Rampa, august 1929 (Anul 14, nr. 3456-3482)
1929-08-01 / nr. 3456
■ Un monument lui Leonard — Când va avea foc Inaugurarea — Opera sculptorului O. Han e complect terminată şi n’aşteaptă decât împlinirea formalităţilor de rigoare pentru a obţine autorizaţia şi a fi instalat în grădina Cişmigiu. Cum însă, în plină vacant® mulţi dintre camarzii artişti şi prieteni ai lui Leonard, sunt plecaţi din Bucureşti, subscrişii membri ai Comitetului de iniţiativă, hotărîm să muânăm solemnitatea desvelirei pentru la toamnă. Instalarea se va face zilele acestea, de îndată ce autorităţile în drept vor da cuvenita autorizare şi monumentul va rămâne acoperit până în ziua desvelirei care va fi fixată şi anunţată din timp în toamna. p. Preşedintele Sindicatului artiştilor dramatici şi lirici din România, Ionel Ţăran» Const. Tănase, Preşedintele Soc. «Scena», A. de Herz, vice-preşedintele Soc. Autorilor dramatici români. • «spion Marin Sadoveanu, inspector g-ral al Teatrelor. Scarlat Froda, Directorul ziarului Rampa». ‘Ruşăm slăbitor pe domnii Agenţi teatrali mai jos natali, s« să trimită cât mai neînhit, ■ dicatului Artiştilor Dramatici şi Lirici, listele ce li s’au încredinţat pentru subscripţia la monumentul lui N. Leonard, urmând a fi depuse Comitetului iniţiator spre descărcare . Lista No. 7 Libr. The Bucur. Lista No. 15 d-lui Goldstein. Lista No. 25 d-lui Tamastu. Lista No. 29 d-lui Frochi Stanislav. * Lista No. 33 d-lui St. Lupan propr. Teatrului. Lista No. 38 d-lui Achil Parasentrescu. Suma din urmă lei 183.363 Lista d-lui I. Zărnescu, agenfia teatrala C. Lungu Mihail Ionescu 20 Iei;’ Gheorghe Băcanu 20; loan Zărnescu 100; V. Georgescu 20; A. G. Negulici 50; I. M. Manicanus 100; Dr. Meieru 20; Preot E. G. Moisescu 10; Jean B. Bărdeanu 100; Emanuel Dimitriu 100; I. C. Jinga 20; Locot. Bălu M. 20; Ap. Concoli 20; B. Tutuianu 20; George Ștefănescu 20; Ion D. Vidanu 20; Al. Bobescu 20; Un admirator 20; Eugi V. Geissler 20; Indescifrabil 50; Nicu Nicolaescu 20; Maior Popin 20 ; A. Dancovici 41; :riniescu 40 lei. Total lei Total Iei 890 Cronica spectacolelor de vară La Elite. „A la fonie“ revisti în 8 tablouri de Nicon-Nican Călătorul subţire care debarcă în Paris altfel decât cu un baebecker m mână, ci cu un bagaj bine alcătuit din ce-ţi poate oferi frumuseţea spirtuală parisiană, ameţit de zgomotul asurzitor al F°lies Bergerului şi blazat de ezihipa de nuduri ia drumul spre Place Blanche, la bătrânul şi inteatru «Les Deux Anes». Aici nu sunt decoruri decât caricaturi spirituale — nici balet, ci numai femei nostime, dar se cultivă în schimb «bătrânul spirit francez». Aci Jules Moy, gras ca Bărcănescu, urcă pe scenă cu pălăria pe cap şi ca la el acasă, improvizează la pian şi se acompaniază cântând, face catiserie cu spectatorii şi enguelează publicul. . Şansonetişti din vremuri bune, şi rataţi care nu mai au decât spirit joacă o revistă scrisă de ei, dar care e parcă improvizată atunci, cu aluzii imediate şi spirit subţire. Aminteam bolta aceasta încă de acum un an, când ingenioşii Nicon-Nican, au realizat, la Scala, fără