Rampa, septembrie 1931 (Anul 16, nr. 4084-4108)

1931-09-02 / nr. 4084

-*ar CARTI DIDACTICE PENTRU CURSUL PRIMAR APARUTE IN editura „NATIONALA“ s, d­orimei BUCUIESTI Nichifor Crainic Profesor Universitar, Scriitor Romulus Seişanu Scriitor si Publicist Dimitrie T. Faur institutor, Director al Revistei .Catedra* Abecedar Partea I-a Abecedar 1 U­lira Cetire ClasaIl-a Cetire Iil-a Cetirea IV-a Gramatica $f III-a Gramatica ft IV-a Aritmetica ft I-a AritmeticaM H-a Aritmetica li Ili-a Aritmetica fl IV-a Geografia judeţului Cahul 1* 11-a Geografia judeţului Ismail 41 11-a Geografia Românieiu Ill-a Geografia Continentelor« IV-a Cumpăraţi curţile apărute în ■■ EDITURA­­RAMPA „­CURT­IZ­ANE” Celebrul roman al lui Honoré de Balzac Două volume Lei 11© „VIAŢA LUI LEONARD" Romanul prinţului Operetei de A. Dumbrăveanu Un volum de 300 pag. Lei 100 *. ..NOAPTE BUNA SCHIŢE UMORISTICE DE A. DE HERZ Un h­umo* volum Lei 60 ..SPOVEDANIA LUI STAVROGHIH“ CELEBRA NUVELA A LUI DOSTOIEVSKY Un volum «■W ......W.'BM Lei 10 BfjTg1? IliTvi aMi FATA-SPORT === ROMAN DE AIDA VRIONI Un volum Lei 40 Succese româneşti la Milano Suntem desigur obişnuiţi cu succesele pe care compatrioţii noştri le repurtează pe scenele străine. Nu de puţine ori presa străină a consacrat coloane în­tregi, cântăreţilor sau actorilor pe cari noi românii i-am desco­perit mult mai târziu. O pildă vie a acestei recunoaş­teri pe care străinătatea o acorda talentelor româneşti o avem, re­cent, în felul cum presa italiană a primit pe domnişoara Antoaneta Trandafirescu, o distinsă soprană lirică, fostă elevă a conservato­rului din Bucureşti, care a repur­tat anul acesta mari succese pe scenele teatrelor de operă din Mi­la­no. „11 Giornale dellArte” din 25 iunie scrie : „La teatrul Verdi, s’a deschis o stagiune lirică festivă, cu „Ri­gol­etto”, condus de maestrul Pre­­ti. Frumoasa operă verdiană a fost cântată de interpreţi strălu­ciţi, ca : baritonul Esquivel, te­norul Giovani Malipiero şi sim­patica soprană lirică d-şoara An­toaneta Trandafirescu. Această tânără cântăreaţă ne-a redat o „Gilda” emoţionantă, a­­jutată de puternicul său tempe­rament dramatic şi de valoroa­sele calităţi­ ale vocii sale crista­line şi bine timbrată, „ie soprană lirica”. „Figaro”, din 50 iunie c., scrie de asemeni: „Rigoletto” este o o­­peră,ce nu se va demoda nici­o­­dată. Publicul o cere mereu. Mae­strul Visui s'a disvins cu totdea­una. Interpreţii au fost cu totul la înălţime. Protagonistul Santi Giorgi a avut o variaţie de ac­cente vocale emoţionante şi de o nobilă frumuseţe. , O adevărată revelaţiune însă, a fost d-şoara Antoaneta Tranda­firescu care a cântat rolul Ghi­dei. Vocea d-sale de soprană li­rică ne-a fermecat. Ii prevedem frumoasă carieră”. Tot astfel, marele ziar de tea­­tru „Rassegna Melodramatica”, din 50 iunie, scrie : „Antoaneta Trandafirescu a in­terpretat dificilul rol al „Gildei”, cu vioiciune deosebită şi în feri­cite dispoziţiuni vocale. Rauda e şi a profesorulu său, maestrul Mar­catoni care numai în 8 luni a ştiut să perfecţioneze această artistă românca, ce întruneşte toate da­rurile de voce ale unei mari cân­tăreţe. Am admirat-o şi în opera „Don Pasquale”, ce se pretează aşa de bine frumoasei sale voci de soprană lirică, etc”. Redarea acestor câteva frân­turi din critica italiană, arată