Rampa, aprilie 1931 (Anul 16, nr. 3958-3980)

1931-04-01 / nr. 3958

de Liviiu Artemim Concertul simfonic al Filarmonicei, dirijat de d. George George­scu, Solist, Wilhelm Backhaus. Wilhelm Backhaus a dovedit şi la concertul simfonic de Dumini­că al Filarmonicei superioritatea covârşitoare a puternicei sale per­sonalităţi artistice, imprimând întregi execuţiuni a concertului un sol major de Beethoven con­cepţia şi farmecul său incompa­rabil. Conducerea spirituală a între­gului aparat orhestral, inclusiv dirijorul, a fost concentrată în personalitatea solistului de la pian de la care emana fluidul magic al unei armonii divine până în cele din urmă detalii ale lucrării exe­cutate. E drept că şi concertul în sol major este una dintre cele tr­ai reprezentative compoziţii în acest domeniu al muzicii concer­tante şi că dialogul dintre solistul pianist, şi orhestră este conceput aidoma unei convorbiri dramati­ce în două „personagii” — cum le desemnează Combarieu. Dar tocmai în crearea acelui echilibru just întru cele doua forţe inegale — reprezentate prin solistul izolat şi aparatul orhes­trei, — constă marea problemă ce se pune pianistului şi şefului de orhestră. Rare­ori publicul a pu­tut asculta cu reală emoţie o atât de impresionantă vedere a melan­colicului „Andante con moto”, în care atât Backhaus cât şi orhes­tra, sub conducerea d-lui Geor­gescu, au avut efecte şi nuanţe de o suavitate care nu poate fi carac­terizată prin adjective. W. Backhaus ne-a făcut să în­ţelegem şi să simţim imensa su­perioritate a geniului Titanului, deslănţuind, cu aceasta o sponta­nă manifestaţie a publicului. Apariţia, lui W. Backhaus, care a constituit în mod indiscutabil marele eveniment al simfonicului de Duminică, a fost încadrată de execuţiunea Simfonică Jupiter (Do major) de Mozart căreia a. Georgescu nu i-a fixat, de astă­­dată, caracterul mozartian, tre­când grăbit peste nuanţele minu­nate ale Menuettului, peste carac­terul pompos al introducerii şi re­dând, în schimb, partea a doua (Andante cantabile) într’o manie­ră romantică potrivită epocii lui Schubert ,,Brazii din Borna” de Ottori­no Bespichi, eclecticul compozitor din şcoala modernă a Italiei a în­cheiat concertul cu o luminoasa­ şi sgomotoasa descriere m­uzi­cală a frumuseţilor Bornei. Bespichi, care a studiat muzica­ în Germania şi Rusia şi este ed­tovul" lui Rimsky Korsakoff, a a­­simulat elementele caracteristice ale stilului simfonic nou al ger­manilor şi stăpâneşte magistral paleta culorilor exotice ale ruşilor pe cari le aplică cu penajul im­­presioniştilor. Orhestraţia lui Respighi este­­ suficient de bogată şi de colorată, astfel încât diso­nanţele voit plasate sau efecte oftine, ca acel al câtecului privi­ghetorii înregistrat pe plăci de gramofon, sunt inutile. In afară de aceasta, Italia de azi posedă pe lângă Ottorino Res­pighi atâţi compozitori de geniu ca Francesco Malipiero, Alfredo Casella, Pizzeti Vittorio Bieti, Mario Labroca etc., ale căror lu­crări sunt necunoscute la noi, pe când poemele simfonice ale lui Ot­torino Respighi au­ mai figurat de câteva ori în programele „Fi­larmonicei”. D. Georgescu a dat­ poemului lui Respighi o avântată şi colora­tă execuţiune, concentrând, în marşul final, toate forţei® instru­mentiştilor Filarmonicii. O săptămână Shakespeare la Teatrul Naţional Viitoarele premiere înainte de Paşti, Teatrul Naţio­nal va reprezenta noua piesă a­­ lui N. Iorga „Ovidiu”, care se re­peta sub conducerea d-lui V. E­­nescu. Pe la jumătatea lunei Aprilie se va juca, in regia d-lui Paul Gusty, piesa „Mezalianţa” de Bernard Shaw. Tot în cursul lunei Aprilie se va reprezenta „Nunta lui Figa­­ro“,...die­ Beaumarchais. î!'