Rampa, iulie 1931 (Anul 16, nr. 4031-4056)
1931-07-22 / nr. 4048
mm In numărul nostru de Dum’, nică, într’un articol înregistrând finala inter-zone a Cupei Davis, între Statele-Unite și Anglia, terminam astfel: „ ...indicăm, mai puțin în baza Uniilor ce există până azi și mai mult în baza consideratiunilor noastre, o victorie cu 3—2 a Angliei.” Pronosticul nostru a părut temerar. Mulţi l-au considerat chiar o aberaţie. Dar iată că telegramele ne aduc ştirea că Anglia a învins America cu 3—2 ! Rezultatele sunt : Austin (Anglia) Kate Sidney Wood (America) 2—6, 6—6, 8—6, 7—5 ; Franck Schields (America) dispune de Perry (Angla) cu 10—8, 6-4, 6—2 ; Lott-Van Ryn (America) înving pe Perry-Hughes (Anglia) cu 6—1, 6—3, 4—6, 6—3 ; Perry - Sidney Wood 6—4, 8—10,6—5, 6—3 ; Austin - Sehields 8—6, 6—3, 7-5. Prima întâlnire a fost între Austin şi Wood, amândoi înzestraţi cu un revers formidabil, în special americanul, care în acest compartiment, afirmă Peste 10.000 de persoane s-au eplasat, Duminică dimineaţa, la Velodrom, pentru a asista la matchul de motociclism dintre România şi Bulgaria, organizat de ziarul „Dimineaţa . Afluenţa aceasta extraordinară dovedeşte că sportul mecanic a prins un mare avânt şi că, în curând, vom putea proceda la îmbunătăţiri mai serioase ale Velodromului care să-l ridice la nivelul velodromurilor din Apus. Victoria a revenit, cu mare uşurinţă excelentului Marin Moraru, care a parcurs distanţa de 52 kilometri — 50 de ture, — în 38 minute şi 43 secunde, cu o medie orară de 85 km. 233 m., performanţă care, dată fiind starea pistei, e deosebit de meritorie. După el, — la 200 metri, — a urmat bulgarul Milko Kleiner şi al treilea, la câteva sute de metri, s-a clasat Ştefan Bonciulescu. Cursa nu a fost prea interesantă, din cauza covârşitoarei superiorităţi pe care a arătat-o Moraru. Ştefan Bonciulescu porneşte în trombă şi trece întâiul linia de sosire în primele două ture. Moraru se apropie de leader şi la turnantă îl depăşeşte. In acest moment cursa era terminata. Morarul s’a mulţumit să-şi mea competenţele, îl întrece chiar şi pe Tilden. Wood ia primul set cu 6—2, Austin mulţumindu-se să-şi studieze adversarul. Englezul, într’o formă minunată, câştigă în alb setul următor ş’ la luptă, 8—6, pe cel de al treilea. Ultimul set a fost de o frumuseţe rară. Austin a condus cu 5—1 și 30—15. Americanul, cu o tenacitate extraordinară, a remontat la 5—5. Pentru set s’a dat o luptă disperată şi ,,Bunny” a reuşit cele două puncte ale victoriei. Intre Schilds și Perry s’a disputat un prim set palpitant. Englezul conducea cu 5—1 dar, nervos, a comis numeroase greşeli cari au permis americanului să recupereze şi să-şi adjudece setul. Asupra ultimelor două partide ne lipsesc, în momentul când închidem ediţia, detalii. In urma acestei victorii, — în care, singuri, din întreaga presă, am crezut, — Anglia va întâlni, Vineri, Sâmbătă şi Duminică, la Paris, Franţa, în finala Cupei Davis. In numerile noastre viitoare vom publica pe larg, desfigurarea matchurilor dintre Anglia—Statele Unite, ţină avantajul, — câştigând enorm la viraje, — iar Bonciulescu a reuşit să piardă locul al doilea, încetinând viteza la turnante. Astfel că bulgarul Klemer a cucerit locul II, fără a pune în dificultate pe Moraru. Celălalt bulgar, Sokoloff, a abandonat după al cincilea