI­­ Intre piesele noi figurează: La Belle Mariniere, de Mar­cel Achard; La Voix humaine, de Cocteau; Le Feu qui reprend mal, de Jean-Jacques Bernard; Lea Trois Henry, de Andre Lang; La Tragedie d’Alexandre, de Demasy și piese într’un act semnate de Nigond, Poltecher și Gamier. : v­­lWIRELUĂRI Intre piesele vechi cari intră pentru prima oară în repertoriul Comediei Franceze se citează: La Rafale, de Henry Bernstein: Les Romanesques, de Edmond Rostand; Les Erinnyes, de Leconte de Lisle; La Passion, de Edmond Haraucourt: Les Meittes, de Ed­mond See; La Chienne du Roi, de Henri Lavedan; Le Carrosse du Saint-Sacremént, de Prosper Mé­­rimée. CENTENARUL LUI ERN­ANI In afară de aceasta Comedia Franceză va sărbători centenarul piesei Emani de Victor Hugo, ca şi centenarul romantismului, vo­­ face două turneuri în­­Egipt şi în Manda, organizate de serviciul de propagandă franceză şi după ce punând pe afiş piesele, Lorenzo c­­­rerea guvernului general din Ar­­c­o, Chatterton, Huitte pour faj gena 03 rn va nm»imînp Iv. cA«k« peur, Les TroupatUles de Gallus, Fantasio și Barberine.P­articipa la .serbă­­a care va I rile ce se vor da cu, prilejul ani­­versării centenarului. Tot iarna asta,, Comedia. France­ză va comemora al 250-lea an de la înființare cu un program pe care urmează să-l stabilească, d. Emile Fabre. TURNEURILE In sfârşit Comedia Franceză va ■aaaam Jean Cocteau In Junii textului operei „Năpasta“ Din partea d-leii Radu Urlă­­ţienu, subdirector al Operei Ro­mâne primim următoarele Mult stimate d-le Director, Ani cetit şi recetit cu o deose­bită mulţumire rândurile entu­ziaste ce s’au scris despre bunul meu amic Sabin V. Drăgoi. Ţara cunoaşte prea puţin pe acest mu­zician providenţial pentru folklo­rul românesc. De cât aş vrea să fiu dumirit asupra unui punct — dacă nu sunt prea indiscret — nelămurit mie. Nu s’a trunchiat oare la ti­pografie un pasagiu din coloana VII (pag. 3) anume acolo unde autorul muzicii operei «Năpasta», vorbeşte despre textul operii ? Am impresia că s'a sărit acolo o importantă informaţie. Desigur că aceasta s’a întâmplat la tipo­grafie. Aştept —­­natural — să văd dacă m’am înşelat. . Al d-voastră * • R. Urlăţianu Bucureşti, 29 Iulie 1929 Satisfacem curiozitatea d-lui R. Urlăţianu, comunicându-i că, din parte-ne nu s’a făcut­ nici o omi­siune, in ceea ce priveşte informa­­fia ‘ referitoare la textul „Năpas­tei”........................ Cu aceasta insă nu e satisfăcută şi curiozitatea noastră şi a citito­rilor noştri, căci , după câte în­ţelegem----trebue, să fie vorba de o ştire inedită) referitor la textul „Năpastei”. I­ntr'adevăr n­ici afişul, nici programele Operei, şi­ nici expli­caţi unde complimentare care au însoţit reprezentarea „Năpastei’’ n’au făcut niciodată vre-o­­ men­ţiune privitoare la textul :,,Năna,s­­tei”, mențiune care să fi fost o­­misă de noi.