Rampa, aprilie 1930 (Anul 15, nr. 3659-3680)
1930-04-02 / nr. 3659
Cronica muzicală Concert simfonic dirijat de C. Georescu, solist Claudio Arrau, Concertul contrabasistului Prunner XIn concert perfect adaptat cerinţelor şi peferintelor. ,■> K‘:*Fiî nostru meloman a dirijat d. George Georgescu, Duminică dimineaţa în Ateneul Român. Un program romantic interpretat de un dirijor vecinic iscoditor de nuanţe şi sonorităţi noui chiar în partiturile prăfuite şi de un pianist — Claudio Arrau — care în afară de temperamentul său de latin mai aduce in această fericită colaborare, şi pasiunea romantică a tinereţii sale: iată cum se pot asigura săli pline la concertele simfonice şi succese Filarmonicii. Muzica lui Stravinsky ulueşte şi amuză auditorul. Romanticii se adresează direct sufletului, fie că ne evoacă jocul în sonorităţi subtile al valurilor ca în uvertura, cHebridele, de Mendelsohn Bartholdy sau ne înfăţişează melancolica viziune a unui «peisaj scăldat în razele lunii», cum .îşi tălmăceşte Chopin însuşi • în cuvinte «• romanţa» concertului său în «mi minor;-. Melodic insinuanta «»*•bestrafie anemică şi sentimentalism perimat de melodramă sunt genialele şi inimitabilele defecte ale concertelor lui Chopin. Numai Claudio Arrau, cel mai tânăr dintre tinerii virtuoşi ai pianurii poate înţelege şi preda toată poezia acestui concert scris de compozitor la 20 de ani. Şi tot Claudio Arrau ne-a dat o autentică interpretare a concertului în «La major» de Liszt lucrare de o rară ingeniozitate şi o varietate armonioasa şi ritmica. «Virtuozitate spiritualizată» este formula care caracterizează minunat interpretarea lui Canto Arrau şi a fost totuşi scrisă de Niemann pentru compoziţiile pianistice ale lui Liszt. Cu totul în alt spirit decât acel al subiectivismului romantic al trinităţii Mendelsohn, Chopin, Liszt, au fost creiate Anita, «Iberia» de Albeniz şi poemul simfonic «Don Juan», de Richard Strauss, cari au adus în programul concertului de Duminică o notă de viguroasă noutate. In trei fragmente de descripfii impresioniste din «Iberia», d. George Georgescu a însufleţit în modulaţiuni subtile şi în ritmuri asrssive Span-'a procesiunilor relgioase, a dansurilor populare sincopate, şi a marşurilor «torera». O profuziune de contraste armei“'' S0l’O!':Ce! neprevăzute şi de pasiuni concentrate într’un dans languros. O muzică scrisă parcă anume pentru a fi interpretată de George Georgescu, maestrul exotismului muzical şi al ritmului popular. Şi mai ales, cine poate povesti atât de spiritual savuroasa legendă a «farselor vesele ale lui Tilo Bullenspiegel» in versiunea simfolie« a lui Richard v Brauss, decât d. George Georgescu ! Un triumf al solistului, al dirijorului şi al e»b«stre, ' - pentru public un regal de muzică. D. Iosif Primer şi-a convocat şi în anul acesta numeroşii săi auditori la Ateneu pentru a le dovedi râvna şi entuziasmul pilanic cu care excelentul virtuoz înţelege să-şi desăvârşească an cu an arta sa fără egal. Şi într’adevăr, Vie fiecare dată descoperim o nouă biruinţă a artei şi a dexterităţii sale exceuţionale asupra tropiei,mensionatului instrument pe care și- promis înblângescă pentru uzul sălilor de concert. Deşi handicapat de astădată şi de o leziune la mâna stângă, profesorul Prunner a putut desfăşura arta sa