Rampa, octombrie 1929 (Anul 14, nr. 3509-3534)
1929-10-02 / nr. 3509
Acum câteva săptămâni a murit la un sanatoriu din Montreux doamna Nicole Stiebel şi iată ultima ei lucrare: Jean Sauvage (ed. Renaissance du Livre). Această tânără femee cu un destin atât de scurt luneca spre moarte fără iluzii înainte de a începe a scrie făcuse medicina iar cunoştinţele ei medicale — cari nu par să fi avut mare înrâurire asupra cărţilor sale — ooţelîseră împotriva micilor mizerii. Ştia că zilele îi sunt numărate. De aceea insista să trimeată cât mai neîntârziat corecturile pentru Jon Sauvage, nefiind sigură, scrin dânsa, dacă le va putea isprăvi- Cartea apăru la timp ca să mai poată aşterne pe ea o dedicaţie cu scrierea ei totodată energică şi graţioasă. Doamna Nicole Stiebel s’a făcut cunoscută acum patru-cinci ani cu : Jacqueline ou le Paradis deux fois perdu, un studiu interesant al unei inimi de fecioară şi pe urmă de tânără femee. Jean Saunage se deosibeşte printr’o formă mai strictă, mai sinceră, subiectul luat din viaţa zilnică devine o aventură patetică în care găsim laolaltă toate frământările unei vieţi pasionale. Aceasta cu o emoţie reţinută, cu o credinţă înduioşătoare care pare să trădeze ruptura acelei stări de speranţă legată de însăşi viaţa, întruneşte lumea pariziană a politicei, a artelor şi a ştiinţelor. In cele câteva portrete — pseudonimele sunt fără mister *— observator pătrunzător, nemilos, caricatural, Leon Daudet nu obşinueşte să-şi voaleze prea mult victime. Doctorul Hauffroy, un mare savant trăeşte lângă soţiasa pe care o iubeşte, lângă fiul său, pentru opera sa, o viaţa dreaptă, care nu aşteaptă decât o întâmplare, o fatalitate — cum zice Daudet, care sa-i încurce în chip misterios firele, II cuprinde o mare pasiune pentru o mică dansatoare, Sylve. Această dragoste vinovată, împărtuşită din prima clipă, amestec de dureri şi de beţii, întrerupte doar de moartea Sylvei, nu durează decât o vară. Nimeni altul n’ar putea s’o evoce mai bine, să amestece în ea feeria peisagiilor, culorile, sunetele şi afinităţile lor. Tumultul patimilor răscolite se potoleşte; doctorul Hauffroy nu poate supravieţui acestor clipe de dragoste şi de moarte, înfrigurat, obosit de remuşcări şi de patimi moare cu «inima arsă». «Acest organ misterios, n© zice Daudet, este pentru suflete ceea ce cneeva este pentru gândire, un fel de «centru» unde totul se împreună nu prin imgini, ci prin tulburări, unele de deliciu altele de chin, prin rupturi pe urmă prin brusce restabiliri ale acelui echilibru nestabil și secret care e sănătatea». B. MADELEINE I. Un roman postam Leon Daudet II. LA JOIE Pe Georges Bernaim fed. Ploi) La Joie este ampla prefaţă a unui lucru foarte mare care se închee brusc cu moartea. Eroina este o uriaşe, una din acele suprafemei cum îi plăceau unicei Meredith ; sufletul ei ce ni se desfăşoară ne apare ca un imens şi profund văl. S’ar prinde să clintească lumea şi o vedem deodată căzută în cursa morţii. D-l Bernanos nu pare nici el să ştie că moartea pune stăpânire şi pe tot ce e mai strălucitor, mai entuziast, mai plin de puterile vieţii, că moartea este un act şi chiar o stare. Această a doua parte a volumului nu e coaptă, nici un caracter nu e cizelat; doar schiţări din gros. Dar în toată partea întâi Bernanos ni se înfăţişează neîntrecutul duhovnic, obiectul admiraţiei noastre, uimitorul cunoscător al conştiinţei, iscusitul vânător care face din vânătoare un curs de anatomie, explicând după poziţia zborului întrerupt toată starea păsârei. Altă laudă ce i se cuvine Iui uCHlauGe 6 C8.