­­E deci, legitimă dorința noastră de a avea o lămurire mai precisă. ­oxa­ C­arul lui Thespis“ în Sicilia Am anunţat, luna, trecută, în­fiinţarea teatrului ambulant ita­lian «Carul lui Thespis». Pus sub direcţia lui Forzana, acest teatru­­ a dat­­ reprezentaţia de deschidere cu­­Oreste de Al­lier­i în faţa Ducelui. Carul se îndreaptă spre Sicilia. O nouă comedie de Hans Müler Hans Muller a terminat o nouă comedie, în trei acte, intitulată «Mona Lisa și caii». Noua lucrare a celebrului au­tor dramatic vienez va fi repre­zentată pentru prima oară la Berlin în viitoarea stagiune. -exo­ V­a­n­ V­II ORGANIZAREA FÎLAR­­MONICEI .i , ■*!•- •-«.■. l' . Orchestră Filarmonice care lu­crează sub directa administraţie a Fundaţiei Culturale Regele Mi­­hai I, îşi va relual activitatea în Octomibrie. ■. Ca şi în anii trecuţi se va în­cheia o­ convenţie cu­ Opera Ro­mână, care pune la dispoziţie ace­iaşi orchestră. CONCERTELE Conceptele vor avea loc în fie­care săptămână câte unul Dumi­nica la Ateneu ,la orele 11. Excepţional se vor putea da câteva concerte şi seara. j ■ p% , -ir'-,: ■ yV 1. Vs­ , CINE va DIRIJA După programul stabilit vor fi anul acesta aproximativ 30 de concerte din cari câteva cu solişti. Pentru viitoarea stagiune s’a făcut apel într’o largă măsură la dirijorii români. De asemeni compoziţiile româ­neşti vor figura aproape în fie­care program. Se vor executa numeroase lu­crări în prima audiţie. D-l George Georgescu aprecia­tul maestru şi fost director al O­­perei Române va dirija un număr de zece concerte. Aceste concerte vor fi dirijate în două serii. CP? O senzaţie teatrală la Viena Reinhardt va înscena plasa lui Alexandru Moissi Se ştie că în timpul turneului său din America, Alexandru Moissi s’a îmbolnăvit grav de fri­guri galbene astfel că la un mo­ment dat a fost nevoit să între­rupă seria spectacolelor. Dar boala marelui tragedian nu l-a lăsat totuşi să someze, astfel că, ţintuit în­­ pat Alexandru Moissi a scris o piesă care e inti­tulată «Friguri galbene». Unul dintre teatrele de peste Ocean a și reținut textul în ve­derea reprezentărei piesei lui Moissi pe o scenă din Chicago Premiera ar urma să aibe loc in Octombrie, chiar în prezenta au­torului. Reîntors de curând în Europa, Moissi a citit piesa într’un cerc de prieteni, cerc compus din lite­raţi, critici dramatici, şi actori. Moissi îi invitase pe toţi aceştia la un ceai şi le declarase că are să le citească nişte năzbâtii.Când a scos textul şi l-a citit, Moissi le-a atras atenţia că, nimeni nu e dator să afirme că ceea ce a scris el e genial, şi că din contra, roagă pe fiecare să-i spună pe şleau de­fectele şi mediocrităţile. A început apoi lectura care a durat mai bine de­ două ore. Moissi a interpretat, în mare maestru, toate rolurile piesei, și a accentuat în tot decursul pauzelor, că are­­ impresia că personagiile sunt false, iar textul, pe alocuri incoherent. A rugat însă pe auditori să-și noteze fiecare toate defectele pie­sei, pentru ca la urmă să se dis­cute dacă «Friguri galbene» e o piesă ce se poate juca în Europa sau e menită să rămână în serta­rele autorului. — «Vă atrag foarte serios aten­ția, a spus Moissi că nu alerg tie loc după gloria de autor. Tot­­ce am scris aici, e datorită frigurilor așa că... ' , ...