a­­precierea deosebită de cşr© se bu­cură compatrioata noastră pe scenele marei metropole muzi­cale. Nu ne îndoim că d-ra An­toaneta Trandafirescu, la venirea d-sale în ţară, să ne bucure de aceeaşi caldă primire şi din par­tea publicului românesc care a început, de curând, să părăsească snobismul unei admiraţii necon­diţionate a elementelor străine şi să preţuiască tot mai mult ar­tiştii autohtoni de reală valoare. RAMPA Unirea Tricolor-Pr­aimira 4-1 (1-0) Materi-ul amical dintre campio­nii Districtului Muntenia si cei ai Capitalei, aranjat acum, in a­­junul inovatului sezon oficial, a fost bine venit, din două puncte de vedere. In­tâiu, trebuia de rea­bilitat football-ul bucureştean, d­u-te odată jocul, se lecuiesc, de dorinţa de a vedea spectacol cu balonul rotund. Spusele noastre au avut o bună confirmare Duminică, cu atât mai vârtos, cu cât amatorii erau dor­nici să vadă de-acum un match faţă de cel ploeştean, care a­u­­de foot-ball, după vacanţa verei vut marele noroc să elimine pe reprezentanţii lui Bucur din Cam­pionatul Naţional de an. Şi al doilea, această întâlnire între doi viitori participanţi ai Diviziei Naţionale, urma să ne ghideze asupra succesului nouei formule, ce urmează să se nască la 15 Septembrie. întâlnirea de Duminică 30 cor., ne-a satisfăcut ambele puncte de mai sus. In faţa unei asistenţe de 400 spectatori, dintre cari — mai mult de jumătate rr­ erau copii din cartier, s’a desfăşurat un match de foot-ball, ce ne-a adus aminte de vremurile de acum 10* .12 ani, când urmăriam, pe vechiul teren al Educaţiei Fizice, printre norii de praf, bătălia dintre­­2 jucatori, ce nu urmăriau decât să dea în minge, ea s’o trimiată în câmpul advers, până s’o nimeri să treacă printre Rarele porţii. Acest spectacol l-am revăzut e­­i pe arena Unirea. Autorul dez­gustului nostru este Prahova. Cu­noşteam jocul rudimentar al re­­publicanilor, dar Duminică s’au întrecut cu mult pe­ ei înşişi, Splat buni pentru cat. II-a, nu pentru Divizia Naţională. Avem un numeros public spor­tiv cunoscător şi de aceea exigent, pe care nu-l mai poate atrage o echipă de valoarea Prahovei, iar ei?Mareul profanilor, urmărind şi altă întâlnire de cat. La nu a m­­ai fost. Şi Prahova are multe echipe mai slabe, între cei 15 tovarăşi ai Diviziei Naţionale. 11 . Se urmăreşte ridicarea calităţii foot-ball­ ului românesc şi reface­rea bugetelor sărăcite a­le clubu­­rilor, dar rezultatul va fi dezas­­tros de contrariu. Duminică am avut o probă şi multe altele vor urma. Bietele noastre cluburi Juven­­tus şi Unirea-Tricolor, vor trebui să joace într’o horă distrugătoare, care nu prea ştim de va ajunge şi cum va ajunge la capăt. Matchul a început la ora sub conducerea d-lui C. Rădule­­scu. MiritKr 'ey. ,!^.l -Prima repriză a fost un joc u­­rat, de calitatea unei întâlniri de cat. Tli­a. Toate încercările Uni­­rei, de a imprima disputei o des­făşurare mai frumoasă, au fost spulberate de debandada jocului prahovenilor, înaintaşi oborenî combin frumos, însă sunt cu to­tul lipsiţi de susţinerea halfilor. Lipsa lui SteinRach, reţinut de e­­chipa României, plecată în tur­neul baltic, se resimte enorm. Primele 50 minute incursiunile au alternat cu acelaş rezultat ne-­cunoscute fiind peripeţiile ultimu gativ. In ultimul sfert de ceas al lui lor match. . si: T