Rampa, iulie 1931 (Anul 16, nr. 4031-4056)

1931-07-01 / nr. 4031

De pe scena Intre politică şi literatură Nepoftitul Bemard Shaw... invitat la Chequers Întreaga noastră presă, ca şi cea mondială, a consacrat de cu­rând latpgi articole întrevederei de la Chequers, dintre Mac Do­nald şi Henderson, cu delegaţii germani Brüning şi Curtius, cu ocazia negocierii asupra repara­ţiilor şi dezarmamentului. Aceste grave­­preocupări de ordin poli­tic, s-au terminat printr'un epi­sod — ca să zicem aşa rar literar, care pasionează în momentul de faţă cercurile politice şi literare, mai mult chiar decât însăşi pro­blema politică. La ultimul lunch, care a avut loc la Chequers, după încheerea lucrărilor, oaspeţii au fost foarte intrigaţi că Sir Tom Shaw, mi­nistrul de război, întârzia să vie. Pe când oaspeţii erau foarte in­trigaţi de această neprotocolară întârziere, şi se pregăteau tocmai să renunţe de a mai aştepta pe ministrul de război, deodată, îşi face intrarea în sală d-na şi d-l Bernard Shaw,­ celebrul drama­turg. Deşi surpriză n'a fost mică, to­tuşi oaspetele a fost pimit cu toate onorurile, fără ca bineînţe­les, nici cel mai mic comentariu să aibă loc în faţa lui. După ple­carea lui Shaw, şi în zilele ur­mătoare, cele m­ai vii conjecturi, s-au făcut în jurul acestei invita­­ţiuni şi în jurul lipsei ministru­lui de război. Nu se ştia dăcă a fost o eroare. Se ştia precis că primul ministru Mac Donald te­lefonase secretarei sale : „Fă te rog o invitaţie pentru d-l Shaw, la lunchul de azi de la Chequers“. Dacă d-l Mac Donald a avut intenţia să-l invite pe ilustrul dramaturg irlandez, ori pe minis­trul său de război, sau dacă se­cretara auzind numele­ de­ Shaw, şi-a închipuit că nu poate fi vor­ba de altcineva, decât de marele scriitor, asta nu se mai ştie. Un jurnalist decis să facă lu­mină în această controversată a­facere, s‘a dus să-l vadă pe spiri­tualul autor al „Căruţei cu mere“ şi să-l roage să edifice opinia pu­ Bemnard Shaw y , , p­u­­­ blică literaro-politică, asupra qui­­proqoului. Răspunsul lui Bemnard Shaw, n‘a lămurit nimic. In schimb însă, a , dat şi mai mult de gân­dit, celor pasionaţi de această în­curcătură.­,,Prin prezenţa mea, la lun­chul de la Chequers, excelenţii ca­ Theni de Stat germani, au avut prilejul să mă cunoască. Cred că a prezentat mai,mare interes pen­tru ei, faptul de a mă întâlni pe mine,, decât pe excelentul nostru ministru de război. Dacă cu a­­ceastă vizită a lor în Anglia în afară de ocazia de a mă cunoaşte pe mine au avut şi pe aceia de a discuta asupra interminabilelor chestiuni­­ ale reparaţiilor şi, dis­zarman­entului, aceasta din urmă, e un­ fapt cu totul secundar şi de mai mică importanță“. Se pare că Bernard Shaw a avut dreptate. Suzi Vernon câştigă premiul de eleganţă pariziană incea oară s’a dispu- t CONCUREr lu a cincea anul acesta la Paris marele premiu de eleganţă 1931, la Grand Palais, sub auspiciile lui „Le Jour­nal” şi în prezenţa ministrului Artelor. E un concurs în care par­tea comercială este exclusă şi în care