Rampa, noiembrie 1930 (Anul 15, nr. 3836-3861)
1930-11-01 / nr. 3836
► IAŞI „Victoria“,,Concord*4 32 (2-1) Disputa între cei doi temuţi rivali a fost totdeauna interesantă şi a atras o numeroasă asistenţă, care timp de 90 m- a urmărit cu atenţie desfăşurarea partizii. Victoria utilizează despre aripa stângă bine alimentată de mijlocaşi. Constantinescu în plină viteză passează balonul spre centru. Holock servește pe Pipa care trimite de la 6 m. în poartă concordistă. Este rândul concordiștilor de a trece la atac, Budo salvează adeseori. Ionescu-Moșu pretutindeni alimentează neîncetat, Franck lansat de către Troitzky trece de Budo şi ajunge în careu, marcând fără drept de apel. Delir în tabăra concordiştilor. Concordia domină prin tripletă , şi Franck ridică scorul la 2-1. După pauză Concordia adoptă altă tactică. Aripa dreapta prin Troitzky începe o ofensivă eficace. Mijlocaşii Victoriei sunt în formă, victoriştii reiau conducerea pentru ca Pipa să egaleze. La reluare victoriştii încurajaţi sunt din nou la atac şi joacă la fel de hotărât. Holack lansat trece uşor prin Botez şi Mititelu stabilind semnui. MIRFL I ♦ Cârd franceze In ţările apusene ale Europei şi în Statele Unite, cărţile consacrate stărei de lucruri din U. R. S. S. şi favorabile lor nu găsesc editori. Aceştia susţin că apologia comunismului nu atrage massele de cetitori. O afirmaţie susceptibilă de contestaţie. Se impunea reputaţia şi prestigiul unui Henri Barbusse pentru ca o editură ca Flammarion să scoată după „Voici ce qu’on a fait de la Géorgie”, a doua carte asupra Rusiei sovietice. Primul volum al lui Barbusse este o operă documentată asupra uneia din republicele federaţiei de State sovietice. Georgia este înfăţişată cu meticulozitate în toate fazele ei politice, sociale şi economice de la gonirea Menşevicilor, cari după cum relatează Barbusse, au deslănţuit asupra aceste ţări o teroare cumplită, care a distrus pentru multă vreme orice speranţă de progres. Prin investigaţii personale şi cu ajutorul unor statistici amănunţite, autorul se sileşte să arate cum s’a desvoltat Georgia sub regimul comunist. Această ţară, care era în marginea civilizaţiei, e dată ca pildă unei desvoltări economice de mare viitor. Metoda întrebuinţată de Barbusse în cercetarea Georgiei poate fi aplicată oricărui ţinut din Uniunea Republicelor Sovietice. El socoate că a făcut cercetările cu toată obiectivitatea, însă punându-se ab initio pe planul concepţiilor politice comuniste, nu ne arată decât aspectele bune, lăsând în umbră părţile negative şi chiar critice pe cari şi le îngădue comuniştii fanatici ruşi. Trilogia lui Panait Istrati, consacrată Rusiei, poate fi opusă operei lui Mişcarea literară Barbusse, prin faptul că primul, deşi «»»»mon.3g.Com. .............. a văzut revoluţia rusească printr’o prismă luminoasă, s’a străduit să arate după documentele sovietice oficiale erorile politice şi defectele administrative ale regimului comunist, care a început să fie covârşit de o nouă biurocraţie. E regretabil că „Spovedania lui Istrati a fost sgomotos folosită de duşmanii Sovietelor, când de fapt ea se adresează spiritului critic al intelectualilor şi bunei credinţe a masselor „Bussie" a lui Barbusse e o operă sintetică mai atrăgătoare decât studiul consacrat Georgiei, pentru că aici ne apar liniile larg marcate ale acelei uriaşe răsturnări sociale menită să schimbe faţa