Rampa, septembrie 1930 (Anul 15, nr. 3784-3808)

1930-09-01 / nr. 3784

1 r*%&v «ir- ', \ ■. ..»fcrVi . Numai I acest ‘ ambalaj * cu cruceas „BAYER“ și cu flanderola verde-albă-roșie .vă garantează căi j tabletele de A spinia it sunt veritabile. BAYER B R SCSI ♦♦❖*♦♦♦♦♦♦♦♦ ♦♦♦♦KSSBB SLĂBIŢI SI BANANETI SLABE întrebuinţând produsul francez „EMBRODANYA“ (isaj extern. Fără gimnastică, dietă, băi sau medicamente Fără pericol, întrebuinţarea foarte uşoară. Puteţi slăbi repede orice parte a cornului. Pentru informaţiuni adresaţi-vă la Rep. G-rală p. România „Farmacia «rus* Bucureşti I, Calea Victoriei 36. Succese obţinute de mulţi ani în toate ţările Europei. Miide certificate doveditoare la cerere. DIN CAUZA HUTAREI MAGAZINUL MAT­ASALIA FRANCEZA Vinde cu începere de Luni 1 SEPTEMBRIE şi până la 26 OCTOMBRIE a. c. Toate MĂRFURILE de PREŢURI DERIZORII Cereţi astăzi GRATIS Fascicola 1 a romanului PACATUL FECIOAREI la toţi chioşcarii şi vânzători de ziare LAMELE DE RAS CELE M­AI Repr. gen. A. Schor, Bucureşti I, Str. Tudor Vladimirescu 26 O şcoală cinematografică Guvernul sovietic a înfiinţat la Moscova o şcoală de înalte studii cinematografice. Printre profesorii acestei şcoli figurează şi celebrul regizor Ser­­ge R. Eisenstein. Durata cursurilor a fost fixată la trei ani. Din cauza sezonului înaintat găsiţi la marele magazin IUIIIIIIK­ STR. LIPSCANI No. 26 toate mărfurile cu preţuri foarte reduse: MAROCANN, imprimat p. rochiţe lei TOILE de tengerie, „ culori „ MARCHIZETTE, toate culorile » CREPE ROUMAIN p. rochii •• TOILE TARABE, toate culorile TUSOR, prima calitate „ CRETOANE, Lisieres, Fleuries, imprimate „ FOULARD, de mătase, imprimat » VELOUR imprimat p. rochi 3$ 53 56 51 65 15 76 12 96 100 120 190 195 210 MĂTASE lavabilă BROCHE DE MATASE p. pijamale și dubluri CREPE DE CHINE toate culorile * SOIE ECRUE, mătase naturală p. rochii „ SATIN BROCHE și im­primat, lăţime mare p. plăpumi „ CASHA p. rochi, toate cu­lorile, lână pură EPONI p. halate de bae 1.50 lăţime „ FEŢE DE MESE p. grădină, Lisieres Fleuries * ATLAS BROCHE pentru A plăpumi „ "IV CREPE DE CHINE, pri­ma, toate culorile „ CREPE DE CHINE, imprimat, mătase naturală » CASHA p. pardesiuri lă­ţime 150 ct. STOFE ENGLEZEŞTI p. mantouri lăţime 1.50 ct. VELOUR IMPRIMATE ultimele creaţiuni ale modei cupoane de stofe, mătăsuri, impri­meuri, cu jumătate preţ. Romfril­­a­­rampa" LILIAN HARVEY şi Willy Fritsch vor fi vedetele unui film pe care îl va realiza Schwarz după comedia lui Verneuil „Spărgătorii!“ JOHANNES GUTER EMIL JANNINGS a terminat un nou film vorbitor intitulat „Idolul zeilor". Rolurile principale sunt jucate de Olga Ts­­chowa, Renate Müller, Hans Moser, Max Gülstorff, Willy Pra­ger, E. Signorini, Oskar Sima, Wladimir Sokoloff și Eduard von Winterstein. Regisorul filmului este Hanne Schwarz. Jannings joacă rolul unui artist. „DIE DREI VON TANKSTELLE“ es, fil unei operete cinemato­grafice realizată în două versiuni. Interpreţii versiunii germane sunt: Willy Fritsch, Lilian Harwey, Heinz Rühnann şi Oskar Karl­­weiss. Interpreţii versiunii fran­ceze sunt: Lilian Harvey, Henry Garat, Jacques Maury, René Le­­febre. a ( ALBERT BASSERMANN celebrul actor german joacă un rol important în flmul „Dreyfus“, realizat de Richard Oswald cu Friz Kortner în rolul lui Dreyfus. GUSTAV FRÖHLICH este vedeta unui film vorbitor ger­man realizat la Roma de Societa­tea Cines. Titlul filmul aste ..Ul­timul cântec“ Depozit ■ L Pitar Moți 4 D I L L a « — București . Han Leu -cun liZrl dra