tur, defectuându-i-se maşina. învingătorul a fost frenetic aplaudat. In cursele de bicicletă, reprezentanţii viforului Dacia, au triumfat pe toată linia. Cupa Davis Anglia -- America 1-2 Rezultatul in imita proaostieinui austru Motocclism Romanian învins Bulgaria Un mare succes al sportului mecanic Rampa Sport ^ermmsdréeMsria PREZINTA ONORATEI CLIENTELE ULTIMA SA CREATI Uh Etr dbudre^ria NE BRIOCHE EXCUISE HEROAN 30 LEI ! Carpa noul Mihail Eminescu: GEDICHTE (Traducere germană de N. N. Potez — Tipo Socec & Co. 1951) Al. Daniel, J. Bettelheim, F. Bergamenter, Kurt Netzer, Adrian Forgaci, V. Teconţia, l eopold Kosch, Maximilian W., Schroff, Albert Flachs. Am citit aceste traduceri comparându-le şi am constatat că linul din cei mai buni traducători este dr. N. N. Botez. Finnescu în nemţeşte ! Fiu sufletesc al lteraturei germane, bunul traducător al lui Schiller, Kant ori Lenau, redat urmaşilor lor ! Cartea d-lui Botez e un mic tezaur literar. Cu „Luceafărul”, culmea clasică care trezeşte la viaţă geniul neamului românesc, d. Botez a izbutit să umple abisul ce separă geniul limbei române de cea germană. Traducătorul nostru a aruncat o punte — între noi şi germani — şi a redat infinitele armone ale artei lui Eminescu. A atacat cu mult talent greutăţile metrului eminescian. Şi e clar că versurile aşa cum sunt traduse de d-l Botez ne dau chiar mai mult înţeles decât cele originale, căci limba germană n.Kphe Rudow. C. Neuschotz. N.mai bogată decât cea română, şi Când a apărut poezia „Luceafărul” în revista „Viaţa Românească“ am fost întrebat de foarte mulţi cititori, cine e admirabilul traducător N. N. Botez. Le răspund pe scurt: are 40 ani, a fost elev al liceului Internat, a petrecut doi ani la Heidelberg şi Göttingen. E profesor de fizică la liceul din Bacău. La „Luceafărul” lucrează din 1913. Are în manuscris — din 1916 — ,,Cyrano de Bergerac” de Rostand. Publicul românesc va saluta cu bucurie această operă — 25 poezii lirice, filozofice şi sociale— a puternicului traducător în germană al versurilor lui Eminescu. „Rob al literaturii germane“ a fost numit nemuritorul bard, şi revanşa a venit! Marele poet a tradus din c® în ce mai mult de meşterii limbei lui Goethe. Pe biroul meu de lucru găsesc traduceri din nemţeşte ale versurilor nemuritorului Eminescu de: Carmen Sylva, Mite Eremnitz, Dr. Johanna Minckwitz, Em. Grigorovitza, Dr. A. Franken, S. într’o jumătate de veac a tot evoluat, aşa că ele sunt tălmăcite cu mai mult belşug. Natura trecătoare cu umbrele ei slăvite de Eminescu a mai împodobit-o d-l Botez. Acolo unde traducătorul nostru a găsit ceva „antic” el dă expresie unor idei moderne. In unele traduceri întâlnim o atmosferă romantică, e vorba doar de geniul Eminscu, cântăreţul liric al iubirei, cu nesfârşitele ei fericiri visate şi chinuri îndurerate! Eminescu dispreţueşte prezentul, îl blestemă ca un profet biblic, îşi întoarce privirile spre trecut cu patima aprinsă din cauză că multe rele are realitatea ! D. N. N. Botez nu s’a servit şi nu e influenţat de nici un traducător. Aproape că n’a citit pe predecesorii lui în tălmăcire . Un exemplu din „Somnoroasele Păsărele”. La Schroff ! Wöglein schläfrig sich versammelt Bei den Nestern, laubbedacht; Bergen sich in Baumes Zweigen Gute Nacht ! La Albert Flachs r Müde Voglein, gross und Mein, Suchen einzeln auf ihr