Rampa, aprilie 1930 (Anul 15, nr. 3659-3680)

1930-04-02 / nr. 3659

Cronica muzicală Concert simfonic dirijat de C. Georescu, solist Claudio Arrau,­­ Concertul contrab­asistului Prunner XIn concert perfect adaptat ce­rinţelor şi peferintelor. ,■> K‘:*Fiî nostru meloman a dirijat d. Geor­­ge Georgescu, Duminică dimi­neaţa în Ateneul Român. Un pro­gram romantic interpretat de un dirijor vecinic iscoditor de nu­anţe şi sonorităţi noui chiar în partiturile prăfuite şi de un pia­nist — Claudio Arrau — care în afară de temperamentul său de latin mai aduce in această fericită colaborare, şi pasiunea romantică a tinereţii sale: iată cum se pot asigura săli pline la concertele simfonice şi succese Filarmonicii. Muzica lui Stravinsky ulueşte şi amuză auditorul. Romanticii se adresează direct sufletului, fie că ne evoacă jocul în sonorităţi sub­tile al valurilor ca în uvertura, cHebridele, de Men­delsohn Bar­­tholdy sau ne înfăţişează melan­colica viziune­ a unui «peisaj scăl­dat în razele lunii», cum­ .îşi tălmă­ceşte Chopin însuşi • în cuvinte «• romanţa» concertului său în «mi minor­;-. Melodic insinuanta «»*•­­bestrafie anemică şi sentimenta­lism perimat de melodramă sunt genialele şi inimitabilele defecte ale concertelor lui Chopin. Numai Claudio Arrau, cel mai tânăr din­tre tinerii virtuoşi ai pianurii poate înţelege şi preda toată poe­zia acestui concert scris de com­pozitor la 20 de ani. Şi tot Claudio Arrau ne-a dat o autentică interpretare a concertu­lui în «La major» de Liszt lu­crare de o rară ingeniozitate şi o varietate armonioasa şi ritmica. «Virtuozitate spiritualizată» este formula care caracterizează mi­nunat interpretarea lui Cant­o Arrau şi a fost totuşi scrisă de Niemann pentru compoziţiile pia­nistice ale lui Liszt. Cu totul în alt spirit decât acel al subiectivismului romantic al trinităţii Mendelsohn, Chopin, Liszt, au fost creiate Anita, «Ibe­ria» de Albeniz şi poemul simfo­nic «Don Juan», de Richard Strauss, cari au adus în progra­mul concertului de Duminică o notă de viguroasă noutate. In trei fragmente de descripfi­i impresioniste din «Iberia», d. George Georgescu a însufleţit în modulaţiuni subtile şi în ritmuri asrssive Span-'a procesiunilor rel­­­gioase, a dansurilor populare sin­copate, şi a marşurilor «torera». O profuziune de contraste arme­­i“'' S0l’O!':Ce! ne­prevăzute şi de pasiuni concen­trate într’un dans languros. O muzică scrisă parcă anume pentru a fi interpretată de George Geor­gescu, maestrul exotismului mu­zical şi al ritmului popular. Şi mai ales, cine poate povesti atât de spiritual savuroasa le­gendă a «f­arselor vesele ale lui Tilo Bullenspiegel» in versiunea si­mfolie« a lui Richard v Brauss, decât d. George Georgescu ! Un triumf al solistului, al diri­jorului şi al e»b«stre, ' - pentru public un regal de muzică. D. Iosif Primer şi-a convocat şi în anul acesta numeroşii săi au­ditori la Ateneu pentru a le do­vedi râvna şi entuziasmul pilanic cu care excelentul virtuoz înţe­lege să-şi desăvârşească an cu an arta sa fără egal. Şi într’adevăr, Vie fiecare dată descoperim o nouă biruinţă a artei şi a dexterităţii sale exceuţionale asupra tropiei­,­mensionatului instrument pe care și- promis­­ î­nblângescă pen­tru uzul sălilor de concert. Deşi handicapat de astădată şi de o leziune la mâna stângă, pro­fesorul Prunner a putut