Rampa, ianuarie 1930 (Anul 15, nr. 3504-3603)

1930-01-01 / nr. 3584

3 umBSB 55HfflB»raEBI^raiBiraraBirajB^raBBHB^«e ——-------------,_____ _ ________ Et­l DV. MAI SUNT SANATOSI dar dacă nu veţi îngriji cum trebue gura şi dinţii veţi observa imediat că sunt semne de *boală, ceea ce vă pricinueşte ore de chin. Băgaţi de seamă! Un pahar cu apă cu câteva picături de Odol. Mai mult nu e nevoe. Cu aceasta clătiţi bine gura, curăţaţi dinţii cu pasta Odol — de preferat după fiecare masă. Aceasta este cea mai bună metodă pentru a vă îngriji gura şi dinţii Dvs. Goomal­e ale frumuseţii cultivate au fost dementele la cari ne-am gândit, când va fim dat să deslegati o mică șaradă, întruna din zilele trecute. Rouge et Noir doamnelor e ce! din urmă rezultat al cosmeticei moderne Dar e si ceva mai mult- Rouge et Noir se întemeează pe rezultatele psihologiei influentelor parfumului Da, căci viata noastră nu mai e atât de simplă. Odinioară, înseşi catedralele se zideau numai după senti­mentul individual astăzi, parfumurile se compun cu con­cursul medicului, al chimistului şi al psihologului Dar nimeni nu poate bănui în vraja ameţitoare a parfumului Rouge et Noir, cât de intensă şi de dificilă a fost străduința care a precedat creearea lui. £ou-cle Cologne -Porfimd,- Poudre Verniabit- numai in. ambr«! n \ ? c­ r-lat« cU e Supp/ngB fociMe plăcute w osieapid la c^UT^pă^a/^ea. jaixxiuselor» Rouge el Noir îraireixik pe furnicarul Dc el­­vă va da expiimiule eecesare a nny onora In noul el fIllirt A­NNIE-MARIE" si faimosul ansamblu de comici muzicali „ „THE NEW-YORKER VAGABONDS" In frunte cu celebrul El!» Ie Mayo! lot Ianuarie F.A. CAPITOL 11 lBii«MÎiif*iii)iimii iTiirTiTriTîTWiPin~r' nagazînul carmen Sqîto STHADA LIPSCANI No. SO Cel mai mare «i cel mai bine asortat cu Rochie, Costumaşe şi sasion şi frumoase pentru copii. Şi fa pentru Mantouri, Crt­­ele, Mătăsuri pent­u Rochii. Rogat cusorti ttenî «le iRICUfAuE ARTICOLE COTILION şi SURPRIZE HARE ASORTIMENT M­OROS EH DETAIL La Librăria SOCEC &CO., S.A. Sifuierii fine şi Ceasornice Preţuri ce desfid orice concurenţă Verighete Lei 800 per. Verighete ca zelate Lei 1200 aur marcat de Stat şi noul magazin şi atener PAPAZIAN şi FIU Str. Carol 46 (lângă Rlitz) Se executa şi transformă orice bijuterii în aur şi platină. Se repară bijuterii şi ceasornice. Se cumpără bijuterii uzate, aur, argint, platină Dr. ELIAS VOROVlTZ Specializat la Paris iOli lie cosii — (azt ntia-iolEti Calea Moşilor 63 A. Consultaţiuni 3 6J Dr. STELA SPMim D^NTISTA fosta preparatoare la clinica stomatologică Consult. 9-12 şi 3—7 Consult. WTI1B ,ău ead­h CALEA VICTORIEI, 31 vis-a-vis Degen) I terasa ui'Ei'ülEsahü S cel mai splendid REVEUON cu cele mai frumoase atracţii, sur­prize şi tombolă, debuturi : D’ayol Teeckia, Corul Volga şi orchestră 5 SYSTERS Comemorarea compozito­rului Milioker La 31 Ianuarie se împlinesc 30 de ani de la moartea celebrului compozi­­tor vienez de operete Karl Milleker. Cu acest prilej se va relua la Theater an der Wien opereta sa Studentul cerşetor“ care a obţinut pe vremuri mari succese. Ponta­ de Crăciun al F.I.D.A.C.-R in Federaţia internaţională a foştilor luptători, secţia femenină, conform tradiţiei a organizat şi anul acesta în ziua de 22 Dec. la „Casa Femeii" un frumos pom de Crăciun pentru copiii invalizilor de război. Un comitet de doamne in frunte cu di­nele gen. Anastasiu, Victoria Voi­­culescu, Rizescu, Radovici, etc. au dis­­tribuit micuţilor daruri. Imbrăcămin­­te, bonboane şi cozonaci. Numeroşi invitaţi, membri ai F. I. D. A. C.