Rampa, aprilie 1931 (Anul 16, nr. 3958-3980)
1931-04-01 / nr. 3958
de Liviiu Artemim Concertul simfonic al Filarmonicei, dirijat de d. George Georgescu, Solist, Wilhelm Backhaus. Wilhelm Backhaus a dovedit şi la concertul simfonic de Duminică al Filarmonicei superioritatea covârşitoare a puternicei sale personalităţi artistice, imprimând întregi execuţiuni a concertului un sol major de Beethoven concepţia şi farmecul său incomparabil. Conducerea spirituală a întregului aparat orhestral, inclusiv dirijorul, a fost concentrată în personalitatea solistului de la pian de la care emana fluidul magic al unei armonii divine până în cele din urmă detalii ale lucrării executate. E drept că şi concertul în sol major este una dintre cele trai reprezentative compoziţii în acest domeniu al muzicii concertante şi că dialogul dintre solistul pianist, şi orhestră este conceput aidoma unei convorbiri dramatice în două „personagii” — cum le desemnează Combarieu. Dar tocmai în crearea acelui echilibru just întru cele doua forţe inegale — reprezentate prin solistul izolat şi aparatul orhestrei, — constă marea problemă ce se pune pianistului şi şefului de orhestră. Rareori publicul a putut asculta cu reală emoţie o atât de impresionantă vedere a melancolicului „Andante con moto”, în care atât Backhaus cât şi orhestra, sub conducerea d-lui Georgescu, au avut efecte şi nuanţe de o suavitate care nu poate fi caracterizată prin adjective. W. Backhaus ne-a făcut să înţelegem şi să simţim imensa superioritate a geniului Titanului, deslănţuind, cu aceasta o spontană manifestaţie a publicului. Apariţia, lui W. Backhaus, care a constituit în mod indiscutabil marele eveniment al simfonicului de Duminică, a fost încadrată de execuţiunea Simfonică Jupiter (Do major) de Mozart căreia a. Georgescu nu i-a fixat, de astădată, caracterul mozartian, trecând grăbit peste nuanţele minunate ale Menuettului, peste caracterul pompos al introducerii şi redând, în schimb, partea a doua (Andante cantabile) într’o manieră romantică potrivită epocii lui Schubert ,,Brazii din Borna” de Ottorino Bespichi, eclecticul compozitor din şcoala modernă a Italiei a încheiat concertul cu o luminoasa şi sgomotoasa descriere muzicală a frumuseţilor Bornei. Bespichi, care a studiat muzica în Germania şi Rusia şi este edtovul" lui Rimsky Korsakoff, a asimulat elementele caracteristice ale stilului simfonic nou al germanilor şi stăpâneşte magistral paleta culorilor exotice ale ruşilor pe cari le aplică cu penajul impresioniştilor. Orhestraţia lui Respighi este suficient de bogată şi de colorată, astfel încât disonanţele voit plasate sau efecte oftine, ca acel al câtecului privighetorii înregistrat pe plăci de gramofon, sunt inutile. In afară de aceasta, Italia de azi posedă pe lângă Ottorino Respighi atâţi compozitori de geniu ca Francesco Malipiero, Alfredo Casella, Pizzeti Vittorio Bieti, Mario Labroca etc., ale căror lucrări sunt necunoscute la noi, pe când poemele simfonice ale lui Ottorino Respighi au mai figurat de câteva ori în programele „Filarmonicei”. D. Georgescu a dat poemului lui Respighi o avântată şi colorată execuţiune, concentrând, în marşul final, toate forţei® instrumentiştilor Filarmonicii. O săptămână Shakespeare la Teatrul Naţional Viitoarele premiere înainte de Paşti, Teatrul Naţional va reprezenta noua piesă a lui N. Iorga „Ovidiu”, care se repeta sub conducerea d-lui V. Enescu. Pe la jumătatea lunei Aprilie se va juca, in regia d-lui Paul Gusty, piesa „Mezalianţa” de Bernard Shaw. Tot în cursul lunei Aprilie se va reprezenta „Nunta lui Figaro“,...die Beaumarchais. î!'