ŞI CuIiO⪠te di at uc bine eroii. S’ar zice că se. identifică cu dânşii şi că trece odată cu ei prin toate înălţările şi slăbiciunile lor în cari nu se poate • să nu ne regăsim în parte. III. COEDR BRDLE Je Leon Dan Ket (erf. F'ammarchi)" Un roman de Leon Daudet ne este totdeauna un sol plăcut; bogăţia, culoarea, viaţa, strălucesc în cele mai mici dintre scrierile sale Cultura sa uimitor de bogată, de variată, darurile sale filozofice foarte personale, cu vederi noui, îmbogăţesc cu deosebire temele sentimentale. De la primele pagini ale romanului Coeur brulé ne aflăm, pentru a serba nunta de argint a profesorului Hauffroy, la o serată care . La Moscova vor avea ioc 50 le premise (Continuare din pagina I-a) şi pe dramaturgi că nu acordă destulă atenţie chestiunilor actuale din Rusia. In afară de Teatrul de operă al lui Stanislavski, teatrele din Moscova au în repertor piese cu teme sovietice, dar aceste piese sunt în cele mai multe cazuri neactuale,tratând chestiuni cari au legături indirecte cu viața sovietică, sau teme învechite din timpul războiului civil. In anul acesta organele sovietice au luat o adevărată ofensivă pentru sovietizarea operei. Din reperatorul operei au fost înlăturate o serie de opere, cari prin ideologia lor nu se potrivesc vieţii sovietice («Adu», «Traviata», etc.) şi în locul lor publicul va asista la câteva nouă opere şi balete- In primul rând vine baletul «Footbalistul» de Oransky, din viaţa actuală sovietică, apoi opera «Atacul» descriind un episod din lupta trupelor albe ale lui Mamontov împotriva armatei sovietice. Aceste două vor fi jucate la al doilea teatru de operă. Noua operă «Oraşul vânătorilor» de Kniper va fi reprezentată la Teatrul Muzical «Nemirovici Dancenko»In repertorul dramatic, după cum am mai pomenit, numai două piese sunt în legătură cu problemele politice actuale. Acestea sunt: «împuşcătura» de Bezimenski şi «Gospodăria» de Karavaev. . Prima va fi reprezentată la teatrul Mejerchold, a doua la al 2-lea Teatru de Artă din Moscova. Teatrul Mejerhold va monta în stagiunea actuală în total trei piese noui: «Comandantul corpului 2» de Selvinski, «Vreau un copil» de Tretiakov şi «împuşcătura» de Bezimenski. Fiecare din aceste trei reprezentaţii va naşte vii desbateri, deoarece piesele tratază diferite probleme actuale. In special se vor încinge vii discuţii în jurul piesei «Vreau un copil», în care autorul tratează chestiunea îmbunătăţirei materialului uman şi problemele generaţiei viitoare. Meyerhold va face din această reprezentaţie pn spectacol de discuţii. In timpul dialogurilor vor interveni şi câţiva spectatori, cari îşi vor spune părerile. Dintre celalte piese actuale, din stagiunea de iarnă, se poate menţiona încă «Fumul» după romanul lui D. Fihich. In această piesă, care va fi dată la Teatrul Mic, se desfăşoară o luptă între părinţi şi copii în mediul sovietic. Teatrul Mic va mai reprezenta «Omul hoinar» de Şeglov, piesă luată din viaţa muncitorească. La Teatrul de Cameră se pregăteşte «Natalia Karpova» de Semionov. Pentru primul teatru de Artă din Moscova autorul dramatic Kirchen scrie în prezent o piesă din viaţa ţărăneasă unde va atinge problema agricolă din Rusia actuală. Titlul piesei încă n’a fost inventat, dar piesa e cuprinsă în programul nouei stagiuni. In afară de piesele autorilor sovietici au fost alese şi câteva piese cu caracter politic din viaţa internaţională. In studioul Teatrului Mic se pregăteşte «Banane şi ananase», la Teatrul Realist: «Redeşteptarea Indiei» de Habib Baba, la al doilea Teatru