Rampa, iulie 1931 (Anul 16, nr. 4031-4056)

1931-07-22 / nr. 4048

mm In numărul nostru de Dum’, nică, într’un articol înregis­trând finala inter-zone a Cu­pei Davis, între Statele-Unite și Anglia, terminam astfel: „ ...indicăm, mai puțin în ba­­za Uniilor ce există până azi­ și mai mult în baza consideratiu­­nilor noastre, o victorie cu 3—2 a Angliei.” Pronosticul nostru a părut temerar. Mulţi l-au considerat chiar o aberaţie. Dar iată că telegramele ne aduc ştirea că Anglia a învins America cu 3—2 ! Rezultatele sunt : Austin (Anglia) Kate Sidney Wood (America) 2—6, 6—6, 8—6, 7—5 ; Franck Schields (America) dispune de Perry (Angla) cu 10—8, 6-4, 6—2 ; Lott-Van Ryn (America) în­ving pe Perry-Hughes (Anglia) cu 6—1, 6—3, 4—6, 6—3 ; Perry - Sidney Wood 6—4, 8—10,­­6—5, 6—3 ; Austin - Sehields 8—6, 6—3, 7-5. Prima întâlnire a fost între Austin şi Wood, amândoi în­zestraţi cu un revers formida­bil, în special americanul, care în acest compartiment, afirmă Peste 10.000 de persoane s-au eplasat, Duminică dimineaţa, la Velodrom, pentru a asista la ma­­tchul de motociclism dintre Ro­mânia şi Bulgaria, organizat de ziarul „Dimineaţa . Afluenţa aceasta extraordinară dovedeşte că sportul mecanic a prins un mare avânt şi că, în cu­rând, vom putea proceda la îm­bunătăţiri mai serioase ale Ve­lodromului care să-l ridice la ni­velul velodromurilor din Apus. Victoria a revenit, cu mare u­­şurinţă excelentului Marin Mo­­raru, care a parcurs distanţa de 52 kilometri — 50 de ture, — în 38 minute şi 43 secunde, cu o medie orară de 85 km. 233 m., perfor­manţă care, dată fiind starea pis­tei, e deosebit de meritorie. După el, — la 200 metri, — a urmat bulgarul Milko Kleiner şi al treilea, la câteva sute de me­tri, s-a clasat Ştefan Bonciulescu. Cursa nu a fost prea interesan­tă, din cauza covârşitoarei supe­riorităţi pe care a arătat-o Mo­­raru. Ştefan Bonciulescu porneşte în trombă şi trece întâiul linia de sosire în primele două ture. Moraru se apropie de leader şi la turnantă îl depăşeşte. In acest moment cursa era ter­minata. Morarul s’a mulţumit să-şi mea competenţele, îl întrece chiar şi pe Tilden. Wood ia primul set cu 6—2, Austin mulţumindu-se să-şi studieze adversarul. Englezul, într’o formă minunată, câştigă în alb setul următor ş’ la lup­­tă, 8—6, pe cel de al treilea. Ultimul set a fost de o fru­museţe rară. Austin a condus cu 5—1 și 30—15. Americanul, cu o tenacitate extraordinară, a remontat la 5—5. Pentru set s’a dat o luptă disperată şi ,,Bunny” a reuşit cele două puncte ale victoriei. Intre Schilds și Perry s’a disputat un prim set palpitant. Englezul conducea cu 5—1 dar, nervos, a comis numeroase greşeli cari au permis ameri­canului să recupereze şi să-şi adjudece setul. Asupra ultimelor două par­tide ne lipsesc, în momentul când închidem ediţia, detalii. In urma acestei victorii, — în care, singuri, din întreaga pre­să, am­ crezut, — Anglia va în­tâlni, Vineri, Sâmbătă şi Dumi­nică, la Paris, Franţa, în finala Cupei Davis. In numerile noastre viitoare vom publica pe larg, desfigu­rarea matchurilor dintre An­glia—Statele Unite, ţină avantajul, — câştigând enorm la viraje, — iar Bonciulescu a reuşit să piardă locul al doilea, încetinând viteza la turnante. Astfel că bulgarul Klemer a cucerit locul II, fără a pune în di­ficultate pe Moraru. Celălalt bulgar, Sokoloff, a a­­bandonat după al cincilea