■?.? Lectura terminată, au început criticele. Cel dintâi, criticul ber­­linez Lad­isla­u Winkler a ținut să-i spună lui Moissi: — «Textul nu' -am reținut, dar interpretarea d-tale a fost 'ideală. Răspunsul nu la mulțumit pe Moissi: — «Nu mă interesează asta dra­gul meu. Vroiam să-ți cunosc pă­rerea asupra intrigei.. . ■. ' Camarazii lui Moissi fu­ca în­­­cântaţi. Sokolow, fain­osul artist 184.253 rus din ansamblul lui Reinhardt i-a cerut piesa ca s-o interpreteze el. Era încântat în special de unele scene ce se petrec pe un vapor ai cărui pasageri sunt cuprinşi de fri­guri galbene. Cel din urmă şi-a spus cuvântul Max Reinhardt. Era de altfel cel mai așteptat. Moissi ardea de nerăbdare să cunoască­ opinia marelui său mae­stru. Reinhardt, sgârcit întot­deauna la elogii, nu spuse decât o frază: — «O joc la iarnă la Viena. Pentru Moissi, hotărârea lui Reinhardt era un verdict și o vic­torie. Prin urmare, «Friguri gal­bene» va vedea lumina rampei în Europa și încă în înscenarea lui Max Reinhardt, care dă prilej u­­nui nou debut al lui Moissi, ca autor. Din câte a transpirat din antu­rajul lui Reinhardt, marele regi­­­­zor are de gând să­ distribue­ ro­iurile din «Friguri galbene» lui Sogolov, Herman Thimig. Principalul rol femenin va fi in­terpretat de soţia lui Moissi, marea artistă Johanna Terr­ain. Satisfăcând dorinţa lui Max Reinhardt,­ Moissi reface în mo­mentul de faţă al treilea act, care i se petrece, pe vapor. Moissi vroia ca acţiunea actului să se p­et rea eu în salonul vaporului, dar Rein­hardt Ta , îndemnat s’o mute pe covertă. Vierea va­ avea deci în toamnă o nouă'senzaţie: o piesă de Moissi. Va cunoaşte ea gloria de artist a autorului?" .Alexandru Moissi Ce fac autorii dramatici francezi Autorul dramatic H. R. Lenor­­mand scrie actualmente o piesă: «El­isabeta de Anglia» care nu va fi jucată în stagiunea viitoare. La Paris se va relua piesa «Mixture» la teatrul Pitoeff, «Si­­monul» la teatrul Oraty, iar la Odeon se vor mai juca piesele «Rataţii» şi «O viaţă secretă».­­" La Berlin, Max Reinhardt va monta din nou : «Rataţii». La New- York se va juca piesa «Laşul» la teatrul Gould. La Londra se va juca piesa „Le Mangeur des Reves’’. La Stokholm se vor juca pie­sele : «Le temps est un sânge» şi «Une vie­ secrete», iar la Madrid piesa «Simunul».­ ­oxo -OXO­ NSTITUTUL DE ARTE GRAFICE -RAMPA». STRADA SĂRINDAR NR. 7. _ TELEFON 3­11/59 0­ Şi Stagiunea muzicală va începe anul acesta mai târziu decât cea teatrală. Vor fi totuşi câteva concerte excepţionale. Unul va fi al Fi­larmonicei dirijat de d-l George Georgescu cu prilejul congresu­lui Asociaţiei generale a Criticei dramatice iar al doilea va fi un­ concert popular la Cărăbuş dat de orchestra municipiului. D-l George Georgescu urmează să sosească spre sfârşitul lunei în Capitală spre a lua câteva dispo­ziţii în vederea concertelor. Cu a­­celaş prilej se vor stabili în linii generale şi programele urmând ca partiturile care lipsesc să fie la timp comandate în străinătate. Celebrul violonist şi compozitor George Enescu a promis că va­­di­rija de asemeni câteva concerte ale Filarmonice’’. Două din a­­ceste concerte vor avea loc la toamnă iar celelalte în a doua parte a stagiunei. Tot în toamnă se va executa în prima audiţie fragmente din o­­pera „Oedip Rege’’ de d-l .George Enescu scrisă pe libretul lui Ed­mond Fleg. Se vor relua toate simfoniile lui Beethoven şi se vor executa în prima audiţie numeroase lucrări ale compozitorilor francezi mo­derni. Se vor relua toate simfoniile lui Beethoven şi se vor executa în prima audiţie numeroase lucrări ale compozitorilor francezi mo­derni. Alte concerte vor fi dirijate de d-nii Ion Perlea, directorul Ope­rei Române, Alfred Alessandrescu şi I. Nona Ottescu. Pentru un număr­­de 10—15 concerte vor fi angajaţi maeştri cu reputaţie universală angajaţi din streinătate. Intre cari Oscar Fried, Her­man Scherchen, Walter Stricam, Ernst Kunwalcl, Rene Baton, Al­fred Cortot, etc. ORCHESTRA SIMFONICA După cum am mai anunţat a mai luat fiinţă Orchestra Simfo­nică a Municipiului Bucureşti. Un important număr de artişti instrumentişti au hotărît să pună bazele unui ansamblu instrumen­tal care să-şi înceapă activitatea chiar în cursul acestei stagiuni. Repetiţiile­ au început sub con­ducerea d-lui C. C. Nottara. Ansamblul e alcătuit din 100 de instrumentişti profesionişti, ab­solvenţi ai Conservatorului din Capitală cari însă nu fac parte din ansamblu orchestrei filarmo­nice. Noua orchestră îşi propune să organizeze concerte simfonice po­pulare pentru a oferi concerte bune şi celor cari nu dispun de mijloace pentru a asista la con­certele Filarmonicei. Duminică, 4 August, ora 6 p. m. la teatrul „Cărăbuş” va avea loc primul concert simfonic în spirit adevărat popular şi cu intrarea cu preţuri absolut populare dat de „Orchestra simfonică a Munici­piului Bucureşti”, sub conducerea d-lui O. Nottara. Programul cuprinde : Uvertura Euryante de Weber, Espana, rap­­sodia de Chabrier, 1812 de Tschai­kowsky și Rapsodia română în Im, de G. Enescu. Concertele se vor da în fiecare Duminică. _ Al doilea concert va fi un fes­tival ceho-român. Muzica In stagiunea viitoare skchco­îu capitalei Pregătirile Filarmonicei. — Orchestra Municipiului George Georgescu George Enescu PAUCUL OTETELIȘEANU •trt4a Uatti Mill* Campania 4a aamatll an t- T. ttaMimlUm* Orele 9 Jum. seara «IDEIA FIXĂ» Farsă In 3 acte de Georges Feydeau DISTRIBUȚIA Chandeblse Victor Emanuel V. Maxi­milian Poche V. Maximilian Camll Chandeblse C. Toneanu Homenides de Hlstangua 7. Tatlanu Augustin Ferayllon Dr. Finache Ralmon. Toumell Etienne Baptistin Rugby’.’ Raymonde Chandeblse N. Gdrdescu Chr. Éterié N. Stroe v. Bulandra G. Aesente . V. Basil flora Pia­­centim Luelenne Homenides de Hlstangua Camelia Mlhall Olimpia Feryllon Marla Antonova Antoinette Mary Voluntara Eugenie •Valeria Dumltrescu SUBIECTUL. Raymonde: Chandebuse b&nueţte el soţul ei o Insulă «1 ca să se convingă dl trimite o scrisoare ca din partea unei femei cară­ îl dă'un Tendez vous. O întâmplare face ca un servitor al unui hotel să ibă o asemănare fra­pantă cu Chandebuse şi din acest fapt ies o serie de’încurcături cât se poate de amasante. GRĂDINA MARCONI Calea Grîviței 14 Direcţia AI. Ghiberlcon, Roland de Tassy orele 9 seara GRTOORAS ŞI MUSTOCHIDE Farsă in 3 acte.