Rampa, noiembrie 1930 (Anul 15, nr. 3836-3861)

1930-11-01 / nr. 3836

► IAŞI „Victoria“­,,Concord*4 3­2 (2-1) Disputa între cei doi temuţi ri­vali a fost totdeauna interesantă şi a atras o numeroasă asistenţă, care timp de 90 m- a urmărit cu atenţie desfăşurarea partizii. Victoria utilizează des­pre aripa stângă bine alimentată de mijlo­caşi. Constantinesc­u în plină vite­ză passează balonul spre centru. Holock servește pe Pipa care tri­mite de la 6 m. în poartă­­ con­­cordistă. Este rândul concordiștilor de a trece la atac, Budo salvează ade­seori. Ionescu-Moșu pretutindeni a­­limentează neîncetat, Franck lan­sat de către Troitzky trece de Budo şi ajunge în careu, marcând fără drept de apel. Delir în tabăra concordiştilor. Concordia domină prin tripletă , şi Franck ridică scorul la 2-1. După pauză Concordia adoptă altă tactică. Aripa dreapta prin Troitzky începe o ofensivă eficace. Mijlocaşii Victoriei sunt în for­mă, victoriştii reiau conducerea pentru ca Pipa să egaleze. La reluare victoriştii încurajaţi sunt din nou la atac şi joacă la fel de hotărât. Holack lansat trece uşor prin Botez şi Mititelu stabilind semnui. MIRFL I ♦ Cârd franceze In ţările apusene ale Europei şi în Statele­ Unite, cărţile consacrate stă­­rei de lucruri din U. R. S. S. şi favo­rabile lor nu găsesc editori. Aceştia susţin că apologia comunismului nu atrage massele de cetitori. O afirma­ţie susceptibilă de contestaţie. Se im­punea reputaţia şi prestigiul unui Henri Barbusse pentru ca o editură ca Flammarion să scoată după „Voici ce qu’on a fait de la Géorgie”, a doua carte asupra Rusiei sovietice. Primul volum al lui Barbusse este o operă documentată asupra uneia din republicele federaţiei de State sovieti­ce. Georgia este înfăţişată cu meticu­lozitate în toate fazele ei politice, so­ciale şi economice de la gonirea Men­­şevicilor, cari după cum relatează Barbusse, au deslănţuit asupra aceste ţări o teroare cumplită, care a distrus pentru multă vreme orice speranţă de progres. Prin investigaţii personale şi cu a­­jutorul unor statistici amănunţite, au­torul se sileşte să arate cum s’a des­­voltat Georgia sub regimul comunist. Această ţară, care era în marginea ci­vilizaţiei, e dată ca pildă unei desvol­­tări economice de mare viitor. Metoda întrebuinţată de Barbusse în cercetarea Georgiei poate fi aplicată oricărui ţinut din Uniunea Republice­­lor Sovietice. El socoate că a făcut cercetările cu toată obiectivitatea, în­să punându-se ab initio pe planul con­cepţiilor politice comuniste, nu ne a­­rată decât aspectele bune, lăsând în umbră părţile negative şi chiar criti­ce pe cari şi le îngădue comuniştii fa­natici ruşi. Trilogia lui Panait Istrati, consa­crată Rusiei, poate fi opusă operei lui Mişcarea literară Barbusse, prin faptul că primul, deşi «»»»mon.3g.Com. .............. a văzut revoluţia rusească printr’o prismă luminoasă, s’a străduit să a­­rate după documentele sovietice ofi­ciale erorile politice şi defectele admi­nistrative ale regimului comunist, care a