reprizei, Unirea, domină. Văleanu, | In câteva articole vom vorbi pe­­ posesia mingei, o transmite,­ larg despre această senzațională printre ad­versari, lui Bakos, care reimpunea — ——­ Rampa Sport Sâmbăta la Arene Lucian Popescu a fost mai bun ca Stamate Ftran­abu­t victim­i ! Ui spikov. Presa timpikic la a­ustificare Pura o vacanţă, ceva mai scurtă ca în alţi ani, activities, pugilistică­­­­şi nu ne ocupiim de aceea care intră in competenţa organelor poliţieneşti, — a fost reluată. Sâmbătă seara, prin­tr’o gală internaţională de box, int­oc­mită de d. Ştefan Buzdugan, care s’e desfăşurat la „Arenele Romane“ în faţa unui public exagerat de nu­me­­ros faţă de calitatea programului Şi, intr'adevăr, excluzând întâlnirea d­e puternică atracţie dintre Lucian Popescu şi Gheorghe Stamate, celelal­­te materiur­­ ale reuniune!, în frunte cu parodia, eventual, chiar:­esero­ chem­ă. — Posiany—Spakow, au fost tot atâtea mofturi uşoare, accesibile pe afişul unei gale de cartier, dar nici­decum în cadrul unei reuniuni domiciliate la „Arenele Romane”... Incât prezenţa publicului, in nu­măr atât de mare, — circa 4.000 de persoane, — la o gală atât de mize­­ricordioasă, m'a­­surprins. Nu e mai puţin adevărat că, spec­ta­­torii au fost indu­şi în eroare de a­­vânt,cronicile gazetelor, cărora nu­m se mai sterilizau elogiile, — desigur..., desinteresate, — aduse acestei măsea, rude puginistice. Deciziile juriului, absolut toate, au corespuns realităţii şi ne bucură faptul că putem scrie o cronică sportivă şi nu un rechizitoriu, cum eram siliţi s'o facem până acum. In schimb, organizarea a lăsat mult de dorit. Socotim inutil să mai insistăm a­­supra matchurilor preliminare, în Care Stam­ate Nicolae a terminat la egalitate cu Râpeanu ca şi Ion Mihail cu Neni Oprescu şi acelaş rezultat, l-a obţinut Chirilă Dan în faţa unui Plăe­şu, exasperant de slab. Semi­vedeta se petrece între ungu­rul Posjany şi Moţi Spakow. Timp de două săptămâni, ziarele au debitat tot felul de calomnii pe coptul acestui manechin cu numele de Posjany: ba că e grozav, ba că La s­ătut pe cutare, ba că l-a făcut pi­­laf pe Schmelling, etc., etc. Duminica trecută, la Paris, Postag­ny, marea vedetă a „corecţilor” noş­­tri cronicari sportivi (Lorin Firu, Eu­gen Dumitrescu, etc.), a boxat cu West Meet şi a fost învins prin opri­­rea luptei în prima repriză din cau­­za inferiorităţii sale. Ziarele n’au suflat da cuvânt, asu­­pra acestui catastrofal rezultat, obţi­nut la numai şase zile înainte de matchul cu Spakow. Mai mult in.că, s’a împins com­pli­ citatea Până acolo, încât, deşi se cu­­noştea, rezultatul, dăşi se ştia că Spa­kkotv îl silise să abandoneze, la Rou­­paix, pe West Moet, învingătorul lui JPosiany, totuşi, in pronosticurile a­­părute Sâmbătă dimineaţa, acest a­­nalfabet­ de Posiany era indicat ca un adversar de temut al lui Spakow. Asta nu mai este gazetărie, ei o pro­stituare a semnăturii şi o ruşine pen. ♦ru breasla noastră, pe care o terfe­lesc alde Firu, Dumitrescu, publicând lucruri inexacte, pentru a induce pu­­bliţul in eroare şi g­lagura succesul organizatorului. Revenind la matchul în sine, treime să spunem că a fost cea mai tâmpi­­tă parodie, din câte ne-au calcinat nervii până azi. Ca un prolog, un lung conciliabul, asupra mănuşilor. Se aduc mănuşi de 4 proces, deşi regulamentul