tur, de­­fectuându-i-se maşina. învingătorul a fost frenetic a­­plaudat. In cursele de bicicletă, repre­zentanţii viforului Dacia, au trium­­fat pe toată linia. Cupa Davis Anglia -- America 1-2 Rezultatul in imita proaostiei­nui austru Moto­c­clism Romanian învins Bulgaria Un mare succes al sportului mecanic Rampa Sport ^ermmsdréeMsria PREZINTA ONORATEI CLIENTELE ULTI­MA SA CREATI Uh Etr dbudre^ria NE BRIOCHE EXCUISE HEROAN 30 LEI ! Carpa noul M­ihail Eminescu: GEDICHTE (Traducere germană de N. N. Potez — Tipo Socec & Co. 1951) Al. Daniel, J. Bettelheim, F. Ber­­gamenter, Kurt Netzer, Adrian Forgaci, V. Teconţia, l eopold Kosch, Maximilian W., Schroff, Albert Flachs. Am citit aceste traduceri com­­parându-le şi am constatat că li­nul din cei mai buni traducători este dr. N. N. Botez. Fin­nescu în nemţeşte ! Fiu sufletesc al ltera­­turei germane, bunul traducător al lui Schiller, Kant ori Lenau, redat urmaşilor lor ! Cartea d-lui Botez e un mic te­zaur literar. Cu „Luceafărul”, culmea clasică care trezeşte la viaţă geniul neamului românesc, d. Botez a izbutit să umple abisul ce separă geniul limbei române de cea germană. Traducătorul nostru a aruncat o punte — între noi şi germani — şi a redat infinitele armone ale artei lui Eminescu. A atacat cu mult talent greutăţile metrului eminescian. Şi e clar că versurile aşa cum sunt traduse de d-l Botez ne dau chiar mai mult înţeles decât cele originale, căci limba germană n.Kphe Rudow. C. Neuschotz. N.mai bogată decât cea română, şi Când a apărut poezia „Lucea­fărul” în revista „Viaţa Româ­nească“ am fost întrebat de foarte mulţi cititori, cine e admirabilul traducător N. N. Botez. Le răs­pund pe scurt: are 40 ani, a fost elev al liceului Internat, a petre­cut doi ani la Heidelberg şi Göt­tingen. E profesor de fizică la li­ceul din Bacău. La „Luceafărul” lucrează din 1913. Are în manus­cris — din 1916 — ,,Cyrano de Bergerac” de Rostand. Publicul românesc va saluta cu bucurie această operă — 25 poezii lirice, filozofice şi sociale— a puternicului traducător în ger­mană al versurilor lui Eminescu. „Rob al literaturii germane“ a fost numit nemuritorul bard, şi revanşa a venit! Marele poet a tradus din c® în ce mai mult de meşterii limbei lui Goethe. Pe biroul meu de lucru gă­sesc traduceri din nemţeşte ale versurilor nemuritorului Emines­cu de: Carmen Sylva, Mite E­rem­nitz, Dr. Johanna Minckwitz, Em. Grigorovitza, Dr. A. Franken, S. într’o jumătate de veac a tot e­­voluat, aşa că ele sunt tălmăcite cu mai mult belşug. Natura trecătoare cu umbrele ei slăvite de Eminescu a mai îm­­podobit-o d-l Botez. Acolo unde traducătorul nostru a găsit ceva „antic” el dă expresie unor idei moderne. In unele traduceri întâlnim o atmosferă romantică, e vorba doar de geniul Emin­scu, cântăreţul li­ric al iubirei, cu nesfârşitele ei fe­riciri visate şi chinuri îndurerate! Eminescu dispreţueşte prezen­tul, îl blestemă ca un profet bi­blic, îşi întoarce privirile spre tre­cut cu patima aprinsă din cauză că multe rele are realitatea ! D. N. N. Botez nu s’a servit şi nu e influenţat de nici un tradu­cător. Aproape că n’a citit pe pre­decesorii lui în tălmăcire . Un exemplu din „Somnoroasele Pă­sărele”. La Schroff ! Wöglein schläfrig sich versammelt Bei den Nestern, laubbedacht; Bergen sich in Baumes Zweigen Gute Nacht ! La Albert Flachs r Müde Voglein, gross und Mein, Suchen einzeln