început să fie covârşit de o nouă biurocraţie. E regretabil că „Spo­vedania lui Istrati a fost sgomotos fo­losită de duşmanii Sovietelor, când de fapt ea se adresează spiritului critic al intelectualilor şi bunei credinţe a masselor „Bussie" a lui Barbusse e o operă sintetică mai atrăgătoare decât studiul consacrat Georgiei, pentru că aici ne apar liniile larg marcate ale acelei uriaşe răsturnări sociale menită să schimbe faţa lumii. Spiritul pă­trunzător al lui Barbusse, deşi nu e încă eliberat de postulatul doctrinei comuniste, a sesizat totuşi fenomenele vaste colective ale revoluţiei ruse şi problemele actuale de importanţă vi­tală pentru viitorul Republicelor So­vietice. In capitole scurte sunt expuse as­pectele vieţii sociale, unele pitoreşti, altele grave, toate având însă acel aer de noutate, de renaştere. Sunt impre­­siuni de la congrese, schiţe asupra pro­blemei agricole, descrieri ale realiză­ Henri Barbusse, Russie­ nilor urbanistice şi industriale, însem­nări pshihologice în legătură cu noua mentalitate provocată de viaţa colec­tivă. Paginile consacrate literaturei pro­letaries sunt extrem de interesante prin profesia de credinţă literară a lui Barbusse, care se ridică împotriva fal­sului modernism al literaturii fran­ceze. In câteva articole publicate în Izvestie, Barbusse a analizat litera­tura decadentă franceză,­ condamnând nu numai un Paul Bourget, dar şi a­­crobaţi ca Jean Coceau şi analişti ca Proust. Acestora el le opune falanga acelora cari privesc viaţa în faţă şi cari trăind viaţa poporului o expri­mă cu toată sinceritatea. In această ordine de idei convorbirile lui cu Gorki, cu Clara Zetkin sunt foarte in­teresante. Notaţiile asupra filmului rusesc aduc un suflu nou, înviorător.­rebuesc remarcate descrierile de na­tură, mai cu seamă cele din Crimeea, ţara de odihnă a muncitorilor sovie­tici şi din Abkhazia, pe care Barbusse o numeşte raiu pământesc. Grija con­stantă a lui Barbusse este de a scoate în relief marile adevăruri ale Revol l nţiei ruse. In capitolul final el explică de ce a trecut cu vederea aspectele negative ale nouii situaţiuni din Rusia. Reali­zatorii sovietici uzează şi chiar abu­zează de „autocritică”. Barbusse a socotit că el trebue să vadă în liniile mari ale evoluţiei isto­rice pe care sociologii apuseni le ig­norează cu rea voinţă. „Russie" e o contribuţie preţioasă pentru cunoaşterea „rassei sovietice” şi a nouei ordine sociale la care lu­crează milioanele de muncitori elibe­raţi de tirania ţaristă şi cari vor să hotărască ei singuri de soarta lor. J. SEJEANU In cele 560 de pagini ale monumen­talului său „Napoleon”, marele scriitor german Emil Ludwig a reuşit să facă adevăratul tur de forţă de a prezenta viaţa lui Napoleon sub toate faţetele ei atât de variate şi de omeneşti. Deşi ar părea o exagerare la prima vedere, putem spune fără şovăire că în viaţa marelui Împărat oricare din noi vom găsi un crâmpei din noi-lnșine. Intr’adevăr, cele suferite de Napo­leon sunt cu totul asemănătoare dure­rilor pe