primează interesul artistic al modei considerate ca o artă. La acest concurs nu participă manechinele caselor­ de modă ci numai actriţe. Comisiumea a fost compusă din Andre de Tonquieres, Maurice de Valezze, Petche sub­secretar de stat, Maharadjajul de Kapurtala, profesorul Voronoff şi Paul Cha­­bas preşedintele Salonului de pic­tură. D-l Maurice de Valezze a ros­tit o nouă cuvântare de bună ve­­nire adresată concurentelor. Suzanne Risle a apărut­­ într o rochie de crepe marocain alb cu vison, Marie Costea, cu o pălărie neagră, Mary Glory în roz, Re­gina. Barry în mousseline m­űve. Emmy Vick, dansatoare de la Scala din Milano, a interpretat și două dansuri de stil. Celelalte concurente au fost Moussia, Marcelle Fontainges, Mona Paiva, Magnn, Varna, Diana,­­ a procedat apoi la despuierea urnelor. Cu o mare majoritate peste trei sute de voturi, premiul de e­­leganță 1931 a fost decernat ac­triței de cinematograf Suzy Ver­non, îmbrăcată într’o „jaquette en peau d’ange blanc, garnie de renard argente sur robe de satin noir et coiffée d’un chapeau d­­anne noire très. Vie Parisienne 1867”. SnCultEngele Odată cu venirea verei, în toate părţile lumei, se închee bilanţuri asupra terminatei sta­giuni şi pretutindeni se fac a­­celeaşi constatări : criză... criză. In ultimul număr al revistei „Nuova Antologia”, d. Silvio d’Amico, unul din cei mai i­­luştri critici italieni, publică un bilanţ critic, asupra trecu­tei stagiuni, teatrale în Italia. Ca pretutindeni, teatrul ita­lian, constată d’Amico, a trecut printr’o extrem de acută criză. Dar împotriva părerilor expri­mate de alţi critici, D’Amico, afirmă că în Italia n’a fost o criză de repertoriu, dimpotri­vă, s’au jucat 50 de autori, scriitori de talent, ale căror o­­pere, au fost şi de un înalt ni­vel artistic, şi au obţinut un fru­mos succes­­de public. Dacă fie o criză în Italia, afir­mă d. Silvio D’Amico, apoi e o criză de direcţie artistică şi de interpretare, cu o dezastruoasă repercusiune asupra produc­ţiei însăşi. N’a­vem astăzi în Italia, nici un singur director în curent cu cerinţele teatru­lui modern. Aşa încât un au­tor de talent care prezintă o bună piesă, dar nu pentru o vedetă a zilei, ci pentru un an­samblu omogen şi inteligent, nu-şi va vedea niciodată piesa reprezentată. E suficient să citesc ca exem­plu excelenta piesă a lui Mor­­selli „Belfagor”, care deşi ti­părită de doi ani, elogiată de întreaga critică şi obţinând un frumos succes de librărie, n’a putut fi încă reprezentată până astăzi. Ce să mai spu­nem de autorii străini, care re­prezentaţi chiar cu succes pe scene străine, n’au reuşit să vadă lumina rampei italiene. Numai trupa Tatyanei Pav­­lova, celebra actriţă rusă care joacă în limba italiană, a reu­­şit sa ne prezinte câteva piese de valoare. Par ce folos, că a­­ceastă trupă ca mai toate cele bune ale Italiei părăsesc ţara în lungi turnee în America ? Piesele montate în acest an de către celelalte trupe, sunt în marea lor majoritate, co­medii foarte mediocre. Piesele de valoare, înscenate, au