Rampa, ianuarie 1931 (Anul 16, nr. 3885-3908)
1931-01-01 / nr. 3885
NOUTATIDin Strănatate ,LOLA” este titlul unui film pe care îl turneaz regisorul Diamant Berger. Vedeta producţiei este Damia. EUGENE DESLAW tânărul regisor de avangardă va monta un film sonor şi vorbitor de lung metraj utilizând jurnalele de actualităp- Paramount News din anul 1930. PIERRE BERTIN de la Comedia Franceză, va debuta pe ecranul vorbitor alături de Gaby Morlay și Charles Vanel în fumul lui Raymond Bernard „Faubourg Montmartre „ANIMAL CRACKERS“ este titlul unei comedii americane interpretată de celebrii clovni Marx Brothers, care rulează actualmente la Paris cu mare succes. MAX DEARLY este vedeta filmului lui René Hervy yf Azais", turnat după comedia lui Louis Verneuil. este vedeta filmului „Une belle garce”, turnat de Marco de Gastyn- "-rv...-il hn Charles-Henry Hirsch. Partenerul cunoscutei actrițe franceze este Gabriel Gabrie. 15 NOEL-NOEL Bach, J. Netter, Suzanne Dehelly și Hellen Hallier interpretează rolurile principale din fomul „La, Brioon en Folie”, realizat de regisorul H. Wilschleger după un roman de Georges Dolley. 50 000 de artişti la Hollywood După o ultimă statistică, la Hollywood trăesc 50.000 de artişti, de toate gradele, vedete, şi figuranţi Celebrul regizor Raoul Walsh se poate lăuda că a examinat cel puţin jumătate din acest număr, atunci când a ales interpreţii familiei ţarului din marele film pe care l-a turnat pentru Fox cu Dolores del Rio şi Charles Farrell şi care a rulat cu mare succes în toată lumea sub titlul „Dansatoarea roşie”. Acest film este unul din marile succese ale frumoasei Dolores Del Rio. Filmul vorbitor a scos în evi-’ denţă, mai mult ca oricând, aportul regisorului. Actorii vin şi pleacă, unii, cari au cunoscut triumfuri, neputându-se să se adapte nouilor formule, intră in declin... şi dispar, dar regizorii îşi continuă lucrul, progresează, şi mulţi dintre ei marchează etape caii rămân odată în evoluţia cinematografului. Printre aceşti luptători curagioşi ai filmului cităm: George Hill, ale cărui recente filme, «The Big House», dramă asupra vieţii de închisoare; «Mirt and Bill» cu Wallace Beery şi Marie Dressier, au obţinut mari succese. Viitorul său film, intitulat «The Secret Six», are la bază lumea interlopă din Chicago. Această producţie e aşteptată cu mare interes. Clarence Brown este un mare regisor. El a regisat-o pe Greta Garbo în multe filme, şi în primele ei producţii sonore «Anna Christie» şi «Românce». A'ctu-’mente ci realizează al treilea film sonor al celebrei stele • no-Vf'v «Tnsrairation» Toată lumea îl cunoaşte pe Cecil B. de Miile şi spectacolele magnifice pe care acest realizator le-a oferit publicului: «Cele zece porunci», «Regele Regilor» şi recent «Dinamita» şi «Madonne Satan». Harry Beaumont a produs filme excelente asupra psihologiei tinereţii moderne, ca: «Aur Dancing Daughters», «Our Blushing Brides», «Fete moderne» şi realizează acuma «Those Three French Girls». Viitorul lui film va avea drept cadru atmosfera demimondului din Chicago. Robert Z. Leonard e un veteran al regiei. A atras asupra sa atenţia universală prin două filme vorbitoare: «Divorţata» şi «Let usbe Gay» cu Norma Shearer. Actualmente el turnează «The Bachelor Forther» cu Maridon Davies. King Vidor, animatorul filmului «Parada cea mare», care a avut un succes formidabil şi a rulat la New-York doi ani de zile a regisat cu o mână de maestru recenta sa producţie «Billk the Kid». In curând el va începe realizarea unei drame profund