cari viata ni le hărăzește fie­căruia dintre noi. Nesemuita artă a lui Ludwig a știut astfel să umanizez* Cleveland a reprodus într’unuî din ultimele sale numere intere­santul interview duminical pe ca­­re l-a luat redactorul nostru d. Sell d-lui Konrad Bercovici. Pe scena teatrului „Maria Ventura", s’a pus în repetiţie „Molima” de d. Ion Marin Sadoveanu, cu d-na Aura Buzescu şi d-nii : I. Morlun şi George Vraca, în rolurile principale, cum şi „Duşmanca” de Antoine. Direcţiunea «Operetei Române» caută spre angajare coriste şi fete frumoase pentru balet. Vineri 7 Noembrie va avea loc la teatrul „Regina Maria” premiera pie­sei lui Sheriff „Călătoria din urmă” despre al cărui succes în străinătate s’a vorbit destul. Rolurile principale sunt deţinute de către d-nii Tony Bu­­landra şi Ion Manolescu. O seară cu adevărat plină de vese­lie, la teatrul „Maria Ventura", „Grand Hotel" şi „Când doi se ceartă”. D-nii : Iancovescu şi Timică smulg ropote de aplauze, iar d-ra Maria Mo­hor cucereşte prin farmecul ei. In celelalte roluri : Rovinfescu, Lă­­zărescu, Danielescu, Dinu Argeşel, Scărlătescu, ele. şi d-nele : M. Rovin­­fescu şi Faimé. Direcţia de scenă: Victor Ion Popa. Noua colaborare a d-lor N. Kiriţescu şi N. Kanner (Kir - Nican) a dat la i­­veală o nouă revistă în 2 acte şi 10 ta­blouri şi care se va numi „Două inimi intr’un pat” Cercurile revuistice sunt foarte entuziasmate de această nouă lucrare. La Teatrul National se fac ultimele repetitii ale piesei: „Fata ursului" de d. V. Voiculescu. In seara de 11 Noembrie are loc la Ateneu concertul tenorului Tito Schipa, înaltele aspiraţii şi incomparabilele eroisme ale genialului şef de Stat şi de oştiri, încât ne este cu putinţă să vedem in el, pe lângă elevaţiunile sor­tite numai geniului, toate acele stări sufleteşti mărunte, in cari ne sbuciu­­măm noi tofi ceştialalfi, muritori de rând... „Napoleon" al lui Emil Ludwig, care a apărut Intr’o admirabilă tdlmă­rire românească, datorită d-lui Eman. Cerbu, traducătorul „Frontului de vest" al lui Remarque, cuprinde toate faptele, toate iubirile, toate întâlni­rile și toate gândurile marelui Impă­rat, intr’o împinare care explică fie­care gest printr’o împrejurare deter­minantă sufletească. E cea mai sguduitoare şi haluci­nantă „viaţă romanţată”, care s’a scris până acum. Editura „Eminescu” S. A. Bucureşti I, Str. Anghel Saligny 2. Un volum mare de aproape 600 pagini, cu 21 Planşe pe crome. Lei 240.­ ­OXXQ­ Lo’ty­­ode VICTORIEI NO. 57 (în pasaj) Ultimele noutăţi pariziene Primeşte reparaţii preţuri excepţionale In seara de 7 Noembrie are loc la teatrul „Regina Maria” premiera pie­sei „Călătoria din urmă" de C­­R. Sheriff. Rolurile principale vor fi ju­cate de d-nii Tony Bulandra şi Ion Manolescu STUDIO FLORIA CAPSAU Str. Brezoianu 57 anunţă că au început înscrierile şi pentru secţia de DANSURI MODERNE între orele 11—1 si 5—7. «MIDWAY - RYTHM»-ul, ulti­mul dans modern lansat la Lon­dra, va fi predat în acest Studio de maestru autorizat. In curând vor începe la