-lmr-pfrgreic zile ale lunii Mai va avea­ loc premiera piesei „Liga Tinerimei” de Ibsen. Se va relua, pentru a fi trecu­te în repertoriul permanent, „Hamlet’,’ .institutorii” și „Roz­zan și Vidra”. *S APT AM AN A SHAKESPEARE In cursn.1 Iune.1 Aprilie, când teatrele din lumea întreagă sârbă floresc pe Shakespeare, Teatrul National va organiza o săptămână Shakespeare, în cursul căreia se va juca : „Hamlet“’,­­ „Macbeth”, „Noaptea regilor”, „Femeia îndă­rătnică”, „Mult zgomot pentru ni­mic”, „Regele Lear” şi „Visul u­­nei nopţi de vara”. Alex. Mavrodi Spectacolele excepţionale la Teatrul Regina Maria „Deputatul Barricou Compania dramatica de la Tea­trul Regina Maria va continua în Cu­rsul acestei săptămâni repre­zentaţiile cu câteva din piesele de mare succes din cursul acestei sta­giuni. Astă seară Marţi se va juca „Pardon Madame !” cu aceiaşi ex­celentă distribuţie în frunte cu d-nii V. Maximilian, Tony Bulan­dra, Talianu şi d-nele Gina San­­dr­y, Cătuşă Elvass, Sylvia Deme­­trescu. N. Soreanu Mâine seară Miercuri se va juca „Étienne” de Jacques Déval. In primele roluri vor apare d-nele Lucia Sturze Bulandra, Cătuşă Elvass,­Sofica Ionescu, Sylvia De­­metrescu şi d­-nii V. Maximi­an, Fin­ţi, Groner, Marcel Enescu. . La, acest spectacol va asista şi M. S. Regele Carol. Joi, Vineri, Sâmbătă şi Domi­nica vor fi patru spectacole date de d-nii N. Soreanu, Gr. Marcule­­scu şi I. Sârbul în scop de bine­facere­.­Se vor juca piesele „Muşcata din fereastră” de d-1 Victor Ion Popa cu d-1 I. Sârbul şi Gr. Măr­„Un, doi, trei” culescu şi „Avarul” de MoLore cu d-nii N. Soreanu, Petre Bulandra Pella, Jean Constantinescu, Aura Radovici, Sofica Ionescu, Sabina Metta. D-1 N. Soreanu arre o intere­santă creaţie în rolul lui Harpa­gon. In matineurile de săptămâna a­ceasta se va juca joi : „Pardon Madame!”. Sâmbătă: „Topaze” cu d-1 V. Maximilian şi Duminică Prima soţie” de St. Iohan Erv­in cu d-na Lucia Sturza Bulandra şi d-1 G. Storin în rolurile principale DEPUTATUL BARRICOU Pe scenă se fac ultimele repe­tiţii ale comediei „Deputatul Bar­ricou” trei acte de Jacques Dé­vai." ’• " f ■' '• ! Piesa va avea o excelentă dis­tribuţie în frunte cu d-nele Tantzi Cutava Barozzi, Maria­ Antonov, Sylvia Demetrescu, Telly Barbu­­lescu şi d-nii V. Maximilian, Tony Bulandra, Talianu, Groner, Găr­­descu şi Eterle. „UN, DOI, TREI”. In cursul acestei săptămâni vor începe repetiţiile piesei: „Un, doi, trei” comedie în 3 acte de Franz Molnár. ■ Piesa constitue unul din cele mai mari succese ale teatrelor din Viena şi Berlin. Distribuţia are în frunte pe d-nii V. Maximilian in rolul creat de Palenberg şi pe d-nii Talianu, Petre Bulandra, Marcel E­nescu, Finţi, Groner, Găr­descu,A­del Ve­chio, Chiriş, Eteric Rang, Pope­­scu, V. Bulandra, şi pe d-nele Că­tuşă Elvass, Maria Antonov, Syl­via Demetrescu, Sofica Ionescu, Liana Constantinescu, Telly Băr­­bulescu, . Spectacolul va fi complectat cu o piesă intr’un act care n’a fost încă aleasă. I°rk, unde concertul lui a consti­tuit o adevărată senzaţie a sta­giunii muzicale, va concerta încă înainte