să cunoască, atmosfera de la Deux Anes. Pe urmă şi-au mutat sediul la Elita şi au stilizat revista, ca pentru calea Victoriei, pentru oamenii subţiri. Am o satisfacţie deosebită să însemn aci un succes franc, pe care par’că nu’l apreciem îndeajuns — e doară vorba de genul frivol al revistei — o fac însă cu încrederea că trebue încurajat un început care va primeni spiritul mult încercat în întreprinderi care au trivializat revista la noi. Singur Tănase, acest mare pasionat, a cultivat hotărît şi sigur genul. El a preferat însă marea revistă, încântare pentru ochi şi simţuri, unde spiritul stă aproape copleşit de bogăţia uriaşe de lumină, costume şi nuduri. Autorii lui favoriţi începând cu faimoşii desăvârşitori ai genului N. Kiriţescu şi Stoicovici (Anonimul) şi-au americanizat, pentru cauză spiritul şi producţia.Cei care mai luptă azi vitejeşte şi victorios pentru revista intimă care n’are drept avuţie decât numai spiritul, sunt Nicon şi Nican (N. Constantinescu şi N. Kainer). Sunt doi pasionaţi adevăraţi, primul făcând greşeala să se risipească în prea multe încercări, celalalt un fanatic care nu cruţă nici o osteneală pentru pasiunea lui, care desigur, de dimineaţă până seara, şi noaptea în vis, nu se gândeşte decât numai la revista şi publicul lui. A la fonté (titlul e idiot), e desigur o biruinţă a genului şi a eforturilor lor. Iată o revistă, în care dela început şi până la sfârşit n’are decât spirit, fără locuri goale, fără numere de umplutură, pentru schimbarea decorului, şi fără exibiţii care să lungească şi să umple spaţiul. Sketchul, cupletul, gluma, dansul e numai spirit de calitate, ţâşnind uşor fără efort, şi mai ales fără plictisitoare insistenţă. N’ai timpul să te reculegi, căci prodigiosul şi neostenitul Kanner a imprimat spectacolului un ritm de şarje. Scenele sunt scurte, concise, fără nimic de prisos, precipitându-se ameţitoare şi captivante. Câteva femei nostime, elegant îmbrăcate şi frumos dezbrăcate, ceva pânze spiritual vopsite şi o interpretare în care pulsează antrenul regisorului animator. G. Timică cu hazul lui buf, şi morga incomparabilă, e o bucurie de câte ori apare desfătător de haz şi comic. Kanner e pretutindeni şi rânduit e în scenă. II recunoşti în gesturile altora şi în spiritele care îi sunt promrii. Apoi Groner actor încercat. Jeana Doljan duenă de efecte sigureşi ilaritate mare. Rozina Viquelin picantă şi astringentă, că rămâie într’o mâncare gustoasă. Apoi o steluță în licărire Mya Georgescu cu ochi uimiţi de o întrebare fără răspuns şi un trup de efeb şi în fine Sily Vasiliu voga zileirevuistice, captând cu pasiune inedită, purtându-şi provocatoare silueta nudă şi costumele de cel mai fin gust parisian. Revista de la Elita trebue gustată, iar Nicon-Nican aplaudaţi. > ’ V • l . ■ ; ; '■ , ■ V. T. Repertoriul Comediei Franceze Premiere și reluări D. Emile Fabre, administratorul Comediei Franceze stabilit piesele ce se vor juca în viitoarea stagiune a primului teatru francez. ■ PIESE NOI Intre piesele noi figurează: La Belle Mariniere, de Marcel Achard; La Voix