Rampa, ianuarie 1930 (Anul 15, nr. 3504-3603)
1930-01-01 / nr. 3584
3 umBSB 55HfflB»raEBI^raiBiraraBirajB^raBBHB^«e ——-------------,_____ _ ________ Etl DV. MAI SUNT SANATOSI dar dacă nu veţi îngriji cum trebue gura şi dinţii veţi observa imediat că sunt semne de *boală, ceea ce vă pricinueşte ore de chin. Băgaţi de seamă! Un pahar cu apă cu câteva picături de Odol. Mai mult nu e nevoe. Cu aceasta clătiţi bine gura, curăţaţi dinţii cu pasta Odol — de preferat după fiecare masă. Aceasta este cea mai bună metodă pentru a vă îngriji gura şi dinţii Dvs. Goomale ale frumuseţii cultivate au fost dementele la cari ne-am gândit, când va fim dat să deslegati o mică șaradă, întruna din zilele trecute. Rouge et Noir doamnelor e ce! din urmă rezultat al cosmeticei moderne Dar e si ceva mai mult- Rouge et Noir se întemeează pe rezultatele psihologiei influentelor parfumului Da, căci viata noastră nu mai e atât de simplă. Odinioară, înseşi catedralele se zideau numai după sentimentul individual astăzi, parfumurile se compun cu concursul medicului, al chimistului şi al psihologului Dar nimeni nu poate bănui în vraja ameţitoare a parfumului Rouge et Noir, cât de intensă şi de dificilă a fost străduința care a precedat creearea lui. £ou-cle Cologne -Porfimd,- Poudre Verniabit- numai in. ambr«! n \ ? c r-lat« cU e Supp/ngB fociMe plăcute w osieapid la c^UT^pă^a/^ea. jaixxiuselor» Rouge el Noir îraireixik pe furnicarul Dc elvă va da expiimiule eecesare a nny onora In noul el fIllirt ANNIE-MARIE" si faimosul ansamblu de comici muzicali „ „THE NEW-YORKER VAGABONDS" In frunte cu celebrul El!» Ie Mayo! lot Ianuarie F.A. CAPITOL 11 lBii«MÎiif*iii)iimii iTiirTiTriTîTWiPin~r' nagazînul carmen Sqîto STHADA LIPSCANI No. SO Cel mai mare «i cel mai bine asortat cu Rochie, Costumaşe şi sasion şi frumoase pentru copii. Şi fa pentru Mantouri, Crtele, Mătăsuri pentu Rochii. Rogat cusorti ttenî «le iRICUfAuE ARTICOLE COTILION şi SURPRIZE HARE ASORTIMENT MOROS EH DETAIL La Librăria SOCEC &CO., S.A. Sifuierii fine şi Ceasornice Preţuri ce desfid orice concurenţă Verighete Lei 800 per. Verighete ca zelate Lei 1200 aur marcat de Stat şi noul magazin şi atener PAPAZIAN şi FIU Str. Carol 46 (lângă Rlitz) Se executa şi transformă orice bijuterii în aur şi platină. Se repară bijuterii şi ceasornice. Se cumpără bijuterii uzate, aur, argint, platină Dr. ELIAS VOROVlTZ Specializat la Paris iOli lie cosii — (azt ntia-iolEti Calea Moşilor 63 A. Consultaţiuni 3 6J Dr. STELA SPMim D^NTISTA fosta preparatoare la clinica stomatologică Consult. 9-12 şi 3—7 Consult. WTI1B ,ău eadh CALEA VICTORIEI, 31 vis-a-vis Degen) I terasa ui'Ei'ülEsahü S cel mai splendid REVEUON cu cele mai frumoase atracţii, surprize şi tombolă, debuturi : D’ayol Teeckia, Corul Volga şi orchestră 5 SYSTERS Comemorarea compozitorului Milioker La 31 Ianuarie se împlinesc 30 de ani de la moartea celebrului compozitor vienez de operete Karl Milleker. Cu acest prilej se va relua la Theater an der Wien opereta sa Studentul cerşetor“ care a obţinut pe vremuri mari succese. Ponta de Crăciun al F.I.D.A.C.-R in Federaţia internaţională a foştilor luptători, secţia femenină, conform tradiţiei a organizat şi anul acesta în ziua de 22 Dec. la „Casa Femeii" un frumos pom de Crăciun pentru copiii invalizilor de război. Un comitet de doamne in frunte cu dinele gen. Anastasiu, Victoria Voiculescu, Rizescu, Radovici, etc. au distribuit micuţilor daruri. Imbrăcăminte, bonboane şi cozonaci. Numeroşi invitaţi, membri ai F. I. D. A. C.