Nest, Bergen sich im. stdlen Haim Schlafet fest - RAMPA Caută corespondenţi întrepizi şi spirituali în toate STAŢIUNILE CLIMATERICE pentru cronici de vilegiatură şi anchete. RAMPA Rezutate și Galile Dimmed In grădina cinematografului „Rahova“, a avut loc, Duminică după amiază, o gală de box organizată de clubul „Turda“, obţinându-se următoarele rezultate : Gheorghe Dumitrescu (Turda) bate la puncte pe Rădulescu Constantin (Turda). .Gheorghe Constantin (Turda) knockoptează în primul round pe Costel Ionescu (Victoria). Ilie Popovici (Victoria) dispune la puncte de Guţă Nahovnea (Turda). Theodor Popovici (Victoria) reuşeşte acelaş lucru în faţa lui Gheorghe Dumitrescu (Turda). Spre surpriza unanimă, matchul de profesionişti s’a terminat cu categorica victorie a lui Ion Nistorescu, asupra lui Nicolae Vilău. Gala dela 25 Dăm în numărul de faţă, câteva performanţe ale lui Candel, adversarul lui Fulea la gala dela 25, al cărei match vedetă îl formează întâlnirea dintre Spakow şi Pagazano. Candel a făcut match nul cu negrul Bassin, knockoutându-l la al doilea match. Pe Perelit, învingătorul lui Lancia, l-a făcut K. O. în roundul 7. Tot prin K. O. a dispus de Estere. Printre victimele lui se numără și Romerio și Lengagne. Recent, după un match superb, a învins pe Michel Riond. El este clasificat în prima serie a boxeurilor francezi și performantele sale îi recomandă ca pe un pug’list de mare valoare. .. —° x 0 j p. Ecouri sportive Ilustrul necunoscut Jones, a învins pe Doeg, cu 6—3, 6—1. A 15-a etapă a turului Franței a fost câștigată de belgianul Demurséie, care a parcurs distanța Nissa-Cap, de 233 kilometri în 8 ore, 43 minute și 1 secundă. Urmau Pesenti 8.45.20, Di Pacco 8.45.20, A. Magne în acelaș timp. » Deplasându-se la Brăila, Unirea Tricolor a învins Victoria din localitate cu 4—0 (2—0). Radio 51 IULIE 1931 ^ 394 m. BUCUREȘTI 16 kw. — 761 kHz. 13 ■■ Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 13.30 : Informatiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13.50 : Muzică uşoară (plăci de gramofon). 18: Orchestra Luca (muzică românească). 19 : Informatiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10 : Orchestra Luca . Continuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO DE VARA 20 : Părintele Nae Popescu, secretar general al ministerului artelor Tatăl poeţilor români. PROGRAMUL DE SEARA 20.20 .• Muzică uşoară (plăci de gramofon). 21 : D-na N. Alexandrescu, violină. Mozart : Sonată în sol major. R. Alexandrescu: Melodie. Bach.Kreisler Grave. Kreisler: Serenada lui Polichinelle. 21.30 : D. Olimp Grigore Ioan: Memoriile lui Poincaré despre România. 21.45: D. Jean Moscopol, diseur : Chansonette. 22.15 : D-ra Madeleine Cocorescu : pian : Beethoven: Sonata op. 31, No 3. Chopin : Baladă. Chopin: Poloneza. 22-45 : Informatiuni. Miercuri 22 IUNIE 1931 394 m. BUCUREȘTI 16 kw. — 761 kHz* 13: Muzică corală (plăci de grai mofon). 13.50 : Informatiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cola apelor Dandărei și semnal orar. 13.50 : Muzică simfonică (plăci de gramofon). 13 . Orchestra Motol : Muzică uşoară şi românească. 19 : informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10 : Orchestra Motol: Continuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO DE VARA 20 . D. Liviu Nasta : Cronică eXternă. PROGRAMUL DE SEARA 20.20: Muzică românească (plăci de gramofon). 