Rampa, mai 1931 (Anul 16, nr. 3981-4005)
1931-05-01 / nr. 3981
Mişcarea Literară die EUGEN JEBELEANU şi ALEXANDRU SAHIA €€ Ultimul număr al revistei „Gândirea” prezintă realizările aceloraşi vechi colaboratori, îşi păstrează aceiaşi atitudine şi se înfăţişează în aceleaşi condiţiuni tehnice demne de invidiat da către orice revistă literară de la noi. In acest număr d-1 Vasîlă Bancilă sub titlul de „Călătorie în Evul Mediu” descrie evocator şi extrem de impresionant orăşelul Senlis, orăşelul bisericilor. Citez : ,fDar, iată, peste dour-trei paşi,fosta catedrală Notre-Dame, minunea Senlis-ului. Admiraţia e aşa de imediată şi de netă să devine o legănare mută. Turla mai ales îţi robeşte fericit privirile- E o revelaţie de spiritualitate şi de artă. Delicat ornamentată şi sveltă, e ca o mână graţioasă de sfântă adolescentă înălţată drept spre cer, într’o aspiraţie definitivă de închinare şi triumf. Turla aceasta singură e un poem în piatră, ale cărui cânturi inspirate se succed vertical către Dumnezeu. E o geometrie transformata în rugăciuni şi elan. Aici simţi că matematica e ceva divin, după cum credeau unii filozofi din Evul Mediu. r Aici e, dacă se poate spune, o feminitatea sublimă a religiozităţi. Vitalitate fundamentală, în afară de orice compromis, blazări ori rafinamente şi înfloriri de forme subliniate; virilitate şi feminitate ; adevăr în artă, viaţa religioasă îşi datorează acestor două perspective interioare, acestei antinomii de asprime rustică şi de poezie, acestei alianţe de principiu viril şi de principiu femenin, fecunditatea şi smiomnicia ei, cari au făcut din viaţa religioasă a omului pe pământ coloana vertebrală a istoriei, monumentul cel mai important de spiritualitate, pe care l-a creiat specia noastră. Aceste două principii nu se gasesc oare materializate, oarecum simbolizate, în cele două aspecte arhitectonice aşa de organic îmbinate ale catedralei din Senlis?” D-l Al- O. Teodoreanu publică o schiţă literară „Atingeri” caracteristică prin verva d-sale de totdeauna. Mateiu Ion Caragiale urmare la „Sub Pecetea Tainei” Victor Papilian un fragment de nuvelă „coincidentă” bine redat. Vom reveni după publicarea ei în întregime. Versuri publică d-nii : Sandu Tudor, D. Ciurezu, Ion Buzdugan şi Ştefan Stănescu. Reproducem întâia strofă din poezia celui din urmă intitulată „Inscrippe pe un arbore”, ,!Am năzuit spre soare chemaţi de acelaş ornic Eu — vai pribeag în ţărmuri de vreme — tu, statornic, Eu cel învins de strigăt, tu cel iertat de glas, Şi, obosiţi în trudă, tot prieteni am rămas” D-l Vladimir Dumitrescu scrie în articol: „Ce n’a înţeles d-l E. Lovinescu din personalitatea lui Vasile Pârvan”. II încheie astfel : „Peste ani şi ani, când prea puţini amatori de curiozităţi critice literare vor cunoaşte opera d-lui E. Lovinescu, toţi cei care se vor întoarce cu gândul la cultura românească din primul sfert al secolului nostru, vor înţelege imensa contribuţie adusă culturii şi neamului românesc de Vasile Pârvan şi ireparabila pierdere suferită cu mult prea de timpuriu. Voiu reveni cândva şi poate în altă parte, pentru o explicaţie, atât cât va fi posibilă, o atitudine: d-lui E. Lovinescu din Memoriile d-sale față de decedatul Vasile Pârvan. I a. s. — x ■ Familia Popescu D-l N. D. Cocea care a făcut sa apară acum câtăva vreme romanul său „Vinul de viaţă lungă”, lucrează în prezent la un nou roman. Se cheamă „Familia Popescu”. Ca şi în cel trecut d-l N. D. Cocea aduce aceiaşi atmosferă în care predomină sensualismul. Cităm