Ce se aude 1 regisor german va rea­li­sm intitulat „Oraşul ..u Jannings (Willy Fritsch Divertisment duminical (Continuare din pag. l­a­ mee, mă înțelegi, nici o femee. Parol. — „Dar cu lăcustele ce-ai fă­cut ? Ai deslegat problema ? — „Singurul mijloc, sunt ga­zele asfixiante. — „Dar am auzit că ai fost în­sărcinat să studiezi chestiunea, şi că ai fost trimis, la fața locului... — ,,Inexact monşer. Altul mai bine informat, ex­­plică : Niţă Jinga a fost în ade­văr, în Cadrilater. S’a postat la frontieră cu un pistol mare. La prima apariţie a unui stol de lă­custe, simpaticul star al teatru­lui „Fantasio” a dus o mână la ochi, a ridicat pistolul spre cer, şi a tras... Pe urmă, şi-a făcut cru­ce, a cules de pe câmp două lă­custe moarte, le-a împachetat şi a venit cu ele la Bucureşti. Când a intrat în biuroul directorului si­guranţei, le-a întins pe biurou şi­ a zis doar atât: — „Capii mişcărei, domnule di­rector!.. MOŞOROANŢA Lui Iancovescu i se spune în cea mai strictă intimitate, Moşo­­roanţă. Acum câteva zile, Moşo­roanţă a întârziat la repetiţii. A fost căutat. Mult după ce trecuse ora repetiţiei, a fost găsit, pe ca­lea Victoriei, în dreptul Elyse-u­­lui. X. — „Nu vii la repetiţie ? Iancovescu s’a bătut cu mâna pe frunte . — „Titi, adevărat, a fost repeţi, ţie. — „Lasă, nu mai face pe neştiu­torul. — „Parol că uitasem. Dar şi voi, să nu-mi aduceţi aminte. — „Unde să te găsim. — „Ai dreptate. N’am spus un­de mă duc... Şti unde am fost ? La club. La club monşer. Şi să vezi ceva nostim. Am văzut un banco de vreo douăzeci de mii de lei. In faţa mea unul, fără nici un ban în mână, a spus doar atât: banco! A luat carte. — şi a luat pe urmă banii. Să n’ai un l­an în mână şi să iei douăzeci de mii de lei, asta e afacere. De altfel mi-am pus şi eu în gând. Cum oi vedea banii, zic banco şi cer carte. •— „Dar dacă nu iese cartea, şi pierzi ?­­ — „Atunci îmi acopăr faţa cu mâinile şi zic : daţi în mine fra­ţilor... FILM şi Trei regine or să abdice La Hollywood face mare vâlvă hotărîrea mai mulor stele de a se retrage din cinematograf. Din auza microfonului, multe „re­gine“ sărbătorite trebue să-şi pă­­ăsească tronurile. Microfonul poate, iată­, este „o piedică care, odată înlătu­­r va rămâne cel în cariera te publicul se pe ecran ace- Aducătorii sunt primii, cari trag consecințele. In America e destul ca o vedetă să fie amestecată într’o afacere scan­daloasă și cariera ei e periclitată- De curând, frumoasa Corinne, Griffith, celebra interpretă a La­­dy-ei Hamiliton a comunicat cole­gelor ei că se retrage din cinema­tograf. Corinne Griffith, azi în vârstă de treizeci și unu de ani, a debutat la nouăsprezece. Intr’un interview ea a declarat că e obo­sită de „luptă“ și vrea să între­prindă o călătorie în jurul lumii. După aceea se va retrage într’un castel din Franţa. Nu mai puţin senzaţională este ştirea că Vilma Banhit, azi în Un­garia, nu se va mai întoarce la Hollywood. Ea va juca pe o scenă din New-York ca parteneră a so­ţului ei Rod la Rocque. Motivul „Şi­ acestei hotărîri nu poate fi croionul“. Primul ei film vorbitor, „Orgoliul“, ne-a dovedit că vocea i s-a acomodat foarte bine cu a­­cest „instrument de tortură“ mo­dern, de care se plâng toate ste­lele. A treia regină care vrea să ab­dice este Greta Garbo. Această ştire este desigur cea mai senza­ţionala pe care a lansat-o vreo­dată Hollywood-ul. Greta Garbo, care a declarat de multe ori că e «obosită» și nu­mai după multe tratative a accep­­tat să reînoiască contractul