humaine, de Cocteau; Le Feu qui reprend mal, de Jean-Jacques Bernard; Lea Trois Henry, de Andre Lang; La Tragedie d’Alexandre, de Demasy și piese într’un act semnate de Nigond, Poltecher și Gamier. : vlWIRELUĂRI Intre piesele vechi cari intră pentru prima oară în repertoriul Comediei Franceze se citează: La Rafale, de Henry Bernstein: Les Romanesques, de Edmond Rostand; Les Erinnyes, de Leconte de Lisle; La Passion, de Edmond Haraucourt: Les Meittes, de Edmond See; La Chienne du Roi, de Henri Lavedan; Le Carrosse du Saint-Sacremént, de Prosper Mérimée. CENTENARUL LUI ERNANI In afară de aceasta Comedia Franceză va sărbători centenarul piesei Emani de Victor Hugo, ca şi centenarul romantismului, vo face două turneuri înEgipt şi în Manda, organizate de serviciul de propagandă franceză şi după ce punând pe afiş piesele, Lorenzo crerea guvernului general din Arco, Chatterton, Huitte pour faj gena 03 rn va nm»imînp Iv. cA«k« peur, Les TroupatUles de Gallus, Fantasio și Barberine.Participa la .serbăa care va I rile ce se vor da cu, prilejul aniversării centenarului. Tot iarna asta,, Comedia. Franceză va comemora al 250-lea an de la înființare cu un program pe care urmează să-l stabilească, d. Emile Fabre. TURNEURILE In sfârşit Comedia Franceză va ■aaaam Jean Cocteau In Junii textului operei „Năpasta“ Din partea d-leii Radu Urlăţienu, subdirector al Operei Române primim următoarele Mult stimate d-le Director, Ani cetit şi recetit cu o deosebită mulţumire rândurile entuziaste ce s’au scris despre bunul meu amic Sabin V. Drăgoi. Ţara cunoaşte prea puţin pe acest muzician providenţial pentru folklorul românesc. De cât aş vrea să fiu dumirit asupra unui punct — dacă nu sunt prea indiscret — nelămurit mie. Nu s’a trunchiat oare la tipografie un pasagiu din coloana VII (pag. 3) anume acolo unde autorul muzicii operei «Năpasta», vorbeşte despre textul operii ? Am impresia că s'a sărit acolo o importantă informaţie. Desigur că aceasta s’a întâmplat la tipografie. Aştept —natural — să văd dacă m’am înşelat. . Al d-voastră * • R. Urlăţianu Bucureşti, 29 Iulie 1929 Satisfacem curiozitatea d-lui R. Urlăţianu, comunicându-i că, din parte-ne nu s’a făcut nici o omisiune, in ceea ce priveşte informafia ‘ referitoare la textul „Năpastei”........................ Cu aceasta insă nu e satisfăcută şi curiozitatea noastră şi a cititorilor noştri, căci , după câte înţelegem----trebue, să fie vorba de o ştire inedită) referitor la textul „Năpastei”. Intr'adevăr nici afişul, nici programele Operei, şi nici explicaţi unde complimentare care au însoţit reprezentarea „Năpastei’’ n’au făcut niciodată vre-o menţiune privitoare la textul :,,Năna,stei”, mențiune care să fi fost omisă de noi.E deci, legitimă dorința noastră de a avea o lămurire mai precisă. oxa Carul lui Thespis“ în Sicilia Am anunţat, luna, trecută, înfiinţarea teatrului ambulant italian «Carul lui Thespis». Pus sub direcţia lui Forzana, acest teatru a dat reprezentaţia de deschidere cuOreste de Allieri în faţa Ducelui. Carul se îndreaptă spre Sicilia. O nouă comedie de Hans Müler Hans Muller a terminat o nouă comedie, în trei acte, intitulată «Mona Lisa și caii». Noua lucrare a celebrului autor dramatic vienez va fi reprezentată pentru prima oară la Berlin în viitoarea stagiune. -exo Van VII ORGANIZAREA FÎLARMONICEI .i , ■*!