câteva fraze din fragmentul apărut în „Excelsior” : „O luptă surdă se încingea atunci, câteodată, între amândoi. Cuprinsă de-o repulsie tardivă, fata încerca să reziste, se smucea, icnea, izbutea să-și ridice fruntea. Dar domnul Nae stătea la pândă. Un pumn în creștetul capului, o încordare supremă a genunchilor osoşi cari strângeau trupul victimei ca într’un cleşte de fier, şi prada cădea domolită, învinsă, pe pântecele lui. Acum putea să-şi întârzieze victoria definitivă. Cu încetineală meşteşugită îi pipăia pleoapele, obrajii, bărbia. Bâjbâind prin întuneric îi căuta deschizătura buzelor. Siluindu-le cu degetul, răzbea printre ele până la gingii, îi netezea dinţii, îi desfăcea fălcile încleştate şi se cufunda în gura ei până la căldura intimă şi umedă a limbei, ca într’un ocean tropical de uitare şi de deliciu. Romanul va apare în toamna aceasta în Editura „Cultura Naţională”, . N. D. Cocea x — RAMPA „America“ de vorbă cu violonistul Sandu Albu Confratele din Cleveland „America” publică un interesant interview cu violonistul Sandu Albu, revenit din ţară, unde ne-a vizitat după o absenţă de 7 ani. Sunt interesante observaţiile sale asupra schimbărilor ce l-au izbit în fără. Iată ce scrie ziarul ,,America: D-l Albu, după ce a absolvit Conservatorul de muzică la Bucureşti, a plecat la Praga, unde şi-a continuat studiile cu Sevcek şi Ondricek. Pe urmă a concertat cu mare succes la Bucureşti, Praga şi Viena. In ultimii ani s-a stabilit la New-York. Prin muncă, perseverenţă şi calităţi necontestate, d Albu şi-a câştigat un loc de frunte în metropola New-Yorkului. După o absenţă de şapte ani din ţară, d. Albu a fost primit cu mult entuziasm de publicul românesc. D-sa a avut peste treizeci de concerte prin diferitele oraşe ale României, iar la Bucureşti şi Praga a apărut împreună cu filarmonicele respective. Pe lângă acestea a mai avut nouă recitaţiuni la Radio Bucureşti, trei cu orchestră, iar restul cu piano. ORAŞELE ŞI SATELE ROMANEŞTI MULT SCHIMBATE „Am fost foarte plăcut surprins — începe d-sa — de progresul vădit realizat atât la oraşe, cât şi la sate. Totul are un aspect nou. Clădirile, străzile, drumurile, trenurile, avioanele etc... ca şi confortul zilnic nu se mai recunosc. Par’că o lume nouă a luat locul celei vechi. Automobilul a înlocuit proverbiala birjă, iar renumiţii muscali au fost înlocuiţi cu şoferi moderni. Pe ici pe colo dacă mai zăreşti o birjă. Dar şi aceea e a vre-unui necăjit, care n’a putut ţine pas cu vremea sau a vre-unui „respectabil ’ care nu vrea să renunţe la „vechiul obiceiu". „Ceea ce m’a izbit din primul moment a fost influenţa americană. La Bucureşti în special, Bulevardul Elisabeta e un fel de Broadway. Engleza oi „The American slaug” se aude chiar şi pe stradă. In saloane, franceza e aproape înlocuită cu engleza. „Saratoga cocktail”, „Sodace Cream”, bar american, ba chiar şi „automat”. Iţi reamintesc întotdeauna „The good old New-York”. „Ca la Paris” de mai înainte, acum a fost înlocuit „ca ’n America”. Cu toate acestea Bucureştiul nu şi-a pierdut încă pitorescul trecut. Ţigăncile-florăriţe au rămas aceleaş. Fără să vrei îţi amintesc portretele lui Goia. Cu bariş galben sau roşu, cu o fundă înaltă, cu floare la ureche, cu coşul de flori şi cu şorţul sumes în brâu ţigăncile noastre te acostează voios oferindu-ţi flori conaşule”. Tot astfel şi olteneii ei au rămas acelaşi vioi, curat îmbrăcaţi, cu coşul încărcat cu tot felul de zarzavaturi şi extrem de îndemânateci în meseria lor. Câţiva dintre ei vorbeau