desfă­şura arta sa minunata, cu o sin­gură modificare în program, în t­oată strălucirea ei unica. Concertul a început cu o Sonată a acelui Brahms, al cărui părinte — el însuş contrabasist — a pro­nunţat cândva caracteristica fra­ză: «Un sunet curat la contrabas este o simplă întâmplare». Şi to­tuşi contrabasul d-lui Primer des­­minte de fiecare dată acest sofism redând cu uimitoare preciz­iun­e salturile acrobatice ale degetelor pe coarde şi îngânând în şoapte tenorale cantitatea unei melodii de Saint Saens sau Sokolow, ai­doma celui mai de preţ violoncel. Acompaniamentul a fost susţi­nut de un tânăr Prunner al pia­nului. O seară de artă rară realizată de un adevărat artist. * La «Liedertafel» a concertat un tânăr pianist Imanuel Bernfeld, mai mult artist iscoditor al forme­lor noi de expresie, decât virtuoz, un talent demn de un mediu mai favorabil manifestărilor de artă și de un interes mai viu din partea cercurilor noastre muzicale. Meritul concertistului este acela de a fi ştiut să se elibereze de tradiţionalismul programului-cli­­şeu, executând câteva compoziţii moderne, mai puţin auzite la noi, cu un simţ ritmic biruitor. Un concertist pe care am dori să-l re­­auzim. Dar nu la «Liedertafel»... L. A. 1U Tzairul Elita anunţă pentru Joi geara premiera revistei «Poftiţi, vă rog», senzată de d-nii N. F­lădoia­­nu şi N. Kiriţescu. La una din repetiţii am găsit pe Kanner care de astădată nu mai e autor şi a rămas numai actor şi director di scenă. -Ş- Aşi dori să vă iau un in­terview. — Poftiţi, vă rog ! — Dar aşa d’au picioarele ?... Nu putem merge, în birou. — Poftiţi, vă rog ! — Te-anunţ însă că am să fiu indiscret! — Poftiţi, vă rog ! — Dar delicat te-ai mai făcut Căn­ăraş, numai în pofteli mă ţii. — L.Şi am să te ţiu aşa o lună, două, trei... — De ce? — Fiindcă ăsta e titlul revistei pe­ care o joc joi seara. — Pe care a­i scriso?... — Pardon, pe care o joc. — Cum joci și alte reviste, de­cât ale firmei Nicon-Nican-Bodin? — Le joc, cu condiția să fie bune. — Tare bună trebue să fie dacă o joci când nu e de tine. Te cred! Eu am făcut parale cu revistele mele, mă vezi pe mine autor, curăţându-mă cu re­vistele altora? — Ştiu, e o revistă de Nick şi Reops. — Inexact! E aşa de bună că e de Kiriţescu şi Vlădoianu. — Păi de ce o iscălesc atunci cu pseudonimele Nick şi Reops? — Eu le-am spus s’o iscălească aşa ca să creadă lumea că e tot de mine, Nick, Nican, Nicon... — Dar ce conţine revista? — Spirite multe şi bune!... In trupă ai ceva prospături ? — O desigur! O am pe Mari­lena, care în revista asta este extraordinară. — Vasăzică eşti mulțumit de ea? de ea ? — Da, sunt încântat! Am­ reuşit să achiziţionăm pentru excelenta noastră trupă de la Elita pe cea mai mar­e stea de reviste. O s’o vedeţi apoi pe Rozina Vi­­quelin într’o superbă parodie a d-rei Ventura, pe Bâcleşanu lan­sând cupletul de mare «of» «Nu ştiu cu cine să votez!», pe Nae Simionescu care duce rolul până la înălţimea trupului său, pe N. Demetriad, pe Jeana Doljan, care dacă nu face întotdeauna creaţie la premieră, în schimb dela a 5-a reprezentaţie e turbată şi imba­tabilă, pe romanţioasa Zizi Mo­­rian într’o noua ipostază. O săi vedeţi şi pe maestrul Willy, care dacă nu e pe scenă, pune în scenă toate dansurile , ritmează mişcă­rile. — Altcineva? — Eu, pe care directorul ban­ner îl angajează în