Rampa, decembrie 1929 (Anul 14, nr. 3561-3583)

1929-12-01 / nr. 3561

UNTURA DE PESTE PREFAGUTA IN PRAF CU GUST DELICIOS DE CIOCOLATA FABRICA DE PREPARATE FARMACEUTICE , ^ D­EI "W "v 'Vj '— ' *1 ' BERNA -PARIS-TIMISOARA LA TOATE FARMACIILE SI ORODVERIILE I. Un nou roman al fl­­ui I. Teodoreanu D. Ionel Teodoreanu e fără în­doială un scriitor de mare talent. Ne-a dovedit-o îndeajuns «Mede­lenii”, romanul minunat al copilă­riei şi al adolescenţei, care a pro­vocat atâtea discuţii şi a suscitat atâtea polemici. In afară de judecat­a criticilor, valoarea «Medelenilor» a fost con­sfinţită şi de marele public ceti­tor: cartea a avut un real şi fru­mos succes de librărie. A mai scris d. Teodoreanu, de atunci, şi «Turnul Milenei», iar acum publică în «Adevărul Lite­rar”, câteva fragmente din „Balul mascat», noul roman ce va apare în curând, în editura Cărţii Ro­mâneşti. Dacă o părere definitivă e im­posibilă în marginea numai a u­­nor frânturi ce vor trebui să în­chege opera întreagă, să ne fie îngăduită observaţiunea că d. Teodoreanu, în dorinţa de a da în fiecare an o operă nouă, riscă desavantajul unei regretabile scăderi. Publicul te compară tot­deauna cu tine însuţi şi din acest punct de vedere avem convinge­rea că «Balul Mascat» nu va pu­tea in nici un caz egala valoarea Medelenilor. D. Teodoreanu, se pierde de astă dată prea mult în dialoguri inutile, definirea unui caracter e prea departe împinsă şi gândul cetitorului e prea puţin reţinut de o idee de o întrebare. Recunoaştem tânărului roman­cier acelaş spirit de observaţie, acelaş dar al comparaţiilor fru­moase şi al situaţiilor interesante Aceasta n’ar fi trebuit să ex­cludă însă conciziunea şi mai a­­les n’ar fi trebuit să înlăture în schelet ideologia pe care acţiunea să se sprijine. Avem impresia că romanul d-lui Teodoreanu nu-i trăit deloc de d-sa. E o creaţie sprintenă, sunt pagini de inspiraţie momen­tană şi pe care scriitorul nu le-a prevăzut dinainte spre a le situa armonic în cadrul general al lu­crării. Talentul d-lui Teodoreanu în­văluit într’o mai îndelungată fră­mântare cerebrală şi o mai pu­ternică concentrare de spirit, ar da desigur opere cu mult mai su­perioare. Dar pentru aceasta ar trebui convins autorul Medeleni­lor, că nu e tocmai necesară apa­riţia unui nou volum la scurge­rea fiecărui an. V. Pubrici Nimic mai uşor la noi decât să provoci o «polemică». In ce constă această polemică o ştim cu toţii: câteva epitete «tari», câteva înjurături, o mică biografie a ta şi a celor din fa­milie şi în sfârşit un mic răspuns la chestie. D. Sevastos, a găsit cu cale să dea publicităţii la „însemnările” Adevărului Literar câteva mos­tre de tinere încercări poetice. Şi a mai avut d. Sevastos i­­spiraţia — bună sau rea, să înto­vărăşească aceste producţii ’­i •­­rare, pe fiecare an cu câte-o mică apreciere şi ironie, recunoaştem­d adesea prea departe împinsă. D. Călinescu, dela „Viaţa Lite­rară”, s’a sesizat în această re­vistă de procedeul „Adevărului Literar” şi s’a simţit dator să-i răspundă printr’o notiţă : D. Ke­­vastos e gazetar fără talent şi fără