căzut din cauza regişorilor şi a inca­pacităţii directorilor de tea­tre. Avem actori de talent, avem un public foarte bun de teatru, scrie Silvio D’Amico, dar ma­rea lacună a teatrului italian, este direcţia artistică şi lipsa de disciplină din trupe, punci­ ­antul stagnai italiene In Italia criza teatrală înseamnă criză de directori RAMPA! Premianţii concursului tre fişară al Consenativului La concursul de vioară al Conservatorului din Bucu­reşti, de la 18 iunie, d. Ladislau Boniş a luat premiul „Vioara Scheffler” şi d. Popa Anatolii, premiul „Vioara Ştirbulesc­u. D. Ladislau Boniş a fost elev al d-lii George Enacovici şi d. Popă Anatoliu al d-lui Vasile Filip. 'v --------nxo---——­ tin „Fasst“ complect Ja Bnrgtheater Pentru comemorarea lui Goethe, Burghteaterul va re­prezenta în viitoarea stagiune tragedia „Faust” într’o prelu­crare datorită lui Richard B­eer-Hofmann. Vor fi jucate­ în aceeaşi seară atât partea în­tâia cât şi partea a doua a ope­rei. Regia" a fost încredințată tot lui Richard Beer-Hofmann, iar schițele de decoruri vor fi lucrate de profesorul Alfred Roller. Concert de muzică româ­nească la Paris In seara de 29 iunie a avut loc la Paris la „Ecole Nor­male de musique” un concert de muzică românească sub pre­şed­inț­ia d-lui Dinu Cesianu. S’au executat melodii de: George Enescu, Golestan,­ Jo­ra, Mihalovici, Drăgoi, Brăi­loiu, Nottara, Kremer, Ari­­drieu și Chiriac. Teatre Mise la Până acum s’au închis la Pa­ris următoarele teatre: Th. Na­tional Populaire, Th. des Va riétés,'? Daunou, Edouard VII, Folies Wagram, Moulin de la Chanson, Piga lie. Saint Geor­ges, Trianon Lyrique, Avenue Potiniére, Theâtre’ Montpar­nasse, Th des Arts, Caricature, Cirque Medrano, Atelier, Am­bigu. T" B.oüinjiSä Piese noi la Paris Teatrele parisiene anunţă de pe acum următoarele piese pentru stagiunea Viitoarea: „Jupiter” de Henri Bern­stein la teatrul Gymnase. „Defense d’affieher” de Ste­ve Passeur, la teatrul Gym­nase. „Iudith” de Jean Giraudoux, la teatrul Pigalle. O piesă de Paul Morand la Comedia Franceză. O piesa nouă de Marcel Pag­nol, la teatrul Varietes. ■ •' 1­ ­0X0- ---------oxo--------­ Paul Morand O tragedie jucată sub cerul liter Tragedia lui Alfred Mortier „Pentesilea” creată la Odeon şi la Beziers va fi reluată a­­nul acesta pe două scene în aer liber. Va fi jucată la 9 Iulie la a­­renele de la Sa­int­es, cu d-ra Barreau şi d. Vidalen de la Co­media Franceză în rolurile Pentesilea şi Achille şi apoi la 15 August la teatrul de la Can­­terets, cu Suzanna Gomnel şi Marcel Soarez creatorul rolul lui Achille. ---——OXO---— Congresul internaţional al teatrului A doua zi de desbateri a d-nii Andre Tayet vorbind des­pre mercantilismul teatrului. D. Andre Maupray, propune © crearea unui comitet ce­nt­ral care ar funcţiona la Paris şi care are păstrat un strâns con­­tact cu comitetul de direcţie al Uniunei Francezei­., D-ra Hurst, propune ca bi­roul ei de la Londra, să servea­scă drept centru de activitate pentru societăţile din Anglia. congresului internaţional al