de Paşti şi la Bucureşti. --------exp-------­ De 260 ori. . Șoare­cele de biserică"* „Șoarecele de biserică”, cele­bra comedie a lui Fodor László, va fi reprezentată joi la Akade­­imetheater din Viena pentru a 200-a oară. -oxo- Saliapin la Berlin Feotor Saliapin va da în curând, un concert la Berlin, în imensa sală a teatrului „Grosses Schau­­spielhauss”. --------oxo—---­ Moartea scriitorului englez Arnold Bennet La Londra a încetat din viaţă marele romancier, autor dramatic, şi critic literar Arnold Bennet. In romanele sale Bennet zugră­veşte burghezia engleză. In tea­tru călca pe urmele lui Bernard Shaw, fără a putea însă egala ob­servaţia satirică, ironia caustică și dialectica acestuia. In critică era o autoritate ascultata. A depus mult efort pentm tra­ducerea și răspândirea literaturii germane în Anglia. In Germania­­ s’au jucat apoi cu mare succes două comedii : „Pietre chilome­­trice” și „Aventura cea mare”. -exp- O nouă piesă de Ossip Dymow La „Cabaret der Komiker” din Berlin se va juca­ pentru prima oară noua piesă a lui Osip Dy­mow intitulată : „Masca roșie”. -exo- Filarmonica Ultimul concert simfonic al­ sta­­giunei are­­loc Duminica viitoare, sub conducerea maestrului Cle­mens Krauss, direcoru­L Operei de Stat şi al faimoaselor concerte fi­larmonice din Viena. Programul de închidere cuprin­de simfonia a patra de Beethoven, P°emul simfonie „Till Eulenspie,­gel de Richard Strauss, suita „Ta­bioun dintr’o expoziţie” de Mus­sorgsky (orchestră de Ravel) şi u­­vertura la „Maeştrii cântăreţi din Nürnberg” de Wagner. Memento premiere Joi 1 Aprilie, Opera Română.. .- „Că­sătoria secretă“­ de D. Cimarosa. Luni, 6 Aprilie, Teatrul Regina Ma­ria , „Deputatul Barricou“ de Jacques Dévai. Teatrul Porte St. Martin din Paris a reprezentat zilele trecu­te ultima piesă a lui Maurice Rostand, o lucare în versuri inti­tulata: „Domnul de­­ Letori­ère”. Deși piesa pare a fi avut succes de public, critica a primit-o cu multe rezerve. ■ G. de Pawlovsky în „Le Jour­nal” spune că această piesă, scri­să cu câţiva ani în urmă ar fii provocat surâsul — din cauza naivităţei ambiţioase a gongoris­mului şi a declamaţiei în gol — Cu care e scrisă. Criticul crede că Maurice Ros­tand n’a găsit încă o definitivă formulă de expresie pentru tea­trul său în versuri. De astă dată Maurice Rostand caută să se regăsească într’o fiinţă legendară „d-l de Létoriére”, dar această evocare rămâne destul de confuză căci aventura are la ba­ză o fraudă istorică. ’ Se ştie că în 1839, în plină fe­bră romantică, în epoca în care fraudele literare erau la modă, un aventurier anume Cousen, ca­re se dădea drept contele de Cour­­champs, a publicat o serie de a­­mintiri ale marchizei de Crequi, şi cari erau complect apocrife. Intenţia autorului era de a pre­zinta un tânăr care numai prin su­râsul, frumuseţea şi optimismul său, ajunge să răstoarne toate ba­­rierile sociale. Acest tânăr Létoriére a venit din satul său la Paris fără un golo­gan- Un birjar il duce la Versail­les. Cu câteva surâsuri ajunge pâ­nă la rege care-l primește cu plă­­cere căci Ludovic al XV-lea se plictisește. D-na de Pompadour ar vrea sa si-l atașeze ca fetiche , dar între timp Ana de Savoia, vara rege­lui se îndrăgosteşte de acest stră­lucit cavaler care a devenit Mar­chiz. Urmează un scandal, Ana de Savoia e trimisă la mănăstire şi tânărul Létoriére, se îmbarcă în