chiar o franţuzească aşa de perfectă, încât par’că le era şi ruşine să mai numească legumele pe româneşte. De altfel la Bucureşti există câteva magazine, care nu se găsesc nici la New-York. Aşa sunt de exemplu Cartea Românească, Alcalay şi Socec, care sunt asortate cu tot felul de cărţi, articole de librărie şi alte mărunţişuri. „In Ardeal am dat mai multe concerte la Cluj, Oradia Mare, Dej, etc. Peste tot am fost tare impresionat de frumuseţea locurilor, curăţenia gospodăriilor şi vitalitatea oraşelor. La Craiova, la Iaşi, de altfel ca peste tot, publicul şi mai ales tineretul, mi-a făcut o primire foarte călduroasa. Cu publicul din Ardeal făceam cunoştinţă pentru prima dată. Cu toate astea la Cluj şi la Dej, a trebuit să mai cânt câteva „encore”uri ca sa pot scăpa. Acelaş lucru mi s’a întâmplat şi la Conservatorul din Bucureşti, unde am fost invitat să cânt pentru profesorii şi studenţii de la Conservator şi care m’au primit cu un entuziasm de nedescris. „Cât despre noile tendinţe în muzica românească aş avea multe de spus. In general, muzica românească încearcă să se descătuşeze de lanţurile influenţelor străine şi să-şi croiască un făgaş propriu. Astfel pot menţiona cu mândrie pe compozitorii Jora, Nona Otescu, Mihailovici, Rogalski, Cuclin, Zira, Enacovici, Alexandrescu, Notară, Brăiloiu, Lazăr şi alţii, fără a mai vorbi de Maestrul Enescu, care, cu drept cuvânt, este adevăratul părinte şi geniu al muzicei româneşti. Dragostea cu care încurajează elementele tince, premiul anual pe care-l dă din banii săi proprii şi felul cum caută să-i facă cunoscuţi în străinătate, dovedesc caracterul distins şi patriotismul înalt al maestrului Enescu. In scurt pot spune că muzica românească sub aripa protectoare a geniului românesc îşi croeşte un loc de frunte în ansamblul muzicei universale.” EDIȚIA DOUA noapte de întâia noapte războiu ROMAN de CAMIL PETRESCU Două volume de peste 500 de pagini. Exemplarele de lux cuprind un Portret inedit al autorului, de# C RESSO Volumul ipj^ I La Piatra Craiului, în munte II Diagonalele unui testament III E tot filosofie... IV Asta-i rochia albaștri V Intre oglinzi paralele VI Ultima noapte de dragoste Volumul 11 I întâia noapte de războiu II Fata cu obraz verde la Vulcan III întâmplări pe apa Oltului IV Post înainte de Cohalm V Nea acoperit pământul lui Dumnezeu VI Wer kann Rummănien retten? VII Comunicat apocrif ♦Ultima noapte de dragoste, intâia noapte de războiu»? este unul din cele mai inteligente, mai spirituale, mai pline de umanitate şi de mărturii ale epocii, dintre romanele apărute in literatura noastră (PERPESSICIUS, Cuvântul) ♦Povestea iubirii lui ajunge in intensitate pe celălalt mare amor pe care literatura modernă l-a realizat, a lui Swann. Nu e nici o Îndoială, că din punct de vedere literar, aceste pagini ale lui Camil Petrescu pot trece în primul plan al unei antologii europene. (M. SEBASTIAN, Cuvântul) •Romanul lui Camil Petrescu este de mare valoare*. (UNIVERSUL, 9-XI 1930) «O asemenea realizare e un eveniment literar deosebit*. (ADEVĂRUL, 16-IX 1930) ♦Cel mai bun »man românesc de războiu*. (FACLA, 16-IX 1930). •Romanul prezintă o izbândă a scrisului românesc și consacră un scriitor de mare talent *. (ORDINEA 15-XI 1930) -Afirmarea deplină a unui scriitor cu mijloace revelatoare* VREMEA, 29-XI 1930).Ultima noapte de dragoste. Întâia noapte război* are pagini care pot sta fără greş printre cele mai bune ale literaturei noastre» (GÂNDIREA Decembrie 1930) Cu romanul de faţă,Camil Petrescu se înscrie ca prozator In accepțiune universală* (VIATA LITERARA Ianuarie 1930) i-.