-ului şi reprezentanţi ai lega­­ţiunilor străine au luat parte la a­­ceastă sărbătorire , dând prilej la in­­teresante cuvântări ocazionale. Au vorbit d. Virgil Serdaru ajutor de primar şi preşedintele foştilor luptă­tori, d.na gen. Anastasiu din partea secţiei femenine şi d.na Victoria Th. Voiculescu, care intr’o însufleţită şi sinceră cuvântare a amintit de legă­turile strânse dintre membrii F. I. D. A. C-ului şi invalizii de război şi de datoria ce aveau de­ a nu uita pe co­piii acestora. Trebue de asemenea să menţionăm că d.na Voiculescu a pus multă tragere de inimă pentru buna reuşită a acestui pom. Remarcăm în asistenţă : d-nele La­­bovary, A. Catarg­, C. Bottez, C. Giur­­gea, Merişescu, Georgescu, Petrovici, generalii Rujinsky, Livezeanu, etc. T. R. Hóul film so Li' Dagonr Regisorul Leo Mittler lucrează­­ la ultimele scene ale noului său film intitulat „Există o femeie care nu te uită niciodată” în care roul principal ii interpretează­­ il Dagover. Celelalte roluri sunt de­ţinute de : Ivan Petrovici, Gaston Jacques, Peter Lorre, Hans Pep­per, Otto Wallburg, Fritz Bros­sert, Karl Weber, Ferdinand Bonn, Veda Gloria, Adrian Netto și El­en Frank. 0-0- Galsworthy li Burgger John Galsworthy, a cărui ultimă piesă „The Roof“ se reprezintă cu succes la Vanderilletheater din Lon­­dra, a acordat Burgteater­ului dreptul de reprezenta pentru prima oară in Germania lucrarea sa. Ea se va juca în traducerea lui Leo Schalet sub titlul : ,,Foc I“. — 0XD- KAMPA Premiere berlineze Ultimele premiere ale cinema­tografelor berlineze au fost : „Melodia inimii” la Ufa-Palast am Zoo. „Tragedia tinereţii” la Marmor­haus. „Pat şi Patachon, hoţii din Bagdad” la­ Atrium. „Tembi” la Mozart Sad­. . Pelerinul” cu Charlie Chaplin la Doiversuri. „Eroii nopţii” la Primus-Pa­last. „Trandafirii înfloresc pe mor­minte” la PaXy-Palast. -------0x0------­ . Fata din U. S. A.“ Karl Lamac a început realiza­­ea noului său film intitulat „Fata din U. S. A.” cu Am­y Ondra, Kawal Samborsky, Yvette Damus, Alice Hechy și Gaston Jacquet. -------0x0-------­ ele trei ţânţari stinte“ Cunoscutul reg­izor italian Ma­rio Bonnard a realizat în Tirol şi Elveţia un film intitulat „Cele trei fântâni sfinte”. Un pro­es carlos Un cunoscut ventrilog american, Lester, a intentat proces companiei Reichenbach, cerând daune în sumă de 200.000 dolari, fiindcă, presupune că filmul „Marele Gobbo“ al acestei companii, ar fi o transpunere pe e­­cran a vieţii sale. Accidental lui Monte-Rrie Monte­ Blue a suferit un grav acci­­dent in cursul turnării unui film. Și-a rupt două coaste. RUBRICA FEMEII Reflexii... Pentru Geo Seara, târziu, la masa de lucru, Stând singur şi răsfoind o carte, deo­­dată privirile mele, fără să­rm­i dau seamă, părăsesc rândurile cărţii şi­ ast­­fel, cu ochii ţintiti şi larg deschişi în vag, gândesc la lănţişorul, pa cât de lin, pe atât de durabil, al priete­­niei noastre, prietenie ce vine din.­, taina trecutului, şi traversând virtuos misterul prezentului, merge, dragă şi curată, spre taina viitorului,... gândesc că această drăgălaşă, blândă şi fru­­moasă prietenie, e ca un filament de vitalitate perpetuă şi viguroasă, ce străbate enigmatica veşnicie. Înce­pând a se desfăşura din infinitul tre­­cutului şi se va desfăşura încă, ne­­sfârşit, dealungul timpului şi spaţiu­lui. In eternitatea nebănuit de înde­­părtată a viitorului!... Meditez, că ne-am cunoscut în îm­prejurări neobişnuit de­ frumoase, că s’au scurs, după aceea, clipe de o înălţătoare nepreţuită şi de o rară frumuseţe ,clipe, printre cari, ziua de 6 Iulie va rămâne memorabilă — în