Rampa, decembrie 1929 (Anul 14, nr. 3561-3583)
1929-12-01 / nr. 3561
UNTURA DE PESTE PREFAGUTA IN PRAF CU GUST DELICIOS DE CIOCOLATA FABRICA DE PREPARATE FARMACEUTICE , ^ DEI "W "v 'Vj '— ' *1 ' BERNA -PARIS-TIMISOARA LA TOATE FARMACIILE SI ORODVERIILE I. Un nou roman al flui I. Teodoreanu D. Ionel Teodoreanu e fără îndoială un scriitor de mare talent. Ne-a dovedit-o îndeajuns «Medelenii”, romanul minunat al copilăriei şi al adolescenţei, care a provocat atâtea discuţii şi a suscitat atâtea polemici. In afară de judecata criticilor, valoarea «Medelenilor» a fost consfinţită şi de marele public cetitor: cartea a avut un real şi frumos succes de librărie. A mai scris d. Teodoreanu, de atunci, şi «Turnul Milenei», iar acum publică în «Adevărul Literar”, câteva fragmente din „Balul mascat», noul roman ce va apare în curând, în editura Cărţii Româneşti. Dacă o părere definitivă e imposibilă în marginea numai a unor frânturi ce vor trebui să închege opera întreagă, să ne fie îngăduită observaţiunea că d. Teodoreanu, în dorinţa de a da în fiecare an o operă nouă, riscă desavantajul unei regretabile scăderi. Publicul te compară totdeauna cu tine însuţi şi din acest punct de vedere avem convingerea că «Balul Mascat» nu va putea in nici un caz egala valoarea Medelenilor. D. Teodoreanu, se pierde de astă dată prea mult în dialoguri inutile, definirea unui caracter e prea departe împinsă şi gândul cetitorului e prea puţin reţinut de o idee de o întrebare. Recunoaştem tânărului romancier acelaş spirit de observaţie, acelaş dar al comparaţiilor frumoase şi al situaţiilor interesante Aceasta n’ar fi trebuit să excludă însă conciziunea şi mai ales n’ar fi trebuit să înlăture în schelet ideologia pe care acţiunea să se sprijine. Avem impresia că romanul d-lui Teodoreanu nu-i trăit deloc de d-sa. E o creaţie sprintenă, sunt pagini de inspiraţie momentană şi pe care scriitorul nu le-a prevăzut dinainte spre a le situa armonic în cadrul general al lucrării. Talentul d-lui Teodoreanu învăluit într’o mai îndelungată frământare cerebrală şi o mai puternică concentrare de spirit, ar da desigur opere cu mult mai superioare. Dar pentru aceasta ar trebui convins autorul Medelenilor, că nu e tocmai necesară apariţia unui nou volum la scurgerea fiecărui an. V. Pubrici Nimic mai uşor la noi decât să provoci o «polemică». In ce constă această polemică o ştim cu toţii: câteva epitete «tari», câteva înjurături, o mică biografie a ta şi a celor din familie şi în sfârşit un mic răspuns la chestie. D. Sevastos, a găsit cu cale să dea publicităţii la „însemnările” Adevărului Literar câteva mostre de tinere încercări poetice. Şi a mai avut d. Sevastos ispiraţia — bună sau rea, să întovărăşească aceste producţii ’i •rare, pe fiecare an cu câte-o mică apreciere şi ironie, recunoaştemd adesea prea departe împinsă. D. Călinescu, dela „Viaţa Literară”, s’a sesizat în această revistă de procedeul „Adevărului Literar” şi s’a simţit dator să-i răspundă printr’o notiţă : D. Kevastos e gazetar fără talent şi fără pricepere. Acesta-i pentru d. Călinescu cel mai bun argument pentru a dovedi cât de rău se face atunci când se descurajează atât de accentuat pe tinerii începători în ale poeziei. De ce nu o discuţie de idei ? Dece nu câteva argumente la locul lor şi dece tocmai aprecieri asupra talentului sau netalentului d-lui Sevastos, despre care deocamdată n’a fost vorba ? Răspunsul e simplu : Altfel n’ar fi fost polemica ! Să ne ierte d. Călinescu dacă nu ne putem împăca în ruptul capului cu acest fel de a discuta, deşi în ceea ce priveşte problema însăşi, suntem alături de d-sa în a recunoaşte exagerările „Adevărului literar”. in. Doraţi şi valoare „Suntem noi siguri că valoarea unei opere residă în durabilitatea ei ? Ne-am ridicat deja contra acestei prejudecăţi burgheze care ne face să considerăm neuzarea, ca o esenţială calitate a hainei”. Tristan Bernard, voeşte să ne arate prin cele de mai sus că o operă poate fi de o valoare excepţională chiar atunci când reţine atenţiunea noastră numai un scurt interval de timp. Chestiune nu e chiar atât de simplă. Sunt într’adevăr lucrări superioare dar care poartă asupra unor evenimente prea mult legate de o epocă oarecare. Acestea pot într’adevăr interesa numai pe contimporanii lor. Acele opere însă care cată să exprime adevăruri universal valabile asupra sufletului omenesc de oricând şi de oriunde acele opere care se străduesc în jurul problemelor veşnic actuale se cer prelungite în atenţia multor generaţii şi singură stăruinţa lor în timp le poate consfinţi valoarea. Relativitatea e perfect valabilă şi în acest domeniu. A. P. SAMSON Tristan Bernard Conferinţe de Ateneul „N. Iorga“ Luni 2 Decembrie, ora 5 d. a., precis, va avea loc în sala Teatrului Naţional-Studio (Piaţa Palatului Regal) a V-a conferinţă din ciclul organizat de Ateneul „N. Iorga”. D-l profesor D. Pompeiu, va vorbi despre „Uitare” Vor mai da preţiosul concurs : D-na Ficu Pomponiu, de la Opera Română ; d-nii G. Bacovia şi Ion Pillat, membrii S. S. R.; şi d-ra Sorana Ţopa, societara Teatrului Naţional, versuri. Biletele se găsesc la Agenţia Jean Feder şi la cassa Teatrului. Membrii studenţi au intrarea liberă. de la Teatrul National si Opera Română din Cuj La Teatrul Naţional din Cluj a obţinut un mare succes comedia românească «Muşcata din Fereastră» de Victor Ion Popa. Vom reveni asupra ei, într’o cronică specială.* Viitoarele premiere ale Operei Române din Cluj vor fi «Mignon», «Africana», Lucia de Lamermoor» și «Salomeea» de Richard Strauss.* Marți 26 Noembrie, se va da la Teatrul Național din Cluj noua premieră: „Iubitul meu Leopold”. * Maestrul dirijor Egizio Massini va inaugura la Cluj, la începutul lui Decembrie, ciclul concertelor simfonice date la Opera Română.* Trei concerte, o zi după alta, a dat maestrul George Enescu la Cluj, şi asta mereu în faţa unei săli tixite şi entusiasmate. Tenorul italian Vittorio Fullin va mai cânta odată la Opera Română din Cluj, de astă dată în «Carmen». Duminică 24 Noembrie. L. P. * -0x0 ———0X0---------- O nouă comedie de Hans Müller La Bremen va avea loc în curând premiera nouii piese a lui Hans Müller „Marea săptămână din Baden-Baden”. In luna ianuarie piesa se va reprezenta la Berlin. ----------exp — - O nouă piesă engleză la Viena La „Neues Wiener Schauspielhaus” se va reprezenta în curând piesa „Asasinatul de la etajul al douilea” de Frank Vesper, un scriitor necunoscut, care şi-a câştigat o reputaţie aproape mondială cu această piesă. ---------------------- Expoziţia Iser Mâine are loc la Ateneul Român vernisajul expoziţiei Iser. Amatorii de artă s-au rezervat pentru această expoziţie în care vor regăsi marile însuşiri ale distinsului nostru pictor. Şi Opera din New- York fără local ? (Continuare din pag. I-a) Sub conducerea lui a fost inaugurată acuma a douăzeci şi doua stagiune a Operei, cu «Manon Lescaut» de Puccini, opera reprezentată la New-York pentru prima oară în anul 191? în prezenţa lui Puccini. Anul acesta, cu prilejul rechemării, au cântat tenorul Benjamino Gigli şi M-lle Bori. Stagiunea Metropolitanului se anunţă foarte variată şi interesantă, fiind consacrată aproape în întregime reluării operelor celebre. Printre cele mai frumoase reluări va fi opera lui Puccini „Fiica din Far West”, în