-*- vy piii' -vsîîî!Sr.»-'e*t Cultura Națională G. RAMPA - SPORI Vizita Ripensiei întrucât se ţese în jurul vizitei „Ripensiei” aceiaş reclamă deşănţată care a prefaţat matchurile de pomină ale Legiei, găsim că e bine să spunem răspicat cuvântul nostru asupra valoarei echipei profesioniste. Intr’un articol apărut in pagina I-a a „Curentului”, distinsul nostru confrate, d. N. Pârvu, a arătat că vizita echipei de la Timişoara nu prezintă nici un fel de interes. Noi vom dovedi de ce. Un unsprezece care termină la egalitate cu „Vulturii” din Lugoj, se califică singur ca o formaţie mediocră. Şi într’adevăr , din cine e compusă echipa Ripensiei ? Din nume care au fost odată. Cine e vedeta ? Dobay ! Ce vă amintește acest nume ? Un jucător modest care s’a comportat mizerabil la matchul de tristă memorie Bulgaria-România. Atunci pentru ce atâta risipă de cerneală ? Ne vizitează o echipă. Care nu e nici mai bună şi nici mai proastă decât atâtea altele din Bucureşti. O echipă căreia i se datoreşte schisma din sportul românesc dar care e şi ea născută moartă Să nu ne abandonăm fără grije în mrejile reclamei ! A fost nevoie să se falsifice în telegramă, rezultatul matchului, pentru ca execrabila performanţă a salariaţilor de la Ripensia, să nu fie arătaţi aşa cum sunt, în preajma matchurilor de la Bucureşti. Şi mâine când temişorenii vor produce un nou rezultat decepţionant, străinătatea va fi informată de o nouă victorie. Aceasta e „Ripensia”. Care nu merită a fi văzută ! Echipa isvorâtă din turpitudini să acţioneze la Timişoara, în luptă cu formaţiile de deghizat iredentism ale Ungariei, nu la Bucureşti ! T. B. TENNIS litt di l'Ron Amânate cu o zi, din cauza timpului nefavorabil, matchurile de selecţiune, în vederea alcătuirei echipei pentru Davis-cup şi a celei pentru turneul internaţional din Belgrad, vor începe azi, pe terenurile T. C. R din strada Kogălniceanu No. 44 (fost Carol Davilla 9). Participă la aceste probe d-rele Lenke Zissovici, Nini Golescu, Lyli Marton, F. Kapdeleo, E. Caracostea, Giurgiuţ şi d-nii N. Mişu, G. Poulieff, G. Luppu, C. Cantacuzino, A. Botez, etc. Gala de la 9 Mai închiderea sezonului pugilistic acoperit, are loc Sâmbăta 9 Mai, printr’o reuniune care conţine un program acceptabil şi care, datorită preţurilor modeste care au fost fixate, va fi, cu siguranţă, populată. Fără a ne extazia în faţa programului, socotim că depăşeşte interesul galei precedente, prin călitatea matchurilor şi e mai accesibilă din cauza preţurilor. Ca match vedetă, e întâlnirea Călinescu-Covaci, pentru titlul de campion al României de categorie „semi-mijlocie”. O dispută interesantă şi în jurul căreia planează o atmosferă de incertitudine. Un match spectaculos între Plăeşu şi Marinescu şi o întâlnire care are drept scop să ne arate care poate fi desemnat ca challenger la categoria „ușoară”. — Ion Mihail Sau IChirilă Dan — complectează programul. Racing Glob a câstigat campionatl Parisain! In faţa unei asistenţe enorme s’a disputat. Duminică, la Paris, pe stadionul Boufallo, matchul dintre Racing Club şi Club Français. »Rezultatul : Î-T. In urma acestui rezultat, Racing Club, care se găsea în fruntea clasamentului, a devenit camipion al Parisului. KVOMAlTlHE întăreşte şi nutreşte copilul, iar pe D-voastră vă scapă de grija şi continua supărare ce vă face un copil bolnăvicios. Juanismul copilului In scurt midrostofl astfel va naxista eural multâ uşurinţă epidemiilor , fiind sd— fi totdeauna vasel şi Dina Adunarea generală Ligei Cu furate Neîntrunindu-se la prima Convocare numărul cerut de art. 37 din Statute, se aduce la cunoştinţa membrilor „Ligii Culturale Secţiunea Bucureşti, că sunt convocaţi din nou în adunare generală în ziua de Duminică 3 Mai 1931, orele 4 p.m., în localul său din B-dul Schitu Măgureanu No. 1, la ordinea zilei fiind : „Alegerea a 25 delegaţi pentru Congresul anual ce va avea loc în zilele de 21 şi 22 Mai 1931 Aceasta fiind a doua convocare Adunarea se va ţine cu oricâţi membrii s’ar întruni Urna se va închide la orele p.m. Molgj alians pi Alverel Luni seara s-a disputat, la Praga, revanşa Alverel-Nekolny. La primul match, disputat în Mainé, la Paris, francezul a fost declarat învingător la puncte. Revanşa a revenit lui Nekolny care a câştigat la puncte. Se pare însă că un match nul ar fi fost mult mai echitabil. l Spakow-lxloti Cea de a treia întâlnire între cei doi corifei ai ringului românesc, va avea loc în ziua de 1 Iunie, la „Arenele Romane”. . . ---- Ecouri sportive Ultimele rezultate obţinute de echipa franceză la Budapesta, sunt următoarele : Cochet-Kherling 7-5, 4-6, 6-3, 6-1 şi Merlin- Cochet b. Kherling-Gabrovitz cu 6-2, 6-3, 3-6, 6-3. Tacacs a învins pe Merlin cu 6-3, 6-0, 3-6, 6-4. Sportiello, împreună cu Guy Bonaugure și A. Brown, se vor îmbarca, în curând, pentru America. Negrul Soya a învins la puncte pe Sandjack. La 22 Maiu Battling Battalino, campionul lumei de categorie „pană”, îşi pune în joc titlul în faţa lui Tidel la Barba* Compania dramatică de la teatrul Regina Maria anunţă pentru săptămâna aceasta ultimele reprezentaţii ale comediei „Deputatul Barricou“ de Jacques Dévai. Piesa se joacă cu d-nii : V. Maximilian, Tony Bulandra, Talianu, Groner, Gărdescu şi d-nele Tantzi Cutava-Barozzi, Sylvia Demetrescu etc. ÎNAINTE DE A PLECA de acasă luaţi o pastilă Anacot ca să scăpaţi de neplăcerile intemperiilor. Preţul unei fiole Iei 37, în matineul de Vineri 1 Mai crt. se reprezintă la Teatrul Naţional „Cocoşul Negru“ de d. Victor Eftimiu, cu d. I. Anastasia, în rolul „Diavolului“, LOTTY MODE Victoriei 57, Telefon 312/70 Bogat asortiment pălării chic ultimele noutăţi. Primeşte reparaţii Preţuri excepţionale. Luni seara are loc la teatrul Regina Maria premiera pieselor „Olympia” şi „Un, doi, trei” de Molnár. „Olympia” se va juca cu d-nele Lucia Sturza Bulandra, Nelly Sterian, Sylvia Demetrescu şi d-ni Tony Bulandra, Taliana, Groner, del Vechio. Piesa „Un, doi, trei” se va juca cu d. V. Maximilian. Sâmbătă 2 Mai a. c. încep la Teatrul Naţional, repetiţiile în vederea viitoarei stagiuni. Se vor pune în repetiţie 3 piese, cari vor fonna primele premiere ale stagiunei viitoare. Iumatineul de Sâmbătă, Teatrul Naţional reprezintă „Femeia şi paiaţa“ piesă care a obţinut cel mai mare număr de spectacole în această stagiune. .. Astă seară, Teatrul Naţional reprezintă marele succes „Elisabeths, regina Angliei“ de Ferdinand Bruckner, cu aceiaşi strălucită distribuţie de la premieră. Astă seară are loc la Operă prima reprezentaţie cu concursul d-rei Pia Igiroşanu care va apare în rolul Gildei din „Rigoletto“. Miercuri 6 Mai 1931, orele 6 p. m., la Teatrul Naţional, se va ţine a şaptea conferinţă din ciclul organizat pentru sărbătorirea celor 60 ani ai profesorului Nicolae Iorga, când va vorbi : D. Nicholor Crainic, profesor universitar, despre : „Nicolae Iorga”. Ideile despre artă. Toţi acei care au vizitat magazinul de vânzare a mărfurilor din falimentul FRAŢII