•- •-«.■. l' . Orchestră Filarmonice care lucrează sub directa administraţie a Fundaţiei Culturale Regele Mihai I, îşi va relual activitatea în Octomibrie. ■. Ca şi în anii trecuţi se va încheia o convenţie cu Opera Română, care pune la dispoziţie aceiaşi orchestră. CONCERTELE Conceptele vor avea loc în fiecare săptămână câte unul Duminica la Ateneu ,la orele 11. Excepţional se vor putea da câteva concerte şi seara. j ■ p% , -ir'-,: ■ yV 1. Vs , CINE va DIRIJA După programul stabilit vor fi anul acesta aproximativ 30 de concerte din cari câteva cu solişti. Pentru viitoarea stagiune s’a făcut apel într’o largă măsură la dirijorii români. De asemeni compoziţiile româneşti vor figura aproape în fiecare program. Se vor executa numeroase lucrări în prima audiţie. D-l George Georgescu apreciatul maestru şi fost director al Operei Române va dirija un număr de zece concerte. Aceste concerte vor fi dirijate în două serii. CP? O senzaţie teatrală la Viena Reinhardt va înscena plasa lui Alexandru Moissi Se ştie că în timpul turneului său din America, Alexandru Moissi s’a îmbolnăvit grav de friguri galbene astfel că la un moment dat a fost nevoit să întrerupă seria spectacolelor. Dar boala marelui tragedian nu l-a lăsat totuşi să someze, astfel că, ţintuit în pat Alexandru Moissi a scris o piesă care e intitulată «Friguri galbene». Unul dintre teatrele de peste Ocean a și reținut textul în vederea reprezentărei piesei lui Moissi pe o scenă din Chicago Premiera ar urma să aibe loc in Octombrie, chiar în prezenta autorului. Reîntors de curând în Europa, Moissi a citit piesa într’un cerc de prieteni, cerc compus din literaţi, critici dramatici, şi actori. Moissi îi invitase pe toţi aceştia la un ceai şi le declarase că are să le citească nişte năzbâtii.Când a scos textul şi l-a citit, Moissi le-a atras atenţia că, nimeni nu e dator să afirme că ceea ce a scris el e genial, şi că din contra, roagă pe fiecare să-i spună pe şleau defectele şi mediocrităţile. A început apoi lectura care a durat mai bine de două ore. Moissi a interpretat, în mare maestru, toate rolurile piesei, și a accentuat în tot decursul pauzelor, că are impresia că personagiile sunt false, iar textul, pe alocuri incoherent. A rugat însă pe auditori să-și noteze fiecare toate defectele piesei, pentru ca la urmă să se discute dacă «Friguri galbene» e o piesă ce se poate juca în Europa sau e menită să rămână în sertarele autorului. — «Vă atrag foarte serios atenția, a spus Moissi că nu alerg tie loc după gloria de autor. Totce am scris aici, e datorită frigurilor așa că... ' , ...