Rampa, februarie 1931 (Anul 16, nr. 3909-3932)

1931-02-01 / nr. 3909

Apare în fiecare în­ Algeria COMISIA de cenzură a autorizat în sfârşit prezentarea filmului „Cântecul păgânului”, interzicâ­n „Umbre­le albe”. REGISTRUL Jean Sever­ac­a, turna în Algeria şi Marat exterioarele filmului său „Razia”, interpretat de Jose Dauert şi Aton,na. GUMER MOIR un fost şămpion de box, şi-a fă­cut, debutul pe ecran in rolul u­­nui călău din filmul „Madame Guillotine". Din Franţa CU concursul savantului Georges Clau­de, s’a, realizat un film docu­mentar care expune tentativele tru utilizarea energiei termice a mării. ANDRE CHOTIN a turnat „Se Dandy masque’, un sketch jucát de Marguerite Mo­reno, Dúcourét şi Dalio. „SAN NUIT DE NOCE” noul film al ini Louis Mercanton este interpretat de: Isnard, Si­meon, Dura,four, Handrey, Bod­­son, Luden Corlas, Odette Lai­­gre, Jean Grainer, Lise Hestin, Marcelle Lucas, Jeannine Mi­­rande şi Erétéi. Din Pirtigalia ..'A SEVERA” şte primul film, vorbitor portu­ghez turnat în Potugalia de re­­gisorul Leitao de Barros, cu co­laborarea regisorului Antonio LeVao și a ziaristului francez Bernard Brunlus. René Clair a fost super­vizorul filmului. Rolurile principale sunt inter­pretate, de actriţa, Dina, Moreira şi toreadorul Antonin Luiz Lo­pes. N­OUTATE Din America ,FIGHTING CASWANS” este titlul noului film al lui Car­ry Cooper. Garry Cooper ziRampa-film Greta Garbo taciturna şi filmul vorbitor Reîntors dintr’un voiaj pe care l’am făcut la Hollywood, am fost asaltat de o mulţime de prie­teni şi amatori de cinema, avizi de noutăţi. Chestiunile cari mi-au fost puse de cele mai adesea ori, se re­fereau la Greta Garbo şi la vii­torul carierei sale. Ea pare că posedă secretul de a desu­p­a f­u­­riozitatea mai mult ca oricare vedetă. Câţiva din prietenii mei cari ştiau că am fost însărcinat să prepar un dialog pentru viitorul film vorbitor interpretat de Greta Garbo, m-au întrebat în nenumă­rate rânduri dacă în realitate este așa de fascinantă ca pe ecran. Răspunsul meu a fost întotdeau­na... superlativ... de afirmativ! O altă întrebare care mi-a fost pusă: Greta Garbo va continua să interpreteze roluri în filme mute sau poseda destul de bine engleza ca să se aventureze in filmul vorbitor? Vocea ei e comparabilă cu vo­cea Nazimovei, în ceea ce priveşte timbrul. Acest timbru, adânc şi vibrant, va încânta auditorii în­tocmai ca şi o mângâiere a mâi­nei­ sale. Numai tragedienii şi predica­torii de modă veche mai pronun­ţă după metodele învăţate din cursurile de dicţiune. Modul de a vorbi pe scenă ca­ şi pe ecran trebue să fie natural cum se întrebuinţează în uzajul comun, în magazine, în birouri, acasă, pe strada, etc. Foarte adesea ori, o scenă fru­moasă a fost compromisă de un actor prea teatral. Putem să fim siguri că Greta Garbo va şti să evite, astfel de greşeli. Sinceritatea ei e o cheză­şie pentru viitorul ei de mare ar­tistă a ecranului sonor. Nimeni nu contestă frumuse­ţea ei. Şi tocmai frumuseţea asta a sugerat multor persoane poves­­ t« Epilona 0'Nt­ul­ tea frumosului păun care, atunci, pentru a interpreta toate rman­­când deschidea gura dădea drugiţele teatrului. Frumuseţea reală a unul la sunete discordante. Permi­­teţi-mi să va asigur, că vocea Gre­tei Garbo, fie că vorbeşte engleza, suedeza sau germana, nu e nici­odată în desacord cu frumuseţea sa fizică. Afară de aceasta, Greta Garbo, cunoaşte mai multe limbi. Ea vor­­beşte franceza şi germana tot aşa de curent