-ului şi reprezentanţi ai legaţiunilor străine au luat parte la această sărbătorire , dând prilej la interesante cuvântări ocazionale. Au vorbit d. Virgil Serdaru ajutor de primar şi preşedintele foştilor luptători, d.na gen. Anastasiu din partea secţiei femenine şi d.na Victoria Th. Voiculescu, care intr’o însufleţită şi sinceră cuvântare a amintit de legăturile strânse dintre membrii F. I. D. A. C-ului şi invalizii de război şi de datoria ce aveau de a nu uita pe copiii acestora. Trebue de asemenea să menţionăm că d.na Voiculescu a pus multă tragere de inimă pentru buna reuşită a acestui pom. Remarcăm în asistenţă : d-nele Labovary, A. Catarg, C. Bottez, C. Giurgea, Merişescu, Georgescu, Petrovici, generalii Rujinsky, Livezeanu, etc. T. R. Hóul film so Li' Dagonr Regisorul Leo Mittler lucrează la ultimele scene ale noului său film intitulat „Există o femeie care nu te uită niciodată” în care roul principal ii interpretează il Dagover. Celelalte roluri sunt deţinute de : Ivan Petrovici, Gaston Jacques, Peter Lorre, Hans Pepper, Otto Wallburg, Fritz Brossert, Karl Weber, Ferdinand Bonn, Veda Gloria, Adrian Netto și Elen Frank. 0-0- Galsworthy li Burgger John Galsworthy, a cărui ultimă piesă „The Roof“ se reprezintă cu succes la Vanderilletheater din Londra, a acordat Burgteaterului dreptul de reprezenta pentru prima oară in Germania lucrarea sa. Ea se va juca în traducerea lui Leo Schalet sub titlul : ,,Foc I“. — 0XD- KAMPA Premiere berlineze Ultimele premiere ale cinematografelor berlineze au fost : „Melodia inimii” la Ufa-Palast am Zoo. „Tragedia tinereţii” la Marmorhaus. „Pat şi Patachon, hoţii din Bagdad” la Atrium. „Tembi” la Mozart Sad. . Pelerinul” cu Charlie Chaplin la Doiversuri. „Eroii nopţii” la Primus-Palast. „Trandafirii înfloresc pe morminte” la PaXy-Palast. -------0x0------ . Fata din U. S. A.“ Karl Lamac a început realizaea noului său film intitulat „Fata din U. S. A.” cu Amy Ondra, Kawal Samborsky, Yvette Damus, Alice Hechy și Gaston Jacquet. -------0x0------- ele trei ţânţari stinte“ Cunoscutul regizor italian Mario Bonnard a realizat în Tirol şi Elveţia un film intitulat „Cele trei fântâni sfinte”. Un proes carlos Un cunoscut ventrilog american, Lester, a intentat proces companiei Reichenbach, cerând daune în sumă de 200.000 dolari, fiindcă, presupune că filmul „Marele Gobbo“ al acestei companii, ar fi o transpunere pe ecran a vieţii sale. Accidental lui Monte-Rrie Monte Blue a suferit un grav accident in cursul turnării unui film. Și-a rupt două coaste. RUBRICA FEMEII Reflexii... Pentru Geo Seara, târziu, la masa de lucru, Stând singur şi răsfoind o carte, deodată privirile mele, fără sărmi dau seamă, părăsesc rândurile cărţii şi astfel, cu ochii ţintiti şi larg deschişi în vag, gândesc la lănţişorul, pa cât de lin, pe atât de durabil, al prieteniei noastre, prietenie ce vine din., taina trecutului, şi traversând virtuos misterul prezentului, merge, dragă şi curată, spre taina viitorului,... gândesc că această drăgălaşă, blândă şi frumoasă prietenie, e ca un filament de vitalitate perpetuă şi viguroasă, ce străbate enigmatica veşnicie. Începând a se desfăşura din infinitul trecutului şi se va desfăşura încă, nesfârşit, dealungul timpului şi spaţiului. In eternitatea nebănuit de îndepărtată a viitorului!... Meditez, că ne-am cunoscut în împrejurări neobişnuit de frumoase, că s’au scurs, după aceea, clipe de o înălţătoare nepreţuită şi de o rară frumuseţe ,clipe, printre cari, ziua de 6 Iulie va