-lmr-pfrgreic zile ale lunii Mai va avea loc premiera piesei „Liga Tinerimei” de Ibsen. Se va relua, pentru a fi trecute în repertoriul permanent, „Hamlet’,’ .institutorii” și „Rozzan și Vidra”. *S APT AM AN A SHAKESPEARE In cursn.1 Iune.1 Aprilie, când teatrele din lumea întreagă sârbă floresc pe Shakespeare, Teatrul National va organiza o săptămână Shakespeare, în cursul căreia se va juca : „Hamlet“’, „Macbeth”, „Noaptea regilor”, „Femeia îndărătnică”, „Mult zgomot pentru nimic”, „Regele Lear” şi „Visul unei nopţi de vara”. Alex. Mavrodi Spectacolele excepţionale la Teatrul Regina Maria „Deputatul Barricou Compania dramatica de la Teatrul Regina Maria va continua în Cursul acestei săptămâni reprezentaţiile cu câteva din piesele de mare succes din cursul acestei stagiuni. Astă seară Marţi se va juca „Pardon Madame !” cu aceiaşi excelentă distribuţie în frunte cu d-nii V. Maximilian, Tony Bulandra, Talianu şi d-nele Gina Sandry, Cătuşă Elvass, Sylvia Demetrescu. N. Soreanu Mâine seară Miercuri se va juca „Étienne” de Jacques Déval. In primele roluri vor apare d-nele Lucia Sturze Bulandra, Cătuşă Elvass,Sofica Ionescu, Sylvia Demetrescu şi d-nii V. Maximian, Finţi, Groner, Marcel Enescu. . La, acest spectacol va asista şi M. S. Regele Carol. Joi, Vineri, Sâmbătă şi Dominica vor fi patru spectacole date de d-nii N. Soreanu, Gr. Marculescu şi I. Sârbul în scop de binefacere.Se vor juca piesele „Muşcata din fereastră” de d-1 Victor Ion Popa cu d-1 I. Sârbul şi Gr. Măr„Un, doi, trei” culescu şi „Avarul” de MoLore cu d-nii N. Soreanu, Petre Bulandra Pella, Jean Constantinescu, Aura Radovici, Sofica Ionescu, Sabina Metta. D-1 N. Soreanu arre o interesantă creaţie în rolul lui Harpagon. In matineurile de săptămâna aceasta se va juca joi : „Pardon Madame!”. Sâmbătă: „Topaze” cu d-1 V. Maximilian şi Duminică Prima soţie” de St. Iohan Ervin cu d-na Lucia Sturza Bulandra şi d-1 G. Storin în rolurile principale DEPUTATUL BARRICOU Pe scenă se fac ultimele repetiţii ale comediei „Deputatul Barricou” trei acte de Jacques Dévai." ’• " f ■' '• ! Piesa va avea o excelentă distribuţie în frunte cu d-nele Tantzi Cutava Barozzi, Maria Antonov, Sylvia Demetrescu, Telly Barbulescu şi d-nii V. Maximilian, Tony Bulandra, Talianu, Groner, Gărdescu şi Eterle. „UN, DOI, TREI”. In cursul acestei săptămâni vor începe repetiţiile piesei: „Un, doi, trei” comedie în 3 acte de Franz Molnár. ■ Piesa constitue unul din cele mai mari succese ale teatrelor din Viena şi Berlin. Distribuţia are în frunte pe d-nii V. Maximilian in rolul creat de Palenberg şi pe d-nii Talianu, Petre Bulandra, Marcel Enescu, Finţi, Groner, Gărdescu,Adel Vechio, Chiriş, Eteric Rang, Popescu, V. Bulandra, şi pe d-nele Cătuşă Elvass, Maria Antonov, Sylvia Demetrescu, Sofica Ionescu, Liana Constantinescu, Telly Bărbulescu, . Spectacolul va fi complectat cu o piesă intr’un act care n’a fost încă aleasă. I°rk, unde concertul lui a constituit o adevărată senzaţie a stagiunii muzicale, va concerta încă înainte de Paşti