toate revistele findcă e bun i­eftin, muncitor, an­trenant, serios... — De unde ştii? — Din cronicile teatrale din «Rampa», în care se vorbeşte des­pre el. — Altceva? — Tot nu vă ajunge. Niţică răb­dare şi tutun — poftim şi o figure — iar joi la ora 9 seara POFTIŢI VA ROG! La Elita. Viitoarele premiere Revista: „Poftiţi va rog “! la Teatrul Elite Marilena Bodescu K % fX 1* Sk in cursul acestei luni vor avea loc trei premiere la Teatrul National Luni, 7 Aprilie are loc premie­ra comediei «Mina de aur» de Costoff, piesa care aduce pe sce­nă cu un ascuţit simţ rie observa,­ţie mediul burghez bulgăresc. Mina de aur nu există în rea­litate; ea nu este decât un pre­text al unor farsori pentru a sto­arce banii unor mici slujbaşi dor­nici de îmbogăţire rapidă. Interpretarea numără pe d-nii I. Sârbul, I. Manu, I. Cernea, G. Baldovin, G. Hociung, D. Amig­­dalis, d-nele Al. Gusty, Elena Pa­­rizianu, Nelly Vinea etc. Pe la jumătatea lunei Aprilie are loc premiera comediei «Le Docteur miracle» de Francis de Croisset și Robert de Flers, care se va juca sub titlul «Făcătorul de minuni». Această comedie s’a putea spu­ne că se singularizează în opera celor doi autori dramatici. Unele scene sunt de comedie mondenă, altele se apropie de drama gen Grand Grignol şi de cinemato­graf; altele abordează satira po­litică, în sfârşit unele scene sunt de pură revistă. Autorii au scris piesa cu multă abilitate, pentru că desnodămân­­tul nu-l poţi ghici din ’nainte. Pentru a scrie o asemenea come­die trebue însă măestria drama­tic® a celor doi autori, graţia, in­geniozitatea lor surâzătoare. «Făcătorul de minuni» se re­petă în regia d-lui V. Enescu cu d-nii V. Valentineanu, C. Stănce­­scu, I. Manu, I. Theo, I. Ulmeni, Al. Jeles, AL Marius, P. Ştefâ­­nescu, d-nele Nata­şa Alexandru, Elvira Godeanu, Didi Teodores­­cu, F. Ciricleanu, S. Cilberti etc. Sub conducerea autorului se repetă «Sam» de d. G. M. Zamfi­re, a cărei premieră va avea loc la sfârşitul lunei Aprilie. In cursul acestei săptămâni se va pune în repetiţie sub condu­cerea d-lui C. Nottara care va interpreta şi rolul principal, pie­sa «Cântec bătrânesc» de d-na ■ Lucrezzia Karnabatt, Ion Mânu „Tricornul“ la Opera Română Vineri seara are loc la Opera Română, premiera baletului «Tri­cornul», cunoscuta lucrare muzi­cală a compozitorului Emanuel de Falia. Baletul a fost pus în scenă de maestrul Mihail Savitzky şi se va cânta sub conducerea muzicală a d-lui Alfred Alessandrescu. Decorurile şi costumele au fost lucrate după schiţele celebrului pictor Picasso. Distribuţia a fost stabilita în modul următor: Morarul D-nul M. Sawitzky Morari­ţa D-ra I. Sternfeld Coreggidorul D-nul Gh. Oprişan Coreggidora D-ra A. Josianu Un tânăr D-nul C. Apostolescu O vocalistă D-ra Ort. Saftu întâiul Alguazil D-nul I. Goldner Al doilea Alguazil D-nul B. Măr­culescu. Al treilea Alguazil Al patrulea Alguazil P m! I . Si­­mionescu D •'!»' M. Sa­chelarie Spectacolul va fi complectat și cu un divertisment coreografic compus dintr’un Dans Chinezesc de Tchaicovsky, interpretat de d-ra Mia Apostolescu, d-nul S. Siomin şi d-nul C. Apostolescu. Schiţa Orientului de Tchaicov­­sky interpretată de d-na Maria Holbau. Trepac de Tchaicovsky inter­pretată de d-ra Iosefina Sternfeld şi d-nul S. Siomin. Un vals Vienez de Iohann Strauss, interpretat de întreg cor­pul balet. Conducerea