rămâne memorabilă — în care timp, fiecare dintre noi, căutam a ne cunoaşte şi a ne studia, cât mai bine, unul pe celălalt... Era exordiul prieteniei noastre de acum gândesc, că de atunci şi până acum, a trecut mult timp, in care tu mi-ai fost farul călăuzitor al sufletului meu călător pe oceanul cel înspumat de valuri năprasnic de ucigătoare al vieţii şi că marea şi nemuritoarea operă a amiciţiei noastre de azi, e rezultatul fericit al perseverenţei cu care simţirile noastre naive şi totuşi constante, au conlucrat, minut de minut, vibrând întotdeauna, in deplin acord ! Cuget, apoi, cu satisfacţie, cât de prieteni buni suntem astăzi, cât de bine ne înţelegem, şi cum ne bucurăm sau suferim — insăș suferinţa fiind o bucurie, — unul, de bucuria, sau suferinţa celuilalt... şi mă simt mai tare, mai vrednic şi mai puternic,„ îmi simt fiinţa plină de frumuseţe dumnezeiască şi de răsplată cerească... Şi gândul meu, depărtânduse, când lent, ca unda unei ape liniştite, când repede ca trăsnetul, străbate „firea" şi mergând, nu-şi găseşte sfârşit şi nici nu se opreşte, căci el, nu cunoaşte nici obstacol, nici popas, şi merge... merge... mer’ge ne’ncetat şi’n tot acest drum lung şi perpetuu, gândul meu, nu-i singur, e Întovărăşit de un alt gând, tot atât de pătrunzător, fără de care, n’ar avea atâta putere şi ’n tovărăşia căruia, se simte atât de fericit şi de. bune, fiindcă aceste două gânduri, se completează unul pe celălalt! Gândul „tău“ este acela care însoţeşte gândul meu,... gândul ,,tău" este acela, care întregeşte, care complectează gândul meu, care, format astfel, se orientează prin labirintul întortochiat şi ispititor al vieţii şi prin negura înspăimântătoare a spaţiilor interplanetare, strecurându-se victorios printre materiile nebuloase şi eterice, biruind răul şi strecurându-se în taina viitorului, prin sfinţenia menirii noastre ideale. GIG, una până în America, unde, după tradiţia familiei viitorului meu soţ, trebue să mă duc, să fac cununia reliaioasă. Mama lui e aceea, care doreşte să-mi ridice floarea da lămâiţd de pe frunte şi, cu acest gest, să-mi deschidă noul perspective. Dacă ai fi în locul meu, cu nevoia ta veşnică de a spune adevărul, i.ai spulbera bătrânei ultimlu. iluzie. Eu n’o voiu face Independent de voinţa mea in călătoria ce am făcut în urmă la Bucureşti, tot din pricina unei bătrâne, bunica lui Ramiro, noi am trecut drept căsătoriţi, in călătorie de nuntă. Se vede că, dela o vârstă, femeile simt plăcerea să înlesnească Intâmplări, ce nu le mal pot surveni. El pine, cunicuţa aceasta dulce şi bună, virtuoasă tn vremea ei, ne-a pus tn. Ir’o situaţie penibilă. Da ce.ţi spuneam eu că dragostea e uri instinct... etc. ? Nu făceam, teorie ; eşti convinsă acum. Vary, logodnicul meu, începe să fie nerăbdător abia acum şi sileşte să indeplinim toata formalităţile legale, pentru, a intra in drepturile sale. Tradiţia din familia lui U opune însă, o lună întreagă, până vom putea ajunge la mama lui. E curios : o femeie care, după spusa lui Vary, n’a prea întruchipat virtutea, ţine morţiş la această formalitate, pe când mama, virtuoasa mea mană, n'a ridicat lăînălţa de pe fruntea nici uneia dintre nurorile sale. Aşa e firea omenească , apreciază mai mult ce n'are, decât ce are. Vary s’ar gândi serios să plecăm in lună, unde nu am sta bine înţeles, tradiţionala lună de miere, ci o clipă să.i zicem de plăcere. Astea toate ca să scape de m,am.