21 : Muzică de cameră.* (d.nii C. Metani, clarinet. S. Seidman, violon, cel şi Carlo Brunetti, pian). Beetbo, ven . Trio în si bemol. 21.30: D. inginer I. C. Ionescu 7) Boalele viţei de vie şi combaterea lor* 21.45: D-na Aidonne d’Etolie. canto. Schumann : Un ciclu de 8 lieduri „prauenniebe und Leben”. R. Hahn: Reverie. R. Hahn : Mai. Em. Pohl I: Ce te legeni codrule. , 22.25 : D na Polyxene Mathéy: Raimeau . Kvvart : Menuet. Scarlatti Pastorale si Capriccio. Liszt: Scijeep, Petrarca. Marti -OXO Expozifia internaţională a copilului Pentru organizarea „Expoziţiei trebui să reprezinte nestingherit Internaţionale a Copilului”, care , mentalitatea, gustul va avea loc la Bucureşti în primăvara anului viitor, Comitetul de Organizare al Expoziţiei, sub Patronajul M. S. Regina Maria şi Preşidenţia activă a A. S. R Principesa Ileana, face un călduros apel către toate instituţiile oficiale, precum şi către preoţi, profesori şi toţi capii de familie din cuprinsul României, care ne-ar putea da concursul lor în această împrejurare — să trimeată de pe acum chiar, pe adresa Comisariatului General al Expoziţiei, Str. Clemenceanu 6 (fostă Corăbiei), tot ce poate însemna expresie a liberei manifestări plastice a copiilor noştri (până la vârsta de 14 ani). Bunăoară ,desemne în creion şin cerneala, desemne în creioane colorate, pastele sau aquarelle ; sculptură în ceară, lut şi alte materiale ; aplicaţii decorative, precum şi orice fel de păpuşi, jucării, etc. Fireşte toate aceste obiecte şi idealul copilului respectiv. Ele vor fi deci lucrate numai din imboldul şi imaginaţia copilului — şi cu propria lui mână — fără sugestia şi ajutorul manual al persoanelor nature. Orice obiect expediat în acest scop, va purta o etichetă cu : numele, pronumele şi vârsta copilului. Ocupaţiunea (profesiunea) părinţilor — precum şi comuna şi judeţul lor, de reşedinţă. Diverse menţiuni şi premii la bani vor fi acordate — în timpul expoziţiei — celor mai reuşite din exemplarele primite şi expuse. Comitetul de organizare mulţumeşte de pe acum tuturor acelor cari se vor grăbi a răspunde la apelul nostru şi cari vor contribui astfel, într’o măsura considerabila, la reuşita primei expoziţii internaţionale a copilului, ce se organizează pe pământul Româvoroniei Mari. .. . La N. N. Botez! Müde Vöglein in dem, Schweigen Zu den Nestern fliegen sacht Sie verschwinden in den Zweigen Gute Nacht ! ,,Dintre sute de Ctarge“ La V. Tecontia : Doch ändert sich auch heute nicht D-e Wage der Gedanlcen, Denn in der beiden MUte steht Das Zünglein sonder Schwanken. La N. N. Botez Dunkel bleibt doch der Gedanke Der durch deinen Sang gezogen, Rastlos fliegt er, stets begleitet Von den Winden, Von den Wogen Traducătorul nostru a realizat în lucrarea sa o platitudine literară fidelă cât mai desăvârşită, in sensul larg al cuvântului. Prin d. Botez auzim cântecele unei lire care are coarde pentru cele mai variate, subtile şi nuanţate instrunări. Cititorii lui Gerhart Hauptmann vor afla că între Carpaţi şi Dunăre a trăit înainte cu patru decenii un poet care plin de frământări sufleteşti a scris versuri scăldate în toate lacrimile pe care omenirea poate să le verse, a creat o poezie subtila cu o dulce armonie, care evocă cele mai gingaşe vibraţii ale nervilor şi ne-a arătat