Rampa, septembrie 1931 (Anul 16, nr. 4084-4108)
1931-09-02 / nr. 4084
-*ar CARTI DIDACTICE PENTRU CURSUL PRIMAR APARUTE IN editura „NATIONALA“ s, dorimei BUCUIESTI Nichifor Crainic Profesor Universitar, Scriitor Romulus Seişanu Scriitor si Publicist Dimitrie T. Faur institutor, Director al Revistei .Catedra* Abecedar Partea I-a Abecedar 1 Ulira Cetire ClasaIl-a Cetire Iil-a Cetirea IV-a Gramatica $f III-a Gramatica ft IV-a Aritmetica ft I-a AritmeticaM H-a Aritmetica li Ili-a Aritmetica fl IV-a Geografia judeţului Cahul 1* 11-a Geografia judeţului Ismail 41 11-a Geografia Românieiu Ill-a Geografia Continentelor« IV-a Cumpăraţi curţile apărute în ■■ EDITURARAMPA „CURTIZANE” Celebrul roman al lui Honoré de Balzac Două volume Lei 11© „VIAŢA LUI LEONARD" Romanul prinţului Operetei de A. Dumbrăveanu Un volum de 300 pag. Lei 100 *. ..NOAPTE BUNA SCHIŢE UMORISTICE DE A. DE HERZ Un humo* volum Lei 60 ..SPOVEDANIA LUI STAVROGHIH“ CELEBRA NUVELA A LUI DOSTOIEVSKY Un volum «■W ......W.'BM Lei 10 BfjTg1? IliTvi aMi FATA-SPORT === ROMAN DE AIDA VRIONI Un volum Lei 40 Succese româneşti la Milano Suntem desigur obişnuiţi cu succesele pe care compatrioţii noştri le repurtează pe scenele străine. Nu de puţine ori presa străină a consacrat coloane întregi, cântăreţilor sau actorilor pe cari noi românii i-am descoperit mult mai târziu. O pildă vie a acestei recunoaşteri pe care străinătatea o acorda talentelor româneşti o avem, recent, în felul cum presa italiană a primit pe domnişoara Antoaneta Trandafirescu, o distinsă soprană lirică, fostă elevă a conservatorului din Bucureşti, care a repurtat anul acesta mari succese pe scenele teatrelor de operă din Milano. „11 Giornale dellArte” din 25 iunie scrie : „La teatrul Verdi, s’a deschis o stagiune lirică festivă, cu „Rigoletto”, condus de maestrul Preti. Frumoasa operă verdiană a fost cântată de interpreţi străluciţi, ca : baritonul Esquivel, tenorul Giovani Malipiero şi simpatica soprană lirică d-şoara Antoaneta Trandafirescu. Această tânără cântăreaţă ne-a redat o „Gilda” emoţionantă, ajutată de puternicul său temperament dramatic şi de valoroasele calităţi ale vocii sale cristaline şi bine timbrată, „ie soprană lirica”. „Figaro”, din 50 iunie c., scrie de asemeni: „Rigoletto” este o operă,ce nu se va demoda niciodată. Publicul o cere mereu. Maestrul Visui s'a disvins cu totdeauna. Interpreţii au fost cu totul la înălţime. Protagonistul Santi Giorgi a avut o variaţie de accente vocale emoţionante şi de o nobilă frumuseţe. , O adevărată revelaţiune însă, a fost d-şoara Antoaneta Trandafirescu care a cântat rolul Ghidei. Vocea d-sale de soprană lirică ne-a fermecat. Ii prevedem frumoasă carieră”. Tot astfel, marele ziar de teatru „Rassegna Melodramatica”, din 50 iunie, scrie : „Antoaneta Trandafirescu a interpretat dificilul rol al „Gildei”, cu vioiciune deosebită şi în fericite dispoziţiuni vocale. Rauda e şi a profesorulu său, maestrul Marcatoni care numai în 8 luni a ştiut să perfecţioneze această artistă românca, ce întruneşte toate darurile de voce ale unei mari cântăreţe. Am admirat-o şi în opera „Don Pasquale”, ce se pretează aşa de bine frumoasei sale voci de soprană lirică, etc”. Redarea