Rampa, iulie 1931 (Anul 16, nr. 4031-4056)
1931-07-01 / nr. 4031
De pe scena Intre politică şi literatură Nepoftitul Bemard Shaw... invitat la Chequers Întreaga noastră presă, ca şi cea mondială, a consacrat de curând latpgi articole întrevederei de la Chequers, dintre Mac Donald şi Henderson, cu delegaţii germani Brüning şi Curtius, cu ocazia negocierii asupra reparaţiilor şi dezarmamentului. Aceste gravepreocupări de ordin politic, s-au terminat printr'un episod — ca să zicem aşa rar literar, care pasionează în momentul de faţă cercurile politice şi literare, mai mult chiar decât însăşi problema politică. La ultimul lunch, care a avut loc la Chequers, după încheerea lucrărilor, oaspeţii au fost foarte intrigaţi că Sir Tom Shaw, ministrul de război, întârzia să vie. Pe când oaspeţii erau foarte intrigaţi de această neprotocolară întârziere, şi se pregăteau tocmai să renunţe de a mai aştepta pe ministrul de război, deodată, îşi face intrarea în sală d-na şi d-l Bernard Shaw, celebrul dramaturg. Deşi surpriză n'a fost mică, totuşi oaspetele a fost pimit cu toate onorurile, fără ca bineînţeles, nici cel mai mic comentariu să aibă loc în faţa lui. După plecarea lui Shaw, şi în zilele următoare, cele mai vii conjecturi, s-au făcut în jurul acestei invitaţiuni şi în jurul lipsei ministrului de război. Nu se ştia dăcă a fost o eroare. Se ştia precis că primul ministru Mac Donald telefonase secretarei sale : „Fă te rog o invitaţie pentru d-l Shaw, la lunchul de azi de la Chequers“. Dacă d-l Mac Donald a avut intenţia să-l invite pe ilustrul dramaturg irlandez, ori pe ministrul său de război, sau dacă secretara auzind numele de Shaw, şi-a închipuit că nu poate fi vorba de altcineva, decât de marele scriitor, asta nu se mai ştie. Un jurnalist decis să facă lumină în această controversată afacere, s‘a dus să-l vadă pe spiritualul autor al „Căruţei cu mere“ şi să-l roage să edifice opinia pu Bemnard Shaw y , , pu blică literaro-politică, asupra quiproqoului. Răspunsul lui Bemnard Shaw, n‘a lămurit nimic. In schimb însă, a , dat şi mai mult de gândit, celor pasionaţi de această încurcătură.,,Prin prezenţa mea, la lunchul de la Chequers, excelenţii ca Theni de Stat germani, au avut prilejul să mă cunoască. Cred că a prezentat mai,mare interes pentru ei, faptul de a mă întâlni pe mine,, decât pe excelentul nostru ministru de război. Dacă cu această vizită a lor în Anglia în afară de ocazia de a mă cunoaşte pe mine au avut şi pe aceia de a discuta asupra interminabilelor chestiuni ale reparaţiilor şi, diszarmanentului, aceasta din urmă, e un fapt cu totul secundar şi de mai mică importanță“. Se pare că Bernard Shaw a avut dreptate. Suzi Vernon câştigă premiul de eleganţă pariziană incea oară s’a dispu- t CONCUREr lu a cincea anul acesta la Paris marele premiu de eleganţă 1931, la Grand Palais, sub auspiciile lui „Le Journal” şi în prezenţa ministrului Artelor. E un concurs în care partea comercială este exclusă şi în care primează interesul artistic al modei considerate ca o artă. La acest concurs nu participă manechinele caselor de modă ci numai actriţe. Comisiumea a fost compusă din Andre de Tonquieres, Maurice de Valezze, Petche subsecretar de stat, Maharadjajul de Kapurtala, profesorul Voronoff şi Paul Chabas preşedintele Salonului de pictură. D-l Maurice de Valezze a rostit o nouă cuvântare de bună venire adresată concurentelor. Suzanne Risle a apărut într o rochie de crepe marocain alb cu