teatrul „Re­gina Maria" repetiţiile piesei­­ „L’Homme de Joie” de Paul Geraldy şi Robert Spitzer. Din cauză de boală a d-nei Ana Lu­ca, Teatrul Naţional reprezintă In ma­tineul de Duminică 2 Noembrie „Fla­căra sfântă” de Somerset Maugham. Sămbătă 1 Octombrie, teatrul „Ma­ria Ventura", reprezintă In matinou cu preturi reduse „Nu se știe" de I Shaw. Compania dramatică de la teatrul ,,Regina Maria" va juca In matineul de Sâmbătă drama lui Bernstein , „Iudich". In primele roluri d-na Gina Sandru și d. G. Storin. Compania de reviste C. Tănase va da în Decembrie o serie de reprezen­taţii la teatrul „Mama” cu revistele: „Ai, n’ai dat !” şi „Bravo Cărăbuş”. In curând vor începe la Teatrul Na­tional repetiţiile piesei: „Ispăşirea Florentinei” de d. Al. Kiriţescu. Sâmbătă 1 Noembrie 1930, între o­­rele 0—9 seara, „Liga Culturală" sec­ţiunea Bucureşti, continuă lecţiile de jocuri româneşti în palatul Ligii Cul­turale, bulevardul Schitu Măgureanu­­, unde vor continua regulat în fiecare Sâmbătă şi la aceleaşi ore. Membii „Ligii Culturale" sau orice doritor să înveţe adevăratele jocuri româneşti, sunt rugaţi a lua parte în număr cât mai mare. INFORMATIUNI Ziarul «America» care apare la " Astăzi Vineri, si Oct. crt. Teatrul National reprezintă marele succes fe­meia şi paiaţa", cu d-nele : Marioara Zimniceanu, Sonia Cluceru, Elvira Go­­deanu, Eug. Zaharia, M. Voluntaru, V. Dumitrescu, d-nii N. Băltăleanu, C. Stancescu, I. Anastasiad, G. Măruţă, D. Amigdalis, Al. Jeles, Al. Marius, etc. Regia o are d. Soare Z. Soare. D. C. Tănase cu întreg ansamblul va juca astă seară la Brăila, iar Vi­neri şi Sâmbătă la Galaţi revista: „Ai, n’ai, dai !” de d. N. Kiriţescu. In matineul de mâine. Sâmbătă 1 Noembrie, Teatrul National reprezintă „Muşcata din fereastră” de d. V. Ion Popa. Me» Nu cumpăraţi Indispensabile ’ şi orice fel de lingerie bărbătească, precum şi toate articolele de galanterie pentru bărbaţi, înainte de a vizita NOUA SUCURSALA din: Strada Academiei 2 AEROCLUB“ Centrala: Strada Şelari 4 Sucursala Calea Griviţei 99 Care va purta tot emblema FÜB ICA da CAMA I; „AERO-CIUB“ Str. Átad amiéi 2 Suntem complect asortaţi cu cele mai moderne desene şi calităţi cât de superioare. Vindem eftin deoarece fabricăm singuri şi importăm toate materialele direct de la cele mai mari case din străinătate. I„TESATORIA MĂTĂSII” din Strada Sf. Ghe­orghe Nou No. 11 anunţă Onor. clientela că pentru sezonul de toamnă a pus în vânzare Cl­epe d® whisiS, în calitate supe­rioară lavabil, culori moderne. Crepe Sa »n, re e N roca n, MdS suri pentru lingerie Du iu­m şi alte ţesături, cu preţuri de fabrică extrem de reduse LA TONI PASAGIU!« *C­OM Art 17 OASITI ULTIMELE CREAŢilM AL­­ SEZONULUI IN FABRICA De O­­­E J.Mf LVâN 4“ din CL­­ Sucursala BUCUREŞTI — Bulcv. BRATIANU 9 iOB'lE FINE, TOT CE ESTE LAI fftOOERN rj FnU 03 PREŢURI ORIGINALE ALE FABRICEI OuoTOiE TRIOOIAiE Dc. ŞI RO^lELt Preţuri excepţionala sf dâid csnsuroBfa Remaillază ciorapi de mătasa cu ap­ostere ,ST L OS" TUPEUL TEATRULUI ARIA Vi­NThr* DIRECTIUNEA MARIA VENTURA carera societară a Comediei Fr... ..e Reprezentatiuni de mare gală cu formidabilul succes ÎNDRĂGOSTITA Ph­ .