de Artă: «Petru» de A Tolstoi, la primul Teatru de Artă: «Trei mujici». Pentru reprezentarea ultimei s’a eliminat din repertor «Pasărea albastră» de Maeterlink care a figurat mulţi ani în repertorul teatrului de Artă «Pasărea albastră» a fost considerată în stagiunea actuală, necorespunzătoare din punct de vedere ideologic. Repertoriul teatrelor din Moscova nu va fi în stagiunea actuală, prea bogat în piese actuale din Europa occidentală. Piese noui de acest tip sunt în total trei: «Bocsi» (o comede satirică americană), care va fi reprezentată pe scena Mică a Teatrului de Artă; «Conspiraţia din casa de Educaţie», de Lampel (un protest contra educaţiei tineretului din Germania actuală) şi tragi-farsa «Trei parale», de Brecht și Weil. Ultimele se află în studio-ul lui Zavadovski. Aceste trei piese sunt toate tendențioase. O vizită in expoziţia din Barcelona Văzută expoziţia noaptea e o grădină de vis prin care rătăceşte umbra lui Don Juan de Manara. Din Piaza de Espana, largă, rotundă şi încurcată de tramvaie, clădirile albe cu colonade, se înşiră într’o ordine desordonată, pe deal, ca nişte temple. Temple industriale. Pe aleea principală, Aryenida Maria Cristina, sergenţi înmănuşaţi gentlemani în tunici roşii, postaţi în mijloc pe mici platforme, regulează o circulaţie leneşă şi rară. Dar de la poartă, aleea lungă, largă, mărginită de coloane luminate, cu scări lungi şi înalte cari duc la Palatul Nacional, impresia e minunată, mai ales seara, când felinarele, apele, cascadele, îşi schimbă luminile, formele, umbrele. Pe dreapta, pe stânga, palatele căilor de comunicaţie, al electricităţii şi al puterii motrice, deschid puternic, protector rândul expoziţiilor. Ca două sentinele, aceste două puteri păzesc intrarea. Toate naţiunile sunt reprezentate. Locomotive electrice sau cu aburi, funiculare, raPpage, avioane şi avionete reprezintă puterea vitezii fiecărui popor. Altădată un palat al căilor de comunicaţie ar fi fost un grajd unde s ar fi expus boii. Bisonii de fier de astăzi, balenele, vulturii sau ereţii, reprezintă ca o faună naţională, expresiunea deplasărei. Şi mâinile, picioarele, înlocuite cu biele şi pistoane, maşini de ţesut, de treerat, turbine şi motoare, aliniate cu ordine şi în curăţenie stau în repaos sau sunt mişcate pentru demonstraţie, în dosul sforilor cari le înconjoară, circut şi mişcător. In palatul textilelor, agriculturii, în «Palatul Artelor Industriale Aplicate» — bobi de grâu uriaş, ciocani de porumbi imenşi şi toată patologia vegetală se înşiră în eprubete, în sticle, după geam ca într’o morgă botanică. Urcând sau coborând pe alei drepte şi largi, călătorul se oboseşte în timp ce din imense şi nenumărate haut-parleur-uri agăţate de streaşini ca nişte cuiburi de berze, ţâşnesc răguşite melodii, venite pe aripile T. S. F-ului. Ramona, fal fait un réve merveilleux... Pe aleea umbrită de castani şi de palmieri, înverzită şi colorată de flori şi rochii, pe Avenida Marques de Comillas, Pueblo Espagnol — satul spaniol, — îşi deschide făcând cu ochiul, porţile. Clădit după moda oraşelor sau satelor, astăzi în parte refăcute, stilul spaniol îşi laudă graţia. Un oraş spaniolesc vechiu e ca o gitană modernă. Vopsită şi voluptoasă, colorată şi misterioasă, plină de graţie şi de capricii. Dar în spate piaza de la quimica, îşi deschide cubistă faţadele. De ce chimiştii sunt cubişti? Pentru că cristalele şi precipitatele iau forme geometrice? Sau pentru că mai apropiaţi de natura intimă a materiilor au descoperit în Natură o discipolă a lui Picasso? Pavilioanele