Rampa, septembrie 1929 (Anul 14, nr. 3483-3508)

1929-09-01 / nr. 3483

Coi reprezentaţii vor avea loc la teatrul National cu ocazia congresului criticilor Iată programul definitiv al spectacolelor cari vor avea loc la Teatrul National cu ocazia congresului international al criticilor muzicali şi dramatici. In ziua de 17 Septembrie va avea loc o serata de gală cu următorul program: Orchestra Operei, sub condu­cerea d-lui director Ion Perlea, va executa «Imnul Regal» şi rapsoda românească a lui George Enescu. Se vor reprezenta apoi pri­mele tablouri din «Înşir’te măr­gărite» a d-lui Victor Eftimiu, având în distribuţie pe d-nii Ion Petrescu (Abel-Impărat); R. Bulfinsky (Zmeul Zmeilor); N. Băltăteanu (Făt Frumos); d-na Agepsina Macry, etc. Regia o va avea d. V. Enescu. După aceasta va fi o pauză de o jumătate de oră, când va a­­vea loc o recepţie în foyerul de sus şi pe terasă. Va urma «Şezătoarea», de d. Tiberiu Brediceanu, care va fi dirijată de însuşi autorul ei; personagiile vor apare în cos­tume din toate ţinuturile ro­mâneşti. Pentru partea recitativă îşi vor da concurs artişti ai Tea­trului Naţional. In seara de 18 Septembrie se va reprezenta «Măsură pentru măsură», de Shakespeare iar în seara de 19 Septembrie va avea loc premiera «Georges Dandin», de Moliére. D. Tiberiu Brediceanu Repertoriul studioului Teatrului Naţional In prima jumătate a lunii octombrie va avea loc inaugu­rarea studiou­lui dramatic al Teatrului National cu piesa d-lui Victor Ion Popa «Muşcata din fereastră», în regia d-lui Paul Gusty; va urma «Mary Dugan este vinovată»?, în re­gia d-lui Soare Z. Soare. Iată o parte din piesele cari vor vedea lumina rampei pe scena acestui stuido: «Dictato­rul», de Jules Romains; «Nunta în revoluţie», de Sofus Mihae­­lis; «Reporter», de Ben Hecht şi Charles Arthur; «Vieţi în­crucişate», de Benavente; «Mai­muţa păroasă», de E. O’Neil; «Ofiţerul», de Fritz v. Unrih; «Marchizul de Keith», de Frank Wedekind; «Faust», de de Marlow; «Zeii de la munte», de Lord Dunsany; «R. U. R.», de Karel Ciapek; «Te iubesc», de M. Ralec (pseudonim); «O­­mul zilei», de Ion Sân Giorgiu; «Harahiri, de V. Timuş; Frank Wedekind Miss Revista se joaca asta seara pentru a 40-a oara Excelenta lucrare a cunoscuţi­lor humorişti, N. Vlădoianu şi N. Constantinescu, înregistrează pe scena teatrului Cărăbuş cel mai răsunător succes din ultimii ani. „Miss Revista” prezintă o in­genioasă împletire a actualităţii cu fantezia şi muzică inspirată şi cu măreţia fastuoasă a decoru­lui. Ropote de aplauze stârnesc în fiecare seară senzaţionalele scene : defilarea revistelor, cu hilarianta apariţie a lui Tănase pe calul bă­lan, scena învârtelilor, jucată cu brio de d-nii: Giugariu, Dan, Mi­tică, Lorenz şi d-na Sofica Io­nescu, excelentul cuplet „Sunt parale” spus cu o artă unică de d-l Tănase, „Plecatul la băi”,­ju­cat cu antreu­ de Nataliţa Pave­­lescu şi Codruţ, delicatul tablou al­­Primăverei ,toamnei şi a dra­gostei în care frumoasa Lizica Petrescu, dansează aplaudatul boston „fior de amor”' Mortantul skeatsch. ..Mare asemănare dom­nule”, şi fastuosul final , al focu­rilor în care toate protagonistele etalează sclipitoare toalete, Tă­nase cântă aplaudatul cuplet Fo­cul cetăţeanului’’, iar erupţia vul­canului Vezuviul, stârneşte