prevede pentru categoria „sem­i­ grea”, mănuşi de 6 onces. După discuţii aprinse, la care participă, — neinvitat, — şi pu­­blicul care şi-a pierdut răbdarea, aş­­teptând sfârşitul ţigăniei de pe ring, începe m­atchul cu mânuşile de 4 onc­ces. cu care loviturile sunt extrem de dureroase. Din primul moment se observă că ungurul n are nici în clin nici în mâ­­neca cu boşul. Se mişcă anevoie, ţine mâinii® ca un surugiu şi se uită ca bes;­ după tren, spakow trimite o stângă, anemică. Caspele face pe... gazda, primeşte la loc de C­aşte pumnul. — 1® bărbie, se miră şi se repauzează 2 secunde la pământ. Binevoeşte să reia funcţiunea de ca­sier pugilistic şi de-aci încolo începe, in loc de un match de box, o leopşe pe ouate. Postany când e sus, când e în vacănţă pe jos. Mascarada, — e singura ei scuză — ,nu durează mult căci după ce a ref­lecţionat toate swingurile şi erocheia­­le lui Spakow, Posiany se decide să răvăşeas­că singul. Victoria lui Spakow, atât de efţină, cum era şi logic a fost primită cu ră­ceală de public. Spectatorii au huiduit, vreme inde­­lungată, pe organizator. Ultimul match d intre Lucian Popes­cu, campionul României şi al Euro­pei de categorie „muscă” şi Gh­eorghe Stamate, campionul României de ca­tegorie „cocoş”, s’a terminat cu o ca­tegorică victorie la puncte a lui Lu­cian, fără insă, ca matchul să fie la înălţimea aşteptărilor. Lucian ia avantaj de la început. El desfăşură o activitate prodigioasă in roundul prim dominându-şi net ad­versarul şi reuşind a-l face down pen­tru 7 secmide. Reprizele 2, 3 şi 4 sunt, de departe, in favoarea lui Lucian, Stimate bo­xând foarte dezordonat. Apoi, Popescu slăbeşte. Nu mai are suflu, îşi însuşeşte, totuşi, roundul 5, domină, — dar cu mai puţină autori­­tate, — reprizele 6 şi 7 şi face joc egal în ultimele trei rounduri. Lucian în afară de repriza când a fost formidabilă, n'a partidă tocmai strălucită. A avut zi proastă. Cu toate aceştia s’a arătat mult su­­perior lui capul, — ...nu cu cap, — şi n’a făcut altceva decât să atace fără nici o nor­mă. înfrângerea lui Stamate nu prea a fost gustată de public car® a fost de o parţialitate revoltătoare. De cazul lui postany ne socotim o­bligaţî să mai vorbim şi tu numărul de «jţăme­ *.» “I Ireuşeşte un corner. Bine bătut de­­Traian, se produce îngrămădeală în faţa porţii de unde, degajată­­slab, e reluată printr’un shot pu­ternic de Ionescu Grigore, Zaha­rescu prinde. Degajarea lui Foxi aduce mingea lui Tăreanu, care pătrunde, driblează frumos şi Cu’n shot sec marchează primul punct, peste capul lui Zaharescu Prahova reacţionează în forţă, dar sfârşitul reprizei le curmă e­­lanul. La reîncepere, Unirea reuşeşte să-şi impună jocul, aşa că asistăm la faze mai frumoase. In minutul 15, Traian demarea­ză pe tuşă, trece de adversarul direct, se îndreaptă­­spre poartă şi marchează al doilea punct printre mâinile lui Zaharescu. In minutul 25 la o învălmăşea­lă, dintr’un corner, arbitrul filie­ra, hands in careu. Gavăţ calm, greşeşte ţinta. Pe degajarea lui Zaharescu se porneşte un atac reuşit şi Reingruber marchează imparabil. După două minute, Traian tri­mite uşor pe sus şi Văleanu reia voile, marcând al treilea punct, în colţul stâng de sus al porţii. A foat gollul cel mai frumos din toata partida. La un nou atac uni­­rist, Zaharescu