şi la Bucureşti. --------exp------- De 260 ori. . Șoarecele de biserică"* „Șoarecele de biserică”, celebra comedie a lui Fodor László, va fi reprezentată joi la Akadeimetheater din Viena pentru a 200-a oară. -oxo- Saliapin la Berlin Feotor Saliapin va da în curând, un concert la Berlin, în imensa sală a teatrului „Grosses Schauspielhauss”. --------oxo—--- Moartea scriitorului englez Arnold Bennet La Londra a încetat din viaţă marele romancier, autor dramatic, şi critic literar Arnold Bennet. In romanele sale Bennet zugrăveşte burghezia engleză. In teatru călca pe urmele lui Bernard Shaw, fără a putea însă egala observaţia satirică, ironia caustică și dialectica acestuia. In critică era o autoritate ascultata. A depus mult efort pentm traducerea și răspândirea literaturii germane în Anglia. In Germania s’au jucat apoi cu mare succes două comedii : „Pietre chilometrice” și „Aventura cea mare”. -exp- O nouă piesă de Ossip Dymow La „Cabaret der Komiker” din Berlin se va juca pentru prima oară noua piesă a lui Osip Dymow intitulată : „Masca roșie”. -exo- Filarmonica Ultimul concert simfonic al stagiunei areloc Duminica viitoare, sub conducerea maestrului Clemens Krauss, direcoruL Operei de Stat şi al faimoaselor concerte filarmonice din Viena. Programul de închidere cuprinde simfonia a patra de Beethoven, P°emul simfonie „Till Eulenspie,gel de Richard Strauss, suita „Tabioun dintr’o expoziţie” de Mussorgsky (orchestră de Ravel) şi uvertura la „Maeştrii cântăreţi din Nürnberg” de Wagner. Memento premiere Joi 1 Aprilie, Opera Română.. .- „Căsătoria secretă“ de D. Cimarosa. Luni, 6 Aprilie, Teatrul Regina Maria , „Deputatul Barricou“ de Jacques Dévai. Teatrul Porte St. Martin din Paris a reprezentat zilele trecute ultima piesă a lui Maurice Rostand, o lucare în versuri intitulata: „Domnul de Letorière”. Deși piesa pare a fi avut succes de public, critica a primit-o cu multe rezerve. ■ G. de Pawlovsky în „Le Journal” spune că această piesă, scrisă cu câţiva ani în urmă ar fii provocat surâsul — din cauza naivităţei ambiţioase a gongorismului şi a declamaţiei în gol — Cu care e scrisă. Criticul crede că Maurice Rostand n’a găsit încă o definitivă formulă de expresie pentru teatrul său în versuri. De astă dată Maurice Rostand caută să se regăsească într’o fiinţă legendară „d-l de Létoriére”, dar această evocare rămâne destul de confuză căci aventura are la bază o fraudă istorică. ’ Se ştie că în 1839, în plină febră romantică, în epoca în care fraudele literare erau la modă, un aventurier anume Cousen, care se dădea drept contele de Courchamps, a publicat o serie de amintiri ale marchizei de Crequi, şi cari erau complect apocrife. Intenţia autorului era de a prezinta un tânăr care numai prin surâsul, frumuseţea şi optimismul său, ajunge să răstoarne toate barierile sociale. Acest tânăr Létoriére a venit din satul său la Paris fără un gologan- Un birjar il duce la Versailles. Cu câteva surâsuri ajunge până la rege care-l primește cu plăcere căci Ludovic al XV-lea se plictisește. D-na de Pompadour ar vrea sa si-l atașeze ca fetiche , dar între timp Ana de Savoia, vara regelui se îndrăgosteşte de acest strălucit cavaler care a devenit Marchiz. Urmează un scandal, Ana de Savoia e trimisă la mănăstire şi tânărul Létoriére, se îmbarcă în haine de cerşetor