lumii. Spiritul pătrunzător al lui Barbusse, deşi nu e încă eliberat de postulatul doctrinei comuniste, a sesizat totuşi fenomenele vaste colective ale revoluţiei ruse şi problemele actuale de importanţă vitală pentru viitorul Republicelor Sovietice. In capitole scurte sunt expuse aspectele vieţii sociale, unele pitoreşti, altele grave, toate având însă acel aer de noutate, de renaştere. Sunt impresiuni de la congrese, schiţe asupra problemei agricole, descrieri ale realiză Henri Barbusse, Russie nilor urbanistice şi industriale, însemnări pshihologice în legătură cu noua mentalitate provocată de viaţa colectivă. Paginile consacrate literaturei proletaries sunt extrem de interesante prin profesia de credinţă literară a lui Barbusse, care se ridică împotriva falsului modernism al literaturii franceze. In câteva articole publicate în Izvestie, Barbusse a analizat literatura decadentă franceză, condamnând nu numai un Paul Bourget, dar şi acrobaţi ca Jean Coceau şi analişti ca Proust. Acestora el le opune falanga acelora cari privesc viaţa în faţă şi cari trăind viaţa poporului o exprimă cu toată sinceritatea. In această ordine de idei convorbirile lui cu Gorki, cu Clara Zetkin sunt foarte interesante. Notaţiile asupra filmului rusesc aduc un suflu nou, înviorător.rebuesc remarcate descrierile de natură, mai cu seamă cele din Crimeea, ţara de odihnă a muncitorilor sovietici şi din Abkhazia, pe care Barbusse o numeşte raiu pământesc. Grija constantă a lui Barbusse este de a scoate în relief marile adevăruri ale Revol l nţiei ruse. In capitolul final el explică de ce a trecut cu vederea aspectele negative ale nouii situaţiuni din Rusia. Realizatorii sovietici uzează şi chiar abuzează de „autocritică”. Barbusse a socotit că el trebue să vadă în liniile mari ale evoluţiei istorice pe care sociologii apuseni le ignorează cu rea voinţă. „Russie" e o contribuţie preţioasă pentru cunoaşterea „rassei sovietice” şi a nouei ordine sociale la care lucrează milioanele de muncitori eliberaţi de tirania ţaristă şi cari vor să hotărască ei singuri de soarta lor. J. SEJEANU In cele 560 de pagini ale monumentalului său „Napoleon”, marele scriitor german Emil Ludwig a reuşit să facă adevăratul tur de forţă de a prezenta viaţa lui Napoleon sub toate faţetele ei atât de variate şi de omeneşti. Deşi ar părea o exagerare la prima vedere, putem spune fără şovăire că în viaţa marelui Împărat oricare din noi vom găsi un crâmpei din noi-lnșine. Intr’adevăr, cele suferite de Napoleon sunt cu totul asemănătoare durerilor pe cari viata ni le hărăzește fiecăruia dintre noi. Nesemuita artă a lui Ludwig a știut astfel să umanizez* Cleveland a reprodus într’unuî din ultimele sale numere interesantul interview duminical pe care l-a luat redactorul nostru d. Sell d-lui Konrad Bercovici. Pe scena teatrului „Maria Ventura", s’a pus în repetiţie „Molima” de d. Ion Marin Sadoveanu, cu d-na Aura Buzescu şi d-nii : I. Morlun şi George Vraca, în rolurile principale, cum şi „Duşmanca” de Antoine. Direcţiunea «Operetei Române» caută spre angajare coriste şi fete frumoase pentru balet. Vineri 7 Noembrie va avea loc la teatrul „Regina Maria” premiera piesei lui Sheriff „Călătoria din urmă” despre al cărui succes în străinătate s’a vorbit destul. Rolurile principale sunt deţinute de către d-nii Tony Bulandra şi Ion Manolescu. O seară cu adevărat plină de veselie, la teatrul „Maria