ese din poarta, nu poate interveni şi Baraseh opre­şte cu mâna. Penaltycul e trans­format de Cârjan in minutul 25. Albaştrii atacă de zor şi sunt perspective ca scorul să fie mărit, dar amurgul serei învalue arena şi d. Rădulescu e nevoit să oprea­scă match-u­l înainte cu 10 minute de termenul final. Unirea şi-a reluat o splendidă revanşă. Fext bun. Gavăţ bine. Russen mai slab. Li­ţia de halfi slabă. La înaintare s’au remarcat ambele extreme, Traian şi Dragomir. Vă­leanu e un element foarte folosi­tor. Bab­eş promite. Cârjan a condus bine, însă jocul lui bru­tal îl dezavantajează mult. La Prahova, Zaharescu are pe conştiinţă două goaluri, ce erau de apărat. Fundaşii, au fost sin­gurii cari au muncit cu folos Mu­eller execrabil, Schwarz e un element bun, Popescu a existat doar în prima repriză. Dela îna­intare s’a remarcat doar Rein­­bruger, restul slabi, afară de Pre­da, care a fost inexistent. D. Costel Rădulescu a condus bine! ' f y HENRI B. RICI Liga de Nord- Danzig 5-1 (1-0) R­adio Teatrul Maria Ventura reia Joi sea­ra piesa lui Denys Amici „Aminti­­rea”. Teatrul Cărăbuş va relua săptămâ­na viitoare revista „Allo Radio Cără­­buşi’ de d­nii N. Vlădoianu şi N. Con­stantinescu. Compania de reviste Pitpalacul con­tinuă să joace în fiecare seară cu mare succes: „Aţi gustat revista noastră?” de d.nii Kiriţescu şi Kainer. Teatrul Alhambra va deschide sta­giunea cu o revistă semnată de d-nii Kiriţescu, Vlădoianu şi Constantines­­cu. L ’ . im mi ii ww— —Casa GH. ENE FILIPESCU soldează de la 1 până la 8 Septembrie ŞI COMENZILE NERIDICATE. Se înţelege că preţurile reduse, vor da ocazie celor ce­ n’au purtat în­­căţăminte de artă, calitate­ şi for­mă, să profite de acest prilej spre a se convinge de produsele acestei Case care cu drept cu­­vânt şi-a câştigat un nume mondial Compania dramatică de la teatrul Regina Maria va reprezenta în tot cursul săptămânei premiera „Salto Mortale” de Burell. Viitoarea premieră a teatrului Na­ţional va fi comedia lui Moliére „Bur­ghezul gentilon”. La Opera Română se repetă zilnic opera „Prinţul Igor” de Borodine. Stagiunea se va deschide la 1 Oc­­tombrie. b Miercuri seară se reia la teatrul Naţional comedia lui Caragiale: „O scrisoare pierdută”^ , &*•' ^ Duminică are loc la teatrul Regina Maria primul matineu os Piesa „Sal­to Mortale”. ”,______ N. Teatrul Cărăbuş va continua să .joa­­ce in tot cursu­l săptămânei revista „In draci” de dl. N. Kiriţescu. Restaurant „ T­erasa Blanduziei” Cu începere de astăzi şi în fiecare seară Concertează Orchestra cu mama El A­­EIAI Compozitorul Romeo Alexandrescu, critic muzical al ziarului „Universul” va deschide săptămâna aceasta la şcoala superioară de muzică „Egizio Massini” un curs complet de piano şi­­ un curs de armonie. Cursul de am­o­­nie e destinat atât elevilor instru­­mentişti cât şi celor ce vor să se con­­­sacre compoziţiei muzicale. înscrierile se primesc zilnic la can­celaria şcoalei, str. Negru Vodă 3, nr.­ fre orele 9 jum. — 12 jum. dini si 4—8 d. a. Duminica dela 10—h­. ','S* yyâ' . ^ La teatrul Regina Maria se repetă zilnic: „Adevărul gol goluț”, comedie în 3 acte de Piere Weber.