­. moderna sentimentala în 3 acte de Georges de Porto-Riche In rolurile principale: MARIA VENTURA J­urge Vraca — Jules Cazabin Mariette Deculescu — E. Rammc Mirgarette Paciurea, etc., etc. Direcția de scenă Victor Ion Popa George Vraca ITINERARIU: Vineri 31 Octombrie, Arac Sâmbătă 1 Noembrie, Olari Dumncă 2 Noembrie, Cluj. Luni 3 Noembrie, Sibiu. Marţi 4 Noembrie, Braşov Miercuri 5 Noembrie, Cămin Joi 6 Noembrie, Moreni. Vineri 7 Noembrie, Buzău. Sâmbătă 8 Noembrie, Constanţa. Pierzând cărţile noastre de li­beră profesie eliberate de Sindi­catul artiştilor dramatici şi li­rici şi anume : Maria Ghimpeţeanu cu No. 158 Elena Zeltz cu No. 159 N. M. Ghimpeteanu cu No. 976, precum şi biletul de identitate cu numele de Niculescu Matei (Ghim­peteanu) şi livretul de armată cu acelaş nume, le declarăm nule în mâinele oricui s’ar afla. Marele tarneu al companiei Cărăbuş 120 ■tor C. T’NAl­va juca mare sir ces AL. N­AI.. DAI ! revistă în 2 acte şi 1-1 tablouri de N. KIRITESCU Mare montare de la Paris. Perso­nalul artistic în frunte cu: MYRIELLE GUIEN Dr­u teatrul Moulin Ron din Paris MARE BALET 60 C­ărăbuş Girls ROUSSANOVA & DEMINE cei mrv m­ in acrobaţi Dansa­tori din lume (levn Colosseum din l­ondra idu­ca în Bucureşti. Orchestra proprie sub cerea d-lui Ben Hor­is. ITINERARIUL Brăila : Joi 3u. Vineri 31 Oct. Galaţi : Sâmb. 1. Duminică 2 1. Bârlad : Luni 3 Noembrie Vaslui : Marţi 4 Noembrie Tighina : Miercuri 5 Noembri Cetatea : Joi 6 Noem­brie. Kişinău : Vineri 7 Noem­brie. Iaşi : Sâmbătă 8. Dum. 9 Noembrie. Dorohoiu : Luni, 10 Noembrie. Botoşani : Marţi 11 Noembrie. Suceava : Miercuri 12 Noembrie Gura Humorului: 13 Noembrie. Câmpulung: 14 Noembrie Cernăuţi - Sâmb. 15, Dum. 16 Noembr. Roman : Luni 17, Marţi 18 Noembrie. P.­Neamţ : Miercuri 19 Noembrie. Bacău : Joi 20 Noembrie. Tecuci : Vineri 21 Noembrie. Sighişoara : Duminică 26 Oct. Braşov : Luni 27 Oct. Câmpina : Marţi 28 Oct. RAMPA fiara in aer liber Actualitatea in caricatură TITLURILE LUI PELTZER Zilele trecute, intr'un cerc de gaze­tari, se comentau „Isprăvile” faimosu­lui demi-fondist francez, Jules Ladou­­megue, care, Intr'un timp foarte scurt, a devenit recordman mondial la 1.000 Si 1.500 m., titluri ce aparţineau până in acel moment, celebrului alergător german, Dr. Peitzer. Un confrate, corespondentul unui ziar parizian, era in culmea entuzias­mului. — I'a fript Ladoumégue, nu mai de­ține nici un titlu Dr. Pettier. 1 le-a luat Jules, pe amândouă. — Ei totuși mai stăpânește unul, riscai încetișor. — Dar La Roumégue, ce așteaptă ? I-l va sufla. — Va fi imposibil pentru Julie. De ce titlu e vorba și... — ... De acela de doctor în medi­cină !.