ă-sa. Mă indulc,şează acest amor filial. Nu ştiu cum vom rezolva chestia. E mult mai complicată viaţa acelora ce se gândesc la cei din jurul lor, menajându-l. Tu, cu egoismul tău, pe care te plâng, trăeşti mai lesne. Mie dor să te văd. ‘ORA Dar săţi spun, că şi eu cunosc umbra arborelui tristeţii; că şi eu îs pribeagă purtată pe capricioasele aripi ale destinului; că mi strecor umila fiinţă printre spinii ce viaţa destul de timpuriu mi - a pus in cale... Spini, spini, numai spini ! Şi sufletu.mi istovit şi gârbov se strecoară pe cărare cu desagii amărăciunii. Chipul meu plin de viaţă începe să ia expresia durerii... se Închide întocmai ca şi corola unei flori după apusul soarelui... şi firul vieţii se deapănă monoton, monstruos, vampir, meschin, clipa de bucurie-i departe... departe de mine ! De câte ori, ca şi tine, cu privirea in gol, unită într’un singur punct ce.mi înfăţişează vreo amintire tristă, dureroasă, nu-mi mai simt sângele pulsând; pierdută, pax’că simt nevoia veşnicei recreaţii. Atunc în minte mi se strecoară invidia pentru tainica şi nepăsătoarea linişte a celor ce zac în morminte. Tu ai doi prieteni dragi, buni şi plini de dragoste pentru tine, cu care îţi poţi mângâia singurătatea. Eu nici atât ! Din ce am avut, nu mai am decât un biet instrument — pe care cu destul de puţină dibăcie îl mânuesc — şi nişte cărţi. Iată, singurii şi dragii mei prieteni cu care mă mai înţeleg ! Iată, că mai sunt şi alţii pe pragul disperării şi cari sufăr ca şi tine, meni FLORENTINA intre Provincie şi Capitala Iubita mea Iolanda. Scrisoarea ta m'a îndurerat; aş fi preferat o lecţie de morală. Spovedaniile au în cla un parfum, de suferinţă care te urmăreşte neîncetat. Că eşti un exemplu de virtute, nu mai încape nici o îndoială, dar că suferi din această pricină, n’aş fi bănuţi niciodată. Eu da, am, momente când regret că mă deosibesc de tine, bine înţeles nu atunci când sunt, dojenită, iar tu îmi eşti dată de exemplu, atunci mi-e necaz pe mine, adică mi-a fost până acum. Când îmi înşel logodnicul cu Ramiro, n’am mustrare de cuget, deoarece el a intrat in viaţa mea din dorin,ţi lui, nu dintr'a mea, în urma lui Ramiro, pe care cu Fain dorit. Când. Insă am să.l înşel pe Ramiro, voiu regreta, cărnii lipseşte virtutea ta. Apoi mă consolis ztcdndu.mi ; căsătoria e un contract, o afacere şi toată arta constă in aceea ca unul din contractanţi să nu simtă reaua credinţă a celuilalt, căci ambii nu respectă multă vreme contractul desigur. Dragostea însă e un instinct, şi instinctelor ne supunem, fără putere de reels, te dă împotrivă.le. Dar să lăsăm filozofarea şi să-ţi spun ceva care te va face să râzi ; prea eşti tristă şi, mai ales, iubeşti tristeţea. Te ar lenta,, zici, un voiaj în lună. Află, drăguţa mea, că eu sunt pe cale să-l fac şi încă pa cel de nuntă. E preferabil ca această călătorie devenită obligatoriu, să dureze şi ore dus şi întors decât atât cât ar dura FILM II CINEMA Ca se ande INTRE SCRIITORUL KESSEL SI FILMUL „NOPŢI PRINCIARE“ Scriitorul Joseph Kessel, autorul romanului „Nopţi princiare", transpus pe ecran de Marcel L’Herbier, a obţinut de la casa editoare sa se schimbe titlul filmului întrucât modificările ce X S’au adus, o fac să nu mai aibă un.tare comun cu romanul, UN FILM DE ROLAND DORGELES Henri Fescourt, strălucitul regisor care a pus In scenă Mizerabilii“ şi ..Monte.Cristo, părăseşte Franţa la 27 Decembrie pentru a realiza In Indochina exterioarele primului său film vorbitor şi sonor Partir, dramă cinematografică extrasă din romanul lui Roland Dorgeles. Iată lista interpreţilor pe care Henri