■?.? Lectura terminată, au început criticele. Cel dintâi, criticul berlinez Ladislau Winkler a ținut să-i spună lui Moissi: — «Textul nu' -am reținut, dar interpretarea d-tale a fost 'ideală. Răspunsul nu la mulțumit pe Moissi: — «Nu mă interesează asta dragul meu. Vroiam să-ți cunosc părerea asupra intrigei.. . ■. ' Camarazii lui Moissi fuca încântaţi. Sokolow, fainosul artist 184.253 rus din ansamblul lui Reinhardt i-a cerut piesa ca s-o interpreteze el. Era încântat în special de unele scene ce se petrec pe un vapor ai cărui pasageri sunt cuprinşi de friguri galbene. Cel din urmă şi-a spus cuvântul Max Reinhardt. Era de altfel cel mai așteptat. Moissi ardea de nerăbdare să cunoască opinia marelui său maestru. Reinhardt, sgârcit întotdeauna la elogii, nu spuse decât o frază: — «O joc la iarnă la Viena. Pentru Moissi, hotărârea lui Reinhardt era un verdict și o victorie. Prin urmare, «Friguri galbene» va vedea lumina rampei în Europa și încă în înscenarea lui Max Reinhardt, care dă prilej unui nou debut al lui Moissi, ca autor. Din câte a transpirat din anturajul lui Reinhardt, marele regizor are de gând să distribue roiurile din «Friguri galbene» lui Sogolov, Herman Thimig. Principalul rol femenin va fi interpretat de soţia lui Moissi, marea artistă Johanna Terrain. Satisfăcând dorinţa lui Max Reinhardt, Moissi reface în momentul de faţă al treilea act, care i se petrece, pe vapor. Moissi vroia ca acţiunea actului să se pet rea eu în salonul vaporului, dar Reinhardt Ta , îndemnat s’o mute pe covertă. Vierea va avea deci în toamnă o nouă'senzaţie: o piesă de Moissi. Va cunoaşte ea gloria de artist a autorului?" .Alexandru Moissi Ce fac autorii dramatici francezi Autorul dramatic H. R. Lenormand scrie actualmente o piesă: «Elisabeta de Anglia» care nu va fi jucată în stagiunea viitoare. La Paris se va relua piesa «Mixture» la teatrul Pitoeff, «Simonul» la teatrul Oraty, iar la Odeon se vor mai juca piesele «Rataţii» şi «O viaţă secretă»." La Berlin, Max Reinhardt va monta din nou : «Rataţii». La New- York se va juca piesa «Laşul» la teatrul Gould. La Londra se va juca piesa „Le Mangeur des Reves’’. La Stokholm se vor juca piesele : «Le temps est un sânge» şi «Une vie secrete», iar la Madrid piesa «Simunul». oxo -OXO NSTITUTUL DE ARTE GRAFICE -RAMPA». STRADA SĂRINDAR NR. 7. _ TELEFON 311/59 0 Şi Stagiunea muzicală va începe anul acesta mai târziu decât cea teatrală. Vor fi totuşi câteva concerte excepţionale. Unul va fi al Filarmonicei dirijat de d-l George Georgescu cu prilejul congresului Asociaţiei generale a Criticei dramatice iar al doilea va fi un concert popular la Cărăbuş dat de orchestra municipiului. D-l George Georgescu urmează să sosească spre sfârşitul lunei în Capitală spre a lua câteva dispoziţii în vederea concertelor. Cu acelaş prilej se vor stabili în linii generale şi programele urmând ca partiturile care lipsesc să fie la timp comandate în străinătate. Celebrul violonist şi compozitor George Enescu a promis că vadirija de asemeni câteva concerte ale Filarmonice’’. Două din aceste concerte vor avea loc la toamnă iar celelalte în a doua parte a stagiunei. Tot în toamnă se va executa în prima audiţie fragmente din opera „Oedip Rege’’ de d-l .George Enescu scrisă pe libretul lui Edmond Fleg. Se vor relua