şi se ascunde ca grădinar în mănăstirea unde a fost închisă Ana. Puţin după aceea se anunţă bătălia de la Fontenoy şi Létoriére, în primele rânduri ale armatei franceze, aruncă armele căci e antimditarist. Piesa se sfârşeşte cu o nouă întâlnire între Ana de Savoia care de astă dată fuge cu Létoriére în Savoia. Această poveste ca, în basme, a fost pusă în scenă cu mult fast la Teatrul Porte St. Martin. Piesa a avut o excelentă distribuție în frunte cu Andre Brule care a jucat rolul lui Letoriére și cu Varenne care a jucat rolul lui Ludovic al XV-lea. Gabrielle . Tarziat a jucat cu distincție rolul Marchizei de Pompadour iar în rolul Anei de Sa, voia a apărut d-na Ghislaine, Premiere parisiene „Domnul de Letoriére“ noua piesă a lui Maurice Rostand I INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE „RÁMPÁT INTRAREA ZALOMIT -” HAIFA Cronica muzicala «nstein ia6t:turSiti Snp^(3C0|6|B Teatrului Ventura SPECTACOLELE CAPITALEI . Celebrul violonist Nathan Mîl-I _ ■ ^mKmmmumma—a———— stein, care a repurtat de curând VjjtQ31*Biß BFBfiiBrB : „Tater sein tägigen sehr”, un formidabil succes la New- F - * * * * Poste-Bistaile Spirituala comedie a lui Card Sohaw, „Nu se ştie”, care a fost prima premieră din anul acesta a teatrului Maria Ventura, se reia astă seară. Distribuţia cuprinde aceleaşi excelente elemente de la premieră adică pe d-nele Aura Buzescu, Leny Caler, Sylvia Fulda şi d-nii R. Bulfinscky, Ion Iancovescu, G. Timică, C. Danielescu, V. Lăzărescu, etc. V VTER SEIN DAGEGEN SEHR” Pe scena se repetă zilnic o delicioasă comedie, jucată cu enorm succes în Austria şi Germania, „Vater sein dagegen sehr”, al cărei titlu românesc n’a ost încă fixat. E o comedie vioae care abundă în situaţii extrem de amuzante şi de neprevăzute. E vorba, în comedie, despre un tată cu o bogată activitate... amoroasa şi mai ales cu o puzderie de consecinţe ale acestei activităţi , o sumedenie de copii risipiţi în diferitele locuri pe unde şi-a exercitat aptitudinile... creatoare. Sir Basil — acesta e numele atotimbelşugatului tată, — simte, la un moment dat, nevoia să-şi cunoască odraslele. Şi de-aci porneşte comedia într’o serie de încurcături de un comic savuros. Distribuţia a fost astfel stabilită : Tony Cratochvill va fi d-ra Leny Caler. D. R. Bulfinsky interpretează rolul lui Sir Basil, d-ra Maria Mohor pe acel al italiencei Maria Credaro şi d. G. Timică, va susţine rolul tânărului John Aschley. D-na Credaro va fi d-na Sylvia Fulda, Kate Trent, d-na. Getta, Chernbach, Laskini, d. G. Channel, iar celelalte roluri sunt încredinţate d-nilor C. Danielescu, Cezar Rovinţescu şi J. Cazaban. Premiera are loc Miercuri 9 dde aprilie, va vedea lumina rampei aă de d. Victor Ion Popa. „POSTE RESTANTE” In a doua jumătate a lunei Apriie, va vedea lumina rampei „Foste Restante”, piesa d-lui Isaiia Răcăciuni, ale cărei repetiţii au loc, zilnic, actualmente, pe scena teatrului Maria Ventura. Piesa d-lui Isaiia Răcăciuni, aduce în scenă, un subiect cu totul original şi tratat intr’o manieră aparte. Rolurile au fost astfel distribuite : Căpitanul, R. Bulfinscky; Tony George Vraca; Regisorul : Ion Iancovescu ; Fred : Cezar Rovinţescu ; Un actor : Vasile Lăzărescu ; Ilus : Aura Buzescu ; Vera : Getta Chernbach şi Stella : Marietta Deculescu. Spre sfârşitul săptămânii viitoare se va