haine de cerşetor şi se ascunde ca grădinar în mănăstirea unde a fost închisă Ana. Puţin după­ aceea se anunţă bă­tălia de la Fontenoy şi Létoriére, în primele rânduri ale armatei franceze, aruncă armele căci e antimditarist. Piesa se sfârşeşte cu o nouă întâlnire între Ana de Savoia care de astă dată fuge cu Léto­riére în Savoia. Această poveste ca, în basme, a fost pusă în scenă cu mult fast la Teatrul Porte St. Martin. Piesa a avut o excelentă distri­buție în frunte cu Andre Brule care a jucat rolul lui Letoriére și cu Varenne care a jucat rolul lui Ludovic al XV-lea. Gabrielle . T­arziat a jucat cu distincție rolul Marchizei de Pom­padour iar în rolul Anei de Sa­, voia a apărut d-na Ghislaine, Premiere parisiene „Domnul de Letoriére“ noua piesă a lui Maurice Rostand I INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE „RÁMPÁT INTRAREA ZALOMIT -”­ H­A­I­F­A Cronica muzicala «nstein ia6t:turSiti Snp^(3C0|6|B Teatrului Ventura SPECTACOLELE CAPITALEI . Celebrul violonist Nathan Mîl-I _ ■ ^mKmmmumma—a———— stein, care a repurtat de curând VjjtQ31*Biß BFBfiiBrB : „Tater sein tägigen sehr”, un formidabil succes la New- F - * * * * Poste-Bistaile Spirituala comedie a lui Card So­haw, „Nu se ştie”, care a fost prima premieră din anul ace­sta a teatrului Maria V­entura, se reia astă seară. Distribuţia cuprinde aceleaşi excelente elemente de la premieră adică pe d-nele Aura Buzescu, Leny Caler, Sylvia Fulda şi d-nii R. Bulfinscky, Ion Iancovescu, G. Timică, C. Danielescu, V. Lăzăre­­scu, etc. V VTER SEIN DAGEGEN SEHR” Pe scena se repetă zilnic o de­licioasă comedie, jucată cu enorm succes în Austria şi Germania, „Vater sein dagegen sehr”, al­ că­rei titlu românesc n’a ost încă fi­xat. E o comedie vioae care abun­dă în situaţii extrem de amuzante şi de neprevăzute. E vorba, în co­medie, despre un tată cu o bogată activitate... amoroasa şi mai ales cu o puzderie de consecinţe ale a­­cestei activităţi , o sumedenie de copii risipiţi în diferitele locuri pe unde şi-a exercitat aptitudi­nile... creatoare. Sir Basil — a­­cesta e numele atotimbelşugatu­­lui tată, — simte, la un moment dat, nevoia să-şi cunoască odras­lele. Şi de-aci porneşte comedia într’o serie de încurcături de un comic savuros. Distribuţia a fost astfel stabi­lită : Tony Cratoch­vill va fi d-ra Leny Caler. D. R. Bulfinsky interpretează rolul lui Sir Basil, d-ra Maria Mo­hor pe acel al italiencei Maria Credaro şi d. G. Timică, va sus­ţine rolul tânărului John Aschley. D-na Credaro va fi d-na Syl­via Fulda, Kate Trent, d-na. Getta, Chernbach, Laskini, d. G. Cha­nnel, iar celelalte roluri sunt în­credinţate d-nilor C. Danielescu, Cezar Rovinţescu şi J. Cazaban. Premiera are loc Miercuri 9 d­de a­prilie, va vedea lumina rampei aă de d. V­ictor Ion Popa. „POSTE RESTANTE” In a doua jumătate a lunei A­­priie, va vedea lumina rampei „Foste Restante”, piesa d-lui I­­saiia Răcăciuni, ale cărei repetiţii au loc, zilnic, actualmente, pe sce­na teatrului Maria Ventura. Piesa d-lui Isaiia Răcăciuni, a­­duce în scenă, un subiect cu totul original şi tratat intr’o manieră aparte. Rolurile au fost astfel distri­buite : Căpitanul, R. Bulfinscky; Tony George Vraca; Regisorul : Ion Iancovescu ; Fred : Cezar Rovin­ţescu ; Un actor : Vasile Lăzăre­­scu ; Ilus : Aura Buzescu ; Vera : Getta Chernbach şi Stella : Ma­rietta Deculescu. Spre sfârşitul săptămânii