vison, Marie Costea, cu o pălărie neagră, Mary Glory în roz, Regina. Barry în mousseline műve. Emmy Vick, dansatoare de la Scala din Milano, a interpretat și două dansuri de stil. Celelalte concurente au fost Moussia, Marcelle Fontainges, Mona Paiva, Magnn, Varna, Diana, a procedat apoi la despuierea urnelor. Cu o mare majoritate peste trei sute de voturi, premiul de eleganță 1931 a fost decernat actriței de cinematograf Suzy Vernon, îmbrăcată într’o „jaquette en peau d’ange blanc, garnie de renard argente sur robe de satin noir et coiffée d’un chapeau danne noire très. Vie Parisienne 1867”. SnCultEngele Odată cu venirea verei, în toate părţile lumei, se închee bilanţuri asupra terminatei stagiuni şi pretutindeni se fac aceleaşi constatări : criză... criză. In ultimul număr al revistei „Nuova Antologia”, d. Silvio d’Amico, unul din cei mai iluştri critici italieni, publică un bilanţ critic, asupra trecutei stagiuni, teatrale în Italia. Ca pretutindeni, teatrul italian, constată d’Amico, a trecut printr’o extrem de acută criză. Dar împotriva părerilor exprimate de alţi critici, D’Amico, afirmă că în Italia n’a fost o criză de repertoriu, dimpotrivă, s’au jucat 50 de autori, scriitori de talent, ale căror opere, au fost şi de un înalt nivel artistic, şi au obţinut un frumos succesde public. Dacă fie o criză în Italia, afirmă d. Silvio D’Amico, apoi e o criză de direcţie artistică şi de interpretare, cu o dezastruoasă repercusiune asupra producţiei însăşi. N’avem astăzi în Italia, nici un singur director în curent cu cerinţele teatrului modern. Aşa încât un autor de talent care prezintă o bună piesă, dar nu pentru o vedetă a zilei, ci pentru un ansamblu omogen şi inteligent, nu-şi va vedea niciodată piesa reprezentată. E suficient să citesc ca exemplu excelenta piesă a lui Morselli „Belfagor”, care deşi tipărită de doi ani, elogiată de întreaga critică şi obţinând un frumos succes de librărie, n’a putut fi încă reprezentată până astăzi. Ce să mai spunem de autorii străini, care reprezentaţi chiar cu succes pe scene străine, n’au reuşit să vadă lumina rampei italiene. Numai trupa Tatyanei Pavlova, celebra actriţă rusă care joacă în limba italiană, a reuşit sa ne prezinte câteva piese de valoare. Par ce folos, că această trupă ca mai toate cele bune ale Italiei părăsesc ţara în lungi turnee în America ? Piesele montate în acest an de către celelalte trupe, sunt în marea lor majoritate, comedii foarte mediocre. Piesele de valoare, înscenate, au căzut din cauza regişorilor şi a incapacităţii directorilor de teatre. Avem actori de talent, avem un public foarte bun de teatru, scrie Silvio D’Amico, dar marea lacună a teatrului italian, este direcţia artistică şi lipsa de disciplină din trupe, punci antul stagnai italiene In Italia criza teatrală înseamnă criză de directori RAMPA! Premianţii concursului tre fişară al Consenativului La concursul de vioară al Conservatorului din Bucureşti, de la 18 iunie, d. Ladislau Boniş a luat premiul „Vioara Scheffler” şi d. Popa Anatolii, premiul „Vioara Ştirbulescu. D. Ladislau Boniş a fost elev al d-lii George Enacovici şi d. Popă Anatoliu al d-lui Vasile Filip. 