acestor câteva frânturi din critica italiană, arată aprecierea deosebită de cşr© se bucură compatrioata noastră pe scenele marei metropole muzicale. Nu ne îndoim că d-ra Antoaneta Trandafirescu, la venirea d-sale în ţară, să ne bucure de aceeaşi caldă primire şi din partea publicului românesc care a început, de curând, să părăsească snobismul unei admiraţii necondiţionate a elementelor străine şi să preţuiască tot mai mult artiştii autohtoni de reală valoare. RAMPA Unirea Tricolor-Praimira 4-1 (1-0) Materi-ul amical dintre campionii Districtului Muntenia si cei ai Capitalei, aranjat acum, in ajunul inovatului sezon oficial, a fost bine venit, din două puncte de vedere. Intâiu, trebuia de reabilitat football-ul bucureştean, du-te odată jocul, se lecuiesc, de dorinţa de a vedea spectacol cu balonul rotund. Spusele noastre au avut o bună confirmare Duminică, cu atât mai vârtos, cu cât amatorii erau dornici să vadă de-acum un match faţă de cel ploeştean, care aude foot-ball, după vacanţa verei vut marele noroc să elimine pe reprezentanţii lui Bucur din Campionatul Naţional de an. Şi al doilea, această întâlnire între doi viitori participanţi ai Diviziei Naţionale, urma să ne ghideze asupra succesului nouei formule, ce urmează să se nască la 15 Septembrie. întâlnirea de Duminică 30 cor., ne-a satisfăcut ambele puncte de mai sus. In faţa unei asistenţe de 400 spectatori, dintre cari — mai mult de jumătate rr erau copii din cartier, s’a desfăşurat un match de foot-ball, ce ne-a adus aminte de vremurile de acum 10* .12 ani, când urmăriam, pe vechiul teren al Educaţiei Fizice, printre norii de praf, bătălia dintre2 jucatori, ce nu urmăriau decât să dea în minge, ea s’o trimiată în câmpul advers, până s’o nimeri să treacă printre Rarele porţii. Acest spectacol l-am revăzut ei pe arena Unirea. Autorul dezgustului nostru este Prahova. Cunoşteam jocul rudimentar al republicanilor, dar Duminică s’au întrecut cu mult pe ei înşişi, Splat buni pentru cat. II-a, nu pentru Divizia Naţională. Avem un numeros public sportiv cunoscător şi de aceea exigent, pe care nu-l mai poate atrage o echipă de valoarea Prahovei, iar ei?Mareul profanilor, urmărind şi altă întâlnire de cat. La nu a mai fost. Şi Prahova are multe echipe mai slabe, între cei 15 tovarăşi ai Diviziei Naţionale. 11 . Se urmăreşte ridicarea calităţii foot-ball ului românesc şi refacerea bugetelor sărăcite ale cluburilor, dar rezultatul va fi dezastros de contrariu. Duminică am avut o probă şi multe altele vor urma. Bietele noastre cluburi Juventus şi Unirea-Tricolor, vor trebui să joace într’o horă distrugătoare, care nu prea ştim de va ajunge şi cum va ajunge la capăt. Matchul a început la ora sub conducerea d-lui C. Rădulescu. MiritKr 'ey. ,!