pricepere. Acesta-i pentru d­. Călinescu cel mai bun argument pentru a dovedi cât de rău se face atunci când se descurajează atât de ac­centuat pe tinerii începători în ale poeziei. De ce nu o discuţie de idei ? Dece nu câteva argumente la lo­cul lor şi dece tocmai aprecieri asupra talentului sau netalentu­­lui d-lui Sevastos, despre care deocamdată n’a fost vorba ? Răspunsul e simplu : Altfel n’ar fi fost polemica ! Să ne ierte d. Călinescu dacă nu ne putem împăca în ruptul capului cu acest fel de a discuta, deşi în ceea ce priveşte problema însăşi, suntem alături de d-sa în a recunoaşte exagerările „Adevă­rului literar”. in. Doraţi şi valoare „Suntem noi siguri că valoarea unei opere residă în durabilita­tea ei ? Ne-am ridicat deja con­tra acestei prejudecăţi burgheze care ne face să considerăm neu­­zarea, ca o esenţială calitate a hainei”. Tristan Bernard, voeşte să ne arate prin cele de mai sus că o operă poate fi de o valoare ex­cepţională chiar atunci când re­ţine atenţiunea noastră numai un scurt interval de timp. Chestiu­ne nu e chiar atât de simplă. Sunt într’adevăr lucrări superi­oare dar care poartă asupra unor evenimente prea mult legate de o epocă oarecare. Acestea pot în­tr’adevăr interesa numai pe con­timporanii lor. Acele opere însă care cată să exprime adevăruri universal va­labile asupra sufletului omenesc de oricând şi de oriunde acele o­­pere care se străduesc în jurul problemelor veşnic actuale se cer prelungite în atenţia multor ge­neraţii şi singură stăruinţa lor în timp le poate consfinţi valoa­rea. Relativitatea e perfect valabilă şi în acest domeniu. A. P. SAMSON Tristan Bernard Conferinţe de Ateneu­­l „N. Iorga“ Luni 2 Decembrie, ora 5 d. a., precis, va avea loc în sala Teatru­lui Naţional-Studio (Piaţa Pala­tului Regal) a V-a conferinţă din ciclul organizat de Ateneul „N. Iorga”. D-l profesor D. Pompeiu, va vorbi­­ despre „Uitare” Vor mai da preţiosul concurs : D-na Ficu Pomponiu, de la O­­pera Română ; d-nii G. Bacovia şi Ion Pillat, membrii S. S. R.; şi d-ra Sorana Ţopa, societara Teatrului Naţional, versuri. Biletele se găsesc la Agenţia Jean Feder şi la cassa Teatrului. Membrii studenţi au intrarea li­beră. de la Teatrul National si Opera Română din C­uj La Teatrul Naţional din Cluj a obţinut un mare succes comedia românească «Muşcata din Ferea­stră» de Victor Ion Popa. Vom reveni asupra ei, într’o cronică specială.* Viitoarele premiere ale Operei Române din Cluj vor fi «Mig­non», «Africana», Lucia de La­­mermoor» și «Salomeea» de Ri­chard Strauss.* Marți 26 Noem­brie, se va da la Teatrul Național din Cluj noua premieră: „Iubitul meu Leopold”. * Maestrul dirijor Egizio Mas­­sini va inaugura la Cluj, la înce­putul lui Decembrie, ciclul con­certelor simfonice date la Opera Română.