'v --------nxo---—— tin „Fasst“ complect Ja Bnrgtheater Pentru comemorarea lui Goethe, Burghteaterul va reprezenta în viitoarea stagiune tragedia „Faust” într’o prelucrare datorită lui Richard Beer-Hofmann. Vor fi jucate în aceeaşi seară atât partea întâia cât şi partea a doua a operei. Regia" a fost încredințată tot lui Richard Beer-Hofmann, iar schițele de decoruri vor fi lucrate de profesorul Alfred Roller. Concert de muzică românească la Paris In seara de 29 iunie a avut loc la Paris la „Ecole Normale de musique” un concert de muzică românească sub preşedinția d-lui Dinu Cesianu. S’au executat melodii de: George Enescu, Golestan, Jora, Mihalovici, Drăgoi, Brăiloiu, Nottara, Kremer, Aridrieu și Chiriac. Teatre Mise la Până acum s’au închis la Paris următoarele teatre: Th. National Populaire, Th. des Va riétés,'? Daunou, Edouard VII, Folies Wagram, Moulin de la Chanson, Piga lie. Saint Georges, Trianon Lyrique, Avenue Potiniére, Theâtre’ Montparnasse, Th des Arts, Caricature, Cirque Medrano, Atelier, Ambigu. T" B.oüinjiSä Piese noi la Paris Teatrele parisiene anunţă de pe acum următoarele piese pentru stagiunea Viitoarea: „Jupiter” de Henri Bernstein la teatrul Gymnase. „Defense d’affieher” de Steve Passeur, la teatrul Gymnase. „Iudith” de Jean Giraudoux, la teatrul Pigalle. O piesă de Paul Morand la Comedia Franceză. O piesa nouă de Marcel Pagnol, la teatrul Varietes. ■ •' 1 0X0- ---------oxo-------- Paul Morand O tragedie jucată sub cerul liter Tragedia lui Alfred Mortier „Pentesilea” creată la Odeon şi la Beziers va fi reluată anul acesta pe două scene în aer liber. Va fi jucată la 9 Iulie la arenele de la Saintes, cu d-ra Barreau şi d. Vidalen de la Comedia Franceză în rolurile Pentesilea şi Achille şi apoi la 15 August la teatrul de la Canterets, cu Suzanna Gomnel şi Marcel Soarez creatorul rolul lui Achille. ---——OXO---— Congresul internaţional al teatrului A doua zi de desbateri a d-nii Andre Tayet vorbind despre mercantilismul teatrului. D. Andre Maupray, propune © crearea unui comitet central care ar funcţiona la Paris şi care are păstrat un strâns contact cu comitetul de direcţie al Uniunei Francezei., D-ra Hurst, propune ca biroul ei de la Londra, să servească drept centru de activitate pentru societăţile din Anglia. congresului internaţional al teatrului s-a desfăşurat în aceiaşi atmosferă de bună înţelegere. Şedinţa de dimineaţă a fost presidată de d. Charles Delac. Conform ordinei de zi se ia în discuţie CHESTIUNEA FILMULUI SONOR D-1 Hans Geiringer declară că filmele cari au o valoare reală vor pătrunde cu uşurinţă în toate ţările. , D-1 Charles Delac preşedint- tele asociaţiei cinematografiş- tilor francezi vorbeşte despre: contingentare şi despre sincronizare. D-l Paul Gsell, se ocupă apoi de propaganda criticei tipărite şi de critica prin radiofonie în favoarea spectacolelor şi ajunge la concluzia că s-a făcut şi se face prin radio o propagandă eficace în favoarea operilor bune. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZA Şedinţa de după amiază e prezidată de artistul Arquiliere. D-l Adrian Gual, autor catalan, vorbeşte cel dintâi şi face un istoric al teatrului catalan, ,ocupându-se apoi "de mişcarea dramatică a ţarei sale. Asupra crizei teatrale emite o părere foarte circumspectă : se face prea mult teatru, spune el, şase veacuri de artă teatrală au făcut ca teatrul să-şi piardă solemnitatea nativă, şi fără solemnitate nu mai e artă. D-l Paul Blanchart, face o amplă expunere a stărei din punct de vedere estetic a teatrului francez contimporan. Casa nu contestă că e o criză de producţie şi citează vreo zece piese de valoare jucate în cursul acestei stagiuni. Paul Blanchart îşi mai exprimă temerea că numeroasele strigăte de alarmă, prin presă, asupra crizei