pune în repetiţie, „Sexul slab” de Bourdet, autorul „Prizonierei”. Aura Buzescu „Perichola“ la Opera Kroll din Berlin Opera Kroll din Berlin, a doua Operă de Stat din capitala Reichului, a reprezentat Vineri opereta „Perichola” de Jacques Offenbach. Libretul a fost revăzut, de Karl Krauss, celebrul polemist vienez căruia i se datorește reînvierea lui Offenbach. Kraus n’a schimbat însă prea mult din originalul de Meilhac şi Halevy. Acţiunea se desfăşoară, după cum se ştie, la Lima (Peru) în secolul al 18-lea. Personagiile sunt un vice-rege, supuşii săi pe cari îi însoară cu sila ca să consume apoi el căsniciile, şi Perichola, fata care, după cum şi numele o spune, devine periculoasă vice-regelui. In reprezentaţia de la Kroll- Oper, regisată de Hans Heinrich, „Perichola” este de fapt o parodie a operei. Atât publicul cât şi critica a făcut o strălucită primire spectacolului. Spre surpriza generală s’au descoperit în „Perichola” o serie de minunate melodii, de care se mira toată lumea că nu sunt încă cunoscute. Genul lui Offenbach se afirmă din nou în „Perichola” prin materialul simplu din care compune melodia, prin uşurinţa cu care brodează cele mai preţioase ţesături muzicale. Dar sunt, natural, şi alte melodii, care nu se pot reţine, fiindcă temperamentul lui Offenbach fiu semulţumea numai cu rezultatele uşoare. Critica recomandă stăruitor o vizită la Lima, unde se poate procura balsam de Perii pentru urechile bolnave de jazz. De la TEATRUL NAŢIONAL Biletele de favoare la piesa „Elisabetha, regina Angliei” sunt suspendate. Orice cerere este inutilă. . .SNIJpL.iit. , Vineri, 3 Aprilie crt. Teatrul Naţional reprezintă pentru a suta oară ,,Viforul” de Barbu Delavrancea, în cadrul unei reprezentaţii festive. La Teatrul Naţional se repetă in vederea viitoarei premiere „Ovidiu” de prof. N. Iorga, în regia d-lui V. Enescu, cu d. Calboreanu, şi d-na Lilly Popovici în rolurile principale. — ---exo——— * — -------0X0—--------- Viaţa lui N. Iorga Conferinţa d-lui Barbu Teodorescu la Teatrul Naţional In ciclul organizat pentru sărbătorirea prof. Iorga a vorbit aseară, la Teatrul Naţional, d. Barbu Teodorescu despre : „Viaţa lui Nicolae Iorga“. Născut la 5 iunie 1871, Nicolae Iorga se alătură unui arbore genealogic cu veche tradiţie culturală. Familiile predecesorilor săi înregistrară — atât de partea tatălui cât şi de cea a mamei — nume de cărturari vestiţi, încă de la 6 ani micul Iorga cunoştea pe Florian, pe v. Hugo şi „letopiseţii“ lui Kogălniceanu, iar la 13 ani publică la Roman primele sale articole cu privire la politica externă. La 19 ani, articolele cu privire la literatură urmează. Apoi, studiile în străinătate şi ocuparea catedrei de prof. universitar. Activitatea,politică se alătură apoi celei ştiiinţifice : de la 1906 şi până azi Nicolae Ioţga a susţinut cu căldura limba românească şi pe ţăranii români. In timpul războiului tot el este acel ce-şi menţine incontinuu neclintită speranţa in isbânda noastră. Iar după războiu, activitatea şi numele lui N. Iorga depăşesc hotarele. El e acel ce colindă ţara şi ajută operele româneşti, dar tot el colindă Europa — şi, în urmă, America — şi face cunoscute lumii , poporul românesc ; tot el scrie 40 de volume pe an; conduce ziare şi reviste; este ..