sufletul său tulbure,care e astăzi ecoul inimilor tinere, pline de dorinţă Cu drept cuvânt un poet afirmă, că un traducător, în sforţarea pe care o face pentru a tălmăci capodopere literare e nevoit să strecoare în încercarea sa o notă individuală care dă lucrărei un aspect personal, tot atât de important şi meritoriu ca într’o lucrare originală, fără ca prin aceasta să aducă vre’o însem ’iată ştirbire operei traduse şi iară ca aceasta sa-şi piardă calităţile esenţiale şi să devie de nerecunoscut; că, de îndată ce traducătorul n’a denaturat ş, n’a chinuit ideia originală, trecând-o prin prizma traducerii sale, şi de îndată ce a înveşmântat această ideie într’o formă cât mai adequată, nu i se poate imputa decât munca pe care a depus-o pentru atingerea acestui scop. Cu totul altfel e la Eminescu. Aproape fiecare poezie a acestui geniu are istoricul ei. De pildă despre versurile „Pe lângă plopii fără soț”, fostul său prieten d. Iacob Negruzzi („Amintiri din Junimea” pag. 280) scrie : ... poi i-a deşteptat o pasiune puternică văduva Cleopatra Poenaru, fiica pictorului Lecca. Acei care cunosc ca mine pe această doamnă, negreşit foarte inteligentă dar deloc frumoasă şi mult mai mare de ani decât Eminescu, îşi vor pune uimiţi întrebarea cum de o asemenea pasiune a fost posibila? Şi cu toate acestea niciodată Eminescu n’a iubit mai cu violenţă. Poate însă că şi rezerva în care se zice că s’ar fi ţinut Cleopatra faţă de Eminescu ar fi fost cauza înverşunatei pasiuni a poetului. El se plimba nopţi întregi înaintea casei Cleopatrei din str. Cometa „pe lângă plopii fără soț"... care se găseau cam acolo unde astăzi se ridică statuia lui Lascăr Ciurgiu, o urmărea pretutindeni, ba i s’a întâmplat să petreacă o noapte întreagă, de cu seară până în ziuă, ascuns în bucătăria iubitei sale, numai spre a o zări un moment. In această perioadă Eminescu a compus cele mai frumoase şi mai desăvârşite poezii, acele care au pus pecetea geniului pe scrierile sale şi-au statornicit reputaţia de mare poet". In unele versuri nu întâlnim de loc pe Eminescu ci pe d. Botez. De pildă la Eminescu ! Pe lângă plopii fără soţ Adesea am trecut; Mă cunoşteau vecinii toţi, Tu nu m’ai cunoscut. La N. N. Botez : Vor deinem Hause ging ich oft Von Liebesweh gebannt Mich kannten alle Nachharn [schon Du ha,st mich nicht aekannt. D-l Botez a schimbat şi titlul poeziei. Cuvintele „plopii fgr£ soţ“ nu se traduc !) Vor deinem Hause ging ich oft Von Liebesweh gebannt. Când în jurul „plopilor fără soţ“ s-a făcut vâlvă, e o licenţă poetică ce nu se poate permite, ca ele să nu fie redate exact în nemţeşte. Şi D. Botez are în unele traduceri o individualitate prea pronunţată. E sigur de altfel că germanii nu vor simţi când vor ceti pe d-l N. N. Botez că e vorba de traduceri şi că „sensibilitatea noastră mai intimă se poate manifesta numai în familia maternă şi numai pe aceasta o putem stăpâni în toată libertatea creatoare“ (Hugo Schuchardt). „ Când Ludwig Fulda a tradus în limba germană piesa ,,Cyrano de Bergerac“, Edmond Rostand, mulţumit de superba redare în nemţeşte a operei sale, a cerut cu insistenţă — să se scrie , v. de B.