Rampa, septembrie 1931 (Anul 16, nr. 4084-4108)
1931-09-02 / nr. 4084
ANUL XVI- No 4084 Redactau Adrrianbtrala si AJ«li«rete Cra&ce INTRAJRSA 2ALOm HofteM! Mtorta*— T«4»t 9QlJW PtffteltaftM aooifatoawi* rnom J&a&M PSssa»", ©ajeo B*at*sm As» No. M. < 3 1 t 4 Pagini 3 Lei Director: SCARLAT FRODA .ü&8S«*3"? 'ycBi.-a n^»o C.____MIERCURI 2 SEPTEMBRIE 1951 [ARQMAMENTE MAIM Mm! « ^t""* • «UK Lof Mad *» M IN STWAJNATATB DUOLU •« pw» tnamHt *• I ••« >• 15 al« fíao&ren tur» Uromas nana sl incestul de B. CEHAN c wa c, „,„1* acela ca-I au fost din nou puse la punct J somptuos palat, ca astăzi, ci în-SVu^nAS V de „Literarische , că ^ trun ron destul de înde' • - (rpneral invela „Walsungenblut vizează , pa,tat de eentrul renumitei sta — ’ ’ anumite persoane a căror sus- j fiuni climaterice. La sfârşitul te,le-franceze. . . ternaţionaliste ale lui Thomas Mann, ştiindu-l socialist convins, l.a văzut într’o zi crunt atacat de un ziar parizian. Ce crimă comisese ilustrul scriitor ? Autorizase publicarea în limba franceza a unei nuvele , apărând oarechim străină care nu se găsește in operele , .___. pa In complete ale lui Thomas Mann. Nuvela se intitulează „Sang réserve , iar în original „Melsungenblut”. Titlul acesta suspect şi câteva informaţii complimentare au provocat revolta unui foarte patriotic critic francez. El nu putea admite ca Mann sa publice în Franţa ceea ce n’a apărut în Germania. Şi vedea în această cutezanţă o insultă directă a naţiei sale. Căci — aşa raţiona criticul nostru — dacă Mann a găsit nuvela sa prea scandaloasă pentru publicul german şi, dimpotrivă n’o găseşte deloc scandaloasă pentru publicul francez, aceasta demonstrează că are o părere foarte proastă despre Franţa. Ceea ce în adevăr ar fi supărător, daca n ar fi fals. Fiindcă patriotul critic parizian n’a cunoscut, când a scris împotriva lui Mann, nici opera încriminată, şi nici motivele care l-au făcut pe autor sa n o publice în Germania. Ori, într’o chestiune atât de delicată, ceptibilitate Mann a vrut so menajeze retrăgând lucrarea sa din librărie. Au trecut însă de atunci câteva decenii, şi, afară de aceasta, într o limbă străină, şi nuvela e şi mai obiecchiar şi celui descris în ea. In nici un caz nau fost deci ezitări de ordin artistic. Reese astfel clar că nici motivele care au dus la atacul împotriva lui Thomas Mann n’au fost de ordin artistic. Şi revolta patriotului francez a găsit ecou în rândurile patrioţilor germani. Aceştia au tăbarat fără întârziere asupra lui Thomas Mann, fiindcă li se părea că e un bun prilej ca să fie atacată democraţia. De o parte şi de cealaltă a frontierelor, s-au pus în mişcare condeele vrajbei. Dar e în afară de orice îndoială că nici naţionaliştii francezi şi nici cei germani, nu-şi dau bine seama pentru ce se bat. Şi la urma urmei ce tratează Mann în nuvela sa ? Incestul. Şi ce e scandalos în acest subiect, care se găseşte şi la Sofocle, şi la Racine, şi la atâţi iluştri scriitori vechi şi noui ? Dar sunt, pare-se, critici Thomas Mann DiaRaca sufleoroiul S'au vândut, intr’un ceas, 10.000 th exemplare. Scena se petrece in Franţa, unde A doua zi, apărea in ziar cu litere puericultura este foarte încurajată de de o şchioapă, următorul anunţ, grat. I „Marele succes al gazetei noastre.“. Un funcţionar public, in vârstă de! Am fost primul ziar care am anunţat 40 de ani, se prezintă directorului moartea, prin împuşcare, a marelui general al Biroului pentru suprave. miliardar Görly. gherea natalităţii.« Tot noi suntem primii care e des !