umană, în genul lui „Aleluia” şi «The Crowd» — două din cele mai mari succese ale sale. Drama va fi intitulată «Succesul şi căderea Susanei Lenox» şi vedeta ei va fi Greta Garbo. Din această colaborare se aşteaptă ceva miraculos. Charles F. Reisner, regisorul lui «Hollywood Revue» s’a relevat prin comedii pline de antreu şi vervă: Caught Short’* cu inimitabilele actriţe Maria Dressier şi Polly Moran, «Love In to Rough» cu amuzantul şi simpaticul Robert Montgomery şi cu încântătoarea Dorothy Iordan. Sam Wood, care a realizat filme mute de prim rang, a lansat acum cea mai bună producţie a carierii sale: «Paid» cu Joan Crawford. El l-a regisat pe John Gilbert în «Way for a Sailor», primul film sonor şi vorbitor al fostil’d partener H G”’thabo și filmul său «Lins of the Children» a făcut o mare vâlvă. Jack Conway e cel mai bun în genul său. El a realizat «New Moon» cu Grace Moore și Lawrence Filbett de la Opera Metropolitană din New-York. In prezent turnează un film cu Constance Bermett, «The Easest Way» Jack Conway a fost şi regisafilmului uv* ?!' a wisomei vorbitoare a ultimei producţii a Lon Chaney «The Unholy Three». Charles Brabin, care la regisat de Pimon Novarro în «Carls of the Flesh», a prezentat un mmre film vorbitor «The Great Medow», un episod al luptelor eroice a primilor coloniști americani. Edward Sedgewick a turnat nueroase filme comice cu Buster Keaton. W. S. Van Dyke va prezenta în curând rezultatul a doi ani de eforturi curagioase, drama de aventuri «Trader Horn», care a fost realizat în mare parte în jungla africană. Arthur Probison, bine cunoscut în lumea cinematografică, a dat o dovadă a competinței sale realizând versiunea franceză a filmului vorbitor «Jenny Lind» cu Grace Moore. Ramon Novarro a debutat ca regizor cu versiunea franceză a filmului său «Sevila amorurilor mele». Toată lumea lucrează. Poate că anul acesta nu ne-a adus încă perfecția absolută a filmului vorbitor dar efortul sincer pe care îl reprezintă activitatea unei asemenea pleiade nu va rămâne fără consecințe. GINA MANESI Noutăți asupra câtorva regizori americani Rampa-film Max Dearly Luni iUimps Kîng Vidor Starul trebue să fie harnic de DOLORES DEL RIO Există o singură coneţiune pe care un actor sau o actriţă care vrea să se consacre carierii cinematografice trebue s’o respecte: să fie harnică- Cine crede că va putea duce o viaţă princiară, se înşeală- Cum aşi fi putut să joc în cursul a doi ani treisprezece roluri, dacă nu ra’aşi fi decis sămi consacru anii muncii. Căci imediat ce un film e gata, trebue să începem pregătirile pentru viitoarea producţie. Conferinţele cu regisorii sunt de mare importanţă. Vă spun sincer că munca încontinuu şi tempo-ul în care lucrez, mă face fericită. Nu m’aşi mai simţi bine fără, aceste ore de nelinişte care preced un nou film. Munca pe care o depun la realizarea unui film face parte din viaţa mea. Fără această activitate nu ştiu dacă aşi mai putea trăi. Hărnicia nu m ar fi dus desigur la marile succese pe care leam obţinut daca n’aşi fi avut un conducător artistic şi un sfătuitor în persoana lui Edwin Carew. Deasemenea trebue să-i mulţumesc şi lui Raoul Walsh care m’a regisat în „Dansatoarea roşie». Rolul meu din acest film e foarte interesant şi m’a tentat să scot cele mai puternice efecte sufleteşti. Am jucat femei bune şi rele. Câteodată un om rău e mai interesant de întruchipat ca unui bun. îmi plac roluri variate. Până acum am izbutit să deţin numai roluri caracteristice, şi deci, interesante. Dorul meu de