muzicală o are de Alfred Alessandrescu. Alfred Alessandrescu Viitoarele premiere Doamna Harfa Eflofli despre­­,Chip cioplit ‘ de N. Pilicu Premiera piesei «Chip Cioplit» a poetului N. Milcu, a fost defi­nitiv fixată pentru seara de Miercuri 2 Aprilie. Piesa este pusă în scenă de d-l Gogu Mihăescu, iar distribuţia cuprinde numele doamnelor Ma­ria Filotti, Puia Ionescu, Sonia Cluceru şi al domnilor G. Ci­­prian, Al. Critico, Creţoiu şi Ge­orgescu. La una din repetiţii, într’un en­­tre­nct, ne-am adresat doamnei Maria Filotti, distinsa societara de onoare a primei noastre scene. Domnia-sa interpretează princi­palul rol femenin din piesa dom­nului N. Mih­u. «Este unul dintre cele mai in­teresante roluri, pe care le-am jucat vrodată, — ne spune d-na Filotti. Actriţa, pe care o inter­pretez, — şi care este personagiul central al piesei, a fost concepu­tă de autor cu o variaţie extra­ordinară de stări sufleteşti. Dela amănuntul simplu, interiorizat, şi până la exuberanţa retorică, ro­lul trece printr’o gamă întinsă şi de puternică emotivitate. Ceva despre ideea principa­­­lă a piesei. —Nu vreau să încalc domeniul autorului. De altfel, îmi pare ca d-l Mih­u v’a vorbit în acest sens. Pot să vă spun însă că piesa m’a interesat mult. De aceea am­ şi ţinut să o joc. Goana aceasta după himera unei iubiri a iubirii căci aceasta este tema pusă de autor în «Chip Coplit» — m’a in­teresat ca interpretă». Autorul începe. Doamna Fi­lotti, transfigurată, se pregăteşte să intre în scenă. ----------pro---------­ Maria Filotti Duelar N. Kiriţescu'Nic. Vlădoianu NIC. VLADOIANU GRAV RĂNIT Un dureros şi regretabil conflict a izbucnit între colaboratorii, noştri,­­ cunoscuţii scriitori N. Kiriţescu şi Nic. Vlădoianu. Conflictul a fost urmat de o inevi­­tabilă eşire pe teren ieri, pe terenul hipodromului Băneasa. Arma aleasă a fost pistolul. Martorii scriitorului N. Kiriţescu au fost d-nii R. Seişanu, şi N. Apostoles­­cu, iar ai d-lui Vlădoianu, d-nii M. Mora şi Teodoru. Medic dr. Em. Doina Lupta a fost condusă de d. R. Sei­­şanu. Primul foc de armă a fost tras de d. Vlădoianu în aer. La al doilea foc, glonţul tras de scriitorul N. Kiriţescu a pătruns în pieptul d-lui Vlădoianu, oprindu-se în claviculă. Lupta a fost oprită, iar d. Vlădoia­­nu, grav rănit, a fost pansat şi tran­sportat la domiciliu. Acest duel este viu comentat în toate cercurile, combatanţii fiind doi vechi şi nedespărţiţi prieteni în nea­juns de cunoscuţi publicului­ prin a­­tâte­a opere umoristice la care au cola­borat. Compozitorul de Falia grav bolnav Compozitorul Emanuel de Fal­ia, autorul baletului «Tricornul» pe care-l va representa Opera Ro­­mână, se află grav bolnav Grenada. la Institut de Ax­te Grafica «RAMPA* a Str. CoxwL Mals 7 ,(fc*t Striadar) Bruno Walter a dirijat la Paris primul concert Bruno Walter celebrul șef al or­­cestiei germane, a dirijat în sala Ab­yel din Paris, prim­ul concert dintr’un ciclu consacrat lui Beetho­ven. Walter a redat cu vigoare sim­­fonia beethovineană manifestând o evidentă preocupare de a da o in­terpretare cât mai precisă. Nuanţele sunt exprimate prin­tr’o fantezie sobră, iar accentele cad cu vigoare şi justeţă. Bruno Walter, pentru a comunica inten­­iile sale orchestrei, uzează de o mimică sobră. Gestul său are eleganţa şi el ştie să evite auditorilor săi inutile dis­tracţii