* Trei concerte, o zi după alta, a dat maestrul George Enescu la Cluj, şi asta mereu în faţa unei săli tixite şi entusiasmate. Tenorul italian Vittorio Fullin va mai cânta odată la Opera Ro­mână din Cluj, de astă dată în «Carmen». Duminică 24 Noem­­brie. L. P. * -0x0 ———0X0---------- O nouă comedie de Hans Müller La Bremen va avea loc în cu­rând premiera nouii piese a lui Hans Müller „Marea săptămână din Baden-Baden”. In luna ianuarie piesa se va re­prezenta la Berlin. ----------exp — - O nouă piesă engleză la Viena La „Neues Wiener Schauspiel­haus” se va reprezenta în curând piesa „Asasinatul de la etajul al douilea” de Frank Vesper, un scriitor necunoscut, care şi-a câş­tigat o reputaţie aproape mon­­­­dială cu această piesă.­ ­ ----------------------­ Expoziţia Iser Mâine are loc la Ateneul Ro­mân vernisajul expoziţiei Iser. Amatorii de artă s-au rezervat pentru această expoziţie în care vor regăsi marile însuşiri ale dis­tinsului nostru pictor. Şi Opera din New- York fără local ? (Continuare din pag. I-a) Sub conducerea lui a fost inau­gurată acuma a douăzeci şi doua stagiune a Operei, cu «Manon Lescaut» de Puccini, opera repre­zentată la New-York pentru pri­ma oară în anul 191? în prezenţa lui Puccini. Anul acesta, cu prilejul reche­mării, au cântat tenorul Benja­­mino Gigli şi M-lle Bori. Stagiunea Metropolitan­ului se anunţă foarte variată şi intere­santă, fiind consacrată aproape în întregime reluării operelor cele­bre. Printre cele mai frumoase re­luări va fi opera lui Puccini „Fiica din Far West”, în care Maria Je­­ritza va interpreta rolul Minunei, pe care admiratorii vienezi ai a­­cestei actriţe o consideră creaţia ei cea mai frumoasă. Se mai anunţă reluarea lui „Don Juan” de Mozart, operă re­prezentată acum douăzeci şi doi de ani pe scena Metropolitan­ O­­perei din New-York. Rolul titular fusese cântat atunci de Scotti iar rolurile femenine de Sembrich, Eames și Geraldine Farrar.­­ In fine Sadko de Rimsky-Kor­­sakoff se va reprezenta pentru prima oară în America anul ace­sta la Metropolitan­ Opera House din New-York. mm ?famez»ie Răjadtr spedalilâ|iU aoaslr® Perle de Jaris­ub T HUMA! fN AMBALAJE 0EIGWA1Í IKFOfiMATIUNI CIORAPUL RE RATASE PIIÜÁ Ats. t =3 y • '7jr ... m;. • ŢES ATORIA MA TASE1 Vinde produsele sale direct consumatorilor cu prețurile orignalel ale fabricai, Tn depo­zitul sSu din: Str.Sf.GHEOSGHE, NOU BUCIJREȘTII Université de Beauté­­„C­EDIB“ Paris, Champs Elysées 39 Filiala : B-DUL CAROL, 21 tratamente noui pentru întreține­rea tenului. Speciali­ăţî originale ale casei în dep­ozit Magazinul Mătăsăria Franceză Str. Lipscani 30 Anunță că va pune în vânzare cu începere de Luni 2 Decem­brie, un mare transport da mărfuri, cu preţurile cele mai reduse. Dăm mai jos câte­va din preţurile noastre: Stofe pentru Mantouri ta . super. 400-450 Batleie „ „ „ „ 288 Latifele pentru Rodin­ „ „ 120*288 „ inter mute ti •« Crepe Pe Citim Mătase pură ataşe ne pilonii Dubluri pentru Mantouri Opal Elveţian Stebla lat etc., etc. Mare asortiment de ciorapi de mătase şi bărbăteşti 15-120 288-358 298 85 Teatrul Maria Ventura continuă să joace in, fiecare seară drama lui Bernstein : „Melo“. Acelaş spectacol şi In matineul de Duminică. In primele roluri d.na Aura Bu­­zescu şi d.nii V. Valentineanu şi Vraca. D. Ion Sârbul, îmbolnăvindu-se destul de serios astăzi în matinou se va reprezenta la Studioul Tea­trului Naţional