„ REZON „Gazeta” de eri publică supra-titlu mic: „Marile evenimente” și dede­subt, titlu mare „Calendarul Cupei Ro­­mâniei a fost întocmit”... Pezon! Când se face la noi ceva, ce poate fi altceva decât un mare eve­niment ! ION PĂUN I... D­upă laborioase cercetări îndrumate de cele mai „distinse” personalităţi sportive ca d-nii Luchide, Titel, Costel, Beilis, ete. s’a ajuns la concluzia că singurul vinovat de catastrofa dela Sofia, este luliu Madarasch, pentrucă nu s’a mulţumit numai cu o mie de lei ce i s’au dat, in calitate de amator şi a mai cerut... de ţigări. El a fost suspendat pe viaţă. Onoa­rea României a fost astfel salvată şi pe viitor, nemai­fiind Madarasch, lu­crurile vor merge strună !.. Marcel Ihu­-Moţl Spakow Mâine seară, la Circul Sidoli, sub regisorul reputatului promo­tor Radu Ottulescu, se dispută cea mai formidabilă întâlnire din analele ringului românesc. Noi, cari am avut, și vom a­­vea, — o atitudine dârză fata de galele mediocre, nu putem să pre­cupeţim laudele ce se cuvin or­ganizatorului reuniunea de mâine seară. Marcel Tiril, campionul Franţei şi am putea spune şi al Europei, la categoria mijlocie trage cu Moji Spukow, campionul Româ­niei de toate categoriile, învingător, Moţi devine, cu ade­vărat o figură internaţională. Pe de altă parte, Thil va lupta pe viaţă şi pe moarte, pentru ci­mentarea reputaţiei de care se bucură. Un match senzaţional. Vom reveni în numărul de mame BOX -ON­O- Cazar minti Cunoştinţa noastră, Reni Gabis, n a putut face decât match nul cu Murat, întâlnirea s’a disputat ca match ve­detă Duminică, la „Central”. * Federația germană de footb, cunoscut liga pro­rionistă. * In pauza unui match de rugby, uan­­cezu’ oct, a aruncat discul la 51 m. 29. Performanța nu a fost omologată, lipsind controlul oficial. C­onf­erinte: 1 D. Prof. 1. Ridu­eseu-Pogoneanu espre Teoria fatalismului. Titlul cărţei ar fi trebuit schimbat ; cartea ar fi trebuit să se numească : teoria deter­minismului deoarece Conta prin fata­lism înţelegea ceea ce noi numim de­terminism, adică acea doctrină filo­sofică, după care, tot ceea ce se în­tâmplă în natură, însă, fenomenele vieţii sociale, sunt supuse la legi ne­cesare. Sub influenta curentelor contempo-din cele ce stârnesc vâlvă In jurul lor rane din Occident, — pozitivismul lui ci Ia o lecţie de istorie a filosofici ţi- fConta, evolutionismul lui Spencer, notă tuturor acelora cari voiau să ştie­­ transformismul lui Darwin şi mare­ cine a fost Vasile Conta. Şi sunt mulţi aceia cari nu ştiu cine a fost Vasile Conta, cu toate că a­rialismul german — sub influenţa a­­cestor curente, Conta reduce, în acea­stă lucrare, fenomenele sufleteşti la simplele procese fiziologice ale siste­mului nervos, făcând din viaţa sufle­tească o funcţiune a creerului. Cu toate că lucrarea se bucură de o cla­ritate clasică, de o construcţiune în­­drăsneaţă şi de o expunere intere­santă însă ideile expuse în teoria fa­talismului sunt şubrede. Mai ales în ceea ce priveşte explica­rea sistemului nervos, ipotezele lui Conta s-au dovedit a fi, pe cât de în­­drăsneţe, pe atât de puţin veridice. A doua lucrare a lui Conta e teoria ondulaţiei universale pe care el însu°1 o numeşte : „variantă" a teoriei evo­­luţionismului lui Spencer. În această lucrare Conta spune . ..