de la Guimica, curate cum nu sunt laboratoarele, regulate şi ordonate, moderne şi cubiste, oferă lumii, spre contemplare, săli de calciu, nitrate, sulfaţi şi toate combinaţiile fanteziste ale prea fecundului Carbon Pavilioanele cu automobile, ilspano-Suisa Ssotia - Fraschini fac poftă privitorilor. Şi făcând ocolul pavilionului principal, dăm peste pavilioanele tuturor naţiunilor. Cel român se construieşte. Cel italian, care e pe sfârşite, pavilion fascist, cu influenţă romano-modernă, cu linii ala lui Mussolini. Şi alături, pavilion George de Chirico, severe ca ochii de vânătoare. Suedezii cu căsuţa lor din lemn, aduc o atmosfera de pădure marină. Alături de mărunţişuri ele bucătărie, alături de lucruri de pădure, de locomotive în miniatura, faruri cu ochii de muscă sunt aranjate la rând, după mărime. Intr’o groapă, o fermă, — reconstituită. Cu crescătorii de porci, de vaci, tot felul de pasări, ferma model e vecină printr’o potecă îngustă şi lunecoasă de mintie, de o bisericuţă mică de lemn, altar de închinat şi refugiu de vreme rea. Mănăstire ’ntr’un picior, ghici ciupercă ce-i? Şi sus Palacio del Arte Moderno. Din toate ţările, picturile şi sculpturile reprezentative. Fiecare ţară şi-a trimes tot ce şcoala picturală putea da o idee despre arta naţionala. Vai! arta naţională e o artă internaţională. Un pictor sârb sau unul norvegian, abea, abea se deosibesc. Nu pot spune, mai dură, şi coloritul pictorului sârb e mai aspru, cu un gust pronunţat pentru verde... Cel norvegian în subiecte istorice, în portrete (Knut Hamsun) cu conture şterse, pe lângă o atmosferă de mister au un colorit şi un desemn mai şters. Cu cât şcolile se înoiesc, întineresc, se apropie, se contopesc. Oare mergem în artă mai repede la un paneuropenism, decât în politică? Arta e în plină perioadă de concepţune, — se poate vedea la această expoziţie internaţională. Trecând peste liniile minuscule ale drumului de fier, care face ocolul expoziţiei, ducând pe şine, duduind, un tren liliputan, avem Casa de la Presa — librăriile, — Palacio de las misiones şi drumul spre teatrul Griego... Intr’o grădină feerică, un teatru antic... Palacio Nacional, cel care e desemnat pe toate reclamele, conţine toată istoria Spaniei, dela cucerirea peninsulei Iberice de către Romani şi până astăzi, la Alfons al XlII-lea. Cu durere de cap eşi din această incursiune în Evenimente. Ca din vârful unei piramide Istoria ameţeşte pe cel ce vrea să contemple secolele trecute. Cele două pagode pe marginea cascadelor, la dreapta şi stânga plazei de Ios Reyes, pavilionul Austriac, sărac şi cel al Japoniei, Finlandei, Elveţiei, Franţei, fac două monumente pe drumul majestuos spre ieşire. De la industria miniaturistă şi migăloasă, dar atât de frumoasă a Japoniei, până la Skiurile şi pieile Finlandei, spectatorul simte în faţa vitrinelor, trecându-i când curente de aer cald, când isbituri de vânt glacial... Şi dacă vrei să pleci, şi nu ai putut fi în stare să-ţi cumperi nici un Hispano-Suiza, dacă ai ajuns la poartă şi nu ţi-ai cumpărat încă nimic, dar ai vrea să-ţi iei o amintire, iei un catalog. (Nu costa decât un pesetas). La braţ cu el, pleci încet în timp ce o sută de haut-parleuri te acompaniază rânjindu-ți: Ramona, fai fait un rêve merveilleux... EMILE ROSEN AMPA Pe vremea această ploioasă, vă udaţi picioarele in drum spre casă. Puteţi căpăta guhiraiu sau chiar o răceală gravă. Fiţi prevăzători şi cumpăraţi la farmacie tabletele de Aspirină cari trebuesc luate într'un pahar cu apă. Se ştie că tabletele ____de Aspirină sunt un remediu