minunata, cu o singură modificare în program, în toată strălucirea ei unica. Concertul a început cu o Sonată a acelui Brahms, al cărui părinte — el însuş contrabasist — a pronunţat cândva caracteristica frază: «Un sunet curat la contrabas este o simplă întâmplare». Şi totuşi contrabasul d-lui Primer desminte de fiecare dată acest sofism redând cu uimitoare preciziune salturile acrobatice ale degetelor pe coarde şi îngânând în şoapte tenorale cantitatea unei melodii de Saint Saens sau Sokolow, aidoma celui mai de preţ violoncel. Acompaniamentul a fost susţinut de un tânăr Prunner al pianului. O seară de artă rară realizată de un adevărat artist. * La «Liedertafel» a concertat un tânăr pianist Imanuel Bernfeld, mai mult artist iscoditor al formelor noi de expresie, decât virtuoz, un talent demn de un mediu mai favorabil manifestărilor de artă și de un interes mai viu din partea cercurilor noastre muzicale. Meritul concertistului este acela de a fi ştiut să se elibereze de tradiţionalismul programului-clişeu, executând câteva compoziţii moderne, mai puţin auzite la noi, cu un simţ ritmic biruitor. Un concertist pe care am dori să-l reauzim. Dar nu la «Liedertafel»... L. A. 1U Tzairul Elita anunţă pentru Joi geara premiera revistei «Poftiţi, vă rog», senzată de d-nii N. Flădoianu şi N. Kiriţescu. La una din repetiţii am găsit pe Kanner care de astădată nu mai e autor şi a rămas numai actor şi director di scenă. -Ş- Aşi dori să vă iau un interview. — Poftiţi, vă rog ! — Dar aşa d’au picioarele ?... Nu putem merge, în birou. — Poftiţi, vă rog ! — Te-anunţ însă că am să fiu indiscret! — Poftiţi, vă rog ! — Dar delicat te-ai mai făcut Cănăraş, numai în pofteli mă ţii. — L.Şi am să te ţiu aşa o lună, două, trei... — De ce? — Fiindcă ăsta e titlul revistei pe care o joc joi seara. — Pe care ai scriso?... — Pardon, pe care o joc. — Cum joci și alte reviste, decât ale firmei Nicon-Nican-Bodin? — Le joc, cu condiția să fie bune. — Tare bună trebue să fie dacă o joci când nu e de tine. Te cred! Eu am făcut parale cu revistele mele, mă vezi pe mine autor, curăţându-mă cu revistele altora? — Ştiu, e o revistă de Nick şi Reops. — Inexact! E aşa de bună că e de Kiriţescu şi Vlădoianu. — Păi de ce o iscălesc atunci cu pseudonimele Nick şi Reops? — Eu le-am spus s’o iscălească aşa ca să creadă lumea că e tot de mine, Nick, Nican, Nicon... — Dar ce conţine revista? — Spirite multe şi bune!... In trupă ai ceva prospături ? — O desigur! O am pe Marilena, care în revista asta este extraordinară. — Vasăzică eşti mulțumit de ea? de ea ? — Da, sunt încântat! Am reuşit să achiziţionăm pentru excelenta noastră trupă de la Elita pe cea mai mare stea de reviste. O s’o vedeţi apoi pe Rozina Viquelin într’o superbă parodie a d-rei Ventura, pe Bâcleşanu lansând cupletul de mare «of» «Nu ştiu cu cine să votez!», pe Nae Simionescu care duce rolul până la înălţimea trupului său, pe N. Demetriad, pe Jeana Doljan, care dacă nu face întotdeauna creaţie la premieră, în schimb dela a 5-a reprezentaţie e turbată şi imbatabilă, pe romanţioasa Zizi Morian într’o noua ipostază. O săi vedeţi şi pe maestrul Willy, care dacă nu e pe scenă, pune în scenă toate dansurile , ritmează mişcările. — Altcineva? — Eu, pe care directorul banner îl angajează în toate revistele