toate simfoniile lui Beethoven şi se vor executa în prima audiţie numeroase lucrări ale compozitorilor francezi moderni. Se vor relua toate simfoniile lui Beethoven şi se vor executa în prima audiţie numeroase lucrări ale compozitorilor francezi moderni. Alte concerte vor fi dirijate de d-nii Ion Perlea, directorul Operei Române, Alfred Alessandrescu şi I. Nona Ottescu. Pentru un numărde 10—15 concerte vor fi angajaţi maeştri cu reputaţie universală angajaţi din streinătate. Intre cari Oscar Fried, Herman Scherchen, Walter Stricam, Ernst Kunwalcl, Rene Baton, Alfred Cortot, etc. ORCHESTRA SIMFONICA După cum am mai anunţat a mai luat fiinţă Orchestra Simfonică a Municipiului Bucureşti. Un important număr de artişti instrumentişti au hotărît să pună bazele unui ansamblu instrumental care să-şi înceapă activitatea chiar în cursul acestei stagiuni. Repetiţiile au început sub conducerea d-lui C. C. Nottara. Ansamblul e alcătuit din 100 de instrumentişti profesionişti, absolvenţi ai Conservatorului din Capitală cari însă nu fac parte din ansamblu orchestrei filarmonice. Noua orchestră îşi propune să organizeze concerte simfonice populare pentru a oferi concerte bune şi celor cari nu dispun de mijloace pentru a asista la concertele Filarmonicei. Duminică, 4 August, ora 6 p. m. la teatrul „Cărăbuş” va avea loc primul concert simfonic în spirit adevărat popular şi cu intrarea cu preţuri absolut populare dat de „Orchestra simfonică a Municipiului Bucureşti”, sub conducerea d-lui O. Nottara. Programul cuprinde : Uvertura Euryante de Weber, Espana, rapsodia de Chabrier, 1812 de Tschaikowsky și Rapsodia română în Im, de G. Enescu. Concertele se vor da în fiecare Duminică. _ Al doilea concert va fi un festival ceho-român. Muzica In stagiunea viitoare skchcoîu capitalei Pregătirile Filarmonicei. — Orchestra Municipiului George Georgescu George Enescu PAUCUL OTETELIȘEANU •trt4a Uatti Mill* Campania 4a aamatll an t- T. ttaMimlUm* Orele 9 Jum. seara «IDEIA FIXĂ» Farsă In 3 acte de Georges Feydeau DISTRIBUȚIA Chandeblse Victor Emanuel V. Maximilian Poche V. Maximilian Camll Chandeblse C. Toneanu Homenides de Hlstangua 7. Tatlanu Augustin Ferayllon Dr. Finache Ralmon. Toumell Etienne Baptistin Rugby’.’ Raymonde Chandeblse N. Gdrdescu Chr. Éterié N. Stroe v. Bulandra G. Aesente . V. Basil flora Piacentim Luelenne Homenides de Hlstangua Camelia Mlhall Olimpia Feryllon Marla Antonova Antoinette Mary Voluntara Eugenie •Valeria Dumltrescu SUBIECTUL. Raymonde: Chandebuse b&nueţte el soţul ei o Insulă «1 ca să se convingă dl trimite o scrisoare ca din partea unei femei cară îl dă'un Tendez vous. O întâmplare face ca un servitor al unui hotel să ibă o asemănare frapantă cu Chandebuse şi din acest fapt ies o serie de’încurcături cât se poate de amasante. GRĂDINA MARCONI Calea Grîviței 14 Direcţia AI. Ghiberlcon, Roland de Tassy orele 9 seara GRTOORAS ŞI MUSTOCHIDE Farsă in 3 acte.