eficace in bolile de răceală, contra durerilor de cap şi dinţi, contra gutei şi durerilor reumatice. Observaţi întotdeauna să vi se vândă numai ambalajul originar „Royere“ cu 20 sau 6 tablete. RAMPA -JPOST Rezultatul alergărilor dela Băneasa ZIUA VII. — DUMINICA 29 SEPTEMBRIE 1929 PE. HAGIEȘTI 1700 m. .30.000 lei I Habitus 55 (C-tinescu). II Fadoi 58 (F. Gill). III Saladin 64 (Iorga). Neplasați : Nun Mare, Cimpoi, Raptor, Silver Carte. Latin. P. M. : 176, 32, 29, 19. PE. MIEELAEI 1100 m. 40.000 lei I Ou de Paşte 56 j. (Iorga) II Sonia 56 j. (Csillag). III Marcheta 56j. (Adams). Neplasaţi : Nahat, Gibsin Boy. P. M. : 56, 35, 29. PE. BEAGADIEU 2400 m. 40.000 lei I Coca 53 (Csillag). II Debogyisnem 59 j. (F. Qil). III Bohano 53 (Adams). Neplasaţi: Prinţişor, Gay Navarre. P. M. : 49, 16, 14. PE.CH. VIVIAN 1300 m. 100.000 lei I Coquin 50 (Adams). II M'amour 61 j. (Hofbauer). III Soba (Iorga). Neplasați: Clarisse, Gouverneur. P. M. : 26, 20, 26. H’CAPUL BALC 1500 m. 50.000 lei I Bonita 58 j. (Fr. Gill). II Jean Hableur 57 j. (Toth). III Sauge Verte 48 (Adams). Neplasaţi: Moşulică, Gilda, Curcubeu, Cavaler, Szita, Leuştean II, Despina, Mişui, Szabad, Şoim. P. M.: 96 32, 106, 17. PE. VIFOE 1200 m. 40.000 lei I Mikado 60 (Hofbauer). II Frig 55 (Golovkin). III Zdrang 52. (Iorga). Neplasaţi : Pupăză, Mascota. P. M. : 14, 10, 10. H'CAPUL INCET 1500 m. 35.000 lei I Carihert 54 (Kertesz). IIidimbaşa .faşa 45 (Stecker). III Mierloiu 61 (Ilinca). Neplasaţi : Dorine, Ezas, Cosiţa, Floreasca, Dragul Mamei, Electric, Polinoise, Audax, Taranova, Isteţ. P. M. : 56, 27 53, 54. Cronica Ziua premiului Vivian, nu a adus Jockey Club-ului vreun aport mai mare decât cel al Duminicelor precedente, deşi sportul se anunţa de prima calitate. Vremea— destul de atrăgătoare — nu ar fi fost nici ea justificarea slabei asistenţe şi, — hotărît lucru, — că numai o reformă serioasă, ar putea remedia actuala stare de lucruri. A mai rămas Jockey Clubului o experienţă pe care silit de împrejurări, va trebui neîntârziat să o facă : bookmaker-ii. Nu e dealtfel prima dată când susţinem acest lucru; aproape că nu a fost cronica în care să nu pretindem necesitatea introducerii lor. Astăzi mai ales, când jocul e atât de redus, această încercare e mai mult decât oportună. Nu mai e nimica de pierdut — şi asta sub nici un raport — totul fiind numai de câştigat. O să mi se răspundă că regularitatea curselor ar fi grav ameninţată. Dar când au fost puşipariorii vreodată la adăpost de acest pericol şi ce garanţie în plus reprezintă mutualul în contra instituţiei hookmatters-ilor ? Şi apoi, în situaţia actuală, menajarea susceptibilităţilor nu-şi are rostul. De hatârul lor nu se poate împinge societatea spre râpă şi trebue găsită în mod imperios soluţia practică, chiar cu preţul de a nu fi în agrementul întregului public. Jocul la cotă fixă, convingerile sau chiar suspiciunile traduse sub formă de pariu, vor stimula o animaţiune de pe urma căreia venitul va augmenta simţitor, scoţând mutualul din acalmia de astăzi. Ciocnirea de convingeri şi împletirea sforilor trase dintre culise, vor reînsufleţi jocul, astăzi din ce în ce mai muribund. PREMIUL VIVIAN, a fost o strălucită biruinţă a grajdului Schlessinger, care şi-a însuşit cu Coquin şi M’amour, primele două locuri la sosire. Dacă performanţa lui M’amour nu prezintă mare semnificaţie, în schimb victoria doi anului e cât se poate de îmbucurătoare. Exhibiţia produsului din Favara, ne dă dreptul să credem într’o generaţie excepţională, aşa după cum aceştia s’au afirmat şi in rândul colegilor lor de vârstă. Să nu uitam că sarcina doi anului a fost ingraţi. Abordând pentru întâia oară o asemenea distanţă şi având protivnicia celor mai calificaţi bătrâni, pensionarul lui Divald trecea printr’un greu examen. Odată mai mult, situaţia grajdului Schlessinger pentru campania actuală s’a consolidat. Cursele destinate doi anilor nu-i pot scăpa iar dintre probele importante deschise şi vârstnicilor, aşa după cum s’a comportat M’amour, fiului lui Fauche le Vent nu-i va veni greu să câştige premiul România. Succesul culorilor roşu cu negru, cari de la Drac şi Vardar nu au mai cunoscut atari triumfuri, e cât se poate de bine venit pentru un grajd ce nu obosea totuşi în sacrificii. Dacă rezultatul ne bucură, e pentru că principiul unei crescătorii selecţionate şia găsit încoronarea meritată, în ciuda permanentizării sistemului importaţiunilor, cari nu duc niciodată la adevăratele şi marile satisfacţiiiin Grajduri mari, cari au ignorat această latură, pot lua o lecţie folisitoare, deopotrivă cu acei cari cred că herghelia nu-şi are exigenţele ei în materie de organizare. Pentru anumiţi crescători, cari socoteau că Cyra sau Iberus e tot una cu Favara, întocmai după cum instalaţia de la Preoţeşti nu poate sta alături de cea de la Afumaţi, asemenea rezultate îşi vor avea înrâurirea lor practică. Dintre învinşi, Gouverneur se prezintă cu destule scuze. Fiul lui Cargill ne-a părut gros şi poate că lipseşte de clasă contra învingătorului. In ceea ce priveşte pe Clarisse, iapa d-lui general Moruzi nu trebue să mai persevereze în premiile mari, ori cari le-ar fi distanţele. Restul rezultatelor zilei, au fost marcate de încă două succese pentru grajdul Schlessinger, repurtate cu Mikado şi Coca. Cel dintâiu, a rămas acelaş redutabil doi ani din vară şi dacă nu avea un depart prost, cu siguranţă că ar fi câştigat mult mai uşor. In ceea ce priveşte pe Coca, fiica lui Fauche le Vent îşi datorează succesul în bună parte numei lui Csillag, care a încălecat cu mult tact şi energie. Victoria ei a fost de bun augur pentru Coquin, pensionarii lui Divald nedezminţindu-şi sistemul de a câştiga „pe familii’*. 3 © ttmafejboom'nöesafívá sfötoife de an cunoscător.— y/ct JCtotfofanfie wc/prrxetor c/ comparand catttâtfle iar crep convinge și veti cumpăra numai-------, renumita/ ciorap, de mătase ADESOO . 145-48-52-1Sofle. J/ame/e este garanția ca ftătei—. jfflŐQSQfO c/orapu/ doamnei e/egonte I iriFO MăîIUNl In curând vor începe la Studio-ul teatrului Naţional repetiţiile piesei : «Dardamelle» de Emile Mazaud sub direcţia de scenă a d-lui V. Bumbeşti. Rolul principal va fi jucat de d-l N. Soreanu, spectacolul va fi complectat cu «Moartea veselă» un act de Evremnoff. Primele reprezentaţii extraordinare, ale Operei se vor da cu concursul d-nei Lydia Lipkovski şi basului Zaporojeiz. Profesoară de Canto BARBARA HIRSCH reîntoarsă din Milano, reia lecţiunile. Impostaţiunea vocei, corectarea defectelor. Repertoriu italian şi german. Adresa: Strada Viitorului 194 etajul II, orele 5—7 Pe scena Studioului teatrului Naţional se fac ultimele repetiţii ale piesei «Muşcata din fereastră» de d. Victor Ion Popa. Rolurile principale vor fi jucate de d-nii I. Sârbu, Gr. Mărculescu, L Cernea, Ulmeni, Romano şi d-neie A. Gusty, Toto Ionescu şi Irina Nădejde. Piesa va fi pusă în scenă de d- Aiul Gusty. Premiera are Ioc Vineri seara, «V* — .. ■ —Duminică la orele 12 s’a făcut la teatrul Eforiei prima repetiţie cu orchestra, pentru a verifica acustica nouei săli. Conducătorii Operei s’au declarat complect satisfăcuţi. • A doua premieră a teatrului Regina Maria va fi «Meseria d-nei Warren», de Oscar Wilde. Vor juca d-nele Lucia Sturdza Bulandra, Marietta Sadova şi d-nii Storin, Manolescu, Maximilian şi Finţi. In matineu de Sâmbătă d-ra Venera Melicescu şi d- Cerxia au făcut două frumoase apariţii în feeria «Rodia de Aur»: D-ra V. Melicescu în rolul Florioarei şi d-l Cernea în rolul lui Tugomîr. Fiind rechemaţi de public după fiecare act cu aplauze numeroase. In matineul de Sâmbătă 5 Oct. aceiaşi interpreţi vor susţine mai departe succesul «Rodiei de Aur». In curând va apare interesantul volum al MOCIRLA VIEŢII Ilin Ion Doljan captivantă lucrare care zugrăveşte în chip atât de real viaţa desordonată şi decadenţa fetelor de azi. Ultimele reprezentaţii extraordinare cu d-ra Maria Ventura au loc azi Marţi şi mâine Miercuri 2 Octombrie cu „Stăpânul inimii sale’’ de Paul Baynal. D-na Tantzi Cutava va juca pentru prima oară în piesa „Noi nu jucăm să ne amuzăm” de Sacha Guitry, Miercuri 20 Octombrie, la teatrul „Fantasio’*, în trupa d-lui Iancovescu. Tenorul Octav Arbore a fost angajat la Opera Română din Cluj. Compania dramatică „Fantasio’’ va reprezenta în tot cursul jsăptamânei .,,Noi nu jucăm să see amuzăm,’’ de Sacha Guitry* Duminică 13 Octombrie are Ios la Ateneu primul concert al Filarmonicei dirijat de d-l Georga Georgescu La teatrul Fantasio se repetă zilnic : «Cirip-Cirip■» comedie in acte de Paul Cavault. Rolurile principale vor fi jucate de d-nele Tantzi Cutapa-Barozzi, Dida Solomon, Tota Suin, Angela Mălăescu, Virginia Duțescu, Natalia Georgescu, Irina Burileanu, tr— j T r_^.__-i WAZU.VA i \*ICL U iLlL l, IcMQ,UU&seu, Lion Lefter, St. Decu, G. Mihaescu, Negoescu, Aricescu, N. Theodoru, Cruţescu, Vulpescu, etc. Piesa va fi pusă în scenă de d. fi lancovetcu. Transpiraţia picioarelor şi mirosul urât dispare prítt PODOL“ efectul miraculos. De găsit la farmacii şi drparitorii. Fabrica: farmacia Csanda, Oradea D-l A. de Herz a terminat ó nouă comedie intitulată: «Oul lui Columb». D-l Mircea Ștefănescu, a cărei comedie, „Făt F frumos în ge* nunchi'1 a fost înscrisă în reper* toriul Teatrului Maria Ventura, a terminat o nouă piesă în treil acte „Comedia zorilor*’ pe care fi prezentat-o aceluia? teatru. Celebra „Boston Simfonic Orchester’’ de sub conducerea lui Serge Koussewitzki va între*prinde în cursul anului viitor urt turneu de concerte în Europa. Doamna Margareta D. Iuca (Rita D’Oria) a reînceput secţiunde de canto, la noul său domiciliu din Bucureşti, strada Doctor Lister colţ cu str. Dr. Pasteur (Podul Sf. Elefterie). Telefon 351/18. Maestrul Egizio Massini va dirija în cursul acestei stagiuni o serie de reprezentaţii la Opera din Cluj. Baritonul D. Basiliu a reinoit angajamentul cu Opera Romană din Bucureşti. Cu toată vârsta sa înaintată, virtuosul pianist Emil von Sauer continuă să concerteze. Pentru ziua de 3 octombrie el anunţă un recital în sala „Filarmonicei” din Berlin. Programul e consacrat maeştrilor romantici. La ultimele reprezentaţii ale piesei „Rodia de auri" de d. Adrian Maniu şi Al. O. Teodoreanu, rolul Florioarei a fost jucat de d-ra Marica Bălăcescu. Tânăra artistă a Naţionalului a dovedit reale însuşiri scenice remnarcându-se printr-o frumoasă dicţiune şi degajare. La teatrul Tribune din Berlin se joacă comedia lui Denis Amiel, «Doamna şi d-nul cutare», «Fantome» şi «Paiaţe» teatru de groază şi de râs — anunţă inaugurarea primei sale stagiuni — în genul «vtrand-Guignol», D. Soare Z. Soare va pune in scenă la teatrul Regina Mari* piesa «Rivalii» de Zucrefi&sex*