teatrului s-a desfăşurat în ace­iaşi atmosferă de bună înţe­legere. Şedinţa de dimineaţă a fost presidată de d. Charles Delac. Conform ordinei de zi se ia în discuţie CHESTIUNEA FILMULUI SONOR D-1 Hans Geiringer declară că filmele­­ cari au o valoare reală vor pătrunde cu uşu­­­rinţă în toate ţările. , D-1 Charles Delac preşedint-­ tele asociaţiei cinematografiş-­­ tilor francezi vorbeşte despre: contingentare şi despre sincro­nizare. D-l Paul Gsell, se ocupă a­­poi de propaganda criticei ti­­­părite şi de critica prin radio­fonie în favoarea spectacolelor şi ajunge la concluzia că s-a făcut şi se face prin radio o propagandă eficace în favoarea operilor bune. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZA Şedinţa de după amiază e prezidată de artistul Arqui­­liere. D-l Adrian Gual, autor ca­­talan, vorbeşte cel dintâi şi fa­ce un istoric al teatrului cata­lan, ,ocupând­u-se apoi "de miş­carea­­ dramatică a ţarei sale. Asupra crizei teatrale emite o părere foarte circumspectă : se face prea mult teatru, spu­ne el, şase veacuri de artă tea­trală au făcut ca teatrul să-şi piardă solemnitatea nativă, şi fără solemnitate nu mai e artă. D-l Paul Blanchart, face o amplă expunere a stărei din punct de vedere estetic a tea­trului francez contimporan. Casa nu contestă că e o criză de producţie şi citează vre­o zece piese de valoare jucate în cursul acestei stagiuni. Paul Blanchart îşi mai exprimă te­merea că numeroasele strigăte de alarmă, prin presă, asupra crizei teatrului, vor face ca pu­blicul să fie desorientat. D-l Tristan Bernard se ocu­pă de câteva chestiuni în legă­tură cu teatrul, chestiuni pe care le tratează cu verva şi sen­sibilitatea lui obişnuită. D-l Henr Clerc se ocupă de chestiunea taxelor pe specta­cole în Franţa. CREAREA UNUI COMITET INTERNAŢIONAL A mai luat apoi cuvântul fiş­­I . După o serie de discuţii se votează crearea unui comitet internaţional care se va­­ întru­ni la fiecare trei luni. Chiar ţă­rile cari nu au încă Un comitet constituit, sunt rugate, să indi­ce delegaţi cari să se întrunea­scă la Paris la 15 octombrie. S’a mai admis cu acest pri­lej principiul cartei internaţio­nale. Cu prilejul primei şe­dinţe a comitetului internaţio­­nal se va stabili regulamentul acestei cărţi internaţionale Ultimul care a luat cuvântul a fost d. Finnin Gémier care a mulţumit în parte delegaţilor­ tuturor VIITORUL CONGRES S’a mai hotărît cu acest pri­lej ca viitorul congres să aibă loc la Roma. Seara a avut loc un banchet la Expoziţia Colonială.. In serile precedente,partici­panţii congresului au asistat la două spectacole: primul la Co­media Franceza unde s’a jucat „Sângele lui­ Danton” si al doi­lea la Odeon, unde s’a jucat „Tarluffe”. Tristan Bernard Emil Ludwig în Amerca Destăinuiri asupra vieţei lui Wilson •;ir Emil Ludwig '* 1 Rând pe rând celebrităţile­­ celor 14 puncte şi l­a prezei­­europene îşi fac vizita de un I lat astfel m piesă, lui, încât goare în America. După Ein-«tragedia a înduioşat pe Ifer­­stein, Chasterton, Andre Mau­­mann şi