— Domnul? minţim!.r— Domnule Director... irr Anume ? te, Să vedeţi ce e. Am până acum 9 copii, domnule director. Al zecelea e pe drum. Cred acum că e timpul să.mi veniţi In ajutor. ■— Vai de mine, dar eşti încă tânăr ! Sunt sigur că poţi face şi fără ajutorul meu al unsprezecelea copil !..m * y CONVINGEREA DEFINITIVA Duminică seara, la premiera admirabilului „Salto Mortale", l-am întâlnit pe d. Romald Bulfinsky. Excelentul nostru comedian şti îndău-mă amator de „cuşti" despre scoţieni, mi-a istorisit următoarea anecdotă cu avariţie scoţiană. Un scoţian, din apropierea oraşului Edimburg, s'a dus să se scalde și a fost luat de un curent de apă.— Ajutor ! Ajutor ! Mă tunec ! Până să sară cineva de pe mal să l scape, bietul om băuse atâta apă. Incât, când l au scos, nu mai dădea nici un semn de viată. Murise. Oamenii se pornesc imediat pe o ofensivă de respiraţie artificială, da,darnic. — E mort,' decretează unul. — Eşti sigur ? i-- Da, inima nuj mai bate ! r- Aiu mişcă deloc * -&S Deloc ! te- Vai controlat şi prin buzunare ? — Da! — şi n'a mişcat * te- Nu ! te- Atunci, intradevăr, e mort! AMERICANISME ..'Apropos de ediţia specială a „Rampei", cu crima dela ■ teatrul Regina Maria, care a provocat o mare senzaţie. Duminică noaptea, în Capitală, să-mi permiteţi să vă istorisesc o anecdotă. Acum zece ani, o gazetă americană de mare tiraj, s’a gândit să dea o lovitură. — Ce să găsim ? te întrebară redactorii ? — o crimă senzaţională asupra miliardarului Görly ? — ?!?! — S’o fabricăm noi! Ie-Şi, la capac, o ediţie specială : „asasinarea cunoscutului miliardar Görly" Amănunte senzaţionale. Foile au fost smulse din mâinile vânzătorilor, N’A ÎNŢELES Tariuffe" interzis la Mantieim O reprezentaţie a piesei Tartuffe de Moliere care urma să aibă loc în biblioteca unui castel din Manheim a fost, interzisă de ministrul centrist al Instrucţiei Publice şi al Cultelor. Primarul din Manheim a încercat să intervie pentru a ridica această interdicţie. Stagiunea Cperei din Budapesta Direcţiunea Operei din Budapesta a hotărât să nu mai dea decât patru reprezentaţii pe săptămână, aceasta din motive de economie. In zilele de Luni, Miercuri şiVineri Opera va fi închisă, A..., v-tete-----x0x 0 după amiază la Pablo Picasso Ce crede celebrul pictor despre el şi despre arte modernă Inapte de război Pablo Picasso îşi primea vizitatorii la Juan-le-Pins, dar nu într'un nea Picasso unic, ar fi astăzi cu sezonului, proprietarul acestui şopron denumit cu multă bună voință, colibă, venea să-şi încaseze cloba. Cu acest prilej îşi inspecta proprietatea. — „Măafi rumat complet şopronul cu măzgăliturile dumnevoastră, domnule pictor”, îi spunea el totdeauna lui Picasso. — „Va trebui să cheltuesc mulţi bani ca să zugrăvesc din nou casa”. Picasso, care pictase, din dis-tracţie, pe pereţi, adevărate freşti, n’avea nici un ban, şi nici nu se gândea să plătească pentru zugrăvirea pereţilor săi. „Ceea ce am pictat eu pe ei”, spunea el înfuriat, „valorează mai mult decât tot şopronul dumitale mizerabil.” Probabil că însuşi Picasso era departe de a bănui cât de adevărate erau aceste cuvinte; cât despre proprietar el se lăsă şi mai greu convins să sconteze aceste opere ale lui Picasso. El îl dădu în judecată şi Picasso fu condamnat să plătească optzeci de franci despăgubiri pentru că murdărise pereţii. Şi astfel singurul om care putea avea o frescă de Picasso pe gratis, ba KV, —----- ----------- cpwa «.CU07..C-1JI w ^w-v,-, . - Lmm'tond: „General Boulanger bani, renunţa la ea, preferând culm. Pictorul de astăzi e încă Guerin, e un scriitor plin de pereţi albi. Preţul unui aseme-n căutarea expresiei. Stilul, talent. El a