auf ihr Nest, Bergen sich im. stdlen Haim Schlafet fest - RAMPA Caută corespondenţi întrepizi şi spirituali în toate STAŢIUNILE CLIMATERICE pentru cronici de vilegiatură şi anchete. RAMPA Rezu­tate și Ga­li­le Dimmed In grădina cinematografului „Rahova“, a avut loc, Duminică după amiază, o gală de box orga­nizată de clubul „Turda“, obţi­­nându-se următoarele rezultate : Gheorghe Dumitrescu (Turda) bate la puncte pe Rădulescu Con­stantin (Turda). .Gheorghe Constantin (Turda) knockoptează în primul round pe Costel Ionescu (Victoria). Ilie Popovici (Victoria) dis­pune la puncte de Guţă Nahov­­nea (Turda). Theodor Popovici (Victoria) reuşeşte acelaş lucru în faţa lui Gheorghe Dumitrescu (Turda). Spre surpriza unanimă, mat­­chul de profesionişti s’a terminat cu categorica victorie a lui Ion N­istorescu, asupra lui Nicolae Vilău. Gala dela 25 Dăm în numărul de faţă, câte­va performanţe ale lui Candel, adversarul lui Fulea la gala dela 25, al cărei match vedetă îl for­mează întâlnirea dintre Spakow şi Pagazano. Candel a făcut match nul cu negrul Bassin, knockoutându-l la al doilea match. Pe Perelit, învingătorul lui Lancia, l-a făcut K. O. în roundul 7. Tot prin K. O. a dispus de Es­tere. Printre victimele lui se nu­mără și Romerio și Lengagne. Recent, după un match superb, a învins pe Michel Riond. El este clasificat în prima serie a boxeurilor francezi și perfor­mantele sale îi recomandă ca pe un pug’list de mare valoare. .­­. —° x 0 j p. Ecouri sportive Ilustrul necunoscut Jones, a învins pe Doeg, cu 6—3, 6—1. A 15-a etapă a turului Fran­ței a fost câștigată de belgianul Demurséi­e, care a parcurs dis­tanța Nissa-Cap, de 233 kilome­tri în 8 ore, 43 minute și 1 se­cundă. Urmau Pesenti 8.45.20, Di Pacco 8.45.20, A. Magne în acelaș timp. » Deplasându-se la Brăila, Uni­rea Tricolor a învins Victoria din localitate cu 4—0 (2—0). Radio 51 IULIE 1931 ^ 394 m. BUCUREȘTI 16 kw. — 761 kHz. 13 ■■ Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 13.30 : Informatiuni, bursa de ce­­reale, bursa de efecte, cota apelor Du­­nării şi semnal orar. 13.50 : Muzică uşoară (plăci de gra­­mofon). 18: Orchestra Luca (muzică româ­nească). 19 : Informatiuni, meteorul şi sem­­­nal orar. 19.10 : Orchestra Luca . Continua­­rea concertului. UNIVERSITATEA RADIO DE VARA 20 : Părintele Nae Popescu, secre­­tar general al ministerului artelor Tatăl poeţilor români. PROGRAMUL DE SEARA 20.20 .• Muzică uşoară (plăci de gra­mofon). 21 : D-na N. Alexandrescu, violină. Mozart : Sonată în sol major. R. Ale­­xandrescu: Melodie. Bach.Kreisler Grave. Kreisler: Serenada lui Poli­­chinelle. 21.30 : D. Olimp Grig­ore Ioan: Me­­moriile lui Poincaré despre România. 21.45: D. Jean Moscopol, diseur : Chansonette. 22.15 : D-ra Madeleine Cocorescu : pian : Beethoven: Sonata op. 31, No 3. Chopin : Baladă. Chopin: Poloneza. 22-45 : Informatiuni. Miercuri 22 IUNIE 1931 394 m. BUCUREȘTI 16 kw. — 761 kHz* 13: Muzică corală (plăci de grai mofon). 13.50 : Informatiuni, bursa de cerea­­le, bursa de efecte, cola apelor Dandă­rei și semnal orar. 13.50 : Muzică simfonică (plăci de­ gramofon). 13 . Orchestra Motol : Muzică uşoa­­ră şi românească. 19 : informaţiuni, meteorul şi sem­­nal orar. 19.10 : Orchestra Motol: Continua­­rea concertului. UNIVERSITATEA RADIO DE VARA 20 . D. Liviu Nasta : Cronică eX­­ternă. PROGRAMUL DE SEARA 20.20: Muzică românească (plăci de gramofon).