azi Milson e iubit în rois, Duhamel acum. Emil Lud­wig. Reputatul autor a lui „Na­poleon” se duce în noul conti­nent pentru a primi titlul o­­norat de doctor în litere a universităţii din Rutgers. Emi Ludwig este al treilea german căruia universitatea din Rut­gers îi conferă această înaltă dstincție. Pe de altă parte celebrul bio­graf vrea să aranjeze în mod definitiv cu „Guild Theatre reprezentarea în­­Octombrie a piesei „Versailles”, o lucrare „serioasă”, după cum o reco­mandă chiar el. Ori tocmai această seriozitate pune pe­ gânduri, pe directorul teatru­­lui, care cunoaşte gusturile pu­blicului american pentru „tea­­trul serios”.­­ Această ultimă lucrare tea­trală a lui Ludwig e o biogra­fie dramatizată a fostului pre­şedinte Wilson. Tragedia vie­­ţei marelui prezident, pretin­de Ludwig, a pornit din ura­ i­­mensă pe care i-a purtat-o Ger­mania. % *, •' ^ Celebrul biograf pretinde că a studiat cu minuţiozitatea şi obiectivitatea care’l cara­fcteri­­ză, viaţa şi sufletul autorului tot Reichul. Reporterilor care l-au inter­vievat, Emil Ludwig le-a spus că a început prin a scrie timp de 10 ani, teatru, apoi alţi 10 ani a scris biografii, iar de a­­cum încolo va alterna cele două genuri din care speră că nu va eşi niciodată. Evident, ziariştii americani s’au interesat şi de scrierea Viaţa lui Lincoln”. S’a vân­dut enorm,‘sa destăinuit Lud­wig, dar s-a raportat puţin. A­­cum e foatrte curios să vadă ce va raporta „Versailles” (Viaţa lui Wilson), în ţara dolarilor. ——■—o x „Valsul“ lui Maurice Ravel reluat de Ida Rubinstein la Paris La Opera din Paris a avut loc, zilele trecute, producţia unei noui versiuni a „Valsului”, de Maurice ■tavel, creată, acu­m­ doi ani, de Ida Rubinstein. . Actuala versiune nu mai­­este o simplă reconstituire a unei e­­poci. Fantezia maestrului francez ne-a oferit câteva teme foarte in­teresante, cu un admirabil joc de contraste.­­ Iată, de­pildă, decorul sălei de n­ită tot de lipsa de autoritate­­ festivităţi. O imagine de bogăţie a directorilor, superbă. Mişcarea personagiilor e plina de variaţie ; damele şi cavalerii, căutându-se şi evitându-se, de­semnează figuri felurite de cotil­lon. Dansatorii reproduc, cu o e­­nergie spirituală, invitaţiile la vals. In noua interpretare, — aşa cum se cuvenea, —■ a eşit în evi­denţă, personagiul masculin, Am­­phion, redat cu o frumoasă mon­tare de Vizac. Presa pariziană are cuvinte de laudă pentru această nouă ver­siune. i­ nd cor di 1000 de persiine Un cor de 1000 de negri a cântat în Madison Square din New-York arii populare. % 0 colecţii wagneriană pleacă în America O colecţie de amintiri de„ mare” valoare referitoare la Wagser e expusă actualmente la Berlin, înainte de a fi transportate în America. Piesa cea mai importantă e“ un pian construit din ordinul rege­lui Ludovic al Bavariei de Carl Bechstein şi oferit lui Wagner în 1863 cu prilejul aniversarei sale. INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE „RAMPA”, VIRAREA ZALOMIT NO. /V Asta seară se reprezintă la: TEATRE ÎNCHISE Opera