findcă e bun ieftin, muncitor, antrenant, serios... — De unde ştii? — Din cronicile teatrale din «Rampa», în care se vorbeşte despre el. — Altceva? — Tot nu vă ajunge. Niţică răbdare şi tutun — poftim şi o figure — iar joi la ora 9 seara POFTIŢI VA ROG! La Elita. Viitoarele premiere Revista: „Poftiţi va rog “! la Teatrul Elite Marilena Bodescu K % fX 1* Sk in cursul acestei luni vor avea loc trei premiere la Teatrul National Luni, 7 Aprilie are loc premiera comediei «Mina de aur» de Costoff, piesa care aduce pe scenă cu un ascuţit simţ rie observa,ţie mediul burghez bulgăresc. Mina de aur nu există în realitate; ea nu este decât un pretext al unor farsori pentru a stoarce banii unor mici slujbaşi dornici de îmbogăţire rapidă. Interpretarea numără pe d-nii I. Sârbul, I. Manu, I. Cernea, G. Baldovin, G. Hociung, D. Amigdalis, d-nele Al. Gusty, Elena Parizianu, Nelly Vinea etc. Pe la jumătatea lunei Aprilie are loc premiera comediei «Le Docteur miracle» de Francis de Croisset și Robert de Flers, care se va juca sub titlul «Făcătorul de minuni». Această comedie s’a putea spune că se singularizează în opera celor doi autori dramatici. Unele scene sunt de comedie mondenă, altele se apropie de drama gen Grand Grignol şi de cinematograf; altele abordează satira politică, în sfârşit unele scene sunt de pură revistă. Autorii au scris piesa cu multă abilitate, pentru că desnodământul nu-l poţi ghici din ’nainte. Pentru a scrie o asemenea comedie trebue însă măestria dramatic® a celor doi autori, graţia, ingeniozitatea lor surâzătoare. «Făcătorul de minuni» se repetă în regia d-lui V. Enescu cu d-nii V. Valentineanu, C. Stăncescu, I. Manu, I. Theo, I. Ulmeni, Al. Jeles, AL Marius, P. Ştefânescu, d-nele Nataşa Alexandru, Elvira Godeanu, Didi Teodorescu, F. Ciricleanu, S. Cilberti etc. Sub conducerea autorului se repetă «Sam» de d. G. M. Zamfire, a cărei premieră va avea loc la sfârşitul lunei Aprilie. In cursul acestei săptămâni se va pune în repetiţie sub conducerea d-lui C. Nottara care va interpreta şi rolul principal, piesa «Cântec bătrânesc» de d-na ■ Lucrezzia Karnabatt, Ion Mânu „Tricornul“ la Opera Română Vineri seara are loc la Opera Română, premiera baletului «Tricornul», cunoscuta lucrare muzicală a compozitorului Emanuel de Falia. Baletul a fost pus în scenă de maestrul Mihail Savitzky şi se va cânta sub conducerea muzicală a d-lui Alfred Alessandrescu. Decorurile şi costumele au fost lucrate după schiţele celebrului pictor Picasso. Distribuţia a fost stabilita în modul următor: Morarul D-nul M. Sawitzky Morariţa D-ra I. Sternfeld Coreggidorul D-nul Gh. Oprişan Coreggidora D-ra A. Josianu Un tânăr D-nul C. Apostolescu O vocalistă D-ra Ort. Saftu întâiul Alguazil D-nul I. Goldner Al doilea Alguazil D-nul B. Mărculescu. Al treilea Alguazil Al patrulea Alguazil P m! I . Simionescu D •'!»' M. Sachelarie Spectacolul va fi complectat și cu un divertisment coreografic compus dintr’un Dans Chinezesc de Tchaicovsky, interpretat de d-ra Mia Apostolescu, d-nul S. Siomin şi d-nul C. Apostolescu. Schiţa Orientului de Tchaicovsky interpretată de d-na Maria Holbau. Trepac de Tchaicovsky interpretată de d-ra Iosefina Sternfeld şi d-nul S. Siomin. Un vals Vienez de Iohann Strauss, interpretat de întreg corpul balet. Conducerea muzicală o