care Maria Jeritza va interpreta rolul Minunei, pe care admiratorii vienezi ai acestei actriţe o consideră creaţia ei cea mai frumoasă. Se mai anunţă reluarea lui „Don Juan” de Mozart, operă reprezentată acum douăzeci şi doi de ani pe scena Metropolitan Operei din New-York. Rolul titular fusese cântat atunci de Scotti iar rolurile femenine de Sembrich, Eames și Geraldine Farrar. In fine Sadko de Rimsky-Korsakoff se va reprezenta pentru prima oară în America anul acesta la Metropolitan Opera House din New-York. mm ?famez»ie Răjadtr spedalilâ|iU aoaslr® Perle de Jarisub T HUMA! fN AMBALAJE 0EIGWA1Í IKFOfiMATIUNI CIORAPUL RE RATASE PIIÜÁ Ats. t =3 y • '7jr ... m;. • ŢES ATORIA MA TASE1 Vinde produsele sale direct consumatorilor cu prețurile orignalel ale fabricai, Tn depozitul sSu din: Str.Sf.GHEOSGHE, NOU BUCIJREȘTII Université de Beauté„CEDIB“ Paris, Champs Elysées 39 Filiala : B-DUL CAROL, 21 tratamente noui pentru întreținerea tenului. Specialiăţî originale ale casei în depozit Magazinul Mătăsăria Franceză Str. Lipscani 30 Anunță că va pune în vânzare cu începere de Luni 2 Decembrie, un mare transport da mărfuri, cu preţurile cele mai reduse. Dăm mai jos câteva din preţurile noastre: Stofe pentru Mantouri ta . super. 400-450 Batleie „ „ „ „ 288 Latifele pentru Rodin „ „ 120*288 „ inter mute ti •« Crepe Pe Citim Mătase pură ataşe ne pilonii Dubluri pentru Mantouri Opal Elveţian Stebla lat etc., etc. Mare asortiment de ciorapi de mătase şi bărbăteşti 15-120 288-358 298 85 Teatrul Maria Ventura continuă să joace in, fiecare seară drama lui Bernstein : „Melo“. Acelaş spectacol şi In matineul de Duminică. In primele roluri d.na Aura Buzescu şi d.nii V. Valentineanu şi Vraca. D. Ion Sârbul, îmbolnăvindu-se destul de serios astăzi în matinou se va reprezenta la Studioul Teatrului Naţional în loc de „Muşcata din fereastră” „Mary Dugan este vinovată”. Mâine Duminică are loc la Ateneu primul concert simfonic dirijat de maestrul George Enescu. La teatrul Lipscani (sala de sus) se repetă zilnic „Fustele de la minister” comedie localizată de d-l A. de Herz. M-me AXELRAD Str. Calomfirescu 9 prezintă nouile modele de rochi de seară Duminică 1 Decembrie ce se va închide salonul oficial de desemn şi gravuri, organizat de fostul minister al artelor. Artiştii expozanţi sunt rugaţi ca în termen de cinci zile de la această dată să-şi ridice lucrările expuse. La Remtaurant-Bar BUFET-ŞOSEA DUMINECA 1 DECEMBRIE şi în fiecare Sâmbătă, Duminică şi sărbătoare The Dansant Concert: JAZZT AUSTER şi tenorul CANARA Teatrul «Fantome şi Paiaţe» din B dul Schitu Măgureanu 4, reprezintă astăseară pentru a 36-a oară marele succes al stagiunei «Groaza cea mare», de Andre de Lordre, cu doamna Dida Solomon şi d. Mielu Constandnescu în rolurile principale. Spectacolul este complectat cu «Contesa cocoşată» şi «Al paisprezecea»Pentru viitoarea premieră se repetă sub direcţia de scenă a d-luiSandu Eliad «Sicriul de Carne» de de Lorde, «Panopticul» de Gheon şi «Şoferul» de Max Maurey. Vineri are loc la Operă prima reprezentaţie cu concursul d-nei Ericla Savini, de la Metropolitan Opera House din Nelu,Yorki care va apare în rolul Margareta din „Faust“. Tenorul Emil Marinescu va ednta rolul Faust, iar basul Folescu pe al lui Mefis Arfries. Dirijează d. Alfred Alessandrescu Rochiţe, Costumaşe, Paltoane frumoase pentru Copii găsiţi numai «La Carmen Sylva» Str. Lipscani 80 Astă seară are loc la Ateneu ultimul concert George Enescu. La teatrul Regina Maria au început repetiţiile piesei: „Marius” de Marcel Pagnol. Compania de reviste C. Tănase reia seria reprezentaţiilor la teatrul Lipscani (sala de jos) Joi 