şeful unui partid politic; ţine cursuri ■ şi conferinţe in ţară şi străinătate şi face propagandă electorală. Şi conferenţiarul n'a greşit atunci când a spus că Nicolae Iorga e primul cărturarromân care îşi,* înscrie’ numele în istoria lumii. : : : C POPA OPERA ROMAN* Orele 8.30 MANON Opera in 5 acte (6 tablouri) tip Massenet după romanul abatelui prevost DISTRIBUŢIA -SUBIECTUL. Des Grieux Întâlneşte la un han pe Manon Lescaut, care venise cu intenţia de a se călugări. Se iubesc şi pleacă la Paris. Tatăl lui des Grieux îi desparte însă, şi des Grieux-fiul intră intr'un seminar. Manon 11 revede şi-l face să părăsească viaţa religioasă. Pentru a-şi procura bani, des Grieux trişează la cărţi şi e arestat, iar Manon e dusă la Saint-Lazare. în cele din urmă Manon urmează să fie deportată şi moare In drumul spre Havre, unde are prilejul să vadă pentru ultima oară pe des Grieux. "^TEATRUL NATIONAL Tel- VH si *50/62 Orele 8.30 ELISABETA, REGINA ANGLIEI piesă la 5 acte (12 tablouri) de Ferdinand Bruckner DISTRIBUȚIA Anglia Elisabeta, Regina Angliei « d-na Maria Filotti Robert Derveux, Conte de Essex d. A. Pop Martian Francis Bacon, prim lord de Verulam d. N. Baltoreanu Lord Cecil Graham d. I. Theo Edward Coke, primul consilier juridic d. C. Duţulescu Lord Walsingham d. A. Athanasescu Lord Northumberland d. A. Critico Lord Southampton d. Ft. Polizu Lord Suffolk d G. Măruţă Lord Gresham d. Lord Morland Căpitanul Mountjoy Locotenentul Plantagenet d. G. Bemetru Ana, Mary (doamne de onoare) d-na ti ataşa, Alexandra, d-ra Elvira Godeanu Episcopul d. A. Bogalsky Tiul conspirator d. D. Amigdalis ^1 Il-lea coispirator d. Jeles AI IH-lea conspirator d. I. Aumusani Al IV-Iea conspirator d. C. Georgescu Al V-lea conspirator A. I. Pela, Patronul tavernei d. G. Conabie Un marinar d. I. Bindea Spania Filip, Regele Spaniei d. G. Calboreanu Espinoza d. I. Anastasia, Isabela d-ra Tantsi Economu Idiaquez d. I. Ene Ducele de Tajo d. c. Irod Cardinalul d. G. Soare Mariana d. D. Grigoriu Regia : d. Soare Z. Soare. TEATRUL REGINA MARIA Splaiul Mihai Vodă 10 Tel. SS9/45 Orele 9 seara PARDON MADAME! Comedie în 3 acte da Andre Hiveire și Romain Coolus DISTRIBUȚIA Sebastian Tourval d. F. Maximilian Maurice Cerviere« d. Tony Bulandra Henri Gueroult d. Marcel Enescu Crouzy ă Gărdescu Garbur* d. Popescu Coch» d. Eterle Emil* d. Chiri} Yvonne Tournal d-na Gina Sundry Germaine Clapet d-na Cătușă Elvass Lucienne Bernard d na Sylvia De- SUBIECTUL Primul act se petrece la Paris la ministerul agriculturii. Ministrul Sebastian Tournal, se interesa foarte mult de o tânără actriţă, care vine adesea să-i vadă la minister. L)!l Soseşte Maurice Cervières, un Pli® ten al şefului de cabinet şi puţin după aceea o «femeie încântătoare, care cere să vorbească cu ministrul Maurice, desfăşoară toată fantezia de care e capabil ca să se poată apropia de această femeie pe care o place. Deodată apare ministrul care sărută pe doamna care aştepta şi care e soţia lui. Maurice e prezentat ministrului şi imediat angajat ca şef de cabinet la locul lui Gueroult care e dat afară. In actul al doilea aflăm că Maurice e încântat de noua lui carieră şi că a reuşit să aducă importante servicii ministrului, făcându-se indispensabil. Intervin apoi oarecam complicaţii sentimentale. Se pun o serie de probleme cari găsesc în ultimul act, o soluţie, în care şi ambiţia şi