­­ 21 : Muzică de cameră.* (d.nii C. Metani, clarinet. S. Seidman, violon, cel şi Carlo Brunetti, pian). Beetbo, ven . Trio în si bemol. 21.30: D. inginer I. C. Ionescu 7) Boalele viţei de vie şi combaterea lor* 2­1.45: D-na Aidonne d’Etolie. canto. Schumann : Un ciclu de 8 lieduri „prauenniebe und Leben”. R. Hahn: Reverie. R. Hahn : Mai. Em. Pohl I: Ce te legeni codrule. , 22.25 : D­ na Polyxene Mathéy: Rai­meau . Kvvart : Menuet. Scarlatti­­ Pastorale si Capriccio. Liszt: Scijeep, Petrarca. Marti -OXO­ Expozifia internaţională a copilului Pentru organizarea „Expoziţiei­­ trebui să reprezinte nestingherit Internaţionale a Copilului”, care , mentalitatea, gustul va avea loc la Bucureşti în primă­vara anului viitor, Comitetul de Organizare al Expoziţiei, sub Pa­tronajul M. S. Regina Maria şi Preşidenţia activă a A. S. R Prin­cipesa Ileana, face un călduros a­­pel către toate instituţiile oficiale, precum şi către preoţi, profesori şi toţi capii de familie din cuprin­sul României, care ne-ar putea da concursul lor în această împre­jurare — să trimeată de pe acum chiar, pe adresa Comisariatului General al Expoziţiei, Str. Cle­­menceanu 6 (fostă Corăbiei), tot ce poate însem­na expresie a libe­rei manifestări plastice a copiilor noştri (până la vârsta de 14 ani). Bunăoară ,desemne în creion şin cerneala, desemne în creioane co­lorate, pastele sau aquarelle ; sculptură în ceară, lut şi alte ma­teriale ; aplicaţii decorative, pre­cum şi orice fel de păpuşi, jucării, etc. Fireşte toate aceste obiecte şi idealul co­pilului respectiv. Ele vor fi deci lucrate numai din imboldul şi imaginaţia copilului — şi cu pro­pria lui mână — fără sugestia şi ajutorul manual al persoanelor n­ature. Orice obiect expediat în acest scop, va purta o etichetă cu : nu­mele, pronumele şi vârsta copilu­lui. Ocupaţiunea (profesiunea) părinţilor — precum şi comuna şi judeţul lor, de reşedinţă. Diverse menţiuni şi premii la bani vor fi acordate — în timpul expoziţiei — celor mai reuşite din exemplarele primite şi expuse. Comitetul de organizare mul­ţumeşte de pe acum tuturor ace­lor cari se vor grăbi a răspunde la apelul nostru şi cari vor contri­bui astfel, într’o măsura conside­rabila, la reuşita primei expoziţii internaţionale a copilului, ce se organizează pe pământul Româ­­voroniei Mari. .. . La N. N. Botez­­! Müde Vöglein in dem, Schweigen Zu den Nestern fliegen sacht Sie verschwinden in den Zweigen Gute Nacht ! ,,Dintre sute de Ctarge“ La V. Tecontia : Doch ändert sich auch heute nicht D-e Wage der Gedanlcen, Denn in der beiden MUte steht Das Zünglein sonder Schwanken. La N. N. Botez Dunkel bleibt doch der Gedanke Der durch deinen Sang gezogen, Rastlos fliegt er, stets begleitet Von den Winden, Von den Wogen Traducătorul nostru a realizat în lucrarea sa o platitudine lite­rară fidelă cât mai desăvârşită, in sensul larg al cuvântului. Prin d. Botez auzim cântecele unei lire care are coarde pentru cele mai variate, subtile şi nuan­ţate instrunări. Cititorii lui Gerhart Haupt­mann vor afla că între Carpaţi şi Dunăre a trăit înainte cu patru decenii un poet care plin de fră­mântări sufleteşti a scris versuri scăldate în toate lacrimile pe ca­re omenirea poate să le verse, a creat o poezie subtila cu o dul­ce armonie, care evocă cele mai gingaşe vibraţii ale nervilor şi ne-a arătat sufletul său tulbure,­­care e