în loc de „Muş­cata din fereastră” „Mary Dugan este vinovată”. Mâine Duminică are loc la A­­teneu primul concert simfonic di­rijat de maestrul George Enescu. La teatrul Lipscani (sala de sus) se repetă zilnic „Fustele de la mi­nister” comedie localizată de d-l A. de Herz. M-me AXELRAD Str. Calomfirescu 9 prezintă nouile modele de rochi de seară Duminică 1 Decembrie ce se va închide salonul oficial de desemn şi gravuri, organizat de fostul mi­nister al artelor. Artiştii expozanţi sunt rugaţi ca în termen de cinci zile de la acea­stă dată să-şi ridice lucrările ex­puse. La Remtau­rant-Bar BUFET-ŞOSEA DUMINECA 1 DECEMBRIE şi în fiecare Sâmbătă, Duminică şi sărbătoare The Dansant Concert: JAZZT AUSTER şi te­norul CANARA Teatrul «Fantome şi Paiaţe» din B d­ul Schitu Măgureanu 4, repre­zintă astăseară pentru a 36-a oară marele succes a­l stagiunei «Groaza cea mar­e», de Andre de Lor­­dre, cu doamna Dida Solomon şi d. Mielu Constandnescu în ro­lurile principale. Spectacolul este complectat cu «Contesa cocoşată» şi «Al paisprezecea»­­Pentru viitoarea premieră se re­petă sub direcţia de scenă a d-lui­­Sandu Eliad «Sicriul de Carne» de de Lorde, «Panopticul» de Gheon şi «Şoferul» de Max Mau­­rey. Vineri are loc la Operă prima re­prezentaţie cu concursul d-nei Ericla Savini, de la Metropolitan Opera House din Nelu,Yorki care va apare în rolul Margareta din „Faust“. Tenorul Emil Marinescu va ednta rolul Faust, iar basul Folescu pe al lui Mefis Arfries. Dirijează d. Alfred Alessandrescu Rochiţe, Costumaşe, Paltoane frumoase pentru Copii găsiţi numai «La Carmen Sylva» Str. Lipscani 80 Astă seară are loc la Ateneu ul­timul concert George Enescu. La teatrul Regina Maria au în­ceput repetiţiile piesei: „Marius” de Marcel Pagnol. Compania de reviste C. Tănase reia seria reprezentaţiilor la teatrul Lip­scani (sala de jos) Joi 5 Decembrie se va reprezenta: ,,In plin“ de d. N. Kiriţescu. In matineul de azi teatrul Ma­ria Ventura va reprezintă „Fraţi de cruce” de d-l Paul Prodan. La Chat-Noire are loc astăzi, orele 5.8 un ceai artistic dansant al cro­nicarilor mondeni, unde va da con­­cursul întregul personal artistic al Music-Hall-ului. Mâine Duminică ziarul „Argus" apare cu un supliment de­­ pagini consacrat relațiunilor POLONO-RO­­MANE. La acest număr colaborează d­ nii Auguste Zaleski, ministrul de externe al Poloniei, E. Kwiatkowsky, minis­tru de comerţ al Poloniei; Niezaby­­towsky, ministru de agricultură al Po­­loniei; V. Madgearu, ministru de fi­nanţe al Romăniei; Grigore Gafencu, Ctin­­tele Szembek, G. Cretzeanu, Dr. Ernest Ene, Ing. Toma Găică, C. Bălă­­cescu, Marian Szydlowsky, Dr. Tadeus Drzaszdzinsky. Studii speciale, monografii, etc. com­­plectează numărul. Preţul unui exemplar, inclusiv zerul lei 20. Ori,o doamnă elegantă vizitează Magazinul „Gioconda“, calea Victoriei 56 spre a şi procura ulti­­mele noutăţi în Bijuterii imitaţiuni tine f rar feze montate în aur şi ar­­gint, coliere de perle copia celor ve­ritabile, perle japoneze, etc. Compania dramatică de la teatrul Regina Maria va reprezenta astă­seară pentru a 2.a