cum vorbeşte suedeza. I-a trebuit numai vre­o câteva luni de şedere în America pentru ca să înveţe engleza. • Am observat că întotdeauna m­­a­rele artiste învaţă cu uşurinţă limbile străine. Foarte multe artiste franceze şi ruse, care au debarcat în Ame­rica, reuşesc în foarte scurt timp să poată juca rolul în engleza. Exemplul cel mai frapant e Nazimova şi Irene Bordoni. Aceste două artiste vorbesc en­gleza fără nici o greşală însă cu un uşor decent care dă cuvintelor o savoare particulară Deşi faptul de a fi jucat, pe scena unui teatru nu e totdeauna de mare folos acelora care se lan­sează în cinematografie, cred to­tuşi că cursurile pe care Greta Garbo le-a urmat odinioară la Teatrul regal dramatic, vor avea o influenţă binefăcătoare asupra carierei sale în filmul vorbitor. Cadenţa în teatru, diferă foar­te mult de cadenţa pe ecran. Nu poţi să te opreşti pentru a prepa­ra efectul dorit când joci în fil­mul vorbitor. Zgomotul produs de aparat, di­minuează în mare parte efectul dorit. Insă obişnuinţa scenei pe care Greta Garbo o are, îi va fi de folos să adapteze pauzele şi ca­denţa jocului său, cerinţelor ecra­nului. .­­ . ... Observând jocul ei în filmele mute, am încercat Bucuria drama­turgului care descoperă în sfârşit o artistă destul de inteligentă Permiteţi-mi, înainte de a ter­mina, de a reveni asupra vocei Greta Garbo. Are o voce unică. Acei cari cu­nosc piesele mele, ştiu foarte bine ca­m sunt, un sentimental şi to­tuşi îndrăznesc să spun, că vacea Gretei Garbo îmi aduce aminte de vântul şi fiordurile Suedei vocea ei e rece şi profundă ca ce­rul constelat. Gretei Garbo, nu o constitue figu­ra sa. E o femeie strălucitoare și inteligentă. Aceasta a contribuit să facă din ea o mare artistă a ecranului și o va ajuta să inter­­preteze în mod strălucit filmele ei vorbitoare. Tocmai am terminat scenariul unui film vorbitor, care trebue să fie jucat de Greta Garbo. E ro­manul de dragoste al unnui consul suedez în America. — Nu vorbesc prea bine engle­zește. Tot ce pot să-ți spun, e, că te iubesc. Această frază poate să vi se pa­ră foarte banală, însă îmi închi­pui ușor cât patetic, ce profun­zime de sentiment îi va insufla Greta Garbo. Această frază în gura sa va fi plină de efect. In viaţa privată, Greta Garbo, este cât se poate de taciturnă. Dacă studiem viaţa tuturor sf­intelor mari, vom vedea că aproa­pe toate erau tăcute. Sarah Bernhard şi Eleonora Duse nu-şi pierdeau timpul cu vorba în viaţa lor particulară. Un autor trebue să-şi păstreze ideile pentru cărţile şi pentru piesele sale, artista trebue să păs­treze pentru scenă, vioiciunea, conversaţia şi puterea sa de evo­care. Pentru orice persoană de talent, arta e un rezervor­iu. Acea­sta e cauza, cred eu, a rezervei Gretei Garbo, precum şi explica­ţia talentului său. ALT FILM: „CARPAŢII’’.­ D-l Adrian Minig a publicat în « Adevăru­l» de eri sub titlul «Alt film: Carpaţii» încă un articol care suggerează unui eventual rea­lizator, teme frumoase: Decorul aşteaptă de mii de an! Iată poteca între ienuperi, unde noaptea se, furişează râsul rău, o blană pestriţă. Au rămas sub nori turmele de cerbi, şi după smeu­rişul copt, între răstoace, vizuina unde unchiaşul urs aşteaptă flinta lui Petrea Dascălul cu o lumână­­rică în vârful ţevii legata în sfoa­ră. Vânătoarea de capre negre. Ur­mărirea ne va duce spre o Geno­veva — sau în spre cetatea lui Ţe­peş — spre cetatea Neamţului — amândouă cu poveşti dramatice— sau m­ai spre Retezat — unde o fa­tă de uriaş a încercat să înalţe până în cel alt babilon? In dreptul prăpăstiei se desfă­şoară în beteală de mireasă cas­cada şi veghiază troiţa. Aci viaţa pădurarilor se alătură cu tăetorii. Ne vom scoborî în mină de aur, cărbune, marmoră? Un pitic stârpit de băutură îmi aminteşte pe Barbă Cot. Uite şi pe Srâmbă Lemne, flăcău ce do­boară brazii înconjuraţi cu cui­buri de vultur. Schitul de lemne e la tot pasul, cu schimnici sburliţi ce bat toaca pe toate lemnele codrului. Calul de munte cu picioare de căprioară calcă lespedea Biciuită de fulger şi detunată de dinamită, încă de pe vremea păgânilor. Peşteri necunoscute târăsc depar­te până în fundul pământului, la împărăţii de sticlă cu lacuri de piatră încremenită. Aici a murit regele care şi-a învins înfrânge­rea bând otravă! Dar toată viaţa povestire­ de i­­magini se poate închega la înălţi­mea piscurilor de,unde poţi privi în zilele limpezi până la luminoa­sa Mare Neagră. Opreşte întâmplarea la o viaţă de cioban. E filmul Mioriţei cu drama regionalismului dinainte de unire? Nu! E fără îndoială e .in. tears poveste de dragoste petre­cuta în stână unde mii de oi se a­­dăpostesc: in­­arcuri. Ce gingaşi sunt mieii, ce înţelepţi ,dulăii, şî, cât haz are măgarul cumpănind din urechi greutatea samarelor! O să răsară steaua ciobanului Auzi cavalul? Un flăcău a scrijilit în flori o furcă, pentru draga satului din vale. Vezi — simţi — întâmpla­rea? Dă drumul firei — furtuni­lor cereşti şi patimelor omeneşti — şi fugăreşte din pisc în pisc de munte întreaga povestire din Gorj şi până în Bucovina. Dar mai ales nu uita Vârful cu dor! RELUĂRI Bulevard Palace: „Parada dragostei"1 Cinematograful Bulevard Pa­lace a reluat marele succes al lui Ernst Lubitsch, „Parada dragos­tei”, admirabila operetă interpre­tată de Maurice Chevalier și Jea­nette Mac Donald. Aventura contelui Alfred cu fermecătoarea regină a Silvaniei, este din nou, pe un ecran din cen­tru, un spectacol atrăgător. Lubitsch regi­zorul care a dat cele mai bune comedii de salon şi operete în timpul filmului mut, şi-a inaugurat activitatea în ci­nematograful sonor tot cu o ope­retă. Din aceleaşi elemente ,a că­ror exploatare i-au adus renume­­le, el şi-a compus primul său film sonor. Opereta, de provenienţă viene­­ză, a fost astfel transplantată în vastul domeniu al filmului ame­rican. Şi cu succes. Slujindu-se de ideile sale, asocia­te cu muzica lui Viktor Schertzin­­ger zâmbetul lui Maurice Cheva­lier şi vocea unei fermecătoare re­gine a ecranului, Lubitsch a creat o captivantă paradă a dragostei, frumuseţei, muzicei şi humorului. O paradă de scene, când fin spiri­tuale când de comedie bufă, în­chegate înt­r’un cadru perfect. Filme pe care le recomandăm Rubrica aci asta permanenta are menirea să răspunde între­bării ce şi-o pune zilnic orice spectator : «Ce film să văd as­tăzi ?» Iată filmele pe care vi le reco­mandam noi, fără a ţine seama de nici un alt criteriu, decât acela al valorii lor artistice : O primă v­rîu­e (la cinematografele de premieră) «­Nimic nou pe frontul de Vest» realizare de Lewis Milestone după romanul lui Erich Maria Remar­que. «Escadrila morţii» realizare de Howard Hawks cu Richard Bart­helmess, Douglas Fairbanks jr. şi Neil Hamilton.