care timp, fiecare dintre noi, căutam a ne cunoaşte şi a ne studia, cât mai bine, unul pe celălalt... Era exordiul prieteniei noastre de acum gândesc, că de atunci şi până acum, a trecut mult timp, in care tu mi-ai fost farul călăuzitor al sufletului meu călător pe oceanul cel înspumat de valuri nă­­prasnic de ucigătoare al vieţii şi că marea şi nemuritoarea operă a ami­­ciţiei noastre de azi, e rezultatul feri­cit al perseverenţei cu care simţirile noastre naive şi totuşi constante, au conlucrat, minut de minut, vibrând întotdeauna, in deplin acord ! Cuget, apoi, cu satisfacţie, cât de prieteni buni suntem astăzi, cât de bine ne înţelegem, şi cum ne bucu­­răm sau suferim — insăș suferinţa fiind o bucurie, — unul, de bucuria, sau suferinţa celuilalt... şi mă simt mai tare, mai vrednic şi mai puter­­nic,­„ îmi simt fiinţa plină de frumu­seţe dumnezeiască şi de răsplată ce­­rească... Şi gândul meu, depărtâ­ndus­e, când lent, ca unda unei ape liniştite, când repede ca trăsnetul, străbate „firea" şi mergând, nu-şi găseşte sfârşit şi nici nu se opreşte, căci el, nu cunoaşte nici obstacol, nici popas, şi merge... merge... mer’ge ne’ncetat şi’n tot a­­cest drum lung şi perpetuu, gândul meu, nu-i singur, e Întovărăşit de un alt gând, tot atât de pătrunzător, fără de care, n’ar avea atâta putere şi ’n tovărăşia căruia, se simte atât de feri­cit şi de. bune, fiindcă aceste două gân­duri, se completează unul pe celălalt! Gândul „tău“ este acela care însoţeşte gândul meu,... gândul ,,tău" este a­­cela, care întregeşte, care complectea­­ză gândul meu, care, format astfel, se orientează prin labirintul întorto­­chiat şi ispititor al vieţii şi prin ne­­gura înspăimântătoare a spaţiilor in­­terplanetare, strecurându-se victorios printre materiile nebuloase şi eterice, biruind răul şi strecurându-se în t­ai­­na viitorului, prin sfinţenia menirii noastre ideale. GIG, una până în America, unde, după tra­diţia familiei viitorului meu soţ, tre­­bue să mă duc, să fac cununia reli­­ai­oasă. Mama lui e aceea, care doreşte să-mi ridice floarea da lămâiţd de pe frunte şi, cu a­cest gest, să-mi deschidă noul perspective. Dacă ai fi în locul meu, cu nevoia ta veşnică de a spune adevărul, i.ai spulbera bătrânei ultim­lu. iluzie. Eu n’o voiu face Independent de voinţa mea in călătoria ce am făcut în urmă la Bucureşti, tot din pricina unei bătrâ­ne, bunica lui Ramiro, noi am trecut drept căsătoriţi, in călătorie de nun­­tă. Se vede că, dela o vârstă, femeile simt plăcerea să înlesnească Intâm­­plări, ce nu le mal pot surveni. El pine, cunicuţa aceasta dulce şi bună, virtuoasă tn vremea ei, ne-a pus tn. Ir’o situaţie penibilă. Da ce.ţi spu­­neam eu că dragostea e uri instinct... etc. ? Nu făceam, teorie ; eşti­ convinsă acum. Vary, logodnicul meu, începe să fie nerăbdător abia acum şi sileşte să in­­deplinim­ toata formalităţile legale, pentru, a intra in drepturile sale. Tra­­diţia din familia lui U opune însă, o lună întreagă, până vom putea ajunge la mam­a lui. E curios : o femeie ca­re, după spusa lui Vary, n’a prea în­­truchipat virtutea, ţine morţiş la a­­ceastă formalitate, pe când mama, virtuoasa mea mană, n'a ridicat lă­­înălţa de pe fruntea nici uneia dintre nurorile sale. Aşa e firea omenească , apreciază mai­ mult ce n'are, decât ce are. Vary s’ar gândi serios să plecăm in lună, unde nu am sta bine înţeles, tradiţionala lună de miere, ci o cli­­pă să.i zicem de plăcere. Astea toate ca să scape de m,am.