scris acum caţiva unitar, menit a deveni expre-' ant o piesă: „Le Medecin des si a timpului nostru, este încă Gueux , care a obţinut in un secret al viitorului. De alt.1 mare succes pe scena unui teafel mie nu-mi plac şcolile. Ele, subvenţionat, sunt pentru acei oameni care. Fara îndoiala, autorul dran’au posibilităţi proprii si n’aumatic s a gândit ca aceasta nici ce să spună. Se înţelege că meserie e prea puţin renta îla nu vor fi spus nimic nici dacă şi a devenit hoţ de automobile, mai nale de Picasso, ar fi un lux pe care nu şi-l poate îngădui nici chiar Pablo Picasso.) Picasso însuși nu s’a schimbat prea mult, de-atunci de când își petrecea, vara la Juan-les- Pins. Operele sale sunt desigur altfel decât erau la Juan-les-, „ . Pins, dar se observă că sunt cu mare lux de amănunte is copii ai aceluia, tată. | PTM"1." n d°' hot' de. aur?„m“7 „Epoca noastră” spune Fi.' bile: Louu, Guerm Hear. casso, „n’are un stil unitar, ca Moulin. . ... primise^ șt! epoca Renașterii sau a Baro-! Unul din acești hofi pentru cari Thomas Mann e ____________________ primul muritor care a descope- _________________________ era de presupus că acela care-i irit incestul. Şi pentru această siguranţă de 400.000 franci atacă, il cunoaşte pe Mana. Ei criptă i se cuvine negreşit Astăzi Picasso îşi primeşte ştiut, in adevăr, cum lucrurile, ştreangul, vizitatorii la Paris într’un luxos apartament din cartierul Passy. Pereţii nu mai sunt mâzgăliţi, ci împodobiţi cu tablouri moderne, şi nu numai eJ vor fi trecut prin câteva şcoli, dar operele lor vor trăda în acest caz mai puţin sărăcia personalităţii lor. Programele şi teoriile sunt bune pentru public, dar nu pentru pictor. Adevărata artă este totdeauna frumoasă, fie că datează din antichitate, fie că provine din Montparnasse. Mă necăjesc totdeauna când se încearcă o clasificare a operelor mele. Niciodată nu mi-a trecut prin mine de la sine spiritul timpului. Căci orice artist redă în operele sale propria sa personalitate, şi, prin sine, sfârşitul timpului în care trăeşte. Restul e Pablo Picasso • x 0 x - Altor dramatic francez de utomeluit Ziarele pariziene au relatat S’a sfârşit vilegiatura! Mai repede ca deobiceiu, sezorina Maria s’a dat cu cassa înmit vitegiaturistic a luat sfârşit chisă, anul acesta. Cauzele sunt două . Şi acum d. lorga. Să vedeţi timpul şi d. larga. Nu ştii ce să dacă d. lorga nu o să păţească crezi : timpul e capricios ca d- întocmai ca acel îmblânzitor care lor ga sau d. lorga e capricios ca timpul. 4 : ii* Şi aţi văzut aşa tamnesam, în luna lui Cuptor a năvălit frigul, dar ce frig, ger în toată regula. La Sinaia vilegiaturiştii au făcut focul în sobe iar la Techirghiol a suflat crivăţul. Şi aţi observat cred, ce bine s’au realizat prevestirile meteorologilor, cari tot îi dădeau zor că linia August va fi extrem de călduroasă. Dar se pare că totul n’a fost decât un simplu intermezzo şi de eri am început iarăşi să transpirăm. Cum dreten să nu înebuneşti când în aceiaş săptămână schimbi paltonul cu vestonul de alpaca ? ţ : ■' Şi aşa sofii s’au repezit prîn staţiuni de şi-au adusjumătăţile acasă, cari desigur toate au fost unanime în a declara că nu mai puteau de dorul lor~ ţ. Vorbă să fie! In câteva zile, Bucureştii şi-au reluat aspectul normal, în locul celui de oraş asediat, cinematografele, toate cu filme tâmpite sunt iarăşi pline, iarpremiera piesei „Salto mortale“ la Teatrul Ecapus cu botul pe labe, toată jungla, dar în care moare din cauza unui stupid abces la măsea. „ Observaţi bine şi veţi vedea că d. Iorga şi-a creat cele mai multe animozităţi nu din