A. & I. ROLLER, din Str. Carol 40, au rămas miraţi de frumuseţea şi eftinătatea obiectelor oferite. Amatorii sunt consiliaţi să se grăbească, vânzarea durând scurtă vreme. Constipaţia, inerţia intestinală ne răpesc capacitatea de muncă, vioiciunea. După recomandaţia medicală luaţi seara 2—3 dragoeuri Artin, dimineaţa veţi avea un scaun abundent, normal şi uşor. Dragoeurile Artin sunt eftine. Din cauza repetiţiilor piesei „Olympia“ matineu de azi la teatrul „Regina Maria“ a fost suprimat. Cu prilejul zilei de 1 Mai vor fî spre racobe în matineu la Teatrul Naţional şi la Teatrul Ventura. --------pap . - Conferinţele Ateneului „N. Iorga“ Luni 4 Mai, ora 5 d.a., se va ţîne la Studio-Teatrul Naţional (Piaţa Palatului Regal) a XXIV-a conferinţă din ciclul organizat de Ateneul ,,N. Iorga”. Distinsul conferenţiar ceh d. dr. Zdenek Augenthaler va vorbi în limba română despre muzica cehă. Va urma un program de muzică cehă cu concursul : d-rei Helene Lehel premier prix du Conservatoire National de Paris. D-nii : prof. C. C- Nottara ; prof G. Drăghici, L. Mendelsohn, A. Barbu şi Kulibin la pian. Biletele la Feder. Membrii studenţi au intrarea liberă. INFORMAŢIUNI Spakow 30 APRILIE 1931 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. — 761 kHz. 13 : Muzică de cameră (plăci de gramofon). 13.30: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal oral. 13.50 : Muzică uşoară (plăci de gramofon). 17 : Orchestra Luca . Muzică românească. 18 : Informativul, meteorul şi semnat orar. 18.15 : D-ra Lya Dracopol: Ora copiilor. 18.30 : Orchestra Luca. UNIVERSITATEA RADIO 19 : D-na Marţa, Cărduşu : Recitări. 19.30 : D. F. Adierea : Europa artistică. 19.40 : D. Em. Ciomac : Neoromantismul în muzică. PROGRAMUL DE SEARA SC: Muzică românească (plăci de gramofon). 20.30 : D. N. J. Savru: Lecţie de limba engleză. 21: D-ra Valentina Creţoiu, de la Opera Română, canto. Lieduri de autori români. 21.30 : Orchestra Radio • Concert simfonic, dirijat de d. Carlo Brunetti Beethoven : Uvertura „Egmont“. Max Bruch : Concert în sol minor pt. violină şi orchestră (solist d. I. Koganoff). i. D. dr. Konrad Richter. Lectură din Anton Pann (în limba germană). 22.25 : Orchestra Radio : Ravel : Pavană pentru o infantă moartă; Rietti Concert pentru quintet de suflători şi orchestră ; Tschaikowsky. Hopak. 22.45 : Informaţiuni. 1 MAI 1931 394 m. BUCUREŞTI 16 kW. — 761 kHz. 13 : Muzică simfonică (plăci de gramofon). 13.30: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunfurii şi semnal orar. 13.50 : Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 17: Orchestra Radio i Lortzing: TI- vertura „Undine“. Job. Strauss : Bom« boanele Vienei, vals. R. Wagner : Fantezie din opera „Lohengrin“. R. König i „Die Grieta, die Gütliche, lied şi foxtrot. O. Brumeau i Rigaudon din „Dardanus“. 18 . Informafiuni, meteorul şi semnal orar. 18.15 : D. Col. Manolache: Eroism şi religie. 18.30: Orchestra Radio : E. Mac Dowel : In pădurile America, suită. Leo Ascher : Selecţiuni din opereta „Primăvara în Wienerwald“. Joh. Strauss : Iubire, vin şi cântec, vals. C. Zeller : Selecţiuni din opereta „Der Obersteiger. UNIVERSITATEA RADIO 19 : D. Nichifor Crainic : Poezia filozofică. , 19.20 : D. prof. Emil Antonescu: Fiilosofia dreptului. 19.40 : D. George Cantacuzino ): Altar rele. PROGRAMUL DE SEARA 20: Era odată o corabie, piesă radiofonică de C. Gane în regia d-luî Victor Ion Popa. 20.30: Muzică ușoară (plăci de gramofon), si: Trovatore, operă de Verdi (doză electromagnetică). , & Intre acte Informațiuni.