­ ­ ion O­vizinus „Parada dragostei”, realizate de Ernst Lubitsch cu Maurice Chevalier și Jeanette MacDonald. In alte roluri apar interpreţi încercaţi ai ecranului. Cadrul de basm al acestei rea­lzări, acţiunea sa originală care se desfăşoară în ritmul trepidant al muzicii fermecătoare, cât şi in­terpretarea sa, vor forma desigur un spectacol încântător. Amor imperial La cinematograful Select a a­­vut loc dri premiera primului film al celebrului tenor John Mac­Cormack, „Cântecul inimii”. Viitoarea premieră a acestui cinematograf va fi „Kaiserlich­chen” (Amor imperial), o super­bă realizare a regisorului Hans Tintner, cu Liane Haid și Wal­ter Janssen în rolurile titulare. Scenariul acestei realizări care ne-o va readuce pe ecranele noas­tre pe frumoasa Liane, are la Ba­ză cunoscuta operetă cu acelaş nu­me de Leo Ascher, care s-a jucat la Stadtheater din Viena. Acţiunea se desfăşoară la Curtea imperială, austriacă în timpul domniei Măriei Tereza. In saloanele somptuoase ale palatu­lui imperial, printre toaletele sclipitoare ale femeilor, în ritmul dansului şi al muzicii se înfiripă dragoste urmărită cu pasiune de intriganţii Curţii. Liane Haid, una dintre cele mai bune interprete ale filmului vorbitor german, are în acest film o creaţie care va fi mult admira­tă. Succesele obţinute de această­ actriţă în filmele vorbitoare, o clasează în fruntea stelelor euro-­ diavolului’’, un film de Leo Mitt­­­ ­ene. Ieri Camilla Horn frumoasa şi tânăra vedetă ger­mană, care interpretează princi­palul rol femenin în „Sărbătorile „Procesul Mary Dugan“ la Vox In viitorul program al cinema­tografului Vox va rula un film menit să suscite curiozitatea pu­blicului. E vorba de „Procesul Mary Dugan” care s’a dezbătut cu atâta succes pe toate scenele din lume. „Procesul Mary Dugan’’ care se va desbate pe ecranul cinema­tografului Vox este vorbit în limba germană. Personagiile principale sunt in­terpretate de actori reputaţi. Acuzata Mary Dugan este Nora Gregor, renumita actriţă berli­­neză. Fratele acuzatei este jucat de Egon von Iordan. Lucie Doraine şi Arnold Korff apar în alte roluri principale. REGIA Filmul a fost realizat de regi­­zorul Arthur Robinson. Dialogurile germane sunt da­torite lui Walter Hasenclever, ce­lebrul autor dramatic german. INTERPRETAREA SCENARIUL filmului scris după piesa lui Ba­yard Weyler, conţine multe scene cari n’au fost văzute pe scenă. Ancheta crimei, presupusă de a fi comisă de Mary Dugan, orele de nelinişte petrecute de nevino­vată în închisoare, iată scene im­presionante cari pe scenă reeşeau doar din declaraţii. Printr-o incomparabilă înlăn­ţuire de fapte şi imagini, o inte­resantă şi palpitantă redare a procesului, regisorul a realizat o puternică, emoţionantă, dramă. Filmul educat­­ pe ecranele cinematografelor noastre Direcţia Educaţiei Poporului din Ministerul Muncii a tr­imis Ci­nematografelor din ţară următoa­rea circulară: Domnule, Avem onoare a vă aduce la cu­noştinţă că Ministerul Muncii, Să­­nătăţii şi Ocrotirilor Sociale (Di­recţia Educaţiei Poporului) luam înţelegere cu Comisia de contro a filmelor, a hotărât să pună în aplicare art. 47 din regulamentu pentru înfiinţarea şi funcţionarea cinematografelor, al cărui conţi­nut este următorul: «Fiecare cinematograf e obligat a rula filmul noutăţilor culturale zilnic. Filmul va fi scurt, de mi­nimum 300 metri». Bine­voiţi deci a cunoaşte că, începând de la 1 Martie a. c., sun­teţi obligat să aveţi în programul zilnic al cinematografului dvs. cel puţin 300 metri din acest fel de film. Pentru lămurirea dvs. cam­ anu­­me filme intră în această catego­rie, Comisiunea de control a fil­melor a stabilit ca autorizaţiunile, (cărţile de