muncă e atât de mare, încât nimeni nu mar împedeca să joc în acelaş timp două roluri. Căci hărnicia mea nu cunoaşte pauze şi graniţe. Dolores Del Rio „Cel mai bun film sonor german“ Odată cu apariţia filmului voritor au apărut şi decepţiile. Detunci sunt doi ani, şi nici o realise n’a izbutit să mulţumească tstul publicului dornic de adevata artă. Deodată şi-a făcut apariţia o operă care a stârnit untrire şi adoraţie. Era «Menchet im Käfig»e E. A. Dupont Primii cari l-au ăzut au declarat în unanimitate e cel mai bun film vorbitor erman realizat până astăzi. „Menschen im Käfig“ e creata unui maestru, a unui fanatic artei care a lucrat cu suflet şi inştiinţă. E cea mai perfectă cea mai matură operă a lui Duont, realizatorul acelui mare suces care a fost „Atlantic’’. Filmul a fost interpretat cu cotă incomparabilă de Fritz Karter, Heinrich Georg, Conrad reidt și Tala Birell. Numai patru persoane ! Cu părți persoane se poate real-a un ilm de succes? (in «Variété», a aceluiaș Dupont, au fost numai trei !) Despre Tala Birel se vorbește ca despre o nouă Greta Garbo. Și Dupont a complectat cu arta lui talentul acestor mari creatori ai ecranului " Fritz Kortner dramă şi comedie. In cursul desfăşurării acţiunii, eroii iau parte la o reprezentaţtie a unui teatru de marionete, care joacă o parodie a dramei lui Reisch. Un print iubete pe fata unui poştar. El îi spune că nu o poate lua de soţie. Atunci tatăl ei îi spune că ea e o prinţesă care i-a fost dată de revoluţionari s’o crească. mmm Muzica filmului a fost compusă de Robert Stolz, care va obţine, fără îndoială, un nou succes. Cei trei autori ai marelui succes „Două inimi intr’un vals”, Géza von Bolvary, Walter Reisch şi Robert Stolz, vor încânta din nou publicul bucureştean cu cea mai recentă realizare a lor, „Cântecul s’a sfârşit”. Premiera de mâine „Das Lied ist aus“ (Cântecul s’a sfârşit) la Cinema Trianon Mâine are loc la cinematograful ,,Trianon” premiera marelui film german „Das Lied ist aus” („Cântecul s a sfârşit ) care a obţinut în această stagiune mari succese în toată lumea. „Cântecul s’a sfârşit” este o producţie a marei ferme »»Super-film” din Berlin, realizată de celebrul regizor Géza von Bolvary, autorul celor „Două inimi într’un vals”. Numele lui Bolvary este o garanţie a succesului pe care îl va cunoaşte şi la noi filmul cu care Trianon intră în noul an. Calitatea filmului este desigur şi o garanţie de viitoarele realizări pe care ni le va prezenta acest cinematograf în cursul anului ce vine. Scenaristul acestui film este acelaş Walter Reisch care ne-a distrat cu fantezia şi umorul său fin atunci când am vizionat neuitatele „inimi într un vals” şi „Un tango pentru tine”. In „Cântecul s’a sfârşit” Reisch îşi desfăşoară din nou imaginaţia şi spiritul său inventiv. Acţiunea se petrece în mediul monden al unei mari capitale. Eroii dramei lui Walter Reich sunt o cântăreaţă şi secretarul ei. Ea se amorezează de frumosul ei funcţionar dar acesta nu răspunde la dragostea actriţei, cel puţin, în apgrenţă. Căci o iubeşte, dar ca funcţionar nu îndrăzneşte să facă curte stăpânei sale. Pentru interpretarea acestui film, Géza von Bolvary şi-a ales câţiva fruntaşi ai scenei şi ecranului german. Eroina este interpretata de Liane Haid, frumoasa actriţă germană despre care presa străină a scris că în „Conte s’a sfârşit” ea e cu totul alta, jocul ei fin şi delicat, gesturile prin cari îşi exprimă sentimentele i-au atras elogii entuziaste. Partenerul ei este simpaticul Willy Forst, pe care