­­ ^ In primele roluri d.nii V.. Maximi. Lan­gi I. Iancovescu. Marti 1 Septembrie, la orele 9 sea­­ra, va avea loc a doua reprezentare extraordinară cu d.ra Harta Ventura. Se vor juca „Medaliile bătrânei" de James Barrie, şi „Vocea” de Jean Coceau. Ambele piese au obţinut mare sue■­ces pe scena Comediei Franceze. In „Medaliile bătrânei", d.ra Maria Ven­­tura, joacă la noi în ţară, pentru I.v­idia oară un rol de compoziţie. Acest spectacol va alterna cu minu­­nata piesă a lui Denys Amici, „Amin,, tin a’“­ marele succes al stagiunei tre­nne In care societara Comediei Fr­­an, ceze deţine rolul prim. Spectacolele d.rei Maria Ventura vor lua sfârşit in seara de 14 Septembrie, iar in seara de 15 Septembrie va avea loc deschiderea stagiunei obicinuite a teatrului, cu celebra comedie „Sexul slab” de Edouard Bourdet, al cării succes nu s’a desmintit de doi ani la Paris. Se repetă „Botul" de H. Bernstein, cu a­na Aura Buzescu si d. George Vrac­a in rolurile principale. Cassa de bilete a teatrului „Ventu­ra" este zilnic deschisă Intre orele 1o^­ a. m. şi i—7 d. a. La teatrul Maria Ventura viitoarea premieră va fi „Sexul Slab” de E­­duard Bourdet.­­ Soc.­ „Scena a artiştilor din Româ­­nia ţine examen pentru eliberarea cărţei de liberă profesie In ziua de Marţi 15 Septembrie 1931, înscrierile se fac la Secretariatul din str. Sft. Ionică No. 5. Examenul are loc în sala Transilvania, orele 15 Teatrul Naţional reia astă seară ca, media lui Beaumarchais: „Nunta lui Figaro”, p. .­f .Voe. In foayerele Operei se repetă, rodul ţiganilor” de Strauss» immn -V.W-*W-, Sărbătorirea memo­ riei lui Alois Jirasek la Teatrul Natonal din Fraga '*i, V- ■ •«#! In Cehoslovacia au avut loc În ultimele zile, miri festivităţi ar­tistice, cu prilejul comemorării a 80 de ani de la naşterea ma­relui romanciar, istoric şi drama­turg cehoslovac Alois Jirasek. Un întreg ciclu din piesele autorului s-a reprezentat la Teatrul „Jira­sek” din Hronov (Nord-Estul Ce­hiei), oraşul de naştere al mare­lui scriitor. Teatrul din Hronov, care a fost ridicat ca monument în onoarea lui Jirasek, este prin proporţiile sa­le al doilea teatru al Cehoslovaciei. La Hronov vor fi organizate în fiecare an festi­vităţi artistice iliasciene, care vor forma un fel de revistă a culturii cehoslovace. Pentru comemorarea marelui scriitor, Teatrul Naţional din Praga a pregătit pentru zilele cele mai apropiate, premiera comediei istorice a lui Jirnsek, „Leagănul”, care se numără printre pies-rie pis cars autorul Ie-a iubit cel mai mult. Deasemenea și alte teatre cehoslovace comemorează pe ma­rele scriitor. I'IcSîL-aM s. ’-y; ■ ... :­’v r.. .. JACK BARARIU Ultimul popas al turneului bal­tic, întreprins de reprezentativa primir­i de foot-ball a ţării noastre, a fost făcut el la Danzig, portul liber de la ma­ci rea Baltică. După victoriile contra Poloniei cu 1­-2 şi Lituaniei cu 4-2, repro­­gramate, care a boxat cu­­­zentanţii noştri au reuşit o per­formanţă şi mai frumoasă. Jucând sub titulatura Liga de Nord, cum cer uzanţele când ai de adversar un oraş şi nu o ţară, teamul nostru a desfăşurat un joc peste aşteptările miilor de spectatori. Danzighezii, jucători rutinaţi, mulţumită contactului lor perpe­tuu cu echipele de vază ale Ger­maniei, n'au putut face faţă cla­sei ridicate a unsprezecelui nos­tru naţional. Reprezentanţii noştri au făcut o adevărată demonstraţie de fapt, bani. In special cei cinci atacanţi au entuziasmat prin forţa şi eficaci­tatea lor. Au marcat cinci