vizuale, obţinându-se de la gesturi inutile-Uvertura Egmont a fost execu­tată cu elan şi multă vivacitate rit­­mică. «Pastorala» cu nuanţe foarte juste şi «Simfonia eroică» a avut prezentare plină de stil şi de grandoare. J OPERA ROMANĂ Palat»! Eforiei, B.dnl Elisabeta. Telefon 8­4/17 orele 8-30 EBREEA Operă in 5 acte de Balevy DISTRIBUŢIA Eleazar d. N. Apostolescu. Cardinalul d. G. Folescu Leopold d. V. Chlejdeanu Eudoxia d-na E. Guţianu Raşela; d.na Lucreţia Enescu Rugiero d. C. Teodorian Albert d. A. Machedon Director de scenă­, d. J. Araţi. Conducerea muzicală : A V. Pessiont SUBIECTUL Prinţul Leopold o iubeşte pe Rachela fiica evreului Eleazar şi se introduce In casa evreului sub numele fals de Samuel. Aflând că sub acest nume se ascunde Prinţul Leopold, Rachela şi Eleazar ii denunţi. Conform legilor, toţi trei vor fi exe­cutaţi. Prin declaraţiile Rachelei, Leo­­pold este salvat. Eleazar cunoştea tai­na copilului cardinalului Brogni, pe care î l Credea pierit în flăcări. El nu desvălue taina decât în clipa în care Rachela e arsă pe rug, spre marea disperare a cardinalului Brogni. TEATRUL NAŢIONAL Piaţa Unirii. Telefon 8/13 orele 8.30 UITAREA Piesă în 3 acte de­­Pierre Frondaie DISTRIBUŢIA Ivan Lorgeneff Richard de Haudoîn Prinţul Sirkha Poiriet Lepauzoy Fern and Fouriat Seraldo Ratelier­ ă. B. Bulfinsky d. G. Demetriu d. Marius d. Theo d. V. Antonescu d. I. Jeles­if. C. Irod d. G. Conabie 'sne Lorgeneff d.na Apepsina Macry ''vitrina Fabrius d-na Ana Luca ' Ichiza de Guere viile d.na Eugenia Giucurescu Nathalie Charesko d.na Eug. Zaharia Principesa Sirkha d.na G. Vanletopol Leontina de Youf d.ra Elvira Godeanu Tsaheíle Leféres d-na N. Cutam.Vinea Dansatoarea Laviska d.na E Nafţaliu I-îul lacheu d. D Ene Al Il.lea lacheu ă. D. Nicolae Direcția de scenă d. Soare Z. Soare. SUBIECTUL Lorgeneff. rus din Caucaz, mare in­­dustriaș, e un om de geniu. S’a căsă­torit cu Marie, o tânără franceză. Le Haudoin, prietenul lui Lorgeneff un tânăr francez a întâlnit în casa a­­cestuia pe Nathalia Charance, o tâ­­nără rusoaică frumoasă. Şi tânăra rusoaică, s’a îndrăgostit de el Cele două perechi nu sânt însă feri­­cite. Lorgeneff şi Nathalie poartă în ei sămânţa dezbinărei lor. Cei doi pleacă împreună cu Lorgeneff şi Na­­thalie rămân, învinşi. TEATRUL REGINA MARIA Splaiul Senatului Telefon 332/« Orele 9 seara NO PĂCĂLEŞTI PE ANTOINETTE . Comedie în 3 acte de Hennequin şi Pierre Weber DISTRIBUŢIA Generalul Marchiz de la Tour Barree d. V. Maximilian Contele Hubert de Premaillac d. Tony Bulandra Baronul Stanislas de Varini d. Friţi Papilici ’ d . I. Talianu Edmond Boisvilletté d. P. Bulandra Brocar, comisar d. N. Chîris Auguste d M. Popescu Antoinette de Premaillac d.na Cătuşă­­ Elvass Evelyne Picot d.na Silv. Dumitrescu Marchiza de la Tour Barree d.na Sofica lonescu Valentine Boisvillet.ta d.ra Theo, Dori Mariette d.ra. E. Demetra Juliette d.ra. T. Bărbulescu Direcţia de scenă: d. V. Maximilian. SUBIECTUL După trei ani de căsnicie, încep să se ivească­­ neînţelegeri între soţii An­toinette şi Hubert de Premaillac. Soţia vrea săă continue o viaţă de petreceri nocturne iar soţul preferă o viaţă liniştită. Ei hotărăsc să divorţeze. Hubert convinge însă pe Antoinette că pentru prestigiul ei e mai bine să fie el surprins în flagrant delict. An­­toinette primeşte ; mai târziu înţelege că a fost păcălită. Hubert care urma să treacă drept încornorat, trece acum drept Don Juan. Ea renunţă la ideia ca divorţul să se pronunţe în favoa­rea ei, şi aranjează să fie ea sur­­prinsă.