cenzură) pentru aces­tea, să fie de culoare roşie şi să poarte imprimat cu litere mari cuvintele «Film educativ». Menirea cinematografului t­re­mind să fie nu numai comercială ci şi culturală, vom veghea la stricta aplicare a rulării filmului educativ, funcţionarea cinemato­grafului dvs. fiind condiţionată de mplinirea zilnică a acestei obli­gaţiuni. Organele administrative şi poli­ceneşti au primit instrucţiunile necesare pentru a veghea la rula­rea filmului educativ. Jaiet Garnor și Warner Baxter vor fi vedetele ui film inlHJ.il ,,Picioarele lungi ale lui Papa”, după o piesă care a creat-o altă dată pe scenă. Singurul cotidian românesc de film şi cinema Sic transit gloria mundi!... Unul din cei mai celebri stări ai ecranului, al cărui nume atră­gea în cele mai mici săli de pro­iecţie legiuni de femei, a căzut in disgraţia Zeilor. Cel mai popular Don Juan ca­re a apărut vre­odată, pe un ecran păstrează astăzi d­oar simple a­­mintiri din vremea când figura şi jocul său erau cea mai mare ad­miraţie a sexului slab. Poate că mulţi bărbaţi nu l-au­ iubit pe John Gilbert; în schimb, el era idolul femeilor, fără excepţie. Steaua lui a apus, încă puţin şi chipeşul John, o, cărui seducă­toare mustaţă era de ajuns ca să sucească capetele fragile ale par­tenerelor, va dispare din aminti­rea adoratoarelor sale. Poate, vre­una îşi va mai aduce aminte... A fost odată un actor... John Gilbert... Era frumos... Juca Li­ne!!... Şi timpul va­ acoperi ultimele semne ale existenţii sale... John Gilbert. Cariera sa­ artis­tică­ a fost distrusă, de apariţia in­venţiei care a dat ecranului glas. Şi ecranul mnul a început să vorbească. Dar mulţi din cei ce au strălucit pe firmamentul său, au tăcut mai departe. Stelele au apus... Etern nu străluceşte nici­ una... Nici pe cer, nici în studio... ...Dar, John Gilbert era dintre acei fericiţi pe care microfonul îi acceptase. A turnat sketchuri de probă. În „Hollywood Revue’ i-am auzit, cu toţii vocea.­­Apoi a turnat, un film... Şi încă, unul... într’o zi, com­pa­nia sa, i-a comu­nicat că renunţă, la serviciile sale. In baza contractului pe care pro­­ducătorii s’au grăbit la început să i-l ofere, John Gilbert primește salariul său, milioane, dar de mult n’a mai fost prin studio. Ce s’a, întâmplat? Ultimul sau film a fost „Olym­pia” de Franz Molnár. Aici mi­crofonul s’a arătat mai capricios. In „Olympia” s’au îngropat mi­lioane de dolari și „Olympia” a fost îngropată într’o arhivă, uita­­tă curând... ... Filmul n’a rulat nicăeri.­­Ni­meni nu-l va vedea, niciodată. În el, John Gilbert și-a încheiat ca­riera și a trecut în uitare... Sic transit gloria mundi...­­ C. HENRY John Gilbert Viitoarele premiere Filmul lui Grock cinematograful Capitol va pre­zenta în curând filmul celebrului clown Grock, realizat şi interpret­­at de el. Intitulat chiar „Grock” acest film este un episod din viaţa celui mai mare clown din lume, în care el apare sub aspectul sub care îl cunoaşte toată lumea, şi în civil, ca Adrien Wettach, adevăratul său nume, înfăţişându-ne un Grock necunocut până acum. Filmul a fost turnat după un scenariu scris de Edmund Behrens după indicaţiile directe ale lui Grock. Iată, în câteva cuvinte, subiec­tul: Grock, a abandoant, teatrul, căci e bogat şi iubeşte o femee frumoasă, care devine soţia sa. El locuesc în vila din Oneglia, cumpărată de Grock de la un con­te, numai că el sărmanul nu ştie că acest conte e o veche cunoştin­ţă a soţiei sale, şi că el şi-a