l-am admirat în „Două inimi într’un vals”. Alte roluri sunt interpretate de Hedwig Bleibtren (de la Buretheater din Viena), Marcel Witrisch (de la Opera , de Stat din Berlin), Ernst Verabs) şi alţi actori încercaţi de Cinematograf în cinematograf Până astăzi, producătorii nu s’au sesizat încă de sursa de subiecte excelentecare poate fi lumea, cinematografică. Afară de câteva sketchuri comice turnate de Charlie Chaplin, nu există nici un film bazat serios pe ancenariu bun asupra acestei lumi de contraste si activitate care e cinematograful Există, veţi spune, filmul «Bebe Daniels operator», care pune în scenă doi operatori de actualităţi şi în care Bebe Daniels şi Neil Hamilton sunt rivali in goana după imagini senzaţionale. Dar aceasta nu este decât un pretext pentru a exploata calităţile sportive ale celor două vedete; un pretext pentru a-i lansa într’o dramă poliţista pe un yacht unde rămân singuri în luptă cu bandit». «Malec reporter cinematografic» a avut un bun scenariu, dar nu ne înfăţişa lumea ecranului, decât imperial«. De altfel rolul nu prea îi convenea lui Buster Keaton căci Ma. Iec este pasiv. Or, un reporter este om de acţiune; subiectul era ideal pentru Harold Lloyd, a cărui personalitate se acomodează cu acţiunile cele mai diverse. In «Mirage», King Vidor, unul din marii regisori de azi care a atras atenţia generală asupra personalităţii sale, a fost tentat de un subiect asemănător. Subiectul său este fabricarea unei vedete la Hollywood. Peggy Pepper, o fată de provincie care a obţinut succese jucând teatru în pension, Vrea să cucerească Hollywoodul. Peggy e jucată de Marion Davies. Ea reuşeşte să fie angajată,ătrea studio, un nine prim îi face curte, se va mărita cu el Când fostul ei logodnic vine, ea îl bombardează cu prăjituri în care abundă crema. King Vidor a avut curajul să spună că stelele sunt, nu reginile lumii, dar artiste onorabile Filmul conţinea bune idei comice care exploatau pitorescul studiourilor californiene. In fine, în el fu*»*p®ii -î CTirdan, Gilbert, Lew Cody, însuşi King Vidor şi alte figuri proeminente. In Franţa nu s’au turnat asemenea filme decât în ultimul an, r‘ apreane numai două: aCa c’ert Paris» şi «Elle vent faire du cinema», dar care nu au exploatat studioul cu prea multă inteligenţă. «Dorinţa cea mare», turnat în Germania, nu prezenta decât un interes local. E de aşteptat ca lumea filmului să fie, în viitor, mai des exploatată. Subiectele extrase din ea vor obţine favorurile publicului. Bebe Daniels Singurul cotidian românesc de film și cinema «SäÄ3Ai.'i33Ha CRONICA CINEMATOGRAFICA de O. Ceh ari Cinema fox: „Monte Cano“ Un film de Lubitsch este totdeauna un regal artistic, chiar dacă eroii săi n’au sânge regal in vine, ca’n „Parada Dragostei”, şi se mulţumesc să fie simplii cr Qnţi şi simple contese. Precum sunt: contesa Helene Mara, contele Otto von Liebenheim şi contele Rudolph de Farrare. Ceea ce se petrece între aceste trei personagii s’ar putea rezuma astfel. Frumoasa contesa Helene e prea cuminte ca ea-şi poată înşela soţul, numitul Otto cu chip de idiot, şi de aceea nici nu se mai mărită, ci o şterge frumuşel exact în ceasul când trebuiau să fie cununaţi. Cu o mie de franci şi o cameristă, se suie în primul expres ce iese în cale, şi coboară în gara Monte Carlo. Se instalează, natural, în cel mai confortabil apartament, angajează, natural, o droaie de lachei şi alte animale domestice, se îndatorează, natural, la bancă şi la hotel, şi speră, natural, să câştige o avere la ruletă. Dacă