­­ După o serie de peripeţii soţii îşi dau seama că se iubesc şi se împacă. TEATRUL MARIA VENTURA Paftfm­! Cemoedîa — Telefon 874/48 orele 9 PUI DE VULTUR IL’AT GLONI Șase acte în versuri de Edmond Bostană, tradusă de d. Mircea Rădulescu distributia Franz, Duce de Reichstadt D-ra Maria Ventura Serafim Flambeau d. G. Bovintescu Prințul de Metternich d. G. Vraca Impăratul Franz A. V Lifzărescu Mareşalul Marmont d. A. Pop Martian Croitorul d.C. Toneanu Frederic de Gentz d. Ionel Ţâranu Ataşatul francez d. T. Călin Cavalerul de Prokesh.Osten d. C. Danielescu Tiburce de Lorget d. G Valentin Contele de Dietrichstein A. G. Chamel Baronul D’Obenaus A. G­himică Contele de Bombelles d. St. Atanasiu Doctorul Contele de Sedlînsky Lordul Cowley Căpitanul Foresti Valetul Ducelui Micul Arhiduce Maria Luiza Contesa Camerala Thereza de Lorget Julia d.na Cleo Pann.Cerndteanu Peggy d.na Tantzi Ciuceanu Miss Bourne d.na Maria Voluntarii Jackson d. V. Florescu Direcţia de scenă : d. V. Bumbeşti SUBIECTUL O gară pierdută şi uitată la o fron­tieră în America-Un expres care trece în goană... Unui călător distrat, vântul îi sboa­­ră pălăria.. Disperat trage de semnal­lul de alarmă... Trenul stopează pentru o clipă, câţiva călători aleargă în căutarea pă­lăriei. Eter trenul porneşte, ei rămân singuri în staţia aceasta izolaţi. Plouă, e frig, e noapte... Se refugiază în sala de aşteptare. Şeful staţiei le povesteşte de bles­­temul ce apasă asupra acestei gări. Noaptea strigoii vin să se plimbe, iar un tren fantomatic trece în goană prin această stație. ,,Cine vede trenul fantomă moare". Călătorii rămân­ în sala de așteptare sub această impresie de spaimă.... Ce va urma 7 TEATRUL ELITE în fiecare zi marei* «acces «FLA-FLA» ! Revistă in opt tablouri da Nifon. Nican •a i­ael* Sily Vasiliu, Rozina Wigae. îin, Jeana Doljan, Zizi Morian și N. Kanner. Bh. BAclesana. Nae Simboaes. •», Gh. Șerbănescu etc. 10 Elite Girl» Conducerea minieală : Al. BAreusesma CINEMATOGRAFE CAPITOL: «Broadway Melody», cu Bessie Love, Anita Page, Charles King Jurnalul Capitol, ELITE: Uribag în «Fla-Fla» şi filmul «Clauza mariajului», cu Billie Dove. CORSO : «Şoimii deşertului». FEMINA: «Inimi zdrobite», cu Anny Ondra REGAL : «Flota sburătoare» cu Ramon Novaro. SELECT: Nu mai cred în femei, film vorbitor şi cântat cu Rich­ard Tauber. Maria Bolveg şi Werner Futterer. Complectare Jazzul High Hat. BULEVARD PALACE: «Castelul misterios», cu Harry Piei şi câinele poliţist Greif. LIPSCANI: «Rătăcire» (din viaţa fetelor de pension). La fine o comedie, în pauze artişti. TERRA: «Triumful puterei» şi «u­ltima şi cea mai bună!» de Nicon­ Nican. A. R. P. A. (Sala Episcopiei): «Bă­tălia titanilor», lupte navale. A. R. P. A. (Sala Franklin): «A­cela care primeşte palmele»,, cu Lon Chaney, John Gilbert şi Norma Shearer. EDISON: «Curierul secret», cu Carlo Aldini. AMERICAN: «Strada Păcatelor», cu Emil Jannings. Complectare cu Harry Carey. MODEL: «Nina Petrowna», cu Brigite Helm. MARNA: «Waterloo», cu Charles Vanel şi artişti. MARCONI: «Maison Grevette», cu Ugo Sym. VOLTA-BUZEŞTI: «Prima aven­­tură a Suzanei», cu Coleen­ Moore. GLORIA: «Venea