en­tuziasmul general. Actul al doilea, bazat pe inge­nioasa satiră a radiofoniei la sate, pe călătoria planeta Marte, pe trisatul sextet Argentina pe inge­nioasa parodie muzicală a Ramo­­nei şi pe impresionantul final cu soldaţii de plumb ai regelui Mi­­hai, a asigurat „Miss Revistei” succesul categoric. .,Miss Revista” se joacă astă seară pentru a patru­zeci­a oară şi e primită cu acelaş entuziasm din partea numerosu­lui public care aplaudă autorii, interpreţii şi bogăţia nemai­vă­zută a unei montări care egalează cu cele din Occident. D. C. Tănase Knut Hamsun despre politicieni şi femei S-a terminat şi cu marea vână­toare din­ Norvegia. Reporterii nu-şi mai caută victima prin toate satele şi târgurile. Hamsun intră în a opta decadă a vieţii sale. Şi totuşi nimeni nu i-a luat până astăzi un interview. Singu­rul ziarist care a putut vorbi cu el în luna aceasta atât de fră­mântată pentru bietul Hamsun, n­ a auzit decât atâta: «Vă rog să-mi faceţi plăcerea şi să mă lă­saţi în pace. Vă spun în mod ca­tegorici că Hamsun nu locueşte aci. Adio, domnule!». Şi’ntr’adevăr Hamsun n’a îm­părtăşit lumii — exceptând căr­ţile şi piesele sale — prea mult din ceea ce simte şi gândeşte­­asu­pra atâtor probleme din viaţă, ca şi asupra multor lucruri mici, dar de mare însemnătate în viaţa intimă a fiecăruia. O mare edi­tură nordică pare a fi obţinut în­­să­ şi de la Hamsun un răspuns la o anchetă organizată printre scriitorii Scandinaviei. întrebările sunt redactate în stilul tipic danez-ameriican şi sună astfel: 1. «Care este dictonul dumnea­voastră?» — «Mă mulţumesc cu vorba lui , Augustus: Festina lente». 2. Care carte vă procură mai multă bucurie, exceptându-le s­tându-ie pi ale dumneavoastră?» —­ «Cărţii e nu mă «bucură». Dar apreciez o foarte reală poveste a unor fragi din Siberia, de Klatszko» 5. «Care nume vă place m­ai mult ?» — «Nume de oameni ?» «Les e bun», «Alexandra» e bun». 4. «Pe care personalitate isto­rică o apreciaţi mai mult?» — «Cunosc atât de puţine, şi prin­tre ele nu pot alege pe nimeni». 5. «Pe care personalitate is­torică o dispreţuiţi mai mult?» — «O serie de politicieni din, răz­boiul mondial şi chiar de­­ după războiu» -exp­ D. Bob Perlea ). Primul ministru dii dimineaţă, d. Ion Perlea, directorul general al Operii Române, a fost primit în au­dienţă de d. Iuliu Maniu. D. Perlea a adus la cunoş­tinţa primului ministru pro­gramul său de activitate pentru viitoarea stagiune. Premierul s-a interesat în de­­aproape, de situaţia mişcării muzicale de la noi şi a insistat pentru o răspândire a muzicii în popor. A promis d-lui Perlea că va urmări de aci înainte cu multă atenţie activitatea primei noa­stre instituţii lirice. Viata lui Offenbach intr’un film sonor Jean Gilbert, cunoscutul com­pozitor vienez de operete, va în­cepe în curând scrierea unui mare film sonor asupra vieţii lui Of­fenbach. Fimul va înfăţişa toată viaţa aventuroasă a sărbătoritului compozitor, ascensiunea sa, dezas­trul său economic şi avântul luat din nou până ce atinge culmea în „Povestirile lui Hoffmann”. Principiul care stă la baza a­­cestu­i film este : muzica nu se va orienta după film, ci acesta după muzică. Va fi un fel de ilustrare a melodiilor lui Offen­bach şi­ a muzicii lui Gilbert. Prima imagine a filmului este un portativ pe care o mână în­cepe să scrie note. Sunt notele Barcarolei pe care le scrie mâna lui Offenbach. Imediat urmează imaginea veneţiei scăldată de lu­mina lunii, cu gondole în care pe­rechile­­ îşi cântă acompaniate de luntraşi Barcarola. A treia scenă: un bar în care jazz-bandul cântă tot Barcarola. Prologul acesta caracterizează veşnicia acestei melodii. Şi apoi începe povestea vieţii lui Offen­bach. Filmul porneşte chiar de la si­nagoga în care era ocupat tatăl lui Offenbach. U­n punct culmi­nant va fi premiera lui „Orfeu în Infern ’ la Paris, în prezenţa lui Napoleon al IlI-lea şi­ a împără­tesei Eugenia. Se va vedea şi auzi cum se creiază şi răspân­deşte o melodie, pe care încep s’o fredoneze lucrătorii din culise şi al cărei ecou se pierde în palatul împăratului. Sau altă scenă * Offenbach se reîntoarce la Paris după dezastrul dela Colonia. In­tră într’o cafenea şi­ aude cântân­­du-se o melodie pe care n’o cu­noştea încă. Era aura toreadoru­lui din „Carmen” care tocmai de­venise populară la Paris, şi Of­fenbach simte cu durere că melo­diile sale s’au uitat. Se strecoară nevăzut în galeria operei comice şi asistă la reprezentarea lui „Car­men’*. Trebue să admire creaţia riva­lului său. Ruşinat se întoarce a­­casă şi începe să scrie o lucrare care a devenit una din capodope­­rile muzicii. Şi filmul se­ sfârşe­şte tot în sunetele Barcarolei, pe care studenţii şi midinetele o cântă în fața casei compozitorului bol­nav... ­oxo- of A­M­f* *. Alte cinci piese originale la Teatrul Maria Ventura După cum am mai anunţat, Teatrul Maria Ventura va da — încă din prima sa stagiune — o foarte mare atenţie pro­ducţiei dramatice autohtone. Pentru inaugurare a fo­s ad­reasă drama «Lupii de aramă» a d-lui Adrian Maniu, din care a apărut un fragment oare­cum de sine-stătător, în revista ieşeană «Viaţa Românească» şi pe care Teatrul Maria Ventura o va juca în versiunea com­plectă, în şase tablouri. A doua piesă românească pe care o va reprezenta noul tea­tru e «Fraţi de cruce», de d-l Paul I. Prodan, iar a treia lu­crare originală admisă este «Sburătoril», de d-1 F. Aderca. In afară de acestea, Teatrul Maria Ventura a hotărît repre­zentarea, chiar în această sta­giune, a încă cinci piese ro­mânești. Acestea sunt: «Fata ursului», de Doctorul V. Voiculescu; «Dracul», de d-1 Mihail Sorbul; «Molima», de d-1 Ion Marin Sa­doveanu; «Făt-Frumos în ge­nunchi», de d-1 Mircea Ştefă­­nescu şi «Poste-Restante», de d-1 Isaiia Răcăciuni. Cu cele anunţate până acum, sunt în total opt piese origi-D. Mircea Ştefănescu nale pe care Teatrul Maria Ventura îşi propune să le joace în prima sa stagiune. D. I. M. Sadoveanu­ Opera va da la toamnă „Othelo“ de Verdi Opera Română anunţă pentru stagiunea viitoare reprezentaţia o­­perei «Othello» de Verdi care nu s’a cântat încă niciodată la noi. Se ştie că : «Othello» sau «Mau­rul din Veneţia» e una din trage­diile lui Shakespeare scrisă pe la 1604 Subiectul ei împrumutat dintr’o povestire a lui Cynthio. OPERA LUI VERDI Opera lui Verdi e scrisă pe un poem de Arrigo Boito. Și a fost cântată pentru prima oară la tea■ irul Scala din Milano, în 1887. Această operă marchează o evo­luție în geniul lui Verdi, care, luând ca pilda școala wagneriană tiu mai împarte partitura în scene. Opera «Othello» de