^.l -Prima repriză a fost un joc urat, de calitatea unei întâlniri de cat. Tlia. Toate încercările Unirei, de a imprima disputei o desfăşurare mai frumoasă, au fost spulberate de debandada jocului prahovenilor, înaintaşi oborenî combin frumos, însă sunt cu totul lipsiţi de susţinerea halfilor. Lipsa lui SteinRach, reţinut de echipa României, plecată în turneul baltic, se resimte enorm. Primele 50 minute incursiunile au alternat cu acelaş rezultat ne-cunoscute fiind peripeţiile ultimu gativ. In ultimul sfert de ceas al lui lor match. . si: T reprizei, Unirea, domină. Văleanu, | In câteva articole vom vorbi pe posesia mingei, o transmite, larg despre această senzațională printre adversari, lui Bakos, care reimpunea — —— Rampa Sport Sâmbăta la Arene Lucian Popescu a fost mai bun ca Stamate Ftranabut victimi ! Ui spikov. Presa timpikic la austificare Pura o vacanţă, ceva mai scurtă ca în alţi ani, activities, pugilisticăşi nu ne ocupiim de aceea care intră in competenţa organelor poliţieneşti, — a fost reluată. Sâmbătă seara, printr’o gală internaţională de box, intocmită de d. Ştefan Buzdugan, care s’e desfăşurat la „Arenele Romane“ în faţa unui public exagerat de numeros faţă de calitatea programului Şi, intr'adevăr, excluzând întâlnirea de puternică atracţie dintre Lucian Popescu şi Gheorghe Stamate, celelalte materiur ale reuniune!, în frunte cu parodia, eventual, chiar:esero chemă. — Posiany—Spakow, au fost tot atâtea mofturi uşoare, accesibile pe afişul unei gale de cartier, dar nicidecum în cadrul unei reuniuni domiciliate la „Arenele Romane”... Incât prezenţa publicului, in număr atât de mare, — circa 4.000 de persoane, — la o gală atât de mizericordioasă, m'asurprins. Nu e mai puţin adevărat că, spectatorii au fost induşi în eroare de avânt,cronicile gazetelor, cărora num se mai sterilizau elogiile, — desigur..., desinteresate, — aduse acestei măsea, rude puginistice. Deciziile juriului, absolut toate, au corespuns realităţii şi ne bucură faptul că putem scrie o cronică sportivă şi nu un rechizitoriu, cum eram siliţi s'o facem până acum. In schimb, organizarea a lăsat mult de dorit. Socotim inutil să mai insistăm asupra matchurilor preliminare, în Care Stamate Nicolae a terminat la egalitate cu Râpeanu ca şi Ion Mihail cu Neni Oprescu şi acelaş rezultat, l-a obţinut Chirilă Dan în faţa unui Plăeşu, exasperant de slab. Semivedeta se petrece între ungurul Posjany şi Moţi Spakow. Timp de două săptămâni, ziarele au debitat tot felul de calomnii pe coptul acestui manechin cu numele de Posjany: ba că e grozav, ba că La sătut pe cutare, ba că l-a făcut pilaf pe Schmelling, etc., etc. Duminica trecută, la Paris, Postagny, marea vedetă a „corecţilor” noştri cronicari sportivi (Lorin Firu, Eugen Dumitrescu, etc.), a boxat cu West Meet şi a fost învins prin oprirea luptei în prima repriză din cauza inferiorităţii sale. Ziarele n’au suflat da cuvânt, asupra acestui catastrofal rezultat, obţinut la numai şase zile înainte de matchul cu Spakow. Mai mult in.că, s’a împins compli citatea Până acolo, încât, deşi se cunoştea, rezultatul, dăşi se ştia că Spakkotv îl silise să abandoneze, la Roupaix, pe West Moet, învingătorul lui JPosiany, totuşi, in pronosticurile apărute Sâmbătă dimineaţa, acest analfabet de Posiany era indicat ca un adversar de temut al lui Spakow. Asta nu mai este gazetărie, ei o prostituare a semnăturii şi o ruşine pen. ♦ru breasla noastră, pe care o terfelesc alde Firu, Dumitrescu, publicând lucruri inexacte, pentru a induce publiţul in eroare şi glagura succesul organizatorului. Revenind la matchul în sine, treime să spunem că a fost