Română, Teatrul Naţional, Tea­­trul Regina Maria, Teatrul Maria Ven­tura, Teatrul Mic, Teatrul Alhambra, Teatrul Majestic. ■ ‡'›*i viw TEATRUL CĂRĂBUŞ Str. Academiei orele 9 ’ ALLO... RADIO CĂRĂBUŞ Mare spectacol in 2 acte si 20 tablouri, de d-nii N. Vloldoianu şi N. Con­stan­­tinescu DISTRIBUŢIA :­­ :-J Galenistul, Stan Păpuşe, Louis XY, Johann Strauss, Contrabasistul ,­r. Tanase Principesa Melodiei, La Bella Blanca, Marea ducesă, Regina valsului,­­ Ro­mânia Lizica Petrescu Miss Baby, M­me de Pompadour, Kievskaia Sylvia, Ea­sia Apostolescu Reclama, Du Barry, Mania, întâia ţărancă, Farmecul unui vals, Ziua Cleo Dragomirescu Miss Cărăbuş, Secretara particulară, M­me Taillen, M-elle Automat, Eva Steaua din Montmartre Lulu Savu Flfita Stefania Popescu Dansatoarea, M-me de Sevigné, Floa­rea din Siraz Willy Petrescu Nedecisul îndrăgostit, Prinţul dan­­­­telelor, Tânărul mare duce, Prinţul operetelor, El Ladislau Groff Trancu-Iaşi, Bărbatul, Ministrul, Pen­sionarul Iancu, Lăutarul Cobzarul Londra, Barul automat, In Rusia de altă dată, Radio Ţara Soarelui, Poei­zîa trecutului. Radio Viena, Dunărea albastră,­ Radio Nisa, Radio Paraguay, Radio Montmartre, Radio Herăstrău, Radio România, Radio Cărăbuş. „ TEATRUL COLOS Calea Victoriei COMPANIA PITPALACUtl Direcţiunea Kann­er ■ Pizone Orele 9,. .. NIMIC NOU RE­Zi CONTUE­L BUCUREŞTI Revistă de mare spectacol Intr’uit prolog, 2 acte şi 28 tablouri DISTRIBUŢIA: Fantezia, Tangoul, Pasărea călătoare, Bănăţeanca, Revista d­na Nataliţa Pavelescu Miky Maus, Mireasa, Struţul, Amei­ricanca, Politica modernă, Opereta d-na Rosina Viquelift Ceapa, Artileria grea, Mama, Cocota, Mitocanca d­na Jeana Doljean Şcoala militară, Pitpalacul, Telefon­­ista, Magistratura, Cucu Nelly Caracioni Mămăliga, Infanteria, Monoplanul, Rebeca Mica Marinescu Plastica, Monovlanul, Cavaleria, Violettera d-na Vera Tacco Comera, Servitoarea, Soacra,, Tita Pârvulescu, Mai mare, Ginerele, Po­­povici, Boerul, George Bratianu, Gagel­a 1. Al. Kainer, Vântul, Ministrul, Trancu-Iaşi, Mi­tocanul, Herdan d. I. Pizone, Socrul, Madgearu, Driearul, Pavlică, Ovreiul, Nicoleanu d. Niculescu Buzău Argentinianul, Manechinul, Romanţa veche d. 1. Brună Comperul, Ţiganul, Politicianul, Di­­rectorul, Revellers d. Emilian­ Fantesia, Micky Maus, Americanul d W Allţi Faunul d. 1. Siomm­ ,M­iky Maus, Copilul, Cetăţeanul, Farmacistul, Revellers d. I. Giovani Servitorul, Judecătorul, Bolnavul, Cuponul d. Trestian Iorga, Uşierul, Cetăţeanul, Plutonier­­ul d. Gh. lonescu Giugariu Sandy Ruşi Profesorul, Directorul băncei, Con­tribuabilul, Vânt de primăvară, Bă­trânul Dan Dem­etrescu Speakerul, Ministrul, Un ţăran, Su­­zana, Cavalerul nopţilor, Gică M. Miliari Recitatorul, Mrs Jackie, ■ Ștefănescu, Rică,, Locotenentul Zakuskin, Sânge Vienez, Tânărul M. Stroe Dansatorul, Trică, Locotenentul Pav­lov, Vânzătorul de pasări Glodariu Ducele Serghie, Un ţăran. Contele de Luxemburg 1. Lorenz In alte roluri, sunt : Tantza Doro­neanu, Paula Georgescu, Roşica Câm­­peanu, Marioara şi Rica Martinescu, Didi Georgescu, Marieta Bădilă şi d­nii Jean Acgelescu, R. Johan, Burcus, Cio­­călteu. Dansuri şi atracţiuni, cu Telma Ed­­­wardts, Zoula de Boneza şi Trio Blut Flaches. .. | Balet de 80 Cărăbuş - Girls. fr .