ă-sa. Mă indulc,­şează acest amor filial. Nu ştiu cum vom­ rezolva chestia. E mult mai com­­­plicată viaţa acelora ce se gândesc la cei din jurul lor, menajându-l. Tu, cu egoismul tău, pe care te plâng­, tră­­eşti mai lesne. Mie dor să te văd. ‘­ORA Dar să­ţi spun, că şi eu cunosc um­­bra arborelui tristeţii; că şi eu îs pri­­beagă purtată pe capricioasele aripi ale destinului; că­ mi strecor umila fiinţă printre spinii ce viaţa destul de timpuriu mi - a pus in cale... Spini, spini, numai spini ! Şi sufle­­tu.mi istovit şi gârbov se strecoară pe cărare cu desagii amărăciunii. Chipul meu plin de viaţă începe să ia expre­sia durerii... se Închide întocmai ca şi corola unei flori după apusul soare­­lui... şi firul vieţii se deapănă mono­­ton, monstruos, vampir, meschin, clipa de bucurie-i departe... departe de mine ! De câte ori, ca şi tine, cu privirea in gol, unită într’un singur punct ce.mi­ înfăţişează vreo amintire tristă, dure­­roasă, nu-mi mai simt sângele pulsând; pierdută, pax­’că simt nevoia veşnicei recreaţii. Atunc în minte mi se strecoară invidia pentru tainica şi nepăsătoarea linişte a celor ce zac în morminte. Tu ai doi prieteni dragi, buni şi plini de dragoste pentru tine, cu ca­­re îţi poţi mângâia singurătatea. Eu nici atât ! Din ce­ am avut, nu mai am decât un biet instrument — pe care cu des­tul de puţină dibăcie îl mânuesc — şi nişte cărţi. Iată, singurii şi dragii mei prieteni cu care mă mai înţeleg ! Iată, că mai sunt şi alţii pe pragul disperării şi cari sufăr ca şi tine, meni FLORENTINA intre Provincie şi Capitala Iubita me­a Iolanda. Scrisoarea ta m'a îndurerat; aş fi preferat o lecţie de morală. Spoveda­niile au în cla un parf­um, de suferin­­ţă care te urmăreşte neîncetat. Că eşti un exemplu de virtute, nu mai încape nici o îndoială, dar că su­­feri din această pricină, n’aş fi bănuţi nici­odată. Eu da, am, momente când regret că mă deosibesc de tine, bine înţeles nu atunci când­ sunt, dojenită, iar tu îm­i eşti dată de exemplu, atunci mi-e ne­­caz pe mine, adică mi-a fost până a­­cum. Când îmi înşel logodnicul cu Ra­miro, n’am mustrare de cuget, deoare­­ce el a intrat in viaţa mea din dorin,­ţi lui, nu dintr'a mea, în urma­ lui Ra­miro, pe care cu Fain dorit. Când. Insă am să.l înşel pe Ramiro, voiu regre­­ta, cărnii lipseşte virtutea ta. Apoi mă consolis ztcdndu.mi ; că­­sătoria e un contract, o afacere şi toa­tă arta constă in aceea ca unul din contractanţi să nu simtă reaua credin­­ţă a celuilalt, căci ambii nu respectă multă vreme contractul desigur. Dra­­gostea însă e un instinct, şi instincte­lor ne supunem, fără putere de reels, te dă împotrivă.le. Dar să lăsăm filozofarea şi să-ţi­ spun ceva care te va face să râzi ; prea eşti tristă şi, mai ales, iubeşti tristeţea. Te­ ar lenta,, zici, un voiaj în lună. Află, drăguţa mea, că eu sunt pe cale să-l fac şi încă pa cel de nuntă. E preferabil ca această călătorie devenită obligatoriu, să dureze şi ore dus şi întors decât atât cât ar dura FILM II CINEMA Ca se ande INTRE SCRIITORUL KESSEL SI FILMUL „NOPŢI PRINCIARE“ Scriitorul Joseph Kessel, autorul ro­­manului „Nopţi princiare", transpus pe ecran de Marcel L’Herbier, a ob­ţinut de la casa editoare sa se schimbe titlul filmului întrucât modificările ce X S’a­u adus, o fac să nu mai aibă un.