cu Metro-Goldwyn-Mayer, s’a hotă­­rît definitiv ca la sfârșitul anului 1931 să părăsească Hollywood-ul. Toate propunerile cari i s’au fă­cut de a turna în Europa, au fost respinse. Greta vrea sa se retra­gă ca simplă particulară. De această h­otărîre, care va fi primită cu regret de public, nu e de vină microfonul, căci primul ei film vorbitor a obţinut în America un succes imens. Gre­ta motivează această h­otărîre prin eforturile fizice şi psychice pe care le-a făcut spre a se putea acomoda tempo-ului de lucru a­­merican și prin «dorul de patrie». Mai presus de orice ea vrea să se retragă, singură, și la vreme. Hotărârile acestor trei „regine sărbătorite“ ale filmului vor sur­prinde desigur pe toata lumea. n* Corine Griffith Gretta Garbo Un mare film francez vorbit și cântat cu GRADINA CAPITOL SALA prezintă in programul le Marti 2 Sept. 1930TANCRET .. - ' ' o (LA TENDRESSE) după piesa de teatru a lui HENRI BATAILLE Marcsllé Jefferson-Cohn Jean Toulout și cu „Leiha Zibal“ sau „O făclie de Paşti“1­ a punere la punct Primim următoarele: DOMNULE DIRECTOR, Dintr’un reportagiu datorit co­respondentului din Tg.-Jiu al zia­­rului «Dimineaţa» din 29 c., aflu că în acel oraş s’ar intenţiona turnarea câtorva scene pentru un film intitulat «LEIBA ZIBAL» după «Făclia de paşte» de I. L. Caragiale. Vădit surprins de acest lu­cru, vă rog să binevoiţi a preciza în ziarul Dvs. următoarele: In baza împuternicirii scrise ce-o deţin din partea descenden­ţilor nemuritorului părinte al dramaturgiei româneşti, sunt sin­gurul autorizat de a turna în­­ film, difuzând pentru toate ţă­­­­rile puternica operă a lui ION LUCA CARAGIALE: «O FAM­­ CLIE DE PAŞTI». Această originală lucrare de o rară intensitate psihologică, ur­mează să fie realizată de subsem­natul în studiourile din Franţa şi Germania cu concursul câtorva interpreţi străini şi români, con­­sacraţi pe firmamentul ecranului mondial, — condiţiile de execu­ţie fiind de primul ordin în teh­nica sonoră şi fotografică, la înăl­ţimea sus citatei opere care s’a şi bucurat de cinstea traduceri în mai multe limbi. Concepţia literară şi profund umană, cuprinsa în puternica nu­velă O FĂCLIE DE PAŞTI» nu trebue pângărită prin denatura­­rare şi de aceia socot că nu-i permis nimănui să inducă în e­­roare opinia publică, printr’o tendenţioasă şi grosolană plagie­­re a operei neuitatului nostru CARAGIALE. Contimporanii n’au dreptul să facă» surogaturi» personale, ser­vin­­du- se pe nedrept de numele şi opera unui autor de talia lui CA­RAGIALE. Ori, acei cari anunţă «LEIBA ZIBAL» îşi permit să încerce co­rijarea şi schimbarea totală a in­­trigei şi concepţiei «FĂCLIEI DE PAŞTI», servindu-se totuşi, de ti­tlul acestei opere şi numele au­torului. Dintr’un spirit de profund res­pect şi justiţie pentru memoria LUI CARAGIALE care nu trebue profanată şi în baza exclusivită­ţii drepturilor transpunerii pe e­­cran a «FĂCLIEI DE PAŞTI» după un scenariu datorit colabo­ratorului meu scenarist N. N. ŞERBANESCU, denunţ incorec­titudinea ce se pune la cale, atră­gând de asemenea atenţia celor cuveniţi, pentru luarea măsurilor respective. Fără spirit de răutate sau in­­intenţii polemice, ci spre a pune la punct un fapt care nu putea rămâne nerelevat am scris rân­durile de faţă, pe cari eu sunt primul a le regreta utilitatea. Dacă se mai găsesc unii oa­meni cari cred că la noi în ţară se pot prelungi şi încuraja proce­dee balcanice, eu mă mărginesc deocamdată să relev faptele lor — fără a-i numi — cu încredin­ţarea