cauza cine ştie căror lucruri mari, ci din nimicuri. :i| - ; 'Mai întâi cu accesul la ministere. Măsura av&at complect chix și are darul să exaspereze pe toată lumea în mod inutil. De aia mergeau toate prost pentru că utUe ministerelor nu erau zăvorite ca acum ? ■■ * -fe D. Iorga a luat dispoziţia ca şcolile să înceapă neapărat la 1 Septembrie deşi regulamentul prevede precis data de 15 Septem*brie. Prin măsura Imid de d. Iorga şi-a aprins paie în cap. De aia nu se învaţă astăzi mai nimic jientrucă anului şcolar îi mai lipsesc două săptămâni ? Mai bine s’ar lua măsuri ca ,în timpul anului elevii să nu mai hoinărească pe maidane şi să nu se urmză nebunească, atâta după box 'şi football, 0'"-' ' ■ ‘i;,î '-{}»!#*! H Acuma 3, Iorga desigur că s’a convins că dispoziţia sa a fost pripită şi că ea, neimportantă în fond, are totuşi darul să exaspereze o lume întreagă. Dar pentru că a fost prea mult acuzat în ultimul timp că nu e statornic în păreri, d, Iorga vrea să dovedească — de ce nu şi-o fi ales alt prilej ? — contrariul. Şi aşa staţiunile climaterice s’au golit. La casinoul „Umezeală" din Sinaia suflă vânt de primăvară, iar la mesele de joc îşi dau şi cămaşa după ei vre-o câţiva cartofori incorigibili chibiţuiţi de vre-o câteva cocote, cari pe ploaia asta, nevoite sunt să fie femei cinstite în casă pustie. La Gară se deşeartă zilnic trenuri cu copilaşi negri ca tăciunele amărâţi că d. Iorga le-a răpit două săptămâni de vacanţă. Vilegiatura s’a sfârşit. Gucoanele îşi dau toată ziua cu pantezi şi alifii ca să-şi menţie negreala şi se tot examinează dacă au slăbit. Totul este chestie de autosugestie. . ..y Demoazelele nu pot dormi cu gândul la flirtul din vilegiatură. Ah flirtul de vilegatură , ce repede se leagă şifi repede se desface. . . ... . . . (. . . Gospodinele au început să pue murături la borcan şi în mijlocul curţii, în cazane de ruffi, fierb magiun şi bulion. . ' Vilegiatura s'a sfârşit. IQAN MASSOFF Expoziţii senzaţionale la New-York Alfred H. Barr directorul Mu-i pune aproximativ patruzeci de zeului de artă modernă din New- York, după câteva săptămâni petrecute în Europa, a dat o serie de interesante amănunte asupra expoziţiilor pe care le organizează la Muzeul de artă modernă din New York. Se ştie că această instituţie a fost înfiinţată în 1929 de Miss Lizzie Bliss. De atunci s-au organizat acolo o serie de expoziţii interesante cu opere de Van Gogh, Gauguin, de picturi, treizeci de desemnă, douăzeci şi cinci de litografii. Scopul acestei expoziţii a fost de a concentra mare parte din opera lui Matisse răspândită în toată lumea. După expoziţia Matisse se va organiza o interesantă expoziţie de arhitectură modernă. Vor fi invitaţi să lucreze în comitetul de organizare patru mari arhitecţi din Europa şi patru arhitecţi americani. Intre aceştia vor fi Le Corbubusier (francez), olandezul I. P. Oud şi Walter Gropus şi Mies van der Rohe Germain. Apoi se va organiza o expoziţie de pictură decorativă murală a pictorului american Diego Rivero. Mai târziu voiu aduna un ansamblu compus din cele mai îndrăsneţe realizări artistice din toate vremurile şi din toate ţările. Se ştie că Muzeul de artă modernă din New York e în strânsă colaborare cu „Metropolitain Museum” din acelaş oraş. Ce să pictez o pânză cubistă, Seurat, Cezanne, Picasso. Boncoimpresionistă sau futuristă, m’am străduit totdeauna să pictez ceva bun. Și trăesc în epoca noastră o naturate^ă americană și alta de artă rar ca operele mele sa exprime germană în care pictorii Kokoskak pânze re nault, Leger, Cherico, Derain, Corot, Daumier, Toulouse, Lautrec, fiindcă' etc-IlliUlLai 