până aci totul a mers bine, aci norocul o părăseşte. Dar norocul are doua feţe: pe ce-o parte o părăseşte, dar pe de altă parte o procopseşte cu un adorator înfocat: contele Rudolf. Cum Helene nu răspunde nici unuia din numeroşii Don Juani •cari îi fac curte, nici Rudolf n’are anse de succes. Printr’un truc se introduce însă până în buduarul ei, ca frizer. Fără a-şi cunoaşte prea bine noua meserie, Rudolf izbuteşte totuşi să-şi împace exigenţa stăpână, care e atât de mulţumită de el, încât îl angajează şi ca lacheu, şi ca subretă, şi ca şofeur. După cum vedeţi acţiunile lui Rudolf s’au urcat considerabil la bursa fiumei contesei Helene. Ba, într’o noapte, după ce Rudolf, trimis să ioane la ruletă pe contul contesei, i-a adus din propriul său cont, câştigul imaginar de două sute de mii franci, ca s-o salveze de ruşine şi creditori, ea îl sărută de două ori. Fapt de care a doua zi nu mai vrea să-şi reamintească cu nici un chip. Asta întrecând însă toate aşteptările sale. Rudolf devine energic, şi o sărută din nou. Zadarnic. Ea e coplesă şi el e frizer.Differenţa de clasă e prea mare, pentru ca să poată fi îngăduit mai mult decât un sărut. Aşa? Atunci mă supăr şi plec, declară Rudolf. Şi chiar pleacă. Dar abia plecat contesa Helene începe să-l caute. Are nevoe de el ca s’o coafeze. Seara e mare reperezentaţie la Opera din Monte Carlo cu Monsieur Beaucaire. Frizerul apare în ultimele clipe şi din nou se ceartă cu Helene, şi contesa se duce la operă. Acolo, ce să vezi! Un frizer care se amorezează de-o contesă dar pe care contesa îl goneşte, fiindcă e frizer. In actul al treilea, se constată însă că frizerul este de fapt conte, și atunci contesa îi cere iertare, iar el îi răspunde că n’are nimic de iertat. Scenă care se petrece cam la fel și în loja în care contesa Helene îl sărută pe contele Rudolf, cu care pleacă apoi în voiaj de nuntă... Subiectul e tratat în stil de oneretă, filmul are de altfel ambiţia de-a fi unul din cele mai bune ale genului, şi abundă în trouvailluri, unul mai spiritual decât altul. Scenele de la început ceremonia nupţială în ploaie, fuga miresii, scenele din parcul de la Monte Carlo, romanca cântată la telefon, noaptea de voluptoasa reverie şi dificilă renunţare a contesei, iată câteva numai din admirabilele momente ale acestei operete pline de ironie şi haz. Fermecătoarea J 'Hanette Mac Donald interpretează cu multă graţie, cu mult humor personal, şi cu multă inteligenţă, rolul contesei Helene. Fizicul ei, talentul ei, vocea ei excepţional de frumoasă pentru microfon, fac din Jeanette MacDonald una din cele mai bune actriţe ale cinematografului american. Partenerul ei, sveltul Jack Buchanan, excelent actor, joacă cu o naturaleţă şi simplicitate adorabilă, rolul lui Rudolf, contele-frizer. Buchanan ne amintește adeseori de Chevalier — datorită de bună seamă influenței lui Lubitsch, care a reluat în „Monte Carlo” multe din lucrurile cari au contribuit la succesul „Paradei dragostei” și al lui Chevalier. Melodiile, de astă dată de o inspiraţie mai puţin fericită, sunt totuşi agreabile şi mai ales, agreabil cântate. Genul acesta pare a conveni de minune predilecţiei pentru satiră şi ironie a lui Lubitsch — ne întrebăm totuşi dacă e rezonabil ca tocmai un talent atât de vast şi atât de puternic să se închidă în graniţele unui singur gen — oricât de strălucit l’ar sluji — limitându-şi astfel orizontul. „Parada dragostei” a fost, o capodoperă, şi a arătat lin drum. Dar dela Lubitsch, şi dela regi- Sori ca el, suntem