cea mai tâmpită parodie, din câte ne-au calcinat nervii până azi. Ca un prolog, un lung conciliabul, asupra mănuşilor. Se aduc mănuşi de 4 proces, deşi regulamentul prevede pentru categoria „semi grea”, mănuşi de 6 onces. După discuţii aprinse, la care participă, — neinvitat, — şi publicul care şi-a pierdut răbdarea, aşteptând sfârşitul ţigăniei de pe ring, începe matchul cu mânuşile de 4 oncces. cu care loviturile sunt extrem de dureroase. Din primul moment se observă că ungurul n are nici în clin nici în mâneca cu boşul. Se mişcă anevoie, ţine mâinii® ca un surugiu şi se uită ca bes; după tren, spakow trimite o stângă, anemică. Caspele face pe... gazda, primeşte la loc de Caşte pumnul. — 1® bărbie, se miră şi se repauzează 2 secunde la pământ. Binevoeşte să reia funcţiunea de casier pugilistic şi de-aci încolo începe, in loc de un match de box, o leopşe pe ouate. Postany când e sus, când e în vacănţă pe jos. Mascarada, — e singura ei scuză — ,nu durează mult căci după ce a reflecţionat toate swingurile şi erocheiale lui Spakow, Posiany se decide să răvăşească singul. Victoria lui Spakow, atât de efţină, cum era şi logic a fost primită cu răceală de public. Spectatorii au huiduit, vreme indelungată, pe organizator. Ultimul match d intre Lucian Popescu, campionul României şi al Europei de categorie „muscă” şi Gheorghe Stamate, campionul României de categorie „cocoş”, s’a terminat cu o categorică victorie la puncte a lui Lucian, fără insă, ca matchul să fie la înălţimea aşteptărilor. Lucian ia avantaj de la început. El desfăşură o activitate prodigioasă in roundul prim dominându-şi net adversarul şi reuşind a-l face down pentru 7 secmide. Reprizele 2, 3 şi 4 sunt, de departe, in favoarea lui Lucian, Stimate boxând foarte dezordonat. Apoi, Popescu slăbeşte. Nu mai are suflu, îşi însuşeşte, totuşi, roundul 5, domină, — dar cu mai puţină autoritate, — reprizele 6 şi 7 şi face joc egal în ultimele trei rounduri. Lucian în afară de repriza când a fost formidabilă, n'a partidă tocmai strălucită. A avut zi proastă. Cu toate aceştia s’a arătat mult superior lui capul, — ...nu cu cap, — şi n’a făcut altceva decât să atace fără nici o normă. înfrângerea lui Stamate nu prea a fost gustată de public car® a fost de o parţialitate revoltătoare. De cazul lui postany ne socotim obligaţî să mai vorbim şi tu numărul de «jţăme *.» “I Ireuşeşte un corner. Bine bătut deTraian, se produce îngrămădeală în faţa porţii de unde, degajatăslab, e reluată printr’un shot puternic de Ionescu Grigore, Zaharescu prinde. Degajarea lui Foxi aduce mingea lui Tăreanu, care pătrunde, driblează frumos şi Cu’n shot sec marchează primul punct, peste capul lui Zaharescu Prahova reacţionează în forţă, dar sfârşitul reprizei le curmă elanul. La reîncepere, Unirea reuşeşte să-şi impună jocul, aşa că asistăm la faze mai frumoase. In minutul 15, Traian demarează pe tuşă, trece de adversarul direct, se îndreaptăspre poartă şi marchează al doilea punct printre mâinile lui Zaharescu. In minutul 25 la o învălmăşeală, dintr’un corner, arbitrul filiera, hands in careu. Gavăţ calm, greşeşte ţinta. Pe degajarea lui Zaharescu se porneşte un atac reuşit şi Reingruber marchează