are de Alfred Alessandrescu. Alfred Alessandrescu Viitoarele premiere Doamna Harfa Eflofli despre,Chip cioplit ‘ de N. Pilicu Premiera piesei «Chip Cioplit» a poetului N. Milcu, a fost definitiv fixată pentru seara de Miercuri 2 Aprilie. Piesa este pusă în scenă de d-l Gogu Mihăescu, iar distribuţia cuprinde numele doamnelor Maria Filotti, Puia Ionescu, Sonia Cluceru şi al domnilor G. Ciprian, Al. Critico, Creţoiu şi Georgescu. La una din repetiţii, într’un entrenct, ne-am adresat doamnei Maria Filotti, distinsa societara de onoare a primei noastre scene. Domnia-sa interpretează principalul rol femenin din piesa domnului N. Mihu. «Este unul dintre cele mai interesante roluri, pe care le-am jucat vrodată, — ne spune d-na Filotti. Actriţa, pe care o interpretez, — şi care este personagiul central al piesei, a fost concepută de autor cu o variaţie extraordinară de stări sufleteşti. Dela amănuntul simplu, interiorizat, şi până la exuberanţa retorică, rolul trece printr’o gamă întinsă şi de puternică emotivitate. Ceva despre ideea principală a piesei. —Nu vreau să încalc domeniul autorului. De altfel, îmi pare ca d-l Mihu v’a vorbit în acest sens. Pot să vă spun însă că piesa m’a interesat mult. De aceea am şi ţinut să o joc. Goana aceasta după himera unei iubiri a iubirii căci aceasta este tema pusă de autor în «Chip Coplit» — m’a interesat ca interpretă». Autorul începe. Doamna Filotti, transfigurată, se pregăteşte să intre în scenă. ----------pro--------- Maria Filotti Duelar N. Kiriţescu'Nic. Vlădoianu NIC. VLADOIANU GRAV RĂNIT Un dureros şi regretabil conflict a izbucnit între colaboratorii, noştri, cunoscuţii scriitori N. Kiriţescu şi Nic. Vlădoianu. Conflictul a fost urmat de o inevitabilă eşire pe teren ieri, pe terenul hipodromului Băneasa. Arma aleasă a fost pistolul. Martorii scriitorului N. Kiriţescu au fost d-nii R. Seişanu, şi N. Apostolescu, iar ai d-lui Vlădoianu, d-nii M. Mora şi Teodoru. Medic dr. Em. Doina Lupta a fost condusă de d. R. Seişanu. Primul foc de armă a fost tras de d. Vlădoianu în aer. La al doilea foc, glonţul tras de scriitorul N. Kiriţescu a pătruns în pieptul d-lui Vlădoianu, oprindu-se în claviculă. Lupta a fost oprită, iar d. Vlădoianu, grav rănit, a fost pansat şi transportat la domiciliu. Acest duel este viu comentat în toate cercurile, combatanţii fiind doi vechi şi nedespărţiţi prieteni în neajuns de cunoscuţi publicului prin atâtea opere umoristice la care au colaborat. Compozitorul de Falia grav bolnav Compozitorul Emanuel de Falia, autorul baletului «Tricornul» pe care-l va representa Opera Română, se află grav bolnav Grenada. la Institut de Axte Grafica «RAMPA* a Str. CoxwL Mals 7 ,(fc*t Striadar) Bruno Walter a dirijat la Paris primul concert Bruno Walter celebrul șef al orcestiei germane, a dirijat în sala Abyel din Paris, primul concert dintr’un ciclu consacrat lui Beethoven. Walter a redat cu vigoare simfonia beethovineană manifestând o evidentă preocupare de a da o interpretare cât mai precisă. Nuanţele sunt exprimate printr’o fantezie sobră, iar accentele cad cu vigoare şi justeţă. Bruno Walter, pentru a comunica inteniile sale orchestrei, uzează de o mimică sobră. Gestul său are eleganţa şi el ştie să evite auditorilor săi inutile distracţii vizuale, obţinându-se de la gesturi