în drept să aşteptăm de fiecare dată noui impulsuri, noui revelaţii, am spune chiar nouă surprize. Căci dacă şi el se mulţumeşte să se copieze, ce să mai cerem celorlalţi? Două operete e prea mult pentru Ernst Lubitsch. A treia, la fel ar fi, desigur, o decepţie. Succesul „masurii Cântecului" la Roxy şi Capitol Pe ecranul cinematografelor „Roxy” şi „Capitol“ continuă să ruleze cu mare succes meritul film vorbitor cu Brigitte Helm şi Jari Kiepura, care apare pentru prima dată în film. Publicul bucureştean are unicul prilej să-l audă pe celebrul tenor al Scalei din Milano. Acţiunea filmului se desfăşoară în fermecătorul decor din Sudul Italiei, în împrejurimileoraşului cântecului Neapole şi în meciul monden al Vienei. Succesul acestei producţii se datoreşte desigur în bună parte ,şi regisorului Carmine Gallone. George Fronval şi operatorul Charles Lemmre vor pleca, la finele lunii ianuarie în Africa. Scopul acestei călătorii, care va dura trei luni, este realizarea unui mare film de propagandă colonială şi turistică, şi a unui plm dramatic interpretat, de indigenii, din Niger. Cinematografele Capitalei CAPITOL — „Die singende Stadt“ film cântat şi vorbit cu Brigitte Helm şi Jan Kiepura. TRIANON. — „Doamna In hermină.“ cu Vivienne Segall, Louis Fazenda ,Virma Loy, Lupino Lane, Allan Prior, Walter Pidgean, Ford Sterling. ROXY. — „Die sigende Stadt“, film cântat şi vorbit cu Brigitte Helm şi Jan Kiepura. SELECT. — „Milionar peste noapte“ (Le grande mare) cu Maurice Chevalier şi Claudette Colbert. VOX. — „Monte-Carlo“ de Ernst Lubitsch cu Jeanette Mac Donald şi Jack Buchanan. REGAL. — „Regele vagabonzilor“ cu Denis King, Jeanette MacDonald şi Lillian Roth. BULEVARD PALACE. — „Casa stafiilor“ cu Stan şi Bran. Banda veselă in „Aghiuţă", „împăratul Chinei“ film în culori cu marele actor chinez Sojin şi Jurnal Metro. CORSO. — „Pat şi Patachon la Cabaret“. TEMINA. — „Femeea care nu te uită“. AMERICAN. — „Dragoste de ţigan“ cu Lawrence Tibbett, Stan şi Bran şi baletul Albertina Rasch. A. R. P. A. — Sala Franklin: „Nopţi Veneţiene“ cu Arlette Marchal. Sala Episcopiei: „Zeii din Tibet“ cu Paul Wegener, Asta Nielsen şi Gregor Chmara. DICHIU. — „Broadway Melody“, film în culori vorbit, cântat şi dansat de Charles Kink, Bessie Lowe şi Anita Page, complectam Bernardo de Pace virtuosul mandolinist. A. R P. A. — Sala Franklin: „Nopţi princiare“ cu Jacque Catelaine, Gina Manes, Lisenko, etc. Sala Episcopiei, — „o prinţesă îrt Exil“ cu Ernest Verebes, Mary Barker şi Alfred Abel. EDISON A. R. P. A. — „Sub vârful cuaitului”; seara, trupa de reviste c. Fotache. CINEMA MAJESTIC „Pat şi Patachon“ in „Moştenitorii veseli“. FACLA. — Pe frontul de Vest, vorbii In limba germană şi franceză-FILANTROPIA. — Târgul Sclavelor cu Billie Dove-Noah Berry şi o complectare. GLORIA. — „Patru draci“ cu Janet Gaynor. LEONARD. — „Aghiotantul ţarului“. JUPITER. — „Salvatorul“ şi revista cu Tuchi Eremia „Moş Crăciun cu barba albă“. MARCONI. — „Hagi Murat“ cu Ivan Mosjoukine, film sonor şi muzical. Trupa de reviste va juca „Pagubă ’n ciuperci“. MILANO. — „Cilly“ cu Marilin Miller. MODEL. — „Logodnica deşertului“ cu Betty Compson. OMNIA. — „Malec, reporter cinematografic“. REX. — „Parada dragostei“. PARIS. — „îngerul străzii“. TERRA. — „Trufaşul din Arizona“ cu Ken Maynard şi Artişti. CERCUL SUBOFIŢERILOR. „Pat Şi Patachon detectivi“. TRIUMF. — „Vasul Fantomă“. VOLTA-BUZEŞTI. — „Parada Paramount“ cu Maurice Chevalier şi Ion Iancovescu. RAHOVA. — „Ofiţerul din gardă“ cu Myrna Loy.