-Localizare ' după Bisson DISTRIBUȚIA •. . . ; . ■. ) •. • . . I ., -MC - ■ Grieoras Roland 'de lassa Doctorul Martinoiu G. Charnel Căpitanul - Buciumescu "Al. Ghibericon Delacerra Mihail Balaban Codău, fostă ordonanţă M. Velcescu Zinca Topologeanu d-na M. Lauvrina Aglata, soţia lui Grigoraş d na Nelly Dordea Constanţa, soţia lui Martinoiu d-na Anca Muscan Profira Martjareta Nicolau Direcţia de scenă d. SicăAlexandrescu SUBIECTUL Ca să-şi poată Înşela nevasta, Grigoraş, imaginează existenţa unui oarecare Mustochide care seamănă atât de uimitor cu Grigoraş încât nici cei mai buni prieteni nu-l pot distinge. Soţia doctorului Martinoiu încearcă să demaşte pe Grigoraş. De aci nasc o serie de Încurcături cât se poate de amuzante. TEATRUL CĂRĂBUŞ Compania de reviste C. Tănase Str. Academiei Orele 9.30 MISS REVISTA Două acte şi 14 tablouri de d-nii N. Vlădoianu şi N. Constantinescu si- ' DISTRIBUŢIA ' Volovan, Cicerone, Jocul cetăţeanului, Matei, Zaharia şi Un stegar d. C. Tănase Revista pariziană, Frusina, Femeia care' la foc, focul soarelui, fata din Marte, Ramona d-na Natalita Pavelescu Revista americană, Agripiţa, Zâna florilor, Focul dragostei, Smaranda,' la argentiniaită, Trompetul d-ra Izica Petrescu Revista spaniolă, Marghiolita, Focul sacru, îndrăgostita, a II-a argentiniană, Toboșarul d-ra Violeta Ionescu Revista vieneză, Soacra, Dama, Lola, Vocea de la Nacho, d-ra Sofica Ionescu Avocatul Dosar, Ton, Un fraier cu cioc, Ţiganul, Patronul învârtelilor d. Glugariu Sandu-Tiu, Caporalul d. P. Codrul Comisarul. Copilul, Zeus, Țiganul, Un fraier. Turcul d. Dan Demetrescu Omul influent, Creditorul. Speacherul. Bunicul d. M. Milan Un profesor, Samsarul, O voce, prefectul, Un argentinian. Moritz (i. i. Lorenz In alte roluri, d-nii: Al. Giovani, Jean Angelescu, G. Marcan, T. Burcuş, şi d-nele : Marcela Costin, Lulu Savu, Hala Pelegrinette, Marietta Băduci, Tantzy Teodorescu, Paula Georgescu, etc. Direcţia de scenă d. C. Tănase Balet cu Bound şi Bounnge. Conducerea muzicală : d. Ben Harris SCENELE Actul 7: Miss Revista, învârteala naţională, Sfânta prietenie, Nu-s parale, Plecatul in vilegiatură, Primăvara şi toamna dragostei. Mare asemănare domnule, Să nu te joci cu focul. - raprmint* 1«: 'Actul 117 Radio la sate. In drum spre Marte, Te voi iubi. Kermesa de binefacere, Argentina, Buduarul Ramonel. Jucăriile regelui Mihai. Soldaţii de plumb. Decorurile dela cassa Rottenbourg A Goldin, din Paris şi de D. H. Rohrhoffer, dela Opera Română. Costumele dela cassa Rottenbourg A Goldin, din Paris şi din atelierele teatrului, de sub conducerea d.rei Florica Georgescu. Schiţe şi decoruri de d.nll: Ciocaru, Zlg ?t H. Rohrhoffer. ; Schiţe şi costume de d.nll Zlg «î St. Ioanid. , «Erupţia vulcanului» 'dela „Casino de Paris” din Paris. CInuM«t«»raic SCALA . TGridina ColotT «MIC ŞI AL DRACULUI» Revistă de Ion Pribeag» şi filmul «Banii» cu Brigitte Helm ELITE: Revista «Eu mâna ţi-o sărut Madam» şi frumosul film «Bani murdari» (Song) cu Anna-May-Wong. CAPITOL: «Sărutul pătimaş» cu Mary Kid. ODEON , închis pentru timpul verii. SELECT: «Seherezada» cu Marcella Albani şi Ivan Petrovich I. SCALA (B-dul Elisabeta 12) : «Fraţii» cu Jetta Goudal şi de zăpadă». LIPSCANI PALACE: «Marquitta» 