inutile-Uvertura Egmont a fost executată cu elan şi multă vivacitate ritmică. «Pastorala» cu nuanţe foarte juste şi «Simfonia eroică» a avut prezentare plină de stil şi de grandoare. J OPERA ROMANĂ Palat»! Eforiei, B.dnl Elisabeta. Telefon 84/17 orele 8-30 EBREEA Operă in 5 acte de Balevy DISTRIBUŢIA Eleazar d. N. Apostolescu. Cardinalul d. G. Folescu Leopold d. V. Chlejdeanu Eudoxia d-na E. Guţianu Raşela; d.na Lucreţia Enescu Rugiero d. C. Teodorian Albert d. A. Machedon Director de scenă, d. J. Araţi. Conducerea muzicală : A V. Pessiont SUBIECTUL Prinţul Leopold o iubeşte pe Rachela fiica evreului Eleazar şi se introduce In casa evreului sub numele fals de Samuel. Aflând că sub acest nume se ascunde Prinţul Leopold, Rachela şi Eleazar ii denunţi. Conform legilor, toţi trei vor fi executaţi. Prin declaraţiile Rachelei, Leopold este salvat. Eleazar cunoştea taina copilului cardinalului Brogni, pe care î l Credea pierit în flăcări. El nu desvălue taina decât în clipa în care Rachela e arsă pe rug, spre marea disperare a cardinalului Brogni. TEATRUL NAŢIONAL Piaţa Unirii. Telefon 8/13 orele 8.30 UITAREA Piesă în 3 acte dePierre Frondaie DISTRIBUŢIA Ivan Lorgeneff Richard de Haudoîn Prinţul Sirkha Poiriet Lepauzoy Fern and Fouriat Seraldo Ratelier ă. B. Bulfinsky d. G. Demetriu d. Marius d. Theo d. V. Antonescu d. I. Jelesif. C. Irod d. G. Conabie 'sne Lorgeneff d.na Apepsina Macry ''vitrina Fabrius d-na Ana Luca ' Ichiza de Guere viile d.na Eugenia Giucurescu Nathalie Charesko d.na Eug. Zaharia Principesa Sirkha d.na G. Vanletopol Leontina de Youf d.ra Elvira Godeanu Tsaheíle Leféres d-na N. Cutam.Vinea Dansatoarea Laviska d.na E Nafţaliu I-îul lacheu d. D Ene Al Il.lea lacheu ă. D. Nicolae Direcția de scenă d. Soare Z. Soare. SUBIECTUL Lorgeneff. rus din Caucaz, mare industriaș, e un om de geniu. S’a căsătorit cu Marie, o tânără franceză. Le Haudoin, prietenul lui Lorgeneff un tânăr francez a întâlnit în casa acestuia pe Nathalia Charance, o tânără rusoaică frumoasă. Şi tânăra rusoaică, s’a îndrăgostit de el Cele două perechi nu sânt însă fericite. Lorgeneff şi Nathalie poartă în ei sămânţa dezbinărei lor. Cei doi pleacă împreună cu Lorgeneff şi Nathalie rămân, învinşi. TEATRUL REGINA MARIA Splaiul Senatului Telefon 332/« Orele 9 seara NO PĂCĂLEŞTI PE ANTOINETTE . Comedie în 3 acte de Hennequin şi Pierre Weber DISTRIBUŢIA Generalul Marchiz de la Tour Barree d. V. Maximilian Contele Hubert de Premaillac d. Tony Bulandra Baronul Stanislas de Varini d. Friţi Papilici ’ d . I. Talianu Edmond Boisvilletté d. P. Bulandra Brocar, comisar d. N. Chîris Auguste d M. Popescu Antoinette de Premaillac d.na Cătuşă Elvass Evelyne Picot d.na Silv. Dumitrescu Marchiza de la Tour Barree d.na Sofica lonescu Valentine Boisvillet.ta d.ra Theo, Dori Mariette d.ra. E. Demetra Juliette d.ra. T. Bărbulescu Direcţia de scenă: d. V. Maximilian. SUBIECTUL După trei ani de căsnicie, încep să se ivească neînţelegeri între soţii Antoinette şi Hubert de Premaillac. Soţia vrea săă continue o viaţă de petreceri nocturne iar soţul preferă o viaţă liniştită. Ei hotărăsc să divorţeze. Hubert convinge însă pe Antoinette că pentru prestigiul ei e mai bine să fie el surprins în flagrant delict. Antoinette primeşte ; mai târziu înţelege că a fost păcălită. Hubert