teatrului, vor face ca publicul să fie desorientat. D-l Tristan Bernard se ocupă de câteva chestiuni în legătură cu teatrul, chestiuni pe care le tratează cu verva şi sensibilitatea lui obişnuită. D-l Henr Clerc se ocupă de chestiunea taxelor pe spectacole în Franţa. CREAREA UNUI COMITET INTERNAŢIONAL A mai luat apoi cuvântul fişI . După o serie de discuţii se votează crearea unui comitet internaţional care se va întruni la fiecare trei luni. Chiar ţările cari nu au încă Un comitet constituit, sunt rugate, să indice delegaţi cari să se întrunească la Paris la 15 octombrie. S’a mai admis cu acest prilej principiul cartei internaţionale. Cu prilejul primei şedinţe a comitetului internaţional se va stabili regulamentul acestei cărţi internaţionale Ultimul care a luat cuvântul a fost d. Finnin Gémier care a mulţumit în parte delegaţilor tuturor VIITORUL CONGRES S’a mai hotărît cu acest prilej ca viitorul congres să aibă loc la Roma. Seara a avut loc un banchet la Expoziţia Colonială.. In serile precedente,participanţii congresului au asistat la două spectacole: primul la Comedia Franceza unde s’a jucat „Sângele lui Danton” si al doilea la Odeon, unde s’a jucat „Tarluffe”. Tristan Bernard Emil Ludwig în Amerca Destăinuiri asupra vieţei lui Wilson •;ir Emil Ludwig '* 1 Rând pe rând celebrităţile celor 14 puncte şi la prezeieuropene îşi fac vizita de un I lat astfel m piesă, lui, încât goare în America. După Ein-«tragedia a înduioşat pe Iferstein, Chasterton, Andre Maumann şi azi Milson e iubit în rois, Duhamel acum. Emil Ludwig. Reputatul autor a lui „Napoleon” se duce în noul continent pentru a primi titlul onorat de doctor în litere a universităţii din Rutgers. Emi Ludwig este al treilea german căruia universitatea din Rutgers îi conferă această înaltă dstincție. Pe de altă parte celebrul biograf vrea să aranjeze în mod definitiv cu „Guild Theatre reprezentarea înOctombrie a piesei „Versailles”, o lucrare „serioasă”, după cum o recomandă chiar el. Ori tocmai această seriozitate pune pe gânduri, pe directorul teatrului, care cunoaşte gusturile publicului american pentru „teatrul serios”. Această ultimă lucrare teatrală a lui Ludwig e o biografie dramatizată a fostului preşedinte Wilson. Tragedia vieţei marelui prezident, pretinde Ludwig, a pornit din ura imensă pe care i-a purtat-o Germania. % *, •' ^ Celebrul biograf pretinde că a studiat cu minuţiozitatea şi obiectivitatea care’l carafcteriză, viaţa şi sufletul autorului tot Reichul. Reporterilor care l-au intervievat, Emil Ludwig le-a spus că a început prin a scrie timp de 10 ani, teatru, apoi alţi 10 ani a scris biografii, iar de acum încolo va alterna cele două genuri din care speră că nu va eşi niciodată. Evident, ziariştii americani s’au interesat şi de scrierea Viaţa lui Lincoln”. S’a vândut enorm,‘sa destăinuit Ludwig, dar s-a raportat puţin. Acum e foatrte curios să vadă ce va raporta „Versailles” (Viaţa lui Wilson), în ţara dolarilor. ——■—o x „Valsul“ lui Maurice Ravel reluat de Ida Rubinstein la Paris La Opera din Paris a avut loc, zilele trecute, producţia unei noui versiuni a „Valsului”, de Maurice ■tavel, creată, acum doi ani, de Ida Rubinstein. . Actuala versiune nu maieste o simplă reconstituire a unei epoci. Fantezia maestrului francez ne-a oferit câteva teme foarte interesante, cu un admirabil joc de contraste. Iată, depildă, decorul sălei de nită tot de lipsa de autoritate festivităţi. O imagine de bogăţie a