goa­luri, cu toată opunerea dârză a apărării adverse. Steinbach a fost, ea de obice­u, animatorul echipei şi mijlocito­rul tuturor atacurilor noastre. Trio defen­siv a avut mai puţin de lucru. Jucătorii noştrii au fost la înălţimea situaţiei. Aceste trei victorii vor avea un frumos răsu­net în toată Europa şi foot-ball-ul românesc şi-a cucerit definitiv lo­cul de frunte în tot Estul Conti­nentului nostru. Pronosticul nostru s-a adeverit integral. Felicităm, cu toată bucuria en­tuziasmului nostru, pe bravii noş­tri reprezentanţi şi ne dorim ca şi­­ celelalte match-uri viitoare, să fie la aceeaş înălţime, pentru fala tricolorului românesc. I||reei IM. Gheirike Axeli Sâmbătă seara, are loc, la „Arenele Romane“, cea mai bună gală de box din anul acesta şi poate că de totdeauna. In match vedetă, Marcel Tb­il, învingătorul prin K. O. al lui Spa­row, şi actualmente cel mai bun mijlociu al lumei, trage cu Gheor­ghe Axioti. ■ .­ ' • O întâlnire de mare senzație, este, deasemenea, aceea dintre Mi­hail Bulea și Dumitru Calinescu, 1 SEPTEMBRIE 1931 194 m. BUCUREȘTI U kw. — 761 kHz. 13.30 : informatiuni, bursa de ce­­reale, bursa de efecte, cota avelor Du­­nării şi semnal orar. 13.50 : Muzică uşoară (plăci de gra­mofon). 13.00 : Orchestra lean Dumitrescu . Muzică românească şi uşoară. 19.00 :■ Intern,un­urix şi semnal orar. 19 10 : or­chestra lean Dumitrescu Continuarea concertului: universitatea radio DE VARA­­(­: Părintele Gala Galaction : Man­­galia de altă dată. (Odd . D­ na Lucia SturăzOrBulan. Sj.ro : Pregătirea unui spectacol de teatru. PROGRAMUL DE SEARA 1o.30: Muzică de dans (plăci de gramofon). Sf : Orchet­ra Radio .- Bach .­ Uver­tura la „Hamlet”. Rich. Wagner: Se­­lecţiuni din opera „Maeştrii cântă,­reţi“. HSD : D.­ T. Teodorescu-Branişte . Actualităţi. 21.43: D.ra Emilia Guţianu — canto Mozart : Aria Suzanei din „Nunta lui Figaro“ ; Fauré: Nell: Chansson- Le Colibri ; Brahms ; Serenade; Brahms: immer leiser wird mein Schlummer; R. Strauss : Serenadă ; Veracini : Pastorală. 22.13 : Orchestra Radio : L. Schn­gel: O raită prin toate operetele lui Joh. Strauss: Felix MendelsohnBart: Noc­turna şi Marşul Nupţial din „Visul unei nopţi de vară”. îi.45 : Informaţiuni. * INFORMATIUNI Marti ------ — X 0 X-----------------. ! ­iercuri 2 SEPTEMBRIE 1931 394 m. BUCUREȘTI 16 kw,­­ 761 kHz, A, 13.000: Muzică corală (plăci de gra­­mofon).­­ 13 30 : Informatiuni, bursa de ce­reale, bursa de efecte, cota apelor și a nării, şi semnal orar. 13.50: Muzică simfonică (plăci de gra­mofon). 18.00: Orchestra, Radio, Muzică va­­riată şi românească. 19.00: informaţiuni, meteorul şi sens nai oral. 19.10: Orchestra Radio: Muzică vas­ riată. f UNIVERSITATEA RADIO Dg' 'VARA ..4 20.00: D-l RoTMilUs SeisAnu: Scriitft rii Români in literatura didactică. programul r.1 seara 20.30 : Muzică de dans (plăci de gra­mofon). 21.00: D. Ant. Sanjfls.violină: Lo. catelli: Sonata sol minor; Bach-Kreiş ier: Gavota; Tschaikowsky_Auer: An. dante cantabile; Beethoven-Elman? Cotredanses. 21.30: Dl. Horia Oprescu: Expoziţia colonială de la Paris. 21.45: Dra Nadia Chebap .piane ( Busoni: Tocata In do major a) prelu­­diu, b) adagio, c) fuga; Chopin: Noc­turnă; Schubert-LiSzt; Soirées de Vienne. 22-15: Dl. G. Cocea.cello: R. Strauss; Sonata fa major; Becker; Menuet. 22.45 : Informatiuni.

Next