care urma să treacă drept încornorat, trece acum drept Don Juan. Ea renunţă la ideia ca divorţul să se pronunţe în favoarea ei, şi aranjează să fie ea surprinsă. După o serie de peripeţii soţii îşi dau seama că se iubesc şi se împacă. TEATRUL MARIA VENTURA Paftfm! Cemoedîa — Telefon 874/48 orele 9 PUI DE VULTUR IL’AT GLONI Șase acte în versuri de Edmond Bostană, tradusă de d. Mircea Rădulescu distributia Franz, Duce de Reichstadt D-ra Maria Ventura Serafim Flambeau d. G. Bovintescu Prințul de Metternich d. G. Vraca Impăratul Franz A. V Lifzărescu Mareşalul Marmont d. A. Pop Martian Croitorul d.C. Toneanu Frederic de Gentz d. Ionel Ţâranu Ataşatul francez d. T. Călin Cavalerul de Prokesh.Osten d. C. Danielescu Tiburce de Lorget d. G Valentin Contele de Dietrichstein A. G. Chamel Baronul D’Obenaus A. Ghimică Contele de Bombelles d. St. Atanasiu Doctorul Contele de Sedlînsky Lordul Cowley Căpitanul Foresti Valetul Ducelui Micul Arhiduce Maria Luiza Contesa Camerala Thereza de Lorget Julia d.na Cleo Pann.Cerndteanu Peggy d.na Tantzi Ciuceanu Miss Bourne d.na Maria Voluntarii Jackson d. V. Florescu Direcţia de scenă : d. V. Bumbeşti SUBIECTUL O gară pierdută şi uitată la o frontieră în America-Un expres care trece în goană... Unui călător distrat, vântul îi sboară pălăria.. Disperat trage de semnallul de alarmă... Trenul stopează pentru o clipă, câţiva călători aleargă în căutarea pălăriei. Eter trenul porneşte, ei rămân singuri în staţia aceasta izolaţi. Plouă, e frig, e noapte... Se refugiază în sala de aşteptare. Şeful staţiei le povesteşte de blestemul ce apasă asupra acestei gări. Noaptea strigoii vin să se plimbe, iar un tren fantomatic trece în goană prin această stație. ,,Cine vede trenul fantomă moare". Călătorii rămân în sala de așteptare sub această impresie de spaimă.... Ce va urma 7 TEATRUL ELITE în fiecare zi marei* «acces «FLA-FLA» ! Revistă in opt tablouri da Nifon. Nican •a iael* Sily Vasiliu, Rozina Wigae. îin, Jeana Doljan, Zizi Morian și N. Kanner. Bh. BAclesana. Nae Simboaes. •», Gh. Șerbănescu etc. 10 Elite Girl» Conducerea minieală : Al. BAreusesma CINEMATOGRAFE CAPITOL: «Broadway Melody», cu Bessie Love, Anita Page, Charles King Jurnalul Capitol, ELITE: Uribag în «Fla-Fla» şi filmul «Clauza mariajului», cu Billie Dove. CORSO : «Şoimii deşertului». FEMINA: «Inimi zdrobite», cu Anny Ondra REGAL : «Flota sburătoare» cu Ramon Novaro. SELECT: Nu mai cred în femei, film vorbitor şi cântat cu Richard Tauber. Maria Bolveg şi Werner Futterer. Complectare Jazzul High Hat. BULEVARD PALACE: «Castelul misterios», cu Harry Piei şi câinele poliţist Greif. LIPSCANI: «Rătăcire» (din viaţa fetelor de pension). La fine o comedie, în pauze artişti. TERRA: «Triumful puterei» şi «ultima şi cea mai bună!» de Nicon Nican. A. R. P. A. (Sala Episcopiei): «Bătălia titanilor», lupte navale. A. R. P. A. (Sala Franklin): «Acela care primeşte palmele»,, cu Lon Chaney, John Gilbert şi Norma Shearer. EDISON: «Curierul secret», cu Carlo Aldini. AMERICAN: «Strada Păcatelor», cu Emil Jannings. Complectare cu Harry Carey. MODEL: «Nina Petrowna», cu Brigite Helm. MARNA: «Waterloo», cu Charles Vanel şi artişti. MARCONI: «Maison Grevette», cu Ugo Sym. VOLTA-BUZEŞTI: «Prima aventură a Suzanei», cu Coleen Moore. GLORIA: «Venea o moară