politica şi dragostea şi resemnarea joacă rolul lor. _ TEATRUL MARIA VENTURA Calma* Victoriei. Pasastul Compedim Tel. n/ts Orele 9 seara NU SE STI* 4 . (You NEDER CAN TELL) Comedie la acte de G. B. Shaw distributia Crampton d. ft. Bulfinskif ValentinuL I. Iancovescu Chelnerul I. G. Timică Phil A. C. Danielescu Bohun d. C. Bovintescu Mc Comas d. V. Lătărescu D-na Clandon d-na Silvia Fulda Gloria d-na Aura Buzescu Dolly d-ra Leny Caler Servitoarea d-na Maria Bovintescu Direcţia de scenă: Victor Ion Popa Decoruri : V. Feodoroff Toaletele dnei Buzescu de la casa Lanvin, Paris. SUBIECTUL în această piesă, autorul cu ironia sa cunoscută, satirizează puritanismul englezilor arătând că o educaţie poate fi cu greu impusă şi că atarismul va scoate totdeauna instinctele primare la suprafaţă. TEATRUL MIC Piaţa Palatului Regal Orele 9 seara REPREZENTAŢIILE SOC. PRINCIPELE MIRCEA COCKTAIL Revistă în 2 acte şi 11 tabouri de Firi ■ Kan In rolurile principale, d-nele : Aglae Basilescu, Virginia Stainar, Fiii Boten, Irina Frumuşeanu, Casolţeanu, Nădejde, Cugler, Demetriad, Ureche, Călinescu, Tutunaru, Butculescu, Barabura, Calomfirescu și d-nii : Paul Călinescu, Ady Călinescu, Cugler, Stroici, Moscu, Ressel, Steriade, Canibal C onducerea n)Utfcal&Ben Harris. Dansurile : Willy. j SCENELE Prolog, Coktail Bar, Mica publicitate, Filmele sonore, Hollywood Revue, Cântecul păgânului, Cluburile, Telefon- Girls, Terasa, Percepţia, Bazarul de păpuşi, Mărăcineanca, Primăvara. .. Manon Rosette Des Grieux Contele Brétigni’ Pousete Javotte Vescaut Guilles f-lul Gardian Al lî-lea Gardian Direcţia de scenă Cond. muzicală: d. Emma Luartira Cortescu 4. Emil Marinescu Ştefănescu-Goangă d. Al. Alger d-ra Corina, Ballin d-ra Eugenia Bábád d. D. Basiliu d. G. Oprişani D. Grigorescu (1. FI. Niculescu d. Jósé Araţi Alessandrescu .4. reprexiata lati Al. Gingulescu d. V. Creţoiu d. I. Ulmeni Concert de Sonate Ieri după amiază, la ora 5, ateneul ,„N. Iorga” a păşit cu succes pe o nouă cale a laboroasei şi rodnicei sale activităţi. Complectarea ciclului de conferinţe de până acum, i se alătură —de aci încolo — un alt ciclu care se va intercala în cel dintâiu : ciclul de concerte. . . . Succesul primului concert, cu sonate din W. A. Mozart (Sonata No. 3 re major), L. v. Beethoven (Sonata No. 7 de minor) şi C. Saint-Saens (Sonata No. 1 re minor), în minunata şi desăvârşita interpretare pe care d-nii Alex. Theodorenu, prim concert-maistru al „Filarmonicei” şi al Operei Române şi Alf. Alessandrescu. --------------0X0------------- Memento concerte Sâmbătă 7 Aprilie, Ateneu: Concert de Paști, al Soc. „Carmen“. Martie 30—5 Aprilie 1931 ZILELE Luni Marti Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică Opera Română Teatrul Naţional Teatrul Regina Maria Teatru! Ventura Teatrul Mic Manon Elisabeta Reg. Angliei Pardon MadameNu se ştie Coktail Relache Florentina Etienne Şoarece de biserica Coktaîl î Căsătoria secreta Revizorul Pardon MadameProfesorul de engleza Coktail Elisabeta Reg. Angliei Muşcata din fereastra Roxy Traviata Viforul Muşcata din fereastrăNu se știe Coktail 1 Căsătoria secreta Omul cu mărţoaga Topaze Profesorul de engleza Elisabeta Reg. Angliei Avarul. Comedia zorilor Tosca Trandafirii roşi! Prima soţie Şoarece de biserica Îrăpirea din Serai Femeia şi paiaţa Avare! Roxy ■ _