Verdi e lip­sita pe alocuri de unitate dar con­fine fotus pagini de maestru. In primul act acel zis al furtu­­nei căci libretistul a suprimat pri­mul act al lui Shakespeare, tre­buie menționata scena furtunei, frumoasa rugăciune ce urmează. Si dialogul celor doi sefi. Al doilea act cuprinde o pagină admirabilă povestirea pe care lago i-o face lui Othello cu pre­tinsul pis al lui Cassio. In actul al treilea se remarcă frumoasa scenă între Othello si Desdemona în care ironia lui O­­thello face contrast c­e sincerita­tea Desdemonei. Apoi lungul mo­nolog al lui Othello, cu un carac­ter melancolic. In sfârşit în ultimul act, care e scurt, se remarcă romanța săb­iei, şi faimoasa arie «Ave Marie» pe care o cânta Desdemona în faţa icoanei. Opera lui Verdi face parte ac­tualmente din repertoriile tuturor teatrelor mari de operă. In special în Italia se cântă foarte des. «Othello» de Verdi sa cântat pentru prima oară la Opera din Paris în 1894 într’o traducere lui Boito și Camille de Lockle. Faafara de opera lui Verdi mai exista o altă, operă cu acelaș titlu scrisă de Giacomo Rossini. Opera e scrisă în 4 acte pe un libret scos tot din tragedia lui Shakespeare de contele Berio și a fost cântată pentru prima oară la teatrul «Fon­­do» din Neapole la 4 Decembrie Jolo. Lucrarea e inegală nu se mai cântă azi. INTERPRETAREA Şi aproape Interpretarea operei Othello ce­re un tenor de mare amploare. Ro­lul lago e scris pentru bariton și va fi cântat de d. Jean Atanasiu. Rolul Desdemonei e scris pen­tru soprană lirică. Celelate roluri nu prezintă prea mare importanță.­ ­ D. Jean Athanasiu INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE«RAMPA», STRAD­ A A­.TU,, .V:,,. • . v Iată titlul ultimului film de senzaţie din această săptămână cinegrafică. Un film căruia luni de zile înainte i s’a făcut o reclamă enormă. Toate coloanele de afişagiu ale Berlinului, toate gazetele, tot ce e publicitate era copleşite de acest nume. Unde te întorceai apărea acest nume, începusem să mă întreb : Ce compatriot aşa renumit avem ? Cum a ajuns un nume aşa neaoş românesc drept titlu al unui mare film. Cine e acest Manolescu ? Săptămâna aceasta am avut răspunsul. Manolescu e... un excroc internaţional. Un excroc care prin dibăcia şi prin inge­niozitatea lui a ocupat presa internaţională acum câţiva ani, în mod cu totul neobişnuit. Un excroc, ajuns la această me­serie, datorită dragostei lui pentru o femee fatală şi întru­câtva şi datorită spiritului lui de aventurier. Un excroc care vrea să se facă om cinstit sub influenţa unei alte femei, un excroc care intră pe mâna jus­tiţiei mulţumită geloziei pri­mei femei. Acest schelet al acţiunei e perfect real şi e luat din viaţa lui George Manolescu. Acum foarte puţin timp apă­ruse o nuvelă de Hans Székely care a mărit faima acestui ex­croc, acestui gentleman. Luând drept bază această nuvelă, Robert Liebmann a compus manuscrisul filmului pe care V. Turjansky l-a mon­tat. Ca film o operă foarte reu­şită. Nu numai prin faptul că are un asemenea regizor, ci şi mulţumită unei interpretări de mâna întâia.