astăzi ecoul inimilor ti­nere, pline de dorinţă Cu drept cuvânt un poet afir­mă, că un traducător, în sforţa­rea pe care o face pentru a tăl­măci capodopere literare e ne­voit să strecoare în încercarea sa o notă individuală care dă lu­­crărei un aspect personal, tot a­­tât de important şi meritoriu ca într’o lucrare originală, fără ca prin aceasta să aducă vre’o însem ’iată ştirbire operei traduse şi iară ca aceasta sa-şi piardă cali­tăţile esenţiale şi să devie de ne­recunoscut; că, de îndată ce tra­ducătorul n’a denaturat ş, n’a chinuit ideia originală, trecând-o prin prizma traducerii sale, şi de îndată­ ce a înveşmântat această ideie într’o formă cât mai ade­­quată, nu i se poate imputa de­cât munca pe care a depus-o pen­tru atingerea acestui scop. Cu totul altfel e la Eminescu. Aproape fiecare poezie a acestui geniu are istoricul ei. De pildă despre versurile „Pe lângă plo­pii fără soț”, fostul său prieten d. Iacob Negruzzi („Amintiri din Junimea” pag. 280) scrie : ... poi i-a deşteptat o pasiune puter­nică văduva Cleopatra Poenaru, fiica pictorului Lecca. Acei care cunosc ca mine pe această doam­nă, negreşit foarte inteligentă dar deloc frumoasă şi mult mai mare de ani decât Eminescu, îşi vor pune uimiţi întrebarea cum de o asemenea pasiune a fost posibila? Şi cu toate acestea niciodată E­minescu n’a iubit mai cu vio­lenţă. Poate însă că şi rezerva în care se zice că s’ar fi ţinut Cleo­patra faţă de Eminescu ar fi fost cauza înverşunatei pasiuni a poe­tului. El se plimba nopţi întregi înaintea casei Cleopatrei din str. Cometa „pe lângă plopii fără soț"... care se găseau cam acolo unde astăzi se ridică statuia lui Lascăr Ciurgiu, o urmărea pretu­tindeni, ba i s’a întâmplat să pe­­treacă o noapte întreagă, de cu seară până în ziuă, ascuns în bu­cătăria iubitei sale, numai spre a o zări un moment. In această pe­­rioadă Eminescu a compus cele mai frumoase şi mai desăvârşite poezii, acele care au pus pecetea geniului pe scrierile sale şi-au statornicit reputaţia de mare poet". In unele versuri nu întâlnim de loc pe Eminescu ci pe d. Botez. De pildă la Eminescu ! Pe lângă plopii fără soţ Adesea am trecut; Mă cunoşteau vecinii toţi, Tu nu m’ai cunoscut. La N. N. Botez : Vor deinem Hause ging ich oft Von Liebesweh gebannt Mich kannten alle Nachharn [schon Du ha,st mich nicht aekannt. D-l Botez a schimbat şi titlul poeziei. Cuvintele „plopii fgr£ soţ“ nu se traduc !) Vor deinem Hause ging ich oft Von Liebesweh gebannt. Când în jurul „plopilor fără soţ“ s-a făcut vâlvă, e o licenţă poetică ce nu se poate permite, ca ele să nu fie redate exact în nemţeşte. Şi D. Botez are în unele tradu­ceri o individualitate prea pro­nunţată. E sigur de altfel că ger­manii nu vor simţi­­ când vor ceti pe d-l N. N. Botez­­ că e vorba de traduceri şi că „sensi­bilitatea noastră mai intimă se poate manifesta numai în famili­a maternă şi numai pe aceasta o putem stăpâni în toată libertatea creatoare“ (Hugo Schuchardt). „ Când Ludwig Fulda a tradus în limba germană piesa ,,Cyrano de Bergerac“, Edmond Rostand, mulţumit de superba redare în nemţeşte a operei sale, a cerut cu insistenţă — să se scrie , v­. de B.