“, autorii : Rostand şi Fulda. Cred că dacă Eminescu ar trăi astăzi ar cere ca să se scrie la versurile de care ne ocupăm, nu : traducătorul Botez, ci autorii : Eminescu și Botez... CRIMEE %«FORMAŢIUNI Joi 16 Iulie a murit la Sighişoara, generalul Dimitre Cocea, veteran din războiul independenţei■ înmormântarea a avut loc Sâmbătă 18 Iulie, orele 6 p. m., la Villa Cocea, Sighişoara. Generalul Cocea era tatăl d-rei Ance Cocea şi al d-lui N. D. Cocea. Transmitem îndoliatei familii condoleanţele noastre. Stagiunea Operei Române se va deschide la 1 Octombrie. , Stagiunea Teatrului Naţional se va deschide la 28 August. Repetiţiile vor începe la 1 August. Teatrul Cărăbuş va reprezenta tot tot cursul săptămânei noua revistă „In draci" de d. N. Kiriţescu. Marele succes de librărie îl formează astăzi noile volume apărute în Editura „Cugetarea”. PITIGRILLI CENTURA DE CASTITATE Anita Loos BĂRBAŢII preferă BLONDELE Maurice Dekobra SFINXUL a VORBIT Damian Stănoiu FETE şi VĂDUVE Repetiţiile la Opera Română Vor începe la 3 August. CARHET DE TILEGUTUM TELEGA Pe valea Prahovei, acolo unde trenurile cari merg spre Predeal, spintecă primele dealuri ce preced munţii Carpaţi, la 100 km. de Bucureşti, pe o altitudine de 400 m., se află Telega, cea dintâi staţiune balnearo climaterică pe care o întâlneşti în fermecătoarea vale a Prahovei. Această staţiune este atrăgătoare pentru mulţimea celor cari se prefugiază vara aci, în căutarea odihnei sau a sănătăţii. Pentru bolnavi, băi de sare, au proprietăţi Intr’adevăr miraculoase, ceea ce face renumele principal al staţiunei. Apoi cei cari vin pentru a se odihni găsesc îndeajuns o viaţă plină de farmec, căci sunt pe aici dealuri cu păduri umbroase cari numai escursionişti aşteaptă. Apoi la 4 km. sunt Buştenarii, marele centru petrolifer pe care vizitatorii nu au decât să se minuneze văzându-l. Mai este în localitate şi penitenciarul Doftana care deasemeni face o mare atracţie pentru vizitatori. Apoi sunt balurile şi serbările organizate săptămânal şi în fine sunt mijloacele de comunicaţie, trenul, care vine până la 2 km. de sat. Totuşi Telega, prin modestele, condiţiuni de viaţă pe care le oferă prin lipsa speculei staţiunilor climaterice, face ca să fie ignorată şi neapreciată de foarte mulţi vizitatori, fiindcă viligaturistul s’a obişnuit să creadă că numai acolo unde e lux şi speculă, să poate petrece bine. Cum o să vină deci la Telega unde camera costă 200 lei pe lună şi unde o masă nu treca de 20 lei. In mintea fiecăruia 200 lei Însemnând poate preţul unei camera unde se doarme pe saltea de foi da porumb şi unde lumina nu pătrunse Înăuntru decât pe un singur ochiu da geam aşa cum este la ţară. Nu,şi nu, chipue vizitatorul că telegeanul, pentru a fi sigur că şi la anul viitor vai veni tot la el, ii dă boerului cea mai bună cameră a sa, plapoma şi salteaua lui de sărbătoare şi pe deasupra, dimineaţa mai pune pe cea mai frumoasă fată a lui, să i servească laptele cald, abia muls dela vacile sale cari acum s’au dus la, păscut. Dar până când viligiaturistul nosiru va afla toate acestea, Telega vă rămâne tot aşa deignorată ca mai înainte. Totuşi nu se poate spune că staţiunea duce lipsă de vizitatori, întrucât cei cari au mai fost pe aici o dată sau de două ori i-au rămas fideli, astfel că în fiecare an se perindă prin localitate 1500—2000 de vizitatori, unii In căutarea sănătăţii iar alţii spre a-şi oferi odihna meritată după un an de muncă. Intr’un articol viitor voi da numele ultimilor vizitatori sosiți, /. M. *