imparabil. După două minute, Traian trimite uşor pe sus şi Văleanu reia voile, marcând al treilea punct, în colţul stâng de sus al porţii. A foat gollul cel mai frumos din toata partida. La un nou atac unirist, Zaharescu ese din poarta, nu poate interveni şi Baraseh opreşte cu mâna. Penaltycul e transformat de Cârjan in minutul 25. Albaştrii atacă de zor şi sunt perspective ca scorul să fie mărit, dar amurgul serei învalue arena şi d. Rădulescu e nevoit să oprească match-ul înainte cu 10 minute de termenul final. Unirea şi-a reluat o splendidă revanşă. Fext bun. Gavăţ bine. Russen mai slab. Liţia de halfi slabă. La înaintare s’au remarcat ambele extreme, Traian şi Dragomir. Văleanu e un element foarte folositor. Babeş promite. Cârjan a condus bine, însă jocul lui brutal îl dezavantajează mult. La Prahova, Zaharescu are pe conştiinţă două goaluri, ce erau de apărat. Fundaşii, au fost singurii cari au muncit cu folos Mueller execrabil, Schwarz e un element bun, Popescu a existat doar în prima repriză. Dela înaintare s’a remarcat doar Reinbruger, restul slabi, afară de Preda, care a fost inexistent. D. Costel Rădulescu a condus bine! ' f y HENRI B. RICI Liga de Nord- Danzig 5-1 (1-0) Radio Teatrul Maria Ventura reia Joi seara piesa lui Denys Amici „Amintirea”. Teatrul Cărăbuş va relua săptămâna viitoare revista „Allo Radio Cărăbuşi’ de dnii N. Vlădoianu şi N. Constantinescu. Compania de reviste Pitpalacul continuă să joace în fiecare seară cu mare succes: „Aţi gustat revista noastră?” de d.nii Kiriţescu şi Kainer. Teatrul Alhambra va deschide stagiunea cu o revistă semnată de d-nii Kiriţescu, Vlădoianu şi Constantinescu. L ’ . im mi ii ww— —Casa GH. ENE FILIPESCU soldează de la 1 până la 8 Septembrie ŞI COMENZILE NERIDICATE. Se înţelege că preţurile reduse, vor da ocazie celor ce n’au purtat încăţăminte de artă, calitate şi formă, să profite de acest prilej spre a se convinge de produsele acestei Case care cu drept cuvânt şi-a câştigat un nume mondial Compania dramatică de la teatrul Regina Maria va reprezenta în tot cursul săptămânei premiera „Salto Mortale” de Burell. Viitoarea premieră a teatrului Naţional va fi comedia lui Moliére „Burghezul gentilon”. La Opera Română se repetă zilnic opera „Prinţul Igor” de Borodine. Stagiunea se va deschide la 1 Octombrie. b Miercuri seară se reia la teatrul Naţional comedia lui Caragiale: „O scrisoare pierdută”^ , &*•' ^ Duminică are loc la teatrul Regina Maria primul matineu os Piesa „Salto Mortale”. ”,______ N. Teatrul Cărăbuş va continua să .joace in tot cursul săptămânei revista „In draci” de dl. N. Kiriţescu. Restaurant „ Terasa Blanduziei” Cu începere de astăzi şi în fiecare seară Concertează Orchestra cu mama El AEIAI Compozitorul Romeo Alexandrescu, critic muzical al ziarului „Universul” va deschide săptămâna aceasta la şcoala superioară de muzică „Egizio Massini” un curs complet de piano şi un curs de armonie. Cursul de amonie e destinat atât elevilor instrumentişti cât şi celor ce vor să se consacre compoziţiei muzicale. înscrierile se primesc zilnic la cancelaria şcoalei, str. Negru Vodă 3, nr. fre orele 9 jum. — 12 jum. dini si 4—8 d. a. Duminica dela 10—h. ','S* yyâ