Ventura", „Grand Hotel" şi „Când doi se ceartă”. D-nii : Iancovescu şi Timică smulg ropote de aplauze, iar d-ra Maria Mohor cucereşte prin farmecul ei. In celelalte roluri : Rovinfescu, Lăzărescu, Danielescu, Dinu Argeşel, Scărlătescu, ele. şi d-nele : M. Rovinfescu şi Faimé. Direcţia de scenă: Victor Ion Popa. Noua colaborare a d-lor N. Kiriţescu şi N. Kanner (Kir - Nican) a dat la iveală o nouă revistă în 2 acte şi 10 tablouri şi care se va numi „Două inimi intr’un pat” Cercurile revuistice sunt foarte entuziasmate de această nouă lucrare. La Teatrul National se fac ultimele repetitii ale piesei: „Fata ursului" de d. V. Voiculescu. In seara de 11 Noembrie are loc la Ateneu concertul tenorului Tito Schipa, înaltele aspiraţii şi incomparabilele eroisme ale genialului şef de Stat şi de oştiri, încât ne este cu putinţă să vedem in el, pe lângă elevaţiunile sortite numai geniului, toate acele stări sufleteşti mărunte, in cari ne sbuciumăm noi tofi ceştialalfi, muritori de rând... „Napoleon" al lui Emil Ludwig, care a apărut Intr’o admirabilă tdlmărire românească, datorită d-lui Eman. Cerbu, traducătorul „Frontului de vest" al lui Remarque, cuprinde toate faptele, toate iubirile, toate întâlnirile și toate gândurile marelui Impărat, intr’o împinare care explică fiecare gest printr’o împrejurare determinantă sufletească. E cea mai sguduitoare şi halucinantă „viaţă romanţată”, care s’a scris până acum. Editura „Eminescu” S. A. Bucureşti I, Str. Anghel Saligny 2. Un volum mare de aproape 600 pagini, cu 21 Planşe pe crome. Lei 240. OXXQ Lo’tyode VICTORIEI NO. 57 (în pasaj) Ultimele noutăţi pariziene Primeşte reparaţii preţuri excepţionale In seara de 7 Noembrie are loc la teatrul „Regina Maria” premiera piesei „Călătoria din urmă" de CR. Sheriff. Rolurile principale vor fi jucate de d-nii Tony Bulandra şi Ion Manolescu STUDIO FLORIA CAPSAU Str. Brezoianu 57 anunţă că au început înscrierile şi pentru secţia de DANSURI MODERNE între orele 11—1 si 5—7. «MIDWAY - RYTHM»-ul, ultimul dans modern lansat la Londra, va fi predat în acest Studio de maestru autorizat. In curând vor începe la teatrul „Regina Maria" repetiţiile piesei „L’Homme de Joie” de Paul Geraldy şi Robert Spitzer. Din cauză de boală a d-nei Ana Luca, Teatrul Naţional reprezintă In matineul de Duminică 2 Noembrie „Flacăra sfântă” de Somerset Maugham. Sămbătă 1 Octombrie, teatrul „Maria Ventura", reprezintă In matinou cu preturi reduse „Nu se știe" de I Shaw. Compania dramatică de la teatrul ,,Regina Maria" va juca In matineul de Sâmbătă drama lui Bernstein , „Iudich". In primele roluri d-na Gina Sandru și d. G. Storin. Compania de reviste C. Tănase va da în Decembrie o serie de reprezentaţii la teatrul „Mama” cu revistele: „Ai, n’ai dat !” şi „Bravo Cărăbuş”. In curând vor începe la Teatrul National repetiţiile piesei: „Ispăşirea Florentinei” de d. Al. Kiriţescu. Sâmbătă 1 Noembrie 1930, între orele 0—9 seara, „Liga Culturală" secţiunea Bucureşti, continuă lecţiile de jocuri româneşti în palatul Ligii Culturale, bulevardul Schitu Măgureanu, unde vor continua regulat în fiecare Sâmbătă şi la aceleaşi ore. Membii „Ligii Culturale" sau orice doritor să înveţe adevăratele jocuri româneşti, sunt rugaţi a lua parte în număr cât mai mare. INFORMATIUNI Ziarul «America» care apare la " Astăzi Vineri, si Oct. crt. Teatrul National reprezintă marele succes femeia şi paiaţa", cu