­­ Rolul titular îl deţine Ioan Mosjoukin care are în rol o creaţie. Remarc că în slujba filmului german Mosjukin a fă­­­cut imense progrese şi a creat o sumă de roluri ce i-au mărit cu mult faima căpătată încă din timpul cât filma în Franţa. Dita Parlo în rolul femeei bune, salvatoare şi Heinrich George în rolul unui alt ex­croc bine. : Pentru la urmă am lăsat-o pe Brigitte Helm care are în rolul femeei fatale o creaţie cum rar se vede. -i . Creaţia ei din acest film, în­trece cu mult toate creaţiile artistei din filmele precedente." In umbră e pus atât rolul ar­tistei din «Metropolis» cât şi creaţia ei din «Mătrăguna». Din ce în ce Brigitte Helm se impune drept unicul Vamp ce îl posedă cinematografia euro­peană. ţCu toate că filmul în sine e bun, cu toate că fotografiile metropolelor unde «lucrează» Manolescu sunnt excelente, cu toate că acţiunea şi technica filmului sunt bune, totuşi peste jumătate din imensul succes revine Brid­­­iei Helm. ION MILE I M­ . Berlin, 25 August 1929. Scrisori din Berlin Manolescu-filmul de senzaţie al Berlinului 0 cântăreaţa­ română ne vine din America Ziarele româneşti din America vorbesc în termeni foarte elogioşi de compatrioata noastră Elena Pandrescu, o sărbătorită cântă­reaţă a scenelor lirice din New- York. Artista a întreprins de curând un turneu prin toată America spre a-şi lua rămas bun de la pu­blicul românesc şi american îna­inte de-a pleca, după cum anunţă ziarul „Libertatea”,'-­în Eomânia, unde e aşteptată’’. ----------exo-^——— ----------------0X0----------------­ SPETĂCOIM TEATRUL NATIONAL Ora 8.30 seara «LETOPISEŢI» Dramă istorică, în­­ versuri, în 4 acte şi un prolog de d-l Mihail Sorbul DISTRIBUŢIA Ion­ Vodă Armeanul d. B. Bulfinsky Alexandru Vodă d. A. Athanasescu Petre Vodă d­r. Baldovin Ahmed Paşa d. I. Anastasiad Adel Gherai d. T. Petripov Polcovnicul Swiercewsky d. G. Măr­culescu Stolnicul Potcoavă d. M. Gingulescu d. I. Cernea ■ 'di­ G. Soare 5 d. I. .Mortun d. I. Theo d. I. Finteșteanu d. N. Brancorph­ d M.Enescu d N. Băllțăteanu d. G. Ciprian d. G. Calboreanu d. V. Romano -' I d. C. Irod . '.vol. 11. Polisu d. G. Faranga d. N. Atanasiu (1. I. Ulmeni d G. Conable d. A. Jeles d. C. irod. d. C. Vuțulescu d. D. Ene d. P. Ștefănescu d. M. Gingulescu d. A. Andronache d. E. Stoiceanu d-na Gaby Danielopol Jupâineasa Sultana d-na Silvia Colberti Jupâneasa Călina d-na Irina Nădejde Ermina d-ra Sorana Topa Casandra d-ra Carmen Buricescu Boeri moldoveni de ■ câte­ şi treie stări; boeri munteni, turci, etc. Direcţia de scenă d-l Soare Z. Soare SUBIECTUL ,,I.etopiseţii“ este o pagină din isto­ria întunecată ,a poporului nostru, simplă şi fidelă oglindire a eveni­mentelor de la Curte şi veşnicilor războae. Acţiunea se petrece Intre anii 1572 şi 1575 şi cuprinde domnia de trei ani a lui Ion Armeanul, fiul nele­gitim al lui Ştefan cel tânăr cu o Armeancă. pde’srwetritĂ II . CAPITOL: «Robert şi Bertram» cu Fritz Kampers. ODEON : închis pentru timpul verii. SELECT:­­Târgul de sclave» cu Billie Dove. SCALA: «Zvăpăiata», cu Elena Zamora şi Ştefani­a Wilner şi filmul «Răsărit de soare», LIPSCANI: «Tragedia Omului», cu Eleonora Boardman şi Ja­­mes Murray şi cornelie. BULEVARP PALACE: «Dr Jo­­senh Bahama» cu Hans Stu­we, cu John Gilbert. «Anna Karenina», cu Greta Ga­rbo TERRA, Tackie Coogan în «Ma­rinarul în pericol» şi Monty Banks în «Reporterul». Com­­pania de reviste Georgescu- Iaşi. VOLTA - BUZEŞTI (Grădină) , «Femeia şi telefonul» cu A. de Herz. MARNA: «Infernul fecioarelor» MODEL : Trenul în flăcări». Căpitan Sorel» şi «Regele Spadei». AMERICAN: «Hala»cu Clara Bow şi «Trăiască Sportul» cu EI. FACLA : «Piccadilly» cu Anna May Wong şi o comedie. GLORIA (Grădină şi Sală) : «In vâltoarea Jazzului» în 7 acte şi o comedie. Compania de reviste D’Ayol şi Lică Rădu­­lescu. REX : «Palais de danse» şi «Spor­tiv din dragoste» cu Malec. DICHIU: «Fecioara Parisului»' cu Army Ondra. Jurnal şi o comedie. EDISON: «Svăpăiata cu Harry Liedtke şi «Pat & Patachon vânători». FILANTROPIA (sala şi grădina)' Pat şi Patachon milionari şi o comedie. AURORA: «Song» (Bani mur-' dări). BOGACIU: «Iubita Guvernato­rului cu Magda Loaza şi «Cavalerul Roşu» cu Rod­ia Rocque. BASARAB : Revista «Aşa e azi la modă» şi filmul «In senul Haremului» cu Korina Bell şi Gunar Tomnaes. LILIACUL: «Omul cu mâna de fier». Programi! 8smra­t­-lii! 394 m. BUCURESTI 0.12 km. 18-19 . Orch. radio, muzică de dans. 21 : D. Onciul : Liedul modern. Cuvânt explicativ al programului d-nei Irma Tatucu. 21. 15 :: D-na Irma Tatucu, can­to. Gaston Paulin : Voiu uita ; Saint-Saens : «Primăvara care în­cepe» arie din «Samson şi Dalila»; Fauré : întotdeauna ; Debussy : Apariţie ; Marx : Şi ieri mi-a a­­dus trandafiri : Reger: Cântec popular; R. Strauss: Heimliche Aufforderung ; N. Otescu: Foi de toamnă. 21.45 : Muzica militară a reg.­­ drăniceri sub conducerea d-lui It. Șoimescu : Nibelungii, marș. de Richard Wagner ; "Tancred , av. de Rossini ; «Felicia», mls de Si­­mionescu ; Serensorentino de Rico; Fragmente din «Cavel — Rusticană» de Leoncavallo ; O zi de sărbătoare, potp. naţional de A. Kratochvil; Sânge de soldat, marş. 22.50 •­ Buletin met. şi ştiri de presă.—-------exo----—— AZI CAPITALEI •a Ion Golia Dumbravă Cosma Murgu Slăvitul Grigore Mălai, lant Ieremia Golia Lupea Suni Bilăe Dăncilă Veronie Gavril Berhiad Păcurariu Dungă, Gârlă Nistor Ureche, Nicoară Hasne Agasî Zigala Zade Tanaseu Sbierea Bucium Un sutaş An­ D-na Voich­ița Un muzeu al music-hall­­urilor La Deauville s’a inaugurat un muzeu al music-hall-ului în care se pot vedea bananele Jo­­sephinei Baker, cutia de ma­­quillage a lu Saint-Granier, prima rochie de scenă a Da­rniei, diferite rochi ale Mistin­­guettei. Muzeul e complectat prin nu­meroase fotografii din viaţa trupelor de girls, a maşinişti­­lor la lucru, în fine a vieţii in­time a music-hall-ului. -xox- A SĂRINDAR No. 7. TELE­FON 301/59. Nelly Mela­n cânta la Paris . Lady Nelly1 Melba, celebra cântăreaţă engleză, va da în noua stagiune trei concerte la Londra şi unul la Paris. SCALA 1Grădina Corest «MIC ŞI AL DRACULUI» Revistă de Ion Pribeagu ’ şi­ filmul «Ţăranul Voios». TEATRUL CĂRĂBUŞ Compaii* de revizie C. Tân*** Itr. A«*âemt*( ■r-,...... Orele t.SO MISS REVISTA OpuS. acte şi 14 tablouri de d-nii N. Vlădoianu şi N. Constantinescu DISTRIBUTIA Volovan, Cicerone, Jocul cetăţeanului. Matei, Zaharia »1 Un stegar d. C. Tănase Revista pariziană, Frusina, Femela care ia foc, focul soarelui, fata din Marte, Ramon* A­na Natalita Panelescu­ Revista *meric«*nă, Agripita. Zâna fiorilor. Focul dragostei, smaran­­da. î-a­­rgentiniani. Trompetă! A­ra fizica Petrescu Revista spaniolă, Marghiolita, Focul sacru, îndrăgostita, a Il-a argen­tiniană, Toboşarul A-ra floleta lonescu Revista vieneză. Soacra, Dama, Lola. Vocea de la Nacho, A f­ra Sofica lonescu Avocatul Dosar. Ion. Un fraier cu cioc. Ţiganul. Patronul Învârtelilor A. Giupartu Sandu-Ruşi Caporalul­ui.