că nu vor mai fi necesare viitoare intervenţii. Oprindu-mă aici, vă rog Dom­nule Director să primiţi toată mulţumirea mea pentru buna­­voitoarea ospitalitate pusă în pu­blicarea acestor rânduri. ION VIŢIANU if 52, Rue D’enghieU PARIS J Berlin un film vorbitor poliţist,­­«Tigrul», care a obţinut un fru­mos succes, cu totul surprinzător întru­cât producătorul a realizat un film vorbitor numai cu 6000 de mărci, şi mai ales cu inter­preţi necunoscuţi. «Tigrul» a lansat între alţii, pe Charlotte Susa, pe care publi­cul european a mai văzut-o în «Erotikon». Charlotte Susa locueşte într’un frumos apartament din cartierul de Vest. In aşteptarea stăpânei, am luat loc într’un confortabil foto­liu şi am început să admir mo­bilierul cu foarte mult gust aran­­jat. In sfârşit apare în faţa mea o doamnă înaltă, blondă și îmbră­cată în negru la a cărei vedere rămăsei foarte mirat. — Dumneavoastră sunteți Char­lotte Susa? Iertați-mă, dar niciodată nu v-ași fi recunoscut, căci îmi în­chipuiam să vă văd cu totul alt­fel. — Așa­dar sunteți biruit? •— O nu, sau în orice caz plă­cut impresionat, căci este aşa de rară ocazia de a cunoaşte o ve­detă de cinema, care să nu seme­ne a vedetă. — înţeleg! Atunci drept cine m’aţi fi luat, dacă nu aţi fi ştiut cine sunt? Răspunsul este cam greu de dat, însă privind în ochii ei clari, am viziunea unei case boereşti de ţară, cu o terasă mare, cu grădi­nă cu pomi, cu rondouri de flori, cu o pajişte în orizont şi în mij­locul acestei naturi, pe femeia blondă şi înaltă, care se află în faţa mea. — Şi atunci îmi trecea exame­nele mai mult prin privirea mea prietenoasă decât prin ştiinţa de carte, şi în genul acesta proce­dează acum şi directorii de film actuali. Cum aţi ajuns la teatru? Din admiraţie. Primele îndru­mări de teatru le-am căpătat la Manheim, unde asistând la spec-Şi Isolda» am fost atât de impresio­nată încât am luat eroica hotărî­­re de a mă face cântăreaţă, însă numai de operă şi biserică. Şi într’o zi, citind în ziar un­ anunţ care suna astfel: «Fete ti­nere şi drăguţe, cu voce frumoa­să, vor fi instruite pentru cor, pe gratis, la Teatrul Naţional» nu mai statui de loc pe gânduri şi începui să iau lecţii de cânt. Am fost foarte mândră, când la vârsta de şaptesprezece ani am interpretat la «Stadttheater» pe prima femeie din «Flautul fer­mecat» pentru care am fost an­gajată pe timp de două luni. Du­pă aceasta au urmat angajamen­te la Berlin. — Atunci filmul? A trebuit oa­­re să apară filmul sonor și vorbi­tor, pentru a fi descoperită de cunoscători? — O! Desigur nu. Debutul mi - am făcut într’un film mut, însă de astă dată nu mai ştie aproape nimeni. Filmul se numea «Prin­ţul şi dansatoarea» şi în el mai juca şi Willy Fritsch. Primul film în care am inter­pretat un rol important a fost «Der Greifer» al lui Eichberg, care a fost turnat în studiourile Elstree de lângă Londra. — Aţi lucrat cu plăcere la El­stree? — Cu foarte multă plăcere, căci aveam un rol minunat. — Şi acum, stimată doamnă, încă o m­ică întrebare. Cu ce vă ocupaţi în timpul li­ber? — Mă ocup cu toate sporturi­le ca: Punching-Ball, înot, călă­rie, automobilism, tenie, box, ski și golf. Afară de asta mă mai ocup cu plăcere de astrologie. Un lucru pe care îl urăsc foar­te mult, este ceaiul de după ma­să, care după mine este o pier­dere de timp inutilă. Cel mai mult îmi place să beau ceaiul singură, sau în doi. A. CINEMA Scrisori din Efk­an In viz­­ă la Charlotte Susa Acum câteva luni a rulat la racolul de opera cu «Tristan

Next