o moară pe Si­ret», cu Marcella Alban­i. REX: «Ştrengărită» cu Billie Dow şi trupa Bărcănescu cu revista «A la Fonté». DICHIU: «Doi trandafiri roşii»’ după romanţa «cu două roze şi un sărut», cu Harry Holm şi Liane Haid. Jurnal şi o comedie. SPECTACOLELE CAPITALEI III SI KPMZMH­U : d. N. Matei !. r Cazaban­ă. N Sireteanu d. C. Croitoru A. St Popescu d. Sorin Popa d.na Sylvia Fulda d.na Maria Mohor d-na Suzanne Policrat Arhiducesa d.na Getta popa Fanny Eissler ă-na Leny Cater Prinţesa Grazalcovich d.na Marietta Deculescu Scafampî d.na Benée Annie O doamnă de onoare d.na Bug. Bruni ARA doamnă de onoare d.na Mia Cotescu O doamnă dela curte d na E. Gheorghiu Altă doamnă dela curte d.na Suzanne Policrat O ţărancă bătrână d.na M. Bovintescu Direcţia de scenă­­ d Victor Ion popa TEATRUL FANTASIO Strada Const Miile 14 (fost Sărindar) Orele 9 seara X. Y. Z. Comedie în 3 acte de Klabund DISTRIBUITA X. d.na Marietta Rareș Y. d.­ Ion Iancovescu Z. d.ra leen lefter Un servitor d. Victor Negoescu SUBIECTUL Un criminal urmărit cu mandat de arestare vizitează sub masca unui re­­prezentant al unei case de mode pe contesa X în casa acesteia. Pretinzându-i nişte acte furate, ale unui conte­­, el reuşeşte să câştige în­crederea contesei şi să o ia în căsăto­­rie în cele din urmă. Adevăratul conte ocupă atunci un loc de servitor al tânărului menaj, şi reuşeşte astfel să demaşte pe impostor. Contesă se hotărăşte să-şi schimbe bărbatul şi devine soţia servitorului care era de fapt adevăratul conte, iar impostorul îa locul de servitor. Sfârşitul acestui conflict e cu totul neprevăzut. STUDIO TEATRUL NAŢIONAL (fost Teatrul „Mic“) Piaţa Palatului Regal Telefon S46/8S Orele 8.45 seara TRENUL FANTOMA Piesă în 3 acte de Arnold Redieg DISTRIBUȚIA Teddy Sterlin« Price Saul, şef■ de gală Richard Charles Eliza­ rí. I. Manu d. C. Stdncescu d. M. Gingulescu d. G. Ciprian D. Brancomir d. N. Atanasiu d-na Maria Negrea Memento- premiert Vineri 4 Aprilie, Opera .Tricornul“, balet de E. de Română, Falia.: Luni 7 Aprilie, Teatrul Naţional: „Mina de Aur“ de Costoff. Miercuri 6 Aprilie, Teatrul Naţio­­ţional: „Chip cioplit“. Nemento-concerte Duminică 6 Aprilie, Ateneu: ,,Filar­­monica“ cu Ernst Kunwald. Miercuri 9 Aprilie, Ateneu: Concer­tul pianistei Lubka Kolessa. Duminică 13 Aprilie, Ateneu: „Fi­­larmonica“ cu Ernst Kunwald. ■m­­ " SPECTACOLELE SAPTAMAIEI ZILELE Opera Română Teatrul Naţional Teatrul Reg. Maria Teatrul Ventura Teatrul Fantasio Studio î. Naţional Teatrul Lyric Lunii Marţi Ebreea. Uitarea N’o păcăleşti pe Antoneta Pui de vultur X. Y. Z. Trenul fantomă Miercuri Liliacul Dama cu camelii. N’o păcăleşti pe Antoneta Pui de vultur X. Y. Z. Chip cioplit Joi Liliacul Trandafirii roşii Clopoţelul de alarmă Pui de vultur X. Y. Z. Chip cioplit Rouje et Noir , Marele duhovnic N’o păcăleşti pe Antoneta Pui de vultur Vineri Tricornul Paiaţe Dama cu camelii N’o păcăleşti pe Antoneta Pui de vultur X. Y. Z. Locţiitorul Rouje et Noir Sâmbătă Liliacul Sarmiza Clopoţelul de alarmă Pui de vultur X. Y. Z. Trenul fantomă Rouje et Noir Uitarea N’o păcfileşti pe Antoneta Pui de vultur Chip cioplit Duminică Trubadurul Tricornul Sluga Stăpână Dama cu camelii Clopoţelul de alarmă" Pui de vultur x. y. z. Chip cioplit Route et Noir Marele duhovnic N’o păcăleşti pe Antoneta Pui de vultur X. Y. Z.­­ ocţiitoru!

Next