risi­pit cu ea toată averea... II vedem, pe Grock gospodar, se ocupă cu grădinăria, cu anto­­mobilismul. Dar nu prea se înţe­lege cu soţia sa, căci ea are prie­teni foarte distinşi, în timp ce sărmanul clovn e simplu şi urăş­te snobii. Iată de ce Grock e melancolic şî nu se înţelege cu soţia sa şi cui contele... Face gafe şi Jatro.jsi, întru« circ ambulant, în trecere prin Oneglia, îşi recunoaşte câţi­va prieteni şi îi invită la el. Nos­talgia circului! Dejunul lor îl termină prist, căci soţia şi prie­tenii ei îi surprind. Ea îi goneşte pe amicii săi. Dar seara, în micul circ ambulant, Grock e rugat sa revie printre ei. Reîntors acasă, îşi găseşte soţia cu contele. Regia e semnată de Carl Boese. Rolurile principale sunt deţi­nute de interpreţi renumiţi ai e­­cranului. Partenera lui Grock este Liane Haid, frumoasa şi celebra vedetă germană. In alte roluri apai- i Max von Embd'en, Betty Bird, Harry Hard, lulius von Szöreghy, Fritz Alberti, Paul Hörbiger, Phi lipp Manning, A. E. Lieho, Ernst Senesch, Hugo Fischer-Käppe, Kurt Lilien, lulius Falkenstein, Heinz Marlow. Ilustrația muzicală a filmului e semnată de Artur Guttmantt. Cinematografele C­aph­alei CAPITOL. — „Noapte bună, fetiță dul­ce“, cu Hans Stüwe, Charlotte Susa, Ernst Verebes, Maria Solvey, Sieg­fried Arno, Hans Junkermann. TRIANON. „Nimic nou pe frontul de vest“. ROXY. — „Orașul cântecului“ cu Bri­gitte Helin și Jan Kiepura. CINEMA SELECT. — John Mc­­Cor­mack cel mai mare tenor al lumi cântă în primul său film „Cântecul inimii”. Complectare : Noul Jurnal Fox. VOX. — „Misteriosul Dr. Fu Manchu“ cu Warner Aland, Neil Hamilton și Jean Arthur. REGAL. — „Insula vapoarelor pier­dute“ cu Janson Robards și Virginia Wally. FEMINA.. — „Escadrila Morţii“ cu Richard Barthelmess, Douglas Fair­banks jr. Un film al aviaţiei. CINEMA BULEVARD PALACE. — „Pa­rada dragostei cu Maurice Cheva­lier şi Jeanette Mac­Donald şi Jur­nal Fox. CORSO. — Cântecul s’a sfârşit“ cu Liane Haid şi Willy Forst. AMERICAN. __ „Adio Madrid“ cu Ra­mon Novarro şi Stan şi Bran în casa cu stafii. FRANKLIN. — „Păgânul“ cu Ramon Novaro, Renée Adorée şi Dorothi Janis. EPISCOPIEI. — „Odette“ cu Francis­ca Bertini. Fritz Kortner, Warwick Ward şi Fred Soim. EDISON. — „Oraşul Roşu“ cu Ana May Wong. Seara: trupa de reviste Georgescu-Iaşi. RAHOVA. — „Regele Vagabonzilor“ cu Dennis King şi Jeanette MacDonald. DICHIU. — „Hollwood Revue“ film IVI 12 acte în parte colorat cu Joan Gil­bert, Stan și Bran, Malec, Besie Lo­ve, Eleanor Bordman. MODEL. — „Titanic“ cu George O’Brien. FACLA. — „No, No, Nanette". FILANTROPIA. — „Siberia“ cu Alma Rubens şi Edmund Love şi o co­medie. GLORIA. — „Ecaterina Teodoroiu“ (E­­roina de la Jiu), film sonor şi vor­bit în româneşte şi înmormântarea mareşalului Joffré. LEONARD. — „Răzbunarea ţigăncii” cu Dolores Del Rio. JUPITER. — „Femeile doctorului Mi­­nier“. MARCONI. — „Ecaterina Teodoroiu*, vorbit în limba română şi compa­nia de reviste Nicu Burmaz. MILANO. — „Mântuirea” cu John Gilbert şi „Stan şi Bran la cabaret, OMNIA. — „Pământul Voluptăţii“ cu Greta Garbo şi Nils Asker şi o co­medie. REX. — „Regele vagabonzilor“ cu De­nis King. PARIS. — Nona Nanetti şi Fata de pe Volga. CINEMA CERCUL SUBOFIŢERILOR — Agrotantul Ţarului şi Artişti (Co­­răscu). TRIUMF. — „Magia neagră“ cu Lolo Chaney. VOLTA­ BUNEŞTI. — „Regele vagabon­zilor“ cu Denis King şi Jeanette Mac­Donald. TERRA. — „Pentru o femeie“ şi „Ca­targele“ cu George O’brien. Seara, X artiști.

Next