oară comedia lui Gustav Davis ,,Fetele de azi". In primele roluri d.la Cătuşă El­­vass şi d. Tony Bulandra. ROCHII, MANTOURI „PRIMAVERA“ Ultimele Modele Pariziene Str. Dianei 3, Statuia Rosetti Azi în matineu (cu preţuri re­duse) se va reprezintă la Teatrul Regina Maria piesa : Iubire ispă­şită” de d-l Wolff şi Duvernois. In primele roluri d-nele Ma­rietta Rareş, Gina Sandru şi d-nii Storin, Enescu, P. Bulandra, etc. Premiera operei „Don Pasquale“ a fost amânată la 12 Decembrie. TEHTPUt R Q '■ M1RI4 Cu începere dela 4 De­embrie 1929 A reprezentaţiuni extraordinare 4 JETHAY PASAREA ALBASTRA DER BLAUE VOGEL Conferenţiar în limbii­ germani şi rus 45 de artişti —— Orchestra proprie MUZICA - DANS - FAST Biletetele la Agenţia COLUMBIA Calea Victoriei, 33 Dum­inică Agenţia deschisă dele 10—1 a. m.I -xox­ Poetul francez PAUL GERALD, autor al lucrărilor TOI et MOI, AIMER etc., va ţine la Ateneul Român 3 con­ferinţe, vorbind Marţi 3 D­cembrie, orele 9 seara, despre: Vers préférés. Miercuri 4 D­cembrie, Le Theatre bleu. ro, 5 Decembrie, Quelques Poé­mes. Biletele In Agenţia Feder Opera Română va reprezintă astăseară „Tannhäuser” cu d-nele Basarab, Enescu şi d-nii Aposto­­lescu, Folescu, Lupescu, Mircea Lazăr, etc. Opera Română anunţă pentru, Luni seara: „Boema’’, cu d-nele Ficu Pomponiu, A. Lupescu şi d-nii Vit­­torio Fullin, Basiliu, Stein­er, Petro­­vicescu, etc. Dirijează d. Umberto Pessione. . Siuu€iii€i€ ân­sCriCuiilC De la trei categorii: Reguli privitoare la viaţa socială a studentelor Studentele americane formează Arca 50 la sută din totalul stu­­denţimii înscrisă în universtăţile Statelor­ Unite. Ele muncesc cu a­­ceeaş intensitate şi sub aceleaş ra­porturi ca şi studenţii. Doar că se bucură de un menajament şi o a­­tenţiune mai delicată. Pregătirea pentru universitate e aceea­ pentru ambele sexe: şapte sau opt ani în şcolile «Primary» şi «Grammar», apoi trei-patru ani în şcolile pregătitoare; se pot în­scrie, apoi, la oricare universitate. Dacă intrăm vreodată în Cam­pus (un parc), care nu lipseşte nici unei universităţi, vom putea deosebi între studente trei cate­gorii. In prima categorie intră a­­cei «fluturaşi», acele fiinţe gra­ţioase cari se plimbă Pe aleele în­guste, cu colegii lor, sau şed pic­or peste picior pe băncile înşirate de marginea aleelor şi... flirtează. Ele sunt îmbrăcate ultramodern, pic­tate «strigător» cu rouge, roşu de buze şi negru de sprâncene, şi par­fumate cu cele mai «en vogue» parfumuri. Chiar şi în timpu plimbărilor, eleganţa „Vanitycase” este des întrebuinţată: obrazul pu­drat uşor ici-colo cu un minuscul pufuleţ, pe umerii obrajilor puţin «rouge», buzele apăsate bi­ne cu creionul, in timp ce se râde şi se schimbă atâtea banalităţi. Se vor­beşte despre nouile dansuri, plim­bări cu automobilul, anecdote, mici palavre, despre obiceurile profesorilor, despre greutăţile mo­dernei ps­ich­a­nal­ize. In sălile de cursuri aceste stu­dente şed foarte plictiste, fac ochi dulci profesorilor ş. Colegilor lor mai «scoşi din cutie», surâd cu în­ţelesuri şi... se privesc mereu în «Vanity - Case», însemnările