Fescourt îi va lua cu sine în cursul lungei sale călătorii în Mediterana, Marea Roşie şi Marea Chinei meridionale : Francois Rozet, Joe Hamman, Zilboushi, Jean Godard, Joanne Helbling și Blanche Bernis. înregistrarea sonoră se va face cu ajutorul sistemului de aparate R. CA. Photophone. „Partir“ va fi editat de Jacques Ilaik- Henri Fescourt a declarat că a In. cântat de colaborarea lui Roland, Dorgeles. In cursul călătoriei sale Henri Fescourt a realizat mai multe bande documentare. Reîntors in Franţa el va Înscena un film dramatic ai cărui Interpreţi vor fi : Francois Rozet, Joé Hamman şi Blanche Bernis. O PARODIE A FILMELOR BIBLICE Un tânăr regizor francez, care preferă să rămână anonim, a turnat de curând un mic film, cu scopul da a ridiculiza anumite exagerări ale „superproducţiilor biblice“. Această comedie a fost realizată în pădurea de la Fontainebleau. Interpreţii ei sunt : Catherine Hessling, Paul Queveda şi Viviane Clarens. Producţia e sonoră şi vorbitoare. Titlul ? Nu vaţi putea ghici niciodată. Iarfii : Veti vedea săptămâna viitoare. ABEL GANCE ANGAJEAZA Abel Gance a angajat pentru unul din rolurile femenine ale noului său film „Sfârşitul lumii" pe Colette Darfeuil. NOU FILM AL LUI HENRY ROUSSEL Henry Roussell va turna un film sonor şi vorbitor intitulat Viaţa nu e un roman, după propriul său scenariu). IRVING BERLIN REGISOR Irving Berlin, cunoscutul compozitor, va turna pentru United Artists, un film muzical şi vorbitor intitulat Sus şi jos. Acest film promite să aducă interesante inovaţii în acest nou gen. » ANNA CHRISTIE „Anna Christie“ primul film vorbitor al Gretei Garbo, a fost prezentat la Hollywood în cerc restrâns de actori și regizori. CĂSĂTORIE DE ANUL NOU La X Ianuarie va avea loc căsătoria vedetei Clara Bow cu Harry Richmann, la New York. VIATA E FRUMOASA Wsewolod Pudovkin realizează actualmente la Odessa primul său film sonor, care este in acelaş timp şi primul mare film sonor rusesc : „Viaţa e frumoasă". LONSDALE PE ECRAN Piesa lui Frederick Lonsdale „The Highwood“ va fi transpusă pe ecran de regisorul Sidney Franklin cu Norma Shearer în rolul principal. DE TREI ORI BUSTER KEATON Malee va turna în cursul anului 1930 trei filme sonore de lung metraj pentru compania Metro Goldwyn. NOUI FILME CU ITA RINA Ita Rina. Inimoasa vedetă pe care ne-o amintim din „Eroticon“ este vedeta a două noui, filme cehoslovace ! O împuşcătură la Operă şi Ruşine. „ERLKÖNIG" DE GOETHE. FILM FRANCEZ Pierre Lestringuez, cunoscutul scenarist francez, va transpune pe ecran vechea legendă germană care a inspirat marelui Goethe celebra sa poezie „Erlkönig“. MOARTEA LUI UWE KRAFFT Cunoscutul regizor german Uwelens Krafft a murit în vârstă de 30 ani. Pudowki finitate Pentru Emna Georg Nu scriu ajutorul tău, fiinţă enigmatică şi sensibilă, căci n’am nici eu putere. Deci, nu voiu contribui cu nimic la înlăturarea deprimării tale. Ba, vei găsi aci poate acelaş strigăt efectul vădit al unei sfâşieri, însercinate de fatalitate, a unei pături în, conjurate de aceeaș lume ingrată și stupidă, cara o numești tu. AAiunii Ram »aci Ca un dar plăcut de sărimori, supunem astăzi, o întrebare care are îndoitul caracter de a fî şi distractivă şi a ascunde, sub aspectu-i uşor, un substrat psihologic. O formulăm în bifurcare : * Către „sexul tare” : CUM AŢI PREFERA SĂ VĂ FIE SOŢIA: ÎNALTĂ SAU MĂRUNŢICĂ ? I '£.* Către „sexul... slab, dar frumos”: CUM AŢI PREFERA SĂ VĂ FIE SOŢUL, INALT SAU MĂRUNŢEL? Grabiţi-vă cu răspunsurile ! -------—exo----------