d-nele : Marioara Zimniceanu, Sonia Cluceru, Elvira Godeanu, Eug. Zaharia, M. Voluntaru, V. Dumitrescu, d-nii N. Băltăleanu, C. Stancescu, I. Anastasiad, G. Măruţă, D. Amigdalis, Al. Jeles, Al. Marius, etc. Regia o are d. Soare Z. Soare. D. C. Tănase cu întreg ansamblul va juca astă seară la Brăila, iar Vineri şi Sâmbătă la Galaţi revista: „Ai, n’ai, dai !” de d. N. Kiriţescu. In matineul de mâine. Sâmbătă 1 Noembrie, Teatrul National reprezintă „Muşcata din fereastră” de d. V. Ion Popa. Me» Nu cumpăraţi Indispensabile ’ şi orice fel de lingerie bărbătească, precum şi toate articolele de galanterie pentru bărbaţi, înainte de a vizita NOUA SUCURSALA din: Strada Academiei 2 AEROCLUB“ Centrala: Strada Şelari 4 Sucursala Calea Griviţei 99 Care va purta tot emblema FÜB ICA da CAMA I; „AERO-CIUB“ Str. Átad amiéi 2 Suntem complect asortaţi cu cele mai moderne desene şi calităţi cât de superioare. Vindem eftin deoarece fabricăm singuri şi importăm toate materialele direct de la cele mai mari case din străinătate. I„TESATORIA MĂTĂSII” din Strada Sf. Gheorghe Nou No. 11 anunţă Onor. clientela că pentru sezonul de toamnă a pus în vânzare Clepe d® whisiS, în calitate superioară lavabil, culori moderne. Crepe Sa »n, re e N roca n, MdS suri pentru lingerie Du ium şi alte ţesături, cu preţuri de fabrică extrem de reduse LA TONI PASAGIU!« *COM Art 17 OASITI ULTIMELE CREAŢilM AL SEZONULUI IN FABRICA De OE J.Mf LVâN 4“ din CL Sucursala BUCUREŞTI — Bulcv. BRATIANU 9 iOB'lE FINE, TOT CE ESTE LAI fftOOERN rj FnU 03 PREŢURI ORIGINALE ALE FABRICEI OuoTOiE TRIOOIAiE Dc. ŞI RO^lELt Preţuri excepţionala sf dâid csnsuroBfa Remaillază ciorapi de mătasa cu apostere ,ST L OS" TUPEUL TEATRULUI ARIA ViNThr* DIRECTIUNEA MARIA VENTURA carera societară a Comediei Fr... ..e Reprezentatiuni de mare gală cu formidabilul succes ÎNDRĂGOSTITA Ph .. moderna sentimentala în 3 acte de Georges de Porto-Riche In rolurile principale: MARIA VENTURA Jurge Vraca — Jules Cazabin Mariette Deculescu — E. Rammc Mirgarette Paciurea, etc., etc. Direcția de scenă Victor Ion Popa George Vraca ITINERARIU: Vineri 31 Octombrie, Arac Sâmbătă 1 Noembrie, Olari Dumncă 2 Noembrie, Cluj. Luni 3 Noembrie, Sibiu. Marţi 4 Noembrie, Braşov Miercuri 5 Noembrie, Cămin Joi 6 Noembrie, Moreni. Vineri 7 Noembrie, Buzău. Sâmbătă 8 Noembrie, Constanţa. Pierzând cărţile noastre de liberă profesie eliberate de Sindicatul artiştilor dramatici şi lirici şi anume : Maria Ghimpeţeanu cu No. 158 Elena Zeltz cu No. 159 N. M. Ghimpeteanu cu No. 976, precum şi biletul de identitate cu numele de Niculescu Matei (Ghimpeteanu) şi livretul de armată cu acelaş nume, le declarăm nule în mâinele oricui s’ar afla. Marele tarneu al companiei Cărăbuş 120 ■tor C. T’NAlva juca mare sir ces AL. NAI.. DAI ! revistă în 2 acte şi 1-1 tablouri de N. KIRITESCU Mare montare de la Paris. Personalul artistic în frunte cu: MYRIELLE GUIEN Dru teatrul Moulin Ron din Paris MARE BALET 60 Cărăbuş Girls ROUSSANOVA & DEMINE cei mrv m in acrobaţi Dansatori din lume (levn Colosseum din londra iduca în Bucureşti. Orchestra proprie sub cerea d-lui Ben Horis. ITINERARIUL Brăila : Joi 3u. Vineri 31 Oct. Galaţi : Sâmb. 1. Duminică 2 1. Bârlad : Luni 3 Noembrie Vaslui : Marţi 4 Noembrie Tighina : Miercuri 5 Noembri Cetatea : Joi 6 Noembrie. Kişinău : Vineri 7 Noembrie. Iaşi : Sâmbătă 8. Dum. 9 Noembrie. Dorohoiu : Luni, 10 Noembrie. Botoşani : Marţi 11 Noembrie. Suceava : Miercuri 12 Noembrie Gura Humorului: 13 Noembrie. Câmpulung: 14 Noembrie Cernăuţi - Sâmb. 15, Dum. 16 Noembr. Roman : Luni 17, Marţi 18 Noembrie. P.Neamţ : Miercuri 19 Noembrie. Bacău : Joi 20 Noembrie. Tecuci : Vineri 21 Noembrie. Sighişoara : Duminică 26 Oct. Braşov : Luni 27 Oct. Câmpina : Marţi 28 Oct. RAMPA fiara in aer liber Actualitatea in caricatură TITLURILE LUI PELTZER Zilele trecute, intr'un cerc de gazetari, se comentau „Isprăvile” faimosului demi-fondist francez, Jules Ladoumegue, care, Intr'un timp foarte scurt, a devenit recordman mondial la 1.000 Si 1.500 m., titluri ce aparţineau până in acel moment, celebrului alergător german, Dr. Peitzer. Un confrate, corespondentul unui ziar parizian, era in culmea entuziasmului. — I'a fript Ladoumégue, nu mai deține nici un titlu Dr. Pettier. 1 le-a luat Jules, pe amândouă. — Ei totuși mai stăpânește unul, riscai încetișor. — Dar La Roumégue, ce așteaptă ? I-l va sufla. — Va fi imposibil pentru Julie. De ce titlu e vorba și... — ... De acela de doctor în medicină !.„ REZON „Gazeta” de eri publică supra-titlu mic: „Marile evenimente” și dedesubt, titlu mare „Calendarul Cupei României a fost întocmit”... Pezon! Când se face la noi ceva, ce poate fi altceva decât un mare eveniment ! ION PĂUN I... După laborioase cercetări îndrumate de cele mai „distinse” personalităţi sportive ca d-nii Luchide, Titel, Costel, Beilis, ete. s’a ajuns la concluzia că singurul vinovat de catastrofa dela Sofia, este luliu Madarasch, pentrucă nu s’a mulţumit numai cu o mie de lei ce i s’au dat, in calitate de amator şi a mai cerut... de ţigări. El a fost suspendat pe viaţă. Onoarea României a fost astfel salvată şi pe viitor, nemaifiind Madarasch, lucrurile vor merge strună !.. Marcel Ihu-Moţl Spakow Mâine seară, la Circul Sidoli, sub regisorul reputatului promotor Radu Ottulescu, se dispută cea mai formidabilă întâlnire din analele ringului românesc. Noi, cari am avut, și vom avea, — o atitudine dârză fata de galele mediocre, nu putem să precupeţim laudele ce se cuvin organizatorului reuniunea de mâine seară. Marcel Tiril, campionul Franţei şi am putea spune şi al Europei, la categoria mijlocie trage cu Moji Spukow, campionul României de toate categoriile, învingător, Moţi devine, cu adevărat o figură internaţională. Pe de altă parte, Thil va lupta pe viaţă şi pe moarte, pentru cimentarea reputaţiei de care se bucură. Un match senzaţional. Vom reveni în numărul de mame BOX -ONO- Cazar minti Cunoştinţa noastră, Reni Gabis, n a putut face decât match nul cu Murat, întâlnirea s’a disputat ca match vedetă Duminică, la „Central”. * Federația germană de footb, cunoscut liga prorionistă. * In pauza unui match de rugby, uancezu’ oct, a aruncat discul la 51 m. 29. Performanța nu a fost omologată, lipsind controlul oficial. Conferinte: 1 D. Prof. 1. Ridueseu-Pogoneanu espre Teoria fatalismului. Titlul cărţei ar fi trebuit schimbat ; cartea ar fi trebuit să se numească : teoria determinismului deoarece Conta prin fatalism înţelegea ceea ce noi numim determinism, adică acea doctrină filosofică, după care, tot ceea ce se întâmplă în natură, însă, fenomenele vieţii sociale, sunt supuse la legi necesare. Sub influenta curentelor contempo-din cele ce stârnesc vâlvă In jurul lor rane din Occident, — pozitivismul lui ci Ia o lecţie de istorie a filosofici ţi- fConta, evolutionismul