|Direcţie de scenă: d. C. Tănase. : J Conducerea muzicală : d. Ben Hor­­ris. SCENELE, Tatr­ele balconului. Radio Bucureşti, Ora copiilor. Ascensiunea melodiei. Casa cu trei etaje. Radio Chicago, Ra­dio Stambul, Bugetul românesc. Radio­­ Veneţia. Gondola dragostei. Radio Pa­­­ris. Bibelourile de Sevres, Radio Direcţia de scenăd. Kanner. :­­,^ Balet 40 Girls. Conducerea muzicală: C. Vermont.­­ SCENELE . ’ Cu ce se poate cuceri publicul, Jan­t goul .Înscenat, In noaptea nunţei, R­e­­vizuirea averilor. Viaţa la păsări, Fau­nul şi nimfa, Baletul aviaţiei, Telefoa­­nele automate. Galantarul «vanechi nelor, Adulterul, Chapilni^aa, Reveli­­ers, Ora veche si ora noirfa. l°tl­ ­ TEATRUL NOTH T Calea VăcCueşti-, , Orele 9| | In fiecare s­earâ CHIBITUL CU losif Bulov şi Liub Kadison Spectacolele Capitalei ZILELE Teatrul Ventura Teatrul Cărăbuş Teatru/ Co/os Luni Marţi/­­ Miercuri Allo Radio Cărăbuş! N/m/c troni pe frontu/ Bucureşti Joi Allo Radio Cărăbuş! N/mic nou pe frontu/ Bucureşti Vineri Allo Radio Cărăbuşi Nimic nou pe frontul Bucureşti Sâmb­ătă Allo Radio Cărăbuş­i Nimic nou pe frontul Bucureşti Du­minică ! Allo Radio' JiCărăbuşi Nimic nou pe frontul Bucureşt! T­eatrul Nou , Chibiţul Teatr Naţion­alî&UT tiofinal Chibiţul Chibiţul Chibiţul Chibiţul Procesul intelectualiisr­itan­cci Roma. 4. Procesul intelectuali­lor afiliaţi la societatea „Justiţie şi Libertate” va începe zilele aces­tea la Roma. S­e ştie să şefii aces­tei organizaţii, d-nii Bauer şi Rossi ,au fost judecaţi de curând. Doi dintre inculpaţi, Fancelli, şi Tiaquandi, sunt funcţionari, celălalt, Pintus, este avocat. Fancelli era reprezentantul la Roma al grupului „Justiţie şi Li­bertate” şi era membru al comi­tetului de acţiune din Sardinia, iar Traquandi la Florenţa. Câteşi trei sunt acuzaţi de a fi încercat să provoace în Italia o­­ insurecţiune şi războiul civil. 'y' - -------exo------­ O nouă piesă de Andre Opere literare române traduse la limba italiană In colecţia de scriitori români a editurei Carabba din Lanciano a apărut un volum cuprinzând dramele d-lui prim ministru N. Iorga :­­„Fiul cel pierdut” şi „Fa­­talitate”, în traducerea d-rei NeL­la­­Collini, romanul păr. Agârbi­­ceanu (Stana), în traducerea stu­dentei­ Vera Mollaroli şi cu pre­faţa scriitorului Leonardo Kos­ciomski , şi volumul lui C. Ne­­gruzzi „Alexandru Lăpuşneanu’ în traducerea şi cu un studiu in­­troductiv al studentei Maria Bul­­cioiu. ■. Sub tipar se află­­ romanul d’-lui M. Sadoveanu „Venea o moară pe Siret”, în traducerea studentei Lu­cia Santangelo şi cu prefaţa scrii­torului G. B. Angioletti. Acest ro­man va apare în editura „Novis­­în colecţia de scriitori Jo­sima Noua piesă a lui Andre Paul! ................. Antoine autorul „Duşmancei” mitui, îngrijită de d. prof. Clau­ I se va numi „La Prochaine”. I din Isanescu.

Next