le face vr'un Prieten sau o prietenă­­învaţă, dacă trebuie neapărat, doar, înaintea examenelor. Fluturaşii universităţilor nu au absolit nici un interes intelectual, probleme ştiinţifice nu există pen­tru ele; astfel de probleme nu le încarcă niciodată gândurile, nici convorbirile. Dacă aud studenţii sau studentele discutând chestiuni ştiinţifice sau disecând chestiuni mai înalte, le aruncă râzând şi cu o oarecare batjocură: «Don’t be so, heighbrow». (Nu fii cu fruntea aşa de înaltă). Cele mai multe din aceşti «flu­turaşi» au interes numai pentru îmbrăcămintea lor şi, în ultimii ani de studii, pentru un perma­nent «dates», care înseamnă «o căsătorie». Şi­­, nu trebuie să fie numaidecât un «diplomat», un fost coleg, ci poate să fie foarte bine şi un comerciant sau industriaş an­grosist. A doua categorie (mult mai nu­meroasă), pe care o întâlnim în Campus nu se deosibeşte, în îm­brăcăminte, mult de cele dintâi. Studentele acestei categorii sunt tot aşa de elegante şi cu gust îmbrăcate, se mişcă tot aşa de gra­ţios, râd şi glumesc tot aşa, şi par a avea tot un interes «mic» pen­­t­ru chestiuni universitare ca şi cele din prima categorie. Dar, privite mai adânc, observăm ca expresi­vitatea feţei lor nu conţine acea răceală, acel gol, ca al «fluturaţi­lor»; pe lângă surâsul stereotip, se reliefează acea căldură, acel inte­res de viaţă, care în ultimii ani de studiu câştigă o notă de ener­gie. Nu au un conţinut mare inte­lectual, nu învaţă dintr’un imbold intern, ci din unul utilitar. Mai târziu devin specialiste destoinice, sau soţii şi mame bune. Multe din ele lucrează foarte intensiv, căci multe din ele îşi câştigă singure banii pentru a studia. A treia categorie e mică. Aici întâlnim acele studente care nu studiază numai pentru «carieră», ci devin ucenice devotate ale ştiinţei. Acestea sunt acelea cari în viaţa familiară devin «Phi Beta Kappa». Studentele, indiferent că locu­iesc în căminuri sau în case par­ticulare, nu au voie să primească seara, după orele 8, pe nimeni, nici să facă muzică sau să tur­bure într’un fel oarecare «or­ele li­niştite». Dacă ies seara, trebuie să-şi înscrie seara numele, şi la ducere şi la întoarcere, în condica de control. Din căminuri nu pot face vizită, decât invitate de fami­lie. De la teatru seara, trebuiesc să fie acasă în decurs de 45 minute după spectacol. Vizite pot să pri­mească (cele din căminuri) în so­­cietatea unei supraveghetoare, iar cele din case particulare, în socie­­tatea gazdei. Fiecărei studente î se atașează o studentă din anii superiori — big sister — în cali­tate de meditatoare­ Proprietarii care închiriază odăi studentelor trebuie să se pună la dispoziţie, o odaie «confortabilă» de primire şi una de baie Fiecare studentă trebuie să se supună unei vizite medicale, pen­tru a putea fi repartizată, la cursurile de gimnastică şi sport. Studentele mai pot să exercite şi sporturi facultative: înot, ex­cursii, călărit, golf, tennis, volley şi bazeball; apoi: dansul, tragerea la ţintă cu arcul (nu cu cel al lui «Amor») şi scrimă. CORIOLAN BĂRBAT -0X0- ­­m

Next