1 *■ t . , 1 Apoi sa organizat o expoziţie şi Bekmann au expus marcabile. EXPOZIŢIA MATISSE La 2 Noembrie se va deschide la New York o interesantă expoziţie Henri Matisse. Se vor ex Noutăţi de la teatrele pariziene MARIA VENTURA VA JUCA „MAMAN COLIBRI” LA COMEDIA FRANCEZA Teatrul Porte St. Martin de Teatrul des Arts va deschidă sub direcţia d-lui Maurice Leh- stagiunea, cu piesa Machiavell de mânu va redeschide stagiunea cu noua piesă d-lui Maurice RosAlfred Mortur. Unul din principalele roluri va fi jucat de artistul Louis Gauthier. Teatrul St. Georges va redeschide stagiunea cu o reluare a piesei: „Étienne” de Jacques Déval. Piesa ajunge în curând la a 400-a reprezentaţie. Teatrul L’Oeil de Paris va juca piesa: „La Vie commence demain” de Maurice Cimber. Teatrul Ambassadeurs deschide stagiunea la 1 Octombrie cu „Ciclonul” de Somerset Maugham. Piesa va avea o distribuţie strălucită cu Suzanne Despres, Huguette ex Duflos şi d-nii Jean Max şi Georges Mauloy. Maggio” se va juca la teatrul Abbigu sub titlul „Cent jours” în adaptarea d-lui Andre Mauprey. Rolul lui Napoleon va fi jucat de Firmin Gemier. Teatrul „Aide et Protection”, sub direcţia d-lor Gabriel Imbert şi Pierre Aldebert va juca o comedie dramatică de Auguste Willffroy, intitulată „Sur l’autre rive”- „ LA COMEDIA FRANCEZA La Comedia Franceză au început repetiţiile piesei „La Tragedie d’Alexandre” de Paul Domasy. In curând vor începe repetiţiile piesei : „Mamam Colibri” de Bataille în care rolul principal va fi jucat de d-na Maria Ventura. PIESA LUI MUSOLINI Piesa lui Benito Gioacchino Forzano Musolini «I ,Campo di ) Finnin Gcmiet hîM fafatSnl Ha 1Î D!« nici nu'mi vine să ered că i»S a. j discuţie, un tip de lângă mine tâşi altul decât Finţl. D. Dem. Theo Ulis fiu la teatru... 1 neşte pe scenă, un altul de pe see- ‘dorescu o acuză pe Maria Antonova. George Vraca crede că ucigaşul e chiar judele instructor iar d. V. Timuş care-1 cunoaşte pe făptaş,—te pomeneşti că e complice ! — face pe misteriosul. Bang ! Actul III. La teatrul. Tony Bulandra mărturiseşte crima... — Vezi, izbucneşte triumfător d. Ion Dimitrescu, am spus eu că el e asasinul. — Te înşeli acuma joacă teatrul . — Păi îl vrei să joace ? — Nu m’ai înţeles. Joacă tea- Unde eşti tu Sfierlock Helmes?!.. ...Când, Duminică noaptea, pe pe la orele 11 şi jumătate, o ediţie specială, anunţa „Crima de la teatrul Regina Maria“, publicul bucureştean s-a alarmat, crezând că, în loc de „Salto Mortale“, teatrul „celor cinci“ a deschis stagiunea cu o piesă originală... Rudele celor plecaţi la Ipanii! s’au interogat pe la poliţie, pe la redacţiile ziarelor, şi numai după ce au fost asigurate că nu poate fi vorba de vreun pericol, din moment ce nu e pe afiş d. Isaiia Răcăciuni sau d. Ludovic Dauş, s’au liniştit... Cu atât mai mare a fost nedu-. merirea... Ce s’a întâmplat atunci ? ! Să-mi permiteți să vă dau eu lămuririle necesare... Duminică seara am fost la. tea-, trul Regina Maria, ujule avea joc deschiderea stagiunii cat ^Salto Mortale“... • !j rr ■ 1 Lumea ca la un Zece Mai dinainte de războiu.1 Toat® locurile sunt ocupate şi în van îmi arunc ochii, într’o aiichetă amănunţita, doar, doar voiu găsi un colţişor liber- Deloc ! Stă publicul şi în picioare, întocmai ca la filmele în care Marine Dietrich denunţă opiniei publice toate secretele ispititorului ei corp... — Nu mai suntrbilete ? ’ Un domn elefant, în smoking, se roagă disperat. ----Daţiuni, cel puţin o galerie ! — Nu e ! . _ ' fjj. — Stau și în picioare ! 