vii­toare se va pune în repetiţie, „Se­xul slab” de Bourdet, autorul „Pri­zonierei”. Aura Buzescu „Perichola“ la Opera Kroll din Berlin Opera Kroll din Berlin, a doua Operă de Stat din capitala Reichului, a reprezentat Vineri opereta „Perichola” de Jacques Offenbach. Libretul a fost revă­zut, de Karl Krauss, celebrul po­lemist vienez căruia i se dato­­rește reînvierea lui Offenbach. Kraus n’a schimbat însă prea mult din originalul de Meilhac şi Ha­levy. Acţiunea se desfăşoară, după cum se ştie­, la Lima (Peru) în secolul al 18-lea. Personagiile sunt un vice-rege, supuşii săi pe cari îi însoară cu sila ca să con­sume­ apoi el căsniciile, şi Peri­chola, fata care, după cum şi numele o spune, devine pericu­loasă vice-regelui. In­ reprezentaţia­­ de la­ Kroll- Oper, regisată de Hans Hein­rich,­ „Perichola” este de fapt o parodie a operei. Atât publicul cât şi critica a făcut o străluci­tă primire spectacolului. Spre surpriza generală s’au descoperit în „Perichola” o serie de minu­nate melodii, de care se­­ mira toată lumea că nu sunt încă cu­noscute. Genul lui Offenbach se afirmă din nou în „Perichola” pri­n ma­terialul simplu din care compune melodia, prin uşurinţa cu care brodează cele mai preţioase ţesă­turi muzicale. Dar sunt, natural, şi alte melodii, care nu se pot re­ţine, fiindcă temperamentul lui Offenbach fiu­ se­­mulţumea nu­­mai cu rezultatele uşoare. Critica recomandă stăruitor o vizită la Lima, unde se poate procura balsam de Perii pentru urechile bolnave de jazz. De la TEATRUL NAŢIONAL Biletele de favoare la piesa „E­­lisabetha, regina Angliei” sunt suspendate. Orice cerere este inu­tilă. . .­­SNIJpL.iit­.­ , Vineri, 3 Aprilie crt. Teatrul Naţional reprezintă pentru a suta oară ,,Viforul” de Barbu Dela­­vrancea, în cadrul unei reprezen­taţii festive. La Teatrul Naţional se repetă in vederea viitoarei premiere „O­­vidiu” de­­ prof. N. Iorga, în regia d-lui V. Enescu, cu d. Cal­­boreanu, şi d-na Lilly Popovici în rolurile principale. — ---exo——— * — -------0X0—---------­ Viaţa lui N. Iorga Conferinţa d-lui Barbu Teodo­­rescu la Teatrul Naţional In ciclul organizat pentru sărbăto­rirea prof. Iorga a vorbit aseară, la Teatrul Naţional, d. Barbu Teodorescu despre : „Viaţa lui Nicolae Iorga“. Născut la 5 iunie 1871, Nicolae Ior­­ga se alătură unui arbore genealogic cu veche tradiţie culturală. Familiile predecesorilor săi înregistrară — atât de partea tatălui cât şi de cea a ma­mei — nume de cărturari vestiţi, încă de la 6 ani micul Iorga cunoş­tea pe Florian, pe v. Hugo şi „letopi­seţ­ii“ lui Kogălniceanu, iar la 13 ani publică la Roman primele sale arti­cole cu privire la politica externă. La 19 ani,­­­ articolele cu privire la li­teratură urmează. Apoi, studiile în străinătate şi ocu­parea catedrei de prof. universitar. Activitatea,politică se alătură apoi ce­lei ştiiinţifice : de la 1906 şi­ până azi Nicolae Ioţga a susţinut cu­ căl­dura limba românească şi pe ţăranii ro­mâni. In timpul războiului tot el este acel ce-şi menţine incontinuu neclin­tită speranţa in isbânda noastră. Iar după războiu, activitatea şi nu­mele lui N. Iorga depăşesc hotarele. El e acel ce colindă ţara şi ajută o­­perele româneşti, dar tot el colindă Europa — şi, în urmă, America — şi face cunoscut­e lumii , poporul româ­nesc ; tot el scrie 40 de volume pe an; conduce ziare şi reviste; este ..