directorilor, superbă. Mişcarea personagiilor e plina de variaţie ; damele şi cavalerii, căutându-se şi evitându-se, desemnează figuri felurite de cotillon. Dansatorii reproduc, cu o energie spirituală, invitaţiile la vals. In noua interpretare, — aşa cum se cuvenea, —■ a eşit în evidenţă, personagiul masculin, Amphion, redat cu o frumoasă montare de Vizac. Presa pariziană are cuvinte de laudă pentru această nouă versiune. i nd cor di 1000 de persiine Un cor de 1000 de negri a cântat în Madison Square din New-York arii populare. % 0 colecţii wagneriană pleacă în America O colecţie de amintiri de„ mare” valoare referitoare la Wagser e expusă actualmente la Berlin, înainte de a fi transportate în America. Piesa cea mai importantă e“ un pian construit din ordinul regelui Ludovic al Bavariei de Carl Bechstein şi oferit lui Wagner în 1863 cu prilejul aniversarei sale. INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE „RAMPA”, VIRAREA ZALOMIT NO. /V Asta seară se reprezintă la: TEATRE ÎNCHISE Opera Română, Teatrul Naţional, Teatrul Regina Maria, Teatrul Maria Ventura, Teatrul Mic, Teatrul Alhambra, Teatrul Majestic. ■ ‡'›*i viw TEATRUL CĂRĂBUŞ Str. Academiei orele 9 ’ ALLO... RADIO CĂRĂBUŞ Mare spectacol in 2 acte si 20 tablouri, de d-nii N. Vloldoianu şi N. Constantinescu DISTRIBUŢIA : :-J Galenistul, Stan Păpuşe, Louis XY, Johann Strauss, Contrabasistul ,r. Tanase Principesa Melodiei, La Bella Blanca, Marea ducesă, Regina valsului, România Lizica Petrescu Miss Baby, Mme de Pompadour, Kievskaia Sylvia, Easia Apostolescu Reclama, Du Barry, Mania, întâia ţărancă, Farmecul unui vals, Ziua Cleo Dragomirescu Miss Cărăbuş, Secretara particulară, Mme Taillen, M-elle Automat, Eva Steaua din Montmartre Lulu Savu Flfita Stefania Popescu Dansatoarea, M-me de Sevigné, Floarea din Siraz Willy Petrescu Nedecisul îndrăgostit, Prinţul dantelelor, Tânărul mare duce, Prinţul operetelor, El Ladislau Groff Trancu-Iaşi, Bărbatul, Ministrul, Pensionarul Iancu, Lăutarul Cobzarul Londra, Barul automat, In Rusia de altă dată, Radio Ţara Soarelui, Poeizîa trecutului. Radio Viena, Dunărea albastră, Radio Nisa, Radio Paraguay, Radio Montmartre, Radio Herăstrău, Radio România, Radio Cărăbuş. „ TEATRUL COLOS Calea Victoriei COMPANIA PITPALACUtl Direcţiunea Kanner ■ Pizone Orele 9,. .. NIMIC NOU REZi CONTUEL BUCUREŞTI Revistă de mare spectacol Intr’uit prolog, 2 acte şi 28 tablouri DISTRIBUŢIA: Fantezia, Tangoul, Pasărea călătoare, Bănăţeanca, Revista dna Nataliţa Pavelescu Miky Maus, Mireasa, Struţul, Ameiricanca, Politica modernă, Opereta d-na Rosina Viquelift Ceapa, Artileria grea, Mama, Cocota, Mitocanca dna Jeana Doljean Şcoala militară, Pitpalacul, Telefonista, Magistratura, Cucu Nelly Caracioni Mămăliga, Infanteria, Monoplanul, Rebeca Mica Marinescu Plastica, Monovlanul, Cavaleria, Violettera d-na Vera Tacco Comera, Servitoarea, Soacra,, Tita Pârvulescu, Mai mare, Ginerele, Popovici, Boerul, George Bratianu, Gagela 1. Al. Kainer, Vântul, Ministrul, Trancu-Iaşi, Mitocanul, Herdan d. I. Pizone, Socrul, Madgearu, Driearul, Pavlică, Ovreiul, Nicoleanu d. Niculescu Buzău Argentinianul, Manechinul, Romanţa veche d. 1. Brună Comperul, Ţiganul, Politicianul, Directorul, Revellers d. Emilian Fantesia, Micky Maus, Americanul d W Allţi Faunul d. 1. Siomm ,Miky Maus, Copilul, Cetăţeanul, Farmacistul, Revellers d. I. Giovani Servitorul, Judecătorul, Bolnavul, Cuponul d. Trestian Iorga, Uşierul, Cetăţeanul, Plutonierul d. Gh. lonescu