­­ codruţ Comisarul. Copilul, Zeus. Ţiganul. Un fraier. Turcul . Dan Demetrescu Omul influent. Creditorul. Speacke­rul. Bunicul d. M. Milan Un profesor. Samsarul. O voce. pre­fectul. Un argentinian. Moritz A. I. Lorenz In alte roluri. Anii : Al. Giovani. Jean Angelescu. G. Malean. T. Bur­­eus. și d-nele : Marcela Costin. tutu Savu, Itala Pelegrinette, Marietta Boldilă, Tantzy Teodorescu, Paula Georgescu, etc. Direcţia de scenă A. C. Tănase Balet cu Bound şi BounAge. Conducerea muzicală : A. Ben Harris SCENELE Actul I: Miss Revista. Învârteala naţională. Sfânta prietenie. Nu s pa­rale. Plecatul in vilegiatură. Primă­vara şi toamna dragostei. Mare ase­mân­are domnule. Să nu te joci cu focul. Actul II: Radio la sate. In drum spre Marte. Te voi iubi, Kermesa de binefacere. Argentina, Buduarul Ra­monei. Jucăriile regelui Mihai. Sol­daţii de plumb. Decorurile de la cassa Rottenbourg k Goldin, din Paris »1 de D. IL Roth­­­hoffer, dela Opera Română. Costumele dela cassa Rottenbourg k Goldin, din Paris «1 din atelierele teatrului, de sub conducerea d.rel Florica Georges«*. Schiţe şl decoruri de d.nil: Cloeary, Zig şi H. Rohrhoff­er. Schiţe şl costume de d.nii Zig şi St. Toanid. «Erupţia vulcanului» de la „Ca­sino da Paris” din Paris. CIne mat«irafe ELITE (Fosi Frascate) (Calea Victoriei 53) «A LA FONFÉ!» revistă în opt tablouri de Nicon­­ Nican cu d-rele : Silly Vasiliu, Rozina Wiquelin, Nutzi Morţun,­­Jeana Doljan, Olga Habel şi d-nii: Al. Bărcănescu, Lică Rădulescu, Nae Simionescu, Gh. Şerbănescu, S. Cristian, P. Einhorn și N. Kai­­ner. Costume, Balet, Cuplete noi de actualitate. Monumental lui Leonart Solemnitatea desvelirii monu­mentului lui Leonard, opera sculp­torului Han, va avea loc la toam­na, în prezenţa autorităţilor şi a colegilor regretatului artist. Totalul sumei colectat, prezent este de Iei 184.253. Subscripţia continuă. Eu adm stă uitor pe domnii 31­­genfi teatrali mai jos notaţi, gă să trimită cât norilar-y.­r­o,Re­dicatului Artiştilor Dramatici şi Lirici, listele ce li s' au încredinţat pentru subscripţia la monumentul lui N. Leonard, urmând a fi de­puse Comitetului iniţiator spre descărcare­­ if Lista No. 7 Libr. Ilie Bucur. * Lista No. 15 d-lui Goldstein. * Lista No. 25 d-lui Tamasiu. Lista No. 29 d-lui Frochi Sta­nislav. Lista No. 13 d-lui St. Lupan propr. Teatrului. ----------exo---------­ pană’n l Memento-premiere Miercuri, 4 Septembrie, Tea­trul Alhambra : «Raptul» de Gui­duni, 2 Septembrie, Teatrul Naţional: «Măsură pentru mă­sură» de W. Shakespeare. Miercuri, 11 Septembrie, Tea­trul Naţional : «Rodia de aur» de d-nii Al. O. Teodoreanu şi Adrian Maniu. Sâmbătă, 14 Septembrie, Tea­trul Ventura : «Lupii de aramă» de d. Adrian Maniu. Luni, 16 Septembrie, Teatrul Ventura : «Stăpânul inimii sale» de Paul Reynal. Miercuri, 18 Septembrie, Tea­trul Naţional: «Georges Dandin» de Moliere.­­ Luni, 2 Octombrie, Opera: «Tannhauser» de Richard Wag­ner. Marţi, 3 Octombrie, Teatrul Na­ţional : «O femee fără impor­tanţă» de Oscar Wilde. Miercuri, 4 Octombrie , Tea­trul Naţional —studio dramatic— «Muşcata de fereastră» de d. Vic­tor Ion Popa.

Next