şeful unui partid politic; ţine cu­rsuri ■ şi conferinţe in ţară şi străinătate şi face propagandă electorală. Şi conferenţiarul n'a greşit atunci când a spus că Nicolae Iorga e primul cărturar­­român care­ îşi,* înscrie’ nu­mele în istoria lumii. : : : C POPA OPERA ROMAN* Orele 8.30 MANON Opera in 5 acte (6 tablouri) tip Massenet după romanul abatelui prevost DISTRIBUŢIA -SUBIECTUL. Des Grieux Întâlneşte la un han pe Manon Lescaut, care venise cu inten­ţia de a se călugări. Se iubesc şi plea­că la Paris. Tatăl lui des Grieux îi desparte însă, şi des Grieux-fiul intră intr'un seminar. Manon 11 revede şi-l face să părăsească viaţa religioasă. Pentru a-şi procura bani, des Grieux trişează la cărţi şi e arestat, iar Ma­non e dusă la Saint-Lazare. în cele din urmă Manon urmează să fie deportată şi moare In drumul spre Havre, unde are prilejul s­ă vadă pentru ultima oară pe des Grieux. "^TEATRUL NATIONAL Tel- VH si *50/62 Orele 8.30 ELISABETA, REGINA ANGLIEI piesă la 5 acte (12 tablouri) de Ferdinand Bruckner DISTRIBUȚIA Anglia Elisabeta, Regina Angliei « d-na Maria Filotti Robert Derveux, Conte de Essex d. A. Pop Martian Francis Bacon, prim lord de Verulam d. N. Baltoreanu Lord Cecil Graham d. I. Theo Edward Coke, primul consilier juridic d. C. Duţulescu Lord Walsingham d. A. Athanasescu Lord Northumberland d. A. Critico Lord Southampton d. Ft. Polizu Lord Suffolk d G. Măruţă Lord Gresham d. Lord Morland Căpitanul Mountjoy Locotenentul Plantagenet d. G. Bemetru Ana, Mary (doamne de onoare) d-na ti ataşa, Alexandra, d-ra Elvira Godeanu Episcopul d­. A. Bogalsky Tiul conspirator d. D. Amigdalis ^1 Il-lea coispirator d­­. Jeles AI IH-lea conspirator d. I. Aumusani Al IV-Iea conspirator d. C. Georgescu Al V-lea conspirator A. I. Pela, Patronul tavernei d. G. Conabie Un marinar d. I. Bindea Spania Filip, Regele Spaniei d. G. Calboreanu Espinoza d. I. Anastasia, Isabela d-ra­ Tantsi Economu Idiaquez d. I­. Ene Du­cele de Tajo d. c. Irod Cardinalul d. G. Soare Mariana d. D. Grigoriu Regia : d. Soare Z. Soare. TEATRUL REGINA MARIA Splaiul Mihai Vodă 10 Tel. SS9/45 Orele 9 seara PARDON MADAME! Comedie în 3 acte da Andre Hiveire și Romain Coolus DISTRIBUȚIA Sebastian Tourval d. F. Maximilian Maurice Cerviere« d. Tony Bulandra Henri Gueroult d. Marcel Enescu Crouzy ă Gărdescu Garbur* d. Popescu Coch» d. Eterle Emil* d. Chiri} Yvonne Tournal d-na Gina Sundry Germaine Clapet d-na Cătușă Elvass Lucienne Bernard d na Sylvia De- SUBIECTUL Primul act se petrece la Paris la ministerul agriculturii. Ministrul Sebastian Tournal, se in­teresa foarte mult de o tânără actriţă, care vine adesea să-i vadă la minis­ter.­­ L)!l Soseşte Maurice Cervières, un Pli®­ ten al şefului de cabinet şi puţin după aceea o «femeie încântătoare, care cere să vorbească cu ministrul­ Maurice, desfăşoară toată fantezia de care e capabil ca să se poată apropia de această femeie pe care o place. Deodată apare ministrul care sărută pe doamna care aştepta şi care e so­ţia lui. Maurice e prezentat ministrului şi imediat angajat ca şef de cabinet la locul lui Gueroult care e dat afară. In actul al doilea aflăm că Maurice e încântat de noua lui carieră şi că a reuşit să aducă importante servi­cii ministrului, făcându-se indispen­sabil. Intervin apoi oare­cam­ complicaţii sentimentale. Se pun o serie de pro­bleme cari găsesc în ultimul act, o so­luţie, în care şi ambiţia