-Localizare ' după Bisson DISTRIBUȚIA •. . . ; . ■. ) •. • . . I ., -MC - ■ Grieoras Roland 'de lassa Doctorul Martinoiu G. Charnel Căpitanul - Buciumescu "Al. Ghibericon Delacerra Mihail Balaban Codău, fostă ordonanţă M. Velcescu Zinca Topologeanu d-na M. Lauvrina Aglata, soţia lui Grigoraş d na Nelly Dordea Constanţa, soţia lui Martinoiu d-na Anca Muscan Profira Martjareta Nicolau Direcţia de scenă d. Sică­­Alexan­­drescu SUBIECTUL Ca să-şi poată Înşela nevasta, Gri­goraş, imaginează existenţa unui oare­care Mustochide care seamănă atât de uimitor cu Grigoraş încât nici cei mai buni prieteni nu-l pot distinge. Soţia doctorului Martinoiu încearcă să demaşte pe Grigoraş. De aci nasc o serie de Încurcături cât se poate de amuzante. TEATRUL CĂRĂBUŞ Compania de reviste C. Tănase Str. Academiei Orele 9.30 MISS REVISTA Două acte şi 14 tablouri de d-nii N. Vlădoianu şi N. Constantinescu s­i- ' DISTRIBUŢIA ' Volovan, Cicerone, Jocul cetăţeanului, Matei, Zaharia şi Un stegar d. C. Tănase Revista pariziană, Frusina, Femeia care' la foc, focul soarelui, fata din Marte, Ramona d-na Natalita Pavelescu Revista americană, Agripiţa, Zâna florilor, Focul dragostei, Smaran­­da,' l­a argentiniaită, Trompetul d-ra I­zica Petrescu Revista spaniolă, Marghiolita, Focul sacru­, îndrăgostita, a II-a argen­­tiniană, Toboșarul d-ra Violeta Ionescu Revista vieneză, Soacra, Dama, Lola, Vocea de la Nacho, d-ra Sofica Ionescu Avocatul Dosar, Ton, Un fraier cu cioc, Ţiganul, Patronul învârtelilor d. Glugariu Sandu-Tiu, Caporalul d. P. Codrul Comisarul. Copilul, Zeus, Țiganul, Un fraier. Turcul d. Dan Demetrescu Omul influent, Creditorul. Speache­­rul. Bunicul d. M. Mi­lan Un profesor, Samsarul, O voce, pre­fectul, Un argentinian. Moritz (i. i. Lorenz In alte roluri, d-nii: Al. Giovani, Jean Angelescu, G. Marcan, T. Bur­­cuş, şi d-nele : Marcela Costin, Lulu Savu, Hala Pelegrinette, Marietta Bădu­ci, Tantzy Teodorescu, Paula Georgescu, etc. Direcţia de scenă d. C. Tănase Balet cu Bound şi Bounnge. Conducerea muzicală : d. Ben Harris SCENELE Actul 7: Miss Revista, învârteala naţională, Sfânta prietenie, Nu-s pa­rale, Plecatul in vilegiatură, Primă­vara şi toamna dragostei. Mare ase­mănare domnule, Să nu te joci cu focul. - raprmint* 1«: 'Actul 117 Radio la sate. In drum spre Marte, Te voi iubi. Kermesa de binefacere, Argentina, Buduarul Ra­­monel. Jucăriile regelui Mihai. Sol­daţii de plumb.­­ Decorurile dela cassa Rottenbourg A Goldin, din Paris şi de D. H. Rohr­­hoffer, dela Opera Română. Costumele dela cassa Rottenbourg A Goldin, din Paris şi din atelierele teatrului, de sub conducerea d.rei Florica Georgescu. Schiţe şi decoruri de d.nll: Ciocaru, Zlg ?t H. Rohrhoffer. ; Schiţe şi costume de d.nll Zlg «î St. Ioanid. , «Erupţia vulcanului» 'dela „Ca­­sino de Paris” din Paris. CInuM«t«»raic SCALA . TGridina ColotT «MIC ŞI AL DRACULUI» Revistă de Ion Pribeag» şi filmul «Banii» cu Brigitte Helm ELITE: Revista «Eu mâna ţi-o sărut Madam» şi frumosul film «Bani murdari» (Song) cu Anna-May-Wong. CAPITOL: «Sărutul pătimaş» cu Mary Kid. ODEON , închis pentru timpul verii. SELECT: «Seherezada» cu Mar­cella Albani şi Ivan Petro­vich I. SCALA (B-dul Elisabeta 12) : «Fraţii» cu Jetta Goudal şi de zăpadă». LIPSCANI PALACE: «Marquit­­ta» 7 acte cu Jean Angelo şi Iluzionistul Gamberto cu , trupa sa. BULEVARD PALACE: «Ana Karenina» cu Greta Garbo. _­­ Louise Brooks. MARIOARA VOICULESCU ? _«Primul păcat».