pe Siret», cu Marcella Albani. REX: «Ştrengărită» cu Billie Dow şi trupa Bărcănescu cu revista «A la Fonté». DICHIU: «Doi trandafiri roşii»’ după romanţa «cu două roze şi un sărut», cu Harry Holm şi Liane Haid. Jurnal şi o comedie. SPECTACOLELE CAPITALEI III SI KPMZMHU : d. N. Matei !. r Cazabană. N Sireteanu d. C. Croitoru A. St Popescu d. Sorin Popa d.na Sylvia Fulda d.na Maria Mohor d-na Suzanne Policrat Arhiducesa d.na Getta popa Fanny Eissler ă-na Leny Cater Prinţesa Grazalcovich d.na Marietta Deculescu Scafampî d.na Benée Annie O doamnă de onoare d.na Bug. Bruni ARA doamnă de onoare d.na Mia Cotescu O doamnă dela curte d na E. Gheorghiu Altă doamnă dela curte d.na Suzanne Policrat O ţărancă bătrână d.na M. Bovintescu Direcţia de scenă d Victor Ion popa TEATRUL FANTASIO Strada Const Miile 14 (fost Sărindar) Orele 9 seara X. Y. Z. Comedie în 3 acte de Klabund DISTRIBUITA X. d.na Marietta Rareș Y. d. Ion Iancovescu Z. d.ra leen lefter Un servitor d. Victor Negoescu SUBIECTUL Un criminal urmărit cu mandat de arestare vizitează sub masca unui reprezentant al unei case de mode pe contesa X în casa acesteia. Pretinzându-i nişte acte furate, ale unui conte, el reuşeşte să câştige încrederea contesei şi să o ia în căsătorie în cele din urmă. Adevăratul conte ocupă atunci un loc de servitor al tânărului menaj, şi reuşeşte astfel să demaşte pe impostor. Contesă se hotărăşte să-şi schimbe bărbatul şi devine soţia servitorului care era de fapt adevăratul conte, iar impostorul îa locul de servitor. Sfârşitul acestui conflict e cu totul neprevăzut. STUDIO TEATRUL NAŢIONAL (fost Teatrul „Mic“) Piaţa Palatului Regal Telefon S46/8S Orele 8.45 seara TRENUL FANTOMA Piesă în 3 acte de Arnold Redieg DISTRIBUȚIA Teddy Sterlin« Price Saul, şef■ de gală Richard Charles Eliza rí. I. Manu d. C. Stdncescu d. M. Gingulescu d. G. Ciprian D. Brancomir d. N. Atanasiu d-na Maria Negrea Memento- premiert Vineri 4 Aprilie, Opera .Tricornul“, balet de E. de Română, Falia.: Luni 7 Aprilie, Teatrul Naţional: „Mina de Aur“ de Costoff. Miercuri 6 Aprilie, Teatrul Naţioţional: „Chip cioplit“. Nemento-concerte Duminică 6 Aprilie, Ateneu: ,,Filarmonica“ cu Ernst Kunwald. Miercuri 9 Aprilie, Ateneu: Concertul pianistei Lubka Kolessa. Duminică 13 Aprilie, Ateneu: „Filarmonica“ cu Ernst Kunwald. ■m " SPECTACOLELE SAPTAMAIEI ZILELE Opera Română Teatrul Naţional Teatrul Reg. Maria Teatrul Ventura Teatrul Fantasio Studio î. Naţional Teatrul Lyric Lunii Marţi Ebreea. Uitarea N’o păcăleşti pe Antoneta Pui de vultur X. Y. Z. Trenul fantomă Miercuri Liliacul Dama cu camelii. N’o păcăleşti pe Antoneta Pui de vultur X. Y. Z. Chip cioplit Joi Liliacul Trandafirii roşii Clopoţelul de alarmă Pui de vultur X. Y. Z. Chip cioplit Rouje et Noir , Marele duhovnic N’o păcăleşti pe Antoneta Pui de vultur Vineri Tricornul Paiaţe Dama cu camelii N’o păcăleşti pe Antoneta Pui de vultur X. Y. Z. Locţiitorul Rouje et Noir Sâmbătă Liliacul Sarmiza Clopoţelul de alarmă Pui de vultur X. Y. Z. Trenul fantomă Rouje et Noir Uitarea N’o păcfileşti pe Antoneta Pui de vultur Chip cioplit Duminică Trubadurul Tricornul Sluga Stăpână Dama cu camelii Clopoţelul de alarmă" Pui de vultur x. y. z. Chip cioplit Route et Noir Marele duhovnic N’o păcăleşti pe Antoneta Pui de vultur X. Y. Z. ocţiitoru!