în lume există numai materie şi forţă. Materia se mişcă după legi fa­tale. Toate legile particulare se supun la o lege generală : aceea a ondula­ţilor universale. Apoi, lumea e bazată pe lupta forţelor şi pe echilibrul lor Echilibru etern nu există căci pentru aceasta ar trebui să admitem că lu­mea stă pe loc, e moartă. Totuș, sistemul lui Conta nu explică lumea în genere. Sistemul lui Conta lasă încă fără răspuns unele întrebări, ca de pildă : de unde e lumea ? ; de ce e lumea ? ; ce sens are ? ; sau n’are nici-un sens . Un sistem de cugetare filosofică care nu răspunde la astfel de întrebări nu ne satisface pe deplin. Lui Conta îi rămâne însă marele merit de a fi pentru noi un îndrumă­tor de seamă în cercetarea probleme­lor filosofice. Expunera lui poate fi luată ca mo­del. Apoi, el a fixat rolul ştiinţelor pozitive pentru a ne putea ridica prin ele spre metafizică. Şi în afară d­e toate acestea, Vasile Conta e un mo­del de cercetător pasionat. Vis­e Cea de-a doua conferinţă din ciclul „Filosofia românească” a avut loc Sâmbătă la orele 6 în aula fundaţiei universitare Carol I-iu; d. prof. I. Ră­­dulescu-Pogoneanu a vorbit despre Vasile Conta, înfăţişarea corectă, simplă; vorbi­rea lentă dar gândită; lipsa de preten­­­­ţiuni a oratorului de a produce efecte bucure-* can puternice de retorică ne-au făcut im­presia că nu asistăm la o conferinţă Natalita Pavelescu, Fizica Pe­ ,­trescu, Boji Roji. Cleo Dragomi­­cesta a avut marele merit de a-şi fum­­­escu: Willi Pet­reseu, Fonlou Savin Ladislau Grof, G­inga­ru Sandi-Huşi, Dan Demetrescu, Jean Angelescu, N. Stroe, Al. Giovani, T. Burcuş, da un sistem propriu de Prosofie şi de a ne introduce în centrul culturii europene filosofice. Vasile Conta s’a născut la 18 kB în­­tr’un sat din judeţul Neamţ. Tatăl său era preot. Urmează cursul primar la Tg.­Neamţ, iar în liceu, la Iaşi are colegi pe : Lambrior, Dimitrescu-Iaşi, Gh. Panu, Hogoş. După terminarea cursurilor liceale, urmează facultatea de drept din Iaşi. In acest timp, câş­tigă, prin concurs, o bursă pentru a urma In străinătate la şcoala supe­rioară de comerţ din Anvers. Odată, însă, cu frecventarea şcoaleî Cel mai grandios şi vesel spec- B”rer'oaae coTMr\ Conta mai "T" : i­­- 1 v *mnază, din dorul lui pentru învăţă­tarul din ţară­­ tură, cu­rsuri de drept ,­ mosofle, la Compania se prezintă eu a- TîruxellpSt cee,ce nlH împiedică să celaş personal şi aceiaşi Montare termine studiile superioare de la An­’vers în doi ani în loc de trei şi încă, în mod strălucit. Reîntors în ţară, ob­ţine, prin concurs, catedra de drept civil la Iaşi. E ales deputat în opozi­ţie. In urma a trei discursuri se re­marcă şi Ion Brătianu îi propune mi­nisterul de Instrucţie şi Culte, ceea ce Conta acceptă. O crudă boală de piept îl face, însă, ca în Aprilie 1881 să de­misioneze spre a pleca în Italia, la Pisa. Apoi se reîntoarce în ţară unde moare, doborît de boală în Aprilie 1882. Iată deci cum, din studiul bio­grafiei lui, putem să