­­ TERRA: «Duşmanul femeilor» cu Clara Bow şi­­«Locaşul Satanei» cu Careyo­drilor» cu Bale Danels şi «O regină de ocazie» cu Pola Negri. VOLTA BUZEŞTI: «Crăiasa co­drilor» Bale Danels: «El şi Jr : '«Fra­ti de arme». MODEL: «Trecutul unui bărbat» cu Conrad Veidt. TERASA BASARAB: «Noaptea Păcatului» cu Lia­­de Puty şi «Ming Toy» (îndrăcită chi­nezoaică) cu Costange Tal­­mandye. AMERICAN: «Ultimele zile ale Habsburgilor». FACLA : «Dragoste în zăpa­dă şi revista «Paştele Calului». GLORIA (Sală şi grădină): «A’ doua patrie» cu Joseph’ Schildkrant. REX: «Nu se lasă sedusă» cu Clara Bow. DICHIU: «Ţarevîcîul» cu Ivan Petrovici şi o comedie. JUPITER: «Fiorii tinereţii» şi «Tainele carnavalului». JUPITER: «Crinul în mocirlă». LILIACUL: «Contesa Woronzo­­va» (Ţar şi Rasputin) şi tru­pa de artişti. “ EDISON: «Prima dragoste şi du­rere» cu Evelyn Holt. AURORA: «Valsul de adio» cu Pierre Blaucher. BOGACIU : «Jaccuse» cu Seve­rin Mars. FILANTROPIA Grădină și sală. «Ispitele trupului» cu­­ Emil Janning9 și o comedie în două acte. Programul Bucurofil-Radio 394 m. BUCUREȘTI 0,12 kw. .1 18—19 . Orchestra Radio, Muzi­că de operă. Massenet; Werther. Rimsky-Korsakov : Fantezie din’ opera «Snegourotschika». Puc­cini : Butterfly. 1­­ _ 21: D-ra Anny Gelber, canto Schumann : In minunata lună Maiu. Schubert: Vis de primă­vară. Rachmaninoff : Răspunsul. Balakireff: Vino la mine. Tschaikowsky : N’am fost o iar­nă. Kiprus : In draussen. Bredi­­ceanu : Necăjit ca mine nu-i. 21.30: D. Floemen, violină. Pa-*­ganini: Concert. Enacovici : Cântul nopţii. Riess': Perpetuum mobile. 22.00 : D. C. Gane: Sfinţii din luna August şi obiceiurile popo­rului din acele zile. . 22.15 : D. St. Constantin, bari­ton. Massenet: Ouvre tes yeux bleus. Franchetii : Arie din «Cristofor Columb». Rossini: Cavatina din «Bărbierul din Se­villa»­. Verdi: Quandre pagio din F«alstar». Tosti: Luna d’es­­tate. Capololigo : Suonote fanta­sia. Cântece româneşti. 22.45. Buletin meteorologic şi ştiri de presă.­­ --------------OXO--------------­ Gisela Werbezirk la Karlsbad Celebra actriţă vieneză Gisela Werbezisk a dat câteva repre­zentaţii la Karlsbad, cu piesa «Cariera Idei Popper» de Fried­mann şi Lunzer. -XCX— Ce joacă Comedia Franceza Comedia Franceză anunță pen­tru săptămâna aceasta următorul repertoriu : •. „ «Le Ghaudelier» de Alfred de Musset. «Le feu de l’Amour et du Ha­sard» de Marivaux. «Tartuffe» de Moliere. «La Parişîenhe» de Becque». «Ruy Blas» de Hugo, etc. i 0 operetă franceză la Bruxelles Teatrul Scala din' Bruxelles a­­rijintă jjentru .viitoarea stagiune o operetă, franceză de llerfri Ma­­, hfeni' fiv’ret'vle' Eden­fiTd TîÎlaeîer. f- y®?j .,£??)»,§fiutitur, I h­a za noua)opereta. '''* Spectacolele Săptămânale DELA 29 Iulie—3 August ZILELE Luni Marti Miercuri Viaari ^âmbătâ Duminic? Teatrul CĂRĂBUȘ Miss Revista Miss Revist* ^iss Revis'­ Miss Revis­te Miss Revis­t Parcul Otetelișan (deia fixî4 Ideia fixă Idei« fixă uIdeia fixă Ideia f­ixă

Next