5 Decembrie se va reprezenta: ,,In plin“ de d. N. Kiriţescu. In matineul de azi teatrul Maria Ventura va reprezintă „Fraţi de cruce” de d-l Paul Prodan. La Chat-Noire are loc astăzi, orele 5.8 un ceai artistic dansant al cronicarilor mondeni, unde va da concursul întregul personal artistic al Music-Hall-ului. Mâine Duminică ziarul „Argus" apare cu un supliment de pagini consacrat relațiunilor POLONO-ROMANE. La acest număr colaborează d nii Auguste Zaleski, ministrul de externe al Poloniei, E. Kwiatkowsky, ministru de comerţ al Poloniei; Niezabytowsky, ministru de agricultură al Poloniei; V. Madgearu, ministru de finanţe al Romăniei; Grigore Gafencu, Ctintele Szembek, G. Cretzeanu, Dr. Ernest Ene, Ing. Toma Găică, C. Bălăcescu, Marian Szydlowsky, Dr. Tadeus Drzaszdzinsky. Studii speciale, monografii, etc. complectează numărul. Preţul unui exemplar, inclusiv zerul lei 20. Ori,o doamnă elegantă vizitează Magazinul „Gioconda“, calea Victoriei 56 spre a şi procura ultimele noutăţi în Bijuterii imitaţiuni tine f rar feze montate în aur şi argint, coliere de perle copia celor veritabile, perle japoneze, etc. Compania dramatică de la teatrul Regina Maria va reprezenta astăseară pentru a 2.a oară comedia lui Gustav Davis ,,Fetele de azi". In primele roluri d.la Cătuşă Elvass şi d. Tony Bulandra. ROCHII, MANTOURI „PRIMAVERA“ Ultimele Modele Pariziene Str. Dianei 3, Statuia Rosetti Azi în matineu (cu preţuri reduse) se va reprezintă la Teatrul Regina Maria piesa : Iubire ispăşită” de d-l Wolff şi Duvernois. In primele roluri d-nele Marietta Rareş, Gina Sandru şi d-nii Storin, Enescu, P. Bulandra, etc. Premiera operei „Don Pasquale“ a fost amânată la 12 Decembrie. TEHTPUt R Q '■ M1RI4 Cu începere dela 4 Deembrie 1929 A reprezentaţiuni extraordinare 4 JETHAY PASAREA ALBASTRA DER BLAUE VOGEL Conferenţiar în limbii germani şi rus 45 de artişti —— Orchestra proprie MUZICA - DANS - FAST Biletetele la Agenţia COLUMBIA Calea Victoriei, 33 Duminică Agenţia deschisă dele 10—1 a. m.I -xox Poetul francez PAUL GERALD, autor al lucrărilor TOI et MOI, AIMER etc., va ţine la Ateneul Român 3 conferinţe, vorbind Marţi 3 Dcembrie, orele 9 seara, despre: Vers préférés. Miercuri 4 Dcembrie, Le Theatre bleu. ro, 5 Decembrie, Quelques Poémes. Biletele In Agenţia Feder Opera Română va reprezintă astăseară „Tannhäuser” cu d-nele Basarab, Enescu şi d-nii Apostolescu, Folescu, Lupescu, Mircea Lazăr, etc. Opera Română anunţă pentru, Luni seara: „Boema’’, cu d-nele Ficu Pomponiu, A. Lupescu şi d-nii Vittorio Fullin, Basiliu, Steiner, Petrovicescu, etc. Dirijează d. Umberto Pessione. . Siuu€iii€i€ ânsCriCuiilC De la trei categorii: Reguli privitoare la viaţa socială a studentelor Studentele americane formează Arca 50 la sută din totalul studenţimii înscrisă în universtăţile Statelor Unite. Ele muncesc cu aceeaş intensitate şi sub aceleaş raporturi ca şi studenţii. Doar că se bucură de un menajament şi o atenţiune mai delicată. Pregătirea pentru universitate e aceea pentru ambele sexe: şapte sau opt ani în şcolile «Primary» şi «Grammar», apoi trei-patru ani în şcolile pregătitoare; se pot înscrie, apoi, la oricare universitate. Dacă intrăm vreodată în Campus (un parc), care nu lipseşte nici unei universităţi, vom putea deosebi între studente trei categorii. In prima categorie intră acei «fluturaşi», acele fiinţe graţioase cari se plimbă Pe aleele înguste, cu colegii lor, sau şed picor peste picior pe băncile înşirate de marginea aleelor şi... flirtează. Ele sunt îmbrăcate ultramodern, pictate «strigător» cu rouge, roşu de buze şi negru de sprâncene, şi parfumate cu cele mai «en vogue» parfumuri. Chiar