lui Spencer, notă tuturor acelora cari voiau să ştie transformismul lui Darwin şi mare cine a fost Vasile Conta. Şi sunt mulţi aceia cari nu ştiu cine a fost Vasile Conta, cu toate că arialismul german — sub influenţa acestor curente, Conta reduce, în această lucrare, fenomenele sufleteşti la simplele procese fiziologice ale sistemului nervos, făcând din viaţa sufletească o funcţiune a creerului. Cu toate că lucrarea se bucură de o claritate clasică, de o construcţiune îndrăsneaţă şi de o expunere interesantă însă ideile expuse în teoria fatalismului sunt şubrede. Mai ales în ceea ce priveşte explicarea sistemului nervos, ipotezele lui Conta s-au dovedit a fi, pe cât de îndrăsneţe, pe atât de puţin veridice. A doua lucrare a lui Conta e teoria ondulaţiei universale pe care el însu°1 o numeşte : „variantă" a teoriei evoluţionismului lui Spencer. În această lucrare Conta spune . ..în lume există numai materie şi forţă. Materia se mişcă după legi fatale. Toate legile particulare se supun la o lege generală : aceea a ondulaţilor universale. Apoi, lumea e bazată pe lupta forţelor şi pe echilibrul lor Echilibru etern nu există căci pentru aceasta ar trebui să admitem că lumea stă pe loc, e moartă. Totuș, sistemul lui Conta nu explică lumea în genere. Sistemul lui Conta lasă încă fără răspuns unele întrebări, ca de pildă : de unde e lumea ? ; de ce e lumea ? ; ce sens are ? ; sau n’are nici-un sens . Un sistem de cugetare filosofică care nu răspunde la astfel de întrebări nu ne satisface pe deplin. Lui Conta îi rămâne însă marele merit de a fi pentru noi un îndrumător de seamă în cercetarea problemelor filosofice. Expunera lui poate fi luată ca model. Apoi, el a fixat rolul ştiinţelor pozitive pentru a ne putea ridica prin ele spre metafizică. Şi în afară de toate acestea, Vasile Conta e un model de cercetător pasionat. Vise Cea de-a doua conferinţă din ciclul „Filosofia românească” a avut loc Sâmbătă la orele 6 în aula fundaţiei universitare Carol I-iu; d. prof. I. Rădulescu-Pogoneanu a vorbit despre Vasile Conta, înfăţişarea corectă, simplă; vorbirea lentă dar gândită; lipsa de pretenţiuni a oratorului de a produce efecte bucure-* can puternice de retorică ne-au făcut impresia că nu asistăm la o conferinţă Natalita Pavelescu, Fizica Pe ,trescu, Boji Roji. Cleo Dragomicesta a avut marele merit de a-şi fumescu: Willi Petreseu, Fonlou Savin Ladislau Grof, Gingaru Sandi-Huşi, Dan Demetrescu, Jean Angelescu, N. Stroe, Al. Giovani, T. Burcuş, da un sistem propriu de Prosofie şi de a ne introduce în centrul culturii europene filosofice. Vasile Conta s’a născut la 18 kB într’un sat din judeţul Neamţ. Tatăl său era preot. Urmează cursul primar la Tg.Neamţ, iar în liceu, la Iaşi are colegi pe : Lambrior, Dimitrescu-Iaşi, Gh. Panu, Hogoş. După terminarea cursurilor liceale, urmează facultatea de drept din Iaşi. In acest timp, câştigă, prin concurs, o bursă pentru a urma In străinătate la şcoala superioară de comerţ din Anvers. Odată, însă, cu frecventarea şcoaleî Cel mai grandios şi vesel spec- B”rer'oaae coTMr\ Conta mai "T" : i- 1 v *mnază, din dorul lui pentru învăţătarul din ţară tură, cursuri de drept , mosofle, la Compania se prezintă eu a- TîruxellpSt cee,ce nlH împiedică să celaş personal şi aceiaşi Montare termine studiile superioare de la An’vers în doi ani în loc de trei şi încă, în mod strălucit. Reîntors în ţară, obţine, prin