Giugariu Sandy Ruşi Profesorul, Directorul băncei, Contribuabilul, Vânt de primăvară, Bătrânul Dan Demetrescu Speakerul, Ministrul, Un ţăran, Suzana, Cavalerul nopţilor, Gică M. Miliari Recitatorul, Mrs Jackie, ■ Ștefănescu, Rică,, Locotenentul Zakuskin, Sânge Vienez, Tânărul M. Stroe Dansatorul, Trică, Locotenentul Pavlov, Vânzătorul de pasări Glodariu Ducele Serghie, Un ţăran. Contele de Luxemburg 1. Lorenz In alte roluri, sunt : Tantza Doroneanu, Paula Georgescu, Roşica Câmpeanu, Marioara şi Rica Martinescu, Didi Georgescu, Marieta Bădilă şi dnii Jean Acgelescu, R. Johan, Burcus, Ciocălteu. Dansuri şi atracţiuni, cu Telma Edwardts, Zoula de Boneza şi Trio Blut Flaches. .. | Balet de 80 Cărăbuş - Girls. fr .|Direcţie de scenă: d. C. Tănase. : J Conducerea muzicală : d. Ben Horris. SCENELE, Tatrele balconului. Radio Bucureşti, Ora copiilor. Ascensiunea melodiei. Casa cu trei etaje. Radio Chicago, Radio Stambul, Bugetul românesc. Radio Veneţia. Gondola dragostei. Radio Paris. Bibelourile de Sevres, Radio Direcţia de scenăd. Kanner. :,^ Balet 40 Girls. Conducerea muzicală: C. Vermont. SCENELE . ’ Cu ce se poate cuceri publicul, Jant goul .Înscenat, In noaptea nunţei, Revizuirea averilor. Viaţa la păsări, Faunul şi nimfa, Baletul aviaţiei, Telefoanele automate. Galantarul «vanechi nelor, Adulterul, Chapilni^aa, Reveliers, Ora veche si ora noirfa. l°tl TEATRUL NOTH T Calea VăcCueşti-, , Orele 9| | In fiecare searâ CHIBITUL CU losif Bulov şi Liub Kadison Spectacolele Capitalei ZILELE Teatrul Ventura Teatrul Cărăbuş Teatru/ Co/os Luni Marţi/ Miercuri Allo Radio Cărăbuş! N/m/c troni pe frontu/ Bucureşti Joi Allo Radio Cărăbuş! N/mic nou pe frontu/ Bucureşti Vineri Allo Radio Cărăbuşi Nimic nou pe frontul Bucureşti Sâmbătă Allo Radio Cărăbuşi Nimic nou pe frontul Bucureşti Duminică ! Allo Radio' JiCărăbuşi Nimic nou pe frontul Bucureşt! Teatrul Nou , Chibiţul Teatr Naţionalî&UT tiofinal Chibiţul Chibiţul Chibiţul Chibiţul Procesul intelectualiisritancci Roma. 4. Procesul intelectualilor afiliaţi la societatea „Justiţie şi Libertate” va începe zilele acestea la Roma. Se ştie să şefii acestei organizaţii, d-nii Bauer şi Rossi ,au fost judecaţi de curând. Doi dintre inculpaţi, Fancelli, şi Tiaquandi, sunt funcţionari, celălalt, Pintus, este avocat. Fancelli era reprezentantul la Roma al grupului „Justiţie şi Libertate” şi era membru al comitetului de acţiune din Sardinia, iar Traquandi la Florenţa. Câteşi trei sunt acuzaţi de a fi încercat să provoace în Italia o insurecţiune şi războiul civil. 'y' - -------exo------ O nouă piesă de Andre Opere literare române traduse la limba italiană In colecţia de scriitori români a editurei Carabba din Lanciano a apărut un volum cuprinzând dramele d-lui prim ministru N. Iorga :„Fiul cel pierdut” şi „Fatalitate”, în traducerea d-rei NeLlaCollini, romanul păr. Agârbiceanu (Stana), în traducerea studentei Vera Mollaroli şi cu prefaţa scriitorului Leonardo Kosciomski , şi volumul lui C. Negruzzi „Alexandru Lăpuşneanu’ în traducerea şi cu un studiu introductiv al studentei Maria Bulcioiu. ■. Sub tipar se află romanul d’-lui M. Sadoveanu „Venea o moară pe Siret”, în traducerea studentei Lucia Santangelo şi cu prefaţa scriitorului G. B. Angioletti. Acest roman va apare în editura „Novisîn colecţia de scriitori Josima Noua piesă a lui Andre Paul! ................. Antoine autorul „Duşmancei” mitui, îngrijită de d. prof. Clau I se va numi „La Prochaine”. I din Isanescu.