7 acte cu Jean Angelo şi Iluzionistul Gamberto cu , trupa sa. BULEVARD PALACE: «Ana Karenina» cu Greta Garbo. _ Louise Brooks. MARIOARA VOICULESCU ? _«Primul păcat». TERRA: «Duşmanul femeilor» cu Clara Bow şi«Locaşul Satanei» cu Careyodrilor» cu Bale Danels şi «O regină de ocazie» cu Pola Negri. VOLTA BUZEŞTI: «Crăiasa codrilor» Bale Danels: «El şi Jr : '«Frati de arme». MODEL: «Trecutul unui bărbat» cu Conrad Veidt. TERASA BASARAB: «Noaptea Păcatului» cu Liade Puty şi «Ming Toy» (îndrăcită chinezoaică) cu Costange Talmandye. AMERICAN: «Ultimele zile ale Habsburgilor». FACLA : «Dragoste în zăpadă şi revista «Paştele Calului». GLORIA (Sală şi grădină): «A’ doua patrie» cu Joseph’ Schildkrant. REX: «Nu se lasă sedusă» cu Clara Bow. DICHIU: «Ţarevîcîul» cu Ivan Petrovici şi o comedie. JUPITER: «Fiorii tinereţii» şi «Tainele carnavalului». JUPITER: «Crinul în mocirlă». LILIACUL: «Contesa Woronzova» (Ţar şi Rasputin) şi trupa de artişti. “ EDISON: «Prima dragoste şi durere» cu Evelyn Holt. AURORA: «Valsul de adio» cu Pierre Blaucher. BOGACIU : «Jaccuse» cu Severin Mars. FILANTROPIA Grădină și sală. «Ispitele trupului» cu Emil Janning9 și o comedie în două acte. Programul Bucurofil-Radio 394 m. BUCUREȘTI 0,12 kw. .1 18—19 . Orchestra Radio, Muzică de operă. Massenet; Werther. Rimsky-Korsakov : Fantezie din’ opera «Snegourotschika». Puccini : Butterfly. 1 _ 21: D-ra Anny Gelber, canto Schumann : In minunata lună Maiu. Schubert: Vis de primăvară. Rachmaninoff : Răspunsul. Balakireff: Vino la mine. Tschaikowsky : N’am fost o iarnă. Kiprus : In draussen. Brediceanu : Necăjit ca mine nu-i. 21.30: D. Floemen, violină. Pa-*ganini: Concert. Enacovici : Cântul nopţii. Riess': Perpetuum mobile. 22.00 : D. C. Gane: Sfinţii din luna August şi obiceiurile poporului din acele zile. . 22.15 : D. St. Constantin, bariton. Massenet: Ouvre tes yeux bleus. Franchetii : Arie din «Cristofor Columb». Rossini: Cavatina din «Bărbierul din Sevilla». Verdi: Quandre pagio din F«alstar». Tosti: Luna d’estate. Capololigo : Suonote fantasia. Cântece româneşti. 22.45. Buletin meteorologic şi ştiri de presă. --------------OXO-------------- Gisela Werbezirk la Karlsbad Celebra actriţă vieneză Gisela Werbezisk a dat câteva reprezentaţii la Karlsbad, cu piesa «Cariera Idei Popper» de Friedmann şi Lunzer. -XCX— Ce joacă Comedia Franceza Comedia Franceză anunță pentru săptămâna aceasta următorul repertoriu : •. „ «Le Ghaudelier» de Alfred de Musset. «Le feu de l’Amour et du Hasard» de Marivaux. «Tartuffe» de Moliere. «La Parişîenhe» de Becque». «Ruy Blas» de Hugo, etc. i 0 operetă franceză la Bruxelles Teatrul Scala din' Bruxelles arijintă jjentru .viitoarea stagiune o operetă, franceză de llerfri Ma, hfeni' fiv’ret'vle' EdenfiTd TîÎlaeîer. f- y®?j .,£??)»,§fiutitur, I ha za noua)opereta. '''* Spectacolele Săptămânale DELA 29 Iulie—3 August ZILELE Luni Marti Miercuri Viaari ^âmbătâ Duminic? Teatrul CĂRĂBUȘ Miss Revista Miss Revist* ^iss Revis' Miss Reviste Miss Revist Parcul Otetelișan (deia fixî4 Ideia fixă Idei« fixă uIdeia fixă Ideia fixă