concurs, catedra de drept civil la Iaşi. E ales deputat în opoziţie. In urma a trei discursuri se remarcă şi Ion Brătianu îi propune ministerul de Instrucţie şi Culte, ceea ce Conta acceptă. O crudă boală de piept îl face, însă, ca în Aprilie 1881 să demisioneze spre a pleca în Italia, la Pisa. Apoi se reîntoarce în ţară unde moare, doborît de boală în Aprilie 1882. Iată deci cum, din studiul biografiei lui, putem să ne dăm seama de ce, murind aşa de tânăr, Conta n’a putut fi prea mult cunoscut în vremurile noastre. Şi totuşi Conta, cu o viaţă atât de scurtă, ne-a lăsat patru opere din care se degajă sistemul său propriu filosofic. Dintre aceste patru opere conferenţiarul — fie din lipsă de timp, fie din alte motive — nu s’a ocupat decât cu două dimin ele: Teoria fatalismului şi Teoria ondulaţiei universale. Conta C. POPA tifl APARAT C ›HAftlOLA‚ LĂMPI ›RADIOTRON› produs›2.»Radio-Corporation ^ of America* t K A »I o Programe Vineri 594 m. BUCUREȘTI 12 kw. - 761 kHz. 1S: Plăci de gramofon (muzică ocală). 1S.S0: Informatiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cola apelor Dunării și semnal orar. 13.50- Plăci de gramofon (muzică nstrumentală). 17: Orchestra Ciolac (muzică românească). 18: D-l col. N. M. Conălescu: Călărimi în China. 18.15: Informațiuni, meteorul și ■emnal orar. 18.15: Orchestra Ciolac. UNIVERSITATEA RADIO 19: D-l col. Rădulescu-Motru: Probleme psihologice. 19 20: D l profesor. T. Vianu: Teatralizarea vieţii. 9.40: D-l Florinescu: Geografia matematică. PROGRAM DE SEAR/ 20: „Carnavalul din Veneţia cântat -bc un măgar", comedie intr’un act de î. Sârbu după I. L. Caragiale. 20.45: Plăci de gramofon (muzică uşoară). 21: Corul „Carmen", sub conducerea d-lui Z. Chirescu. Mehcul: Rugăciune din opera „Joseph“; Cântecul Iulionic (popular scoţian); Renard: Cântec de leagăn; Massenet: Fecioarele din Roşela; Kiriac: Să cântăm doina străbună; Vidu: Negruţa. 21.80: D-l prof. dr. Chceron Netta: Sărbătoarea economică. 21.45: Corul Carmen. Borgovan: Din Agapia în Văratec (solo d-na E. Costinescu); Mihail Jora: Foaie verde bob secară; N. Gane: Puişorul; N. Gane: Țarina, pentru cor bărbătesc; Drăgoi: Trandafir de pe răzoare; Chirescu: Mama, Cucu Marioara. 22.15: D-l A. Sarvis — violină. Grieg: Sonata de minor; Th. Rogalsky: Baladă. 22.45: Informatiuni, 394 m. BUCUREȘTI 12 kw. 761 jtffZIPS: Plăci de gramofon (muzică uşoară). 13.30: Informatiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13.50: Plăci de gramofon (muzică de orchestră). 15.30: Program pentru Şcolari. D-l prof. Gusty: Cuvânt iaugural. 15.40: D-l Lefteriu• Bacalaureatul, 5 ani de experienţă proprie. 15.50: D-na Jindra Huskova. Lectore de limba română la Universitatea din Bratislava: Arta şi literatura cehoslovacă. 16: Informaţiuni şcolare. 16.30: Producţiuni muzicale cu un cuvânt explicativ de d. G. Brăiloiu, PROGRAM DE DUPĂ AMIAZA 17: Orchestra Molot (muzică uşoară şi muzică românească). 18: D-l C. Gane: Domniţele române. 18.15: Informatiuni, meteorul şi semnal orar. 18.30: Orchestra Molot UNIVERSITATEA RADIO 19: D-l Tolu: Note de drum din Indii. 19.20: D-l George Fotino: Voevozi dătători de legi şi datini. 19.40: D-l Alexandru Marcu: Organizatii turistice In Italia. PROGRAM DE SEARA 20: Plăci de gramofon (muzici uşoară). 20.15: D-l T. Arghezi: Cronică. 20.30: Plăci de gramfon (muzică )r» dans. ii: Seară de cabaret. 22.45- Informatiuni. Sâmbătă