şi politica şi dragostea şi resemnarea joacă rolul lor. _ TEATRUL MARIA VENTURA Calma* Victoriei. Pasastul Compedim Tel. n/ts Orele 9 seara NU SE STI* 4 . (You NEDER CAN TELL) Comedie la­­ acte de G. B. Shaw distributia Crampton d. ft. Bulfinskif Valentin­uL I. Iancovescu Chelnerul I. G. Timică Phil A. C. Danielescu Bohun d. C. Bovintescu Mc Comas­ d. V. Lătărescu D-na Clandon d-na Silvia Fulda Gloria d-na Aura Buzescu Dolly d-ra Leny Caler Servitoarea d-na Maria Bovintescu Direcţia de scenă: Victor Ion Popa Decoruri : V. Feodoroff Toaletele d­nei Buzescu de la casa Lanvin, Paris. SUBIECTUL în această piesă, autorul cu ironia sa cunoscută, satirizează puritanismul englezilor arătând că o educaţie poa­te fi cu greu impusă şi că atarismul va scoate totdeauna instinctele pri­mare la suprafaţă. TEATRUL MIC Piaţa Palatului Regal Orele 9 seara REPREZENTAŢIILE SOC. PRINCIPELE MIRCEA COCKTAIL Revistă în 2 acte şi 11 tabouri de Firi ■ Kan In rolurile principale, d-nele : Aglae Basilescu, Virginia Stainar, Fiii Bo­ten­, Irina Frumuşeanu, Casolţeanu, Nădejde, Cugler, Demetriad, Ureche, Călinescu, Tutunaru, Butculescu, Ba­­rabura, Calomfirescu și d-nii : Paul Călinescu, Ady Călinescu, Cugler, Stroici, Moscu, Ressel, Steriade, Ca­nibal C­ onducerea n)Utfcal&Ben Harris. Dansurile : Willy. j SCENELE Prolog, Coktail Bar, Mica publicitate, Filmele sonore, Hollywood Revue, Cân­tecul păgânului, Cluburile, Telefon- Girls, Terasa, Percepţia, Bazarul de păpuşi, Mărăcineanca, Primăvara. .. Manon Rosette Des Grieux Contele Brétigni’ Pouset­e Javotte Vescaut Guilles f-lul Gardian Al lî-lea Gardian Direcţia de scenă Cond. muzicală: d. Emma Luart­­i­ra Cort­escu 4. Emil Marinescu­­ Ştefănescu-Goangă d. Al. Alger d-ra Corina, Ballin d-ra Eugenia Bábád d. D. Basiliu d. G. Oprişan­­i D. Gr­igor­escu (1. FI. Niculescu d. Jósé Araţi Alessandrescu .4. reprexiata lat­i Al. Gingulescu d. V. Creţoiu d. I. Ulmeni Concert de Sonate Ieri după amiază, la ora 5, a­­teneul ,„N. Iorga” a păşit cu suc­ces pe o nouă cale a laboroasei şi rodnicei sale activităţi. Complectare­a ciclului de con­ferinţe de până acum, i se alătură —de aci încolo — un alt ciclu care se va­ intercala în cel din­­tâiu : ciclul de concerte. . . . Succesul primului concert, cu­ sonate din W. A. Mozart (Sonata No. 3 re major), L. v. Beethoven (Sonata No. 7 de minor) şi C. Saint-Saens (Sonata No. 1 re mi­nor), în minunata şi desăvârşita interpretare pe care d-nii Alex. Theodorenu, prim concert-mais­­tru al „Filarmonicei” şi al Operei Române şi Alf. Alessandrescu. --------------0X0-------------­ Memento concerte Sâmbătă 7 Aprilie, Ateneu­: Concert­­ de Paști, al Soc. „Carmen“. Martie 30—5 Aprilie 1931 ZILELE Luni Marti Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică Opera Română Teatrul Naţional Teatrul Re­gina Maria Teatru! Ventura Teatrul Mic Manon Elisabeta Reg. Angliei Pardon MadameNu se ştie Coktail Relache Florentina Etienne Şoarece de biserica Coktaîl î Căsătoria secreta Revizorul Pardon MadameProfesorul de engleza Coktail Elisabeta Reg. Angliei Muşcata din fereastra Roxy Traviata Viforul Muşcata din fereastrăNu se știe Coktail 1 Căsătoria secreta Omul cu mărţoaga T­opaze Profesorul de engleza Elisabeta Reg. Angliei Avarul. Comedia zorilor Tosca Trandafirii roşi! Prima soţie Şoarece de biserica Îrăpirea din Serai Femeia şi paiaţa Avare! Roxy ■ _

Next