1 — Nu mai e loc decât pe pi-| cioarele altora ! Rămân înmărmurit... Așa puhoi de public nu mi-a mai fost dat să văd vreodată... de JACK BERARIU începe spectacolul.IT D-ra Mary Greg Fenescu flansează. Este 150 la sută goală... Deodată, când îi era lumea mai dragă, pac ! pac! pac! trei gloanţe de revolver şi dansatoarea se prăbuşeşte „Truc” !, gândeşte publicul din sală... La fel gândesc şi actorii de pe scenă care joacă o piesă intitulată: „O crimă în teatrtt‘. Dar ce e asta?! Dumnezeule! Mary Grey a fost ucisă pe adevăratele!. . ‘ • . La faţa locului vine imediat d. judecător de instrucţie V. Maximilian, care începe ancheta... Dintr’o loje apare Clarke zis şi Tony Bulandra, care se suie pe scenă. Se face lumină în sală și regisorul Târianu anunță că spectacolul se întrerupte. Maximilian ia, inter'ogatoriul lui Tony Bulandra, acesta neagă că ar fi ucis-o pe Mary Grey, câteva cuconițe, din sală. — Vasăzică n’a ucis el ! — Ba a, dar în teatru ! — Cum în teatru ? “ — Adică în piesa pe care 0 joacă!. * 1 • — Asta spun și eu : în .Salto Mortale“. Ași, în piesa pe care o joacă ' In foyer au.loc discuţii aprinexclamă *: — Ah! Topj !... este' se. Lehy Căler, care’și aprinde,©' în'„Salto Mortale“, anchetă, apoi, Miss Nelson An- țigaretă „Darling“, protestănd tot! — Aha ! El e asasinul din pi® tonova, rivala lui Mary Grey, din deodată că „vai ce fumărae e !“, sau: ,,O crimă în teatru“ ! ■ală cumva voci se amestecă în susţine că vinovatul nu poate fi ! — Dai,nă coboară în sală, nu mai ştii care e actor şi care spectator şi cortina se lasă, în momentul când iscusitul judecător de instrucţie V. Maximilian, a descoperit că autorul asasinatului, este, sau Parked Bulandra, sau Miss Nelson Antonova, sau Mrs. Parker, Maria Sandu, sau sufletul Finţi şi dacă nu-i unul din ăştia, cu siguranţă că trebue să fie altul, începe actul II, care se petrece la Tribunal.. Instrucţia crimei e în curs. Rând pe rând fac depoziţii Tony Bulandra, Maria Antonova, Nora Piacentini, Maria Iru în teatru ! Sandu şi Finţi. Cine e vinovatul? Cine ? ,D. jude Maximilian ne lămureşte 7 — ,D-ta nu eşti ! Nici D-ta ! Nici d-ta ! I. Cine este, atunci, cine ? Mister de nepătruns.' Cade cortina. — Atunci crima nu s’a făptuit în_ „Salto Mortale“ ? * t t — Ba da ! E o crimă „aranjată“ în ,,0 crimă în teatru“ și una veritabilă în „Salto Mortale“ ! _ — Fugi d’aici ! N’ai să mă faci să crez c’a omorât-o pe Peneasca ! . — Nu pe ea , pe Mary Grey ! —■ Păi Mary Grey nu e Nutzy Benescu ? — Ba da, dar crima e simulată ! — Spuneai adineaori că e realitate ! — Este o realitate în piesă, dar nu și în piesă... Pardon, vreau să spun că, adica, pardon, m’-am încurcat și eu ! Până la urnă, d. jude Maximilian desleagă misterul iar publicul aplaudă sgomotos şi pe el şi pe „criminal“... ...Aceasta a fost crima de la teatrul Regina Maria, care mai abitir ca aceea de la Buzău, promite să fie la ordinea zilei, cel puţin trei luni de azi încolo !— Repertoriul Teatrului Natonal din Belgrad Teatrul Naţional din Belgrad, a pregătit pentru noua stagiune, între altele, „Clădirea Scadrei” de Koroliov, „Sora Căpitanului Leca” comedie eroică de Dimitrievici, „Mister Dolar” comedie de Nesici, „Fără conştiinţă” de Kujundjici, „Jubileul” comedie de M. Miloşevici, ,şi paradoxul lui Mlenovici „Credinţa”. Dintre autorii străini: „Idiotul” de Dostoevski, „Definitiv” de Kataev, „12 scaune” de Levin, „Moştenitorul” de scriitorul polonez Siedlicki şi două piese de Langer. Repertoriul clasic al Teatrului Naţional din Belgrad cuprinde pe următorii scriitori : Moliere, Shakespeare, Jonson (Volpone), Goethe (Faust) şi Schiller (Hoţii). ■ x p x