“, autorii : Rostand şi Fulda. Cred­ că dacă Eminescu ar trăi astăzi ar cere ca să se scrie la versurile de care ne ocupăm, nu : traducătorul Botez, ci autorii :­ Eminescu și Botez... CRIMEE %«FORMAŢIUNI Joi 16 Iulie a murit la Sighi­şoara, generalul Dimitre Cocea, veteran din războiul independen­ţei■ înmormântarea a avut loc Sâmbătă 18 Iulie, orele 6 p. m., la Villa Cocea, Sighişoara. Gene­ralul Cocea era tatăl d-rei Ance Cocea şi al d-lui N. D. Cocea. Transmitem îndoliatei familii condoleanţele noastre. Stagiunea Operei Române se va des­­chide la 1 Octombrie. , Stagiunea Teatrului Naţional se va deschide la 28 August. Repetiţiile vor începe la 1 August. Teatrul Cărăbuş va reprezenta tot tot cursul săptămânei noua revistă­­ „In draci" de d. N. Kiriţescu. Marele succes de librărie îl for­­­mează astăzi noile volume apă­rute în Editura „Cugetarea”. PITIGRILLI CENTURA DE CASTITATE Anita Loos BĂRBAŢII preferă BLONDELE Maurice Dekobra SFINXUL a VORBIT Damian Stănoiu FETE şi VĂDUVE Repetiţiile la Opera Română Vor în­cepe la 3 August. CARHET DE TILEGUTUM TELEGA Pe valea Prahovei, acolo unde tre­­nurile cari merg spre Predeal, spin­­tecă primele dealuri ce preced mun­­ţii Carpaţi, la 100 km. de Bucureşti, pe o altitudine de 400 m., se află Te­lega, cea dintâi staţiune balnearo­ climaterică pe care o întâlneşti în fer­mecătoarea vale a Prahovei. Această staţiune este atrăgătoare pentru mulţimea celor cari se prefu­­giază vara aci, în căutarea odihnei sau a sănătăţii. Pentru bolnavi, băi de sare, au proprietăţi Intr’adevăr mira­­culoase, ceea ce face renumele princi­­pal al staţiunei. Apoi cei cari vin pen­tru a se odihni găsesc îndeajuns o viaţă plină de farmec, căci sunt pe aici dealuri cu păduri umbroase cari numai escursionişti aşteaptă. Apoi la 4 km. sunt Buştenarii, marele centru petrolifer pe care vizitatorii nu au decât să se minuneze văzându-l. Mai este în localitate şi penitenciarul Dof­­tana care deasemeni face o mare a­­tracţie pentru vizitatori. Apoi sunt balurile şi serbările organizate săptă­­mânal şi în fine sunt mijloacele de comunicaţie, trenul, care vine până la 2 km. de sat. Totuşi Telega, prin modestele,­ con­­diţiuni de viaţă pe care le oferă prin lipsa speculei staţiunilor climaterice, face ca să fie ignorată şi neaprecia­­tă de foarte mulţi vizitatori, fiindcă viligaturistul s’a obişnuit să creadă că numai acolo unde e lux şi speculă, să poate petrece bine. Cum o să vină deci la Telega unde camera costă 200 lei pe lună şi unde o masă nu treca de 20 lei. In mintea fiecăruia 200 lei Însemnând poate preţul unei camera unde se doarme pe saltea de foi da porumb şi unde lumina nu pătrunse Înăuntru decât pe un singur ochiu da geam aşa cum este la ţară. Nu,şi nu, chipue vizitatorul că telegeanul, pen­­tru a fi sigur că şi la anul viitor vai veni tot la el, ii dă boerului cea mai bună cameră a sa, plapoma şi sal­­teaua lui de sărbătoare şi pe deasu­­pra, dimineaţa mai pune pe cea mai frumoasă fată a lui, să­ i serveas­­că laptele cald, abia muls dela­ vacile sale cari acum s’au dus la, păscut. Dar până când viligiaturistul nosi­­ru va afla toate acestea, Telega vă rămâne tot aşa de­­ignorată ca mai înainte. Totuşi nu se poate spune că staţiunea duce lipsă de vizitatori, în­­trucât cei cari au mai fost pe aici o­ dată sau de două ori i-au rămas fi­deli, astfel că în fiecare an se pe­­rindă prin localitate 1500—2000 de vi­zitatori, unii In căutarea sănătăţii iar alţii spre a-şi oferi odihna meritată după un an de muncă. Intr’un arti­­col viitor voi da numele ultimilor vi­zitatori sosiți, /. M­­. *

Next