­tare comun cu romanul, UN FILM DE ROLAND DORGELES Henri Fescourt, strălucitul regisor care a pus In scenă Mizerabilii“ şi ..Monte.Cristo, părăseşte Franţa la 27 Decembrie pentru a realiza In Indo­china exterioarele primului său film vorbitor şi sonor Partir, dramă cine­­matografică extrasă din romanul lui Roland Dorgeles. Iată lista interpreţilor pe care Henri Fescourt îi va lua cu sine în cursul lungei sale călătorii în Mediterana, Marea Roşie şi Marea Chinei meridio­­nale : Francois Rozet, Joe Hamman, Zilboushi, Jean Godard, Joanne Hel­­bling și Blanche Bernis. înregistrarea sonoră se va face cu ajutorul sistemului de aparate R. C­­A. Photophone. „Partir“ va fi editat de Jacques Ilaik- Henri Fescourt a declar­at că a In. cântat de colaborarea lui Roland, Dor­geles. In cursul călătoriei sale Henri Fes­­court a realizat mai multe bande do­cumentare. Reîntors in Franţa el va Înscena un film dramatic ai cărui In­­terpreţi vor fi : Francois Rozet, Joé Hamman şi Blanche Bernis. O PARODIE A FILMELOR BIBLICE Un tânăr regizor francez, care pre­feră să rămână anonim, a turnat de curând un mic film, cu scopul da­ a ridiculiza anumite exagerări ale „su­perproducţiilor biblice“. Această comedie a fost realizată în pădurea de la Fontainebleau. Inter­preţii ei sunt : Catherine Hessling, Paul Queveda şi Viviane Clarens. Pro­­ducţia e sonoră şi vorbitoare. Titlul ? Nu vaţi putea ghici nici­odată. Iarfii : Veti vedea săptămâna viitoare. ABEL GANCE ANGAJEAZA Abel Gance a angajat pentru unul din rolurile femenine ale noului său film „Sfârşitul lumii" pe Colette Dar­­feuil. NOU­ FILM AL LUI HENRY ROUSSEL Henry Roussell va turna un film sonor şi vorbitor intitulat Viaţa nu e un roman, după propriul său sce­­nariu). IRVING BERLIN REGISOR Irving Berlin, cunoscutul compozi­­tor, va turna pentru United Artists, un film muzical şi vorbitor intitulat Sus şi jos. Acest film promite să a­­­ducă interesante inovaţii în acest nou gen. » ANNA CHRISTIE „Anna Christie“ primul film vorbi­­tor al Gretei Garbo, a fost prezentat la Hollywood în cerc restrâns de ac­­tori și regizori. CĂSĂTORIE DE ANUL NOU La X Ianuarie va avea loc căsătoria vedetei Clara Bow cu Harry Rich­­mann, la New­ York. VIATA E FRUMOASA Wsewolod Pudovkin realizează ac­tualmente la Odessa primul său film sonor, care este in acelaş timp şi pri­­mul mare film sonor rusesc : „Viaţa e frumoasă". LONSDALE PE ECRAN Piesa lui Frederick Lonsdale „The Highwood“ va fi transpusă pe ecran­ de regisorul Sidney Franklin cu Nor­­ma Shearer în rolul principal. DE TREI ORI BUSTER KEATON Malee va turna în cursul anului 1930 trei filme sonore de lung metraj pentru compania Metro Goldwyn. NOUI FILME CU ITA RINA Ita Rina. Inimoasa vedetă pe care ne-o amintim din „Eroticon“ este ve­­deta a două noui, filme cehoslovace ! O împuşcătură la Operă şi Ruşine. „ERLKÖNIG" DE GOETHE. FILM FRANCEZ Pierre Lestringuez, cunoscutul sce­­narist francez, va transpune pe ecran vechea legendă germană care a inspi­rat marelui Goethe celebra sa poezie „Erlkönig“. MOARTEA LUI UWE KR­A­FFT Cunoscutul regizor german Uwe­lens Krafft a murit în vârstă de 30 ani. Pudowki ­finitate Pentru Emna Georg Nu scr­iu ajutorul tău, fiinţă enig­matică şi sensibilă, căci n’am nici eu putere. Deci, nu voiu contribui cu nimic la înlăturarea deprimării tale. Ba, vei găsi aci poate acelaş strigăt efectul vădit al unei sfâşieri, înserci­nate de fatalitate, a unei pături în, conjurate de aceeaș lume ingrată și stupidă, cara o numești tu. AAiunii Ram »aci Ca un dar plăcut de sărim­­ori, supunem astăzi, o întrebare care are îndoitul caracter de a fî şi distractivă şi a ascunde, sub as­­pectu-i uşor, un substrat psiholo­gic. O formulăm în bifurcare : * Către „sexul tare” : CUM AŢI PREFERA SĂ VĂ FIE SOŢIA: ÎNALTĂ SAU MĂRUNŢICĂ ? I '£.* Către „sexul... slab, dar fru­mos”: CUM AŢI PREFERA SĂ VĂ FIE SOŢUL, INALT SAU MĂRUNŢEL? Grabiţi-vă cu răspunsurile ! -------—exo----------­

Next