ne dăm seama de ce, murind aşa de tânăr, Conta n’a putut fi prea mult cunoscut în vre­murile noastre. Şi totuşi Conta, cu o viaţă atât de scurtă, ne-a lăsat patru opere din care se degajă sistemul său propriu filosofic. Dintre aceste patru opere conferen­ţiarul — fie din lipsă de timp, fie din alte motive — nu s’a ocupat decât cu două dimin ele: Teoria fatalismului şi Teoria ondulaţiei universale. Conta C. POPA tifl APARAT C ›HAftlOLA‚ LĂMPI ›RADIOTRON› produs›2.»Radio-Corporation ^ of America* t K A »I o Programe Vineri 594 m. BUCUREȘTI 12 kw. - 761 kHz. 1S: Plăci de gramofon (muzică ocală). 1S.S0: Informatiuni, bursa de ce­reale, bursa de efecte, cola apelor Dunării și semnal orar. 13.50- Plăci de gramofon (muzică nstrumentală). 17: Orchestra Ciolac (muzică româ­nească). 18: D-l col. N. M. Conălescu: Călă­rim­i în China. 18.15: Informațiuni, meteorul și ■emnal orar. 18.15: Orchestra Ciolac. UNIVERSITATEA RADIO 19: D-l col. Rădulescu-Motru: Pro­bleme psihologice. 19 20: D l profesor. T. Vianu: Tea­tralizarea vieţii. 9.40: D-l Florinescu: Geografia ma­tematică. PROGRAM DE SEAR/ 20: „Carnavalul din Veneţia cântat -bc un măgar", comedie intr’un act de î. Sârbu după I. L. Caragiale. 20.45: Plăci de gramofon (muzică uşoară). 21: Corul „Carmen", sub conduce­rea d-lui Z. Chirescu. Mehcul: Rugă­ciune din opera „Joseph“; Cântecul Iul­ionic (popular scoţian); Renard: Cântec de leagăn; Massenet: Fecioa­­­rele din Roşela; Kiriac: Să cântăm doina străbună; Vidu: Negruţa. 21.80: D-l prof. dr. Chceron Netta: Sărbătoarea economică. 21.45: Corul Carmen. Borgovan: Din Agapia în Văratec (solo d-na E. Costi­­nescu); Mihail Jora: Foaie verde bob secară; N. Gane: Puişorul; N. Gane: Țarina, pentru cor bărbătesc; Drăgoi: Trandafir de pe răzoare; Chirescu: Mama, Cucu Marioara. 22.15: D-l A. Sarvis — violină. Grieg: Sonata de minor; Th. Rogalsky: Ba­ladă. 22.45: Informatiuni, 394 m. BUCUREȘTI 12 kw.­­ 761 jtffZI­PS: Plăci de gramofon (muzică uşoară).­­ 13.30: Informatiuni, bursa de ce­reale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13.50: Plăci de gramofon (muzică de orchestră). 15.30: Program pentru Şcolari. D-l prof. Gusty: Cuvânt iaugural. 15.40: D-l Lefteriu• Bacalaureatul, 5 ani de experienţă proprie. 15.50: D-na Jindra Huskova. Lec­tore de limba română la Universita­­tea din Bratislava: Arta şi literatura cehoslovacă. 16: Informaţiuni şcolare. 16.30: Producţiuni muzicale cu un cuvânt explicativ de d. G. Brăiloiu, PROGRAM DE DUPĂ AMIAZA 17: Orchestra Molot (muzică uşoară şi muzică românească). 18: D-l C. Gane: Domniţele române. 18.15: Informatiuni, meteorul şi semnal orar. 18.30: Orchestra Molot UNIVERSITATEA RADIO 19: D-l Tolu: Note de drum din Indii. 19.20: D-l George Fotino: Voevozi dătători de legi şi datini. 19.40: D-l Alexandru Marcu: Orga­­nizatii turistice In Italia. PROGRAM DE SEARA 20: Plăci de gramofon (muzici uşoară). 20.15: D-l T. Arghezi: Cronică. 20.30: Plăci de gramfon (muzică )r» dans. ii: Seară de cabaret. 22.45- Informatiuni. Sâmbătă

Next