şi în timpu plimbărilor, eleganţa „Vanitycase” este des întrebuinţată: obrazul pudrat uşor ici-colo cu un minuscul pufuleţ, pe umerii obrajilor puţin «rouge», buzele apăsate bine cu creionul, in timp ce se râde şi se schimbă atâtea banalităţi. Se vorbeşte despre nouile dansuri, plimbări cu automobilul, anecdote, mici palavre, despre obiceurile profesorilor, despre greutăţile modernei psichanalize. In sălile de cursuri aceste studente şed foarte plictiste, fac ochi dulci profesorilor ş. Colegilor lor mai «scoşi din cutie», surâd cu înţelesuri şi... se privesc mereu în «Vanity - Case», însemnările le face vr'un Prieten sau o prietenăînvaţă, dacă trebuie neapărat, doar, înaintea examenelor. Fluturaşii universităţilor nu au absolit nici un interes intelectual, probleme ştiinţifice nu există pentru ele; astfel de probleme nu le încarcă niciodată gândurile, nici convorbirile. Dacă aud studenţii sau studentele discutând chestiuni ştiinţifice sau disecând chestiuni mai înalte, le aruncă râzând şi cu o oarecare batjocură: «Don’t be so, heighbrow». (Nu fii cu fruntea aşa de înaltă). Cele mai multe din aceşti «fluturaşi» au interes numai pentru îmbrăcămintea lor şi, în ultimii ani de studii, pentru un permanent «dates», care înseamnă «o căsătorie». Şi, nu trebuie să fie numaidecât un «diplomat», un fost coleg, ci poate să fie foarte bine şi un comerciant sau industriaş angrosist. A doua categorie (mult mai numeroasă), pe care o întâlnim în Campus nu se deosibeşte, în îmbrăcăminte, mult de cele dintâi. Studentele acestei categorii sunt tot aşa de elegante şi cu gust îmbrăcate, se mişcă tot aşa de graţios, râd şi glumesc tot aşa, şi par a avea tot un interes «mic» pentru chestiuni universitare ca şi cele din prima categorie. Dar, privite mai adânc, observăm ca expresivitatea feţei lor nu conţine acea răceală, acel gol, ca al «fluturaţilor»; pe lângă surâsul stereotip, se reliefează acea căldură, acel interes de viaţă, care în ultimii ani de studiu câştigă o notă de energie. Nu au un conţinut mare intelectual, nu învaţă dintr’un imbold intern, ci din unul utilitar. Mai târziu devin specialiste destoinice, sau soţii şi mame bune. Multe din ele lucrează foarte intensiv, căci multe din ele îşi câştigă singure banii pentru a studia. A treia categorie e mică. Aici întâlnim acele studente care nu studiază numai pentru «carieră», ci devin ucenice devotate ale ştiinţei. Acestea sunt acelea cari în viaţa familiară devin «Phi Beta Kappa». Studentele, indiferent că locuiesc în căminuri sau în case particulare, nu au voie să primească seara, după orele 8, pe nimeni, nici să facă muzică sau să turbure într’un fel oarecare «orele liniştite». Dacă ies seara, trebuie să-şi înscrie seara numele, şi la ducere şi la întoarcere, în condica de control. Din căminuri nu pot face vizită, decât invitate de familie. De la teatru seara, trebuiesc să fie acasă în decurs de 45 minute după spectacol. Vizite pot să primească (cele din căminuri) în societatea unei supraveghetoare, iar cele din case particulare, în societatea gazdei. Fiecărei studente î se atașează o studentă din anii superiori — big sister — în calitate de meditatoare Proprietarii care închiriază odăi studentelor trebuie să se pună la dispoziţie, o odaie «confortabilă» de primire şi una de baie Fiecare studentă trebuie să se supună unei vizite medicale, pentru a putea fi repartizată, la cursurile de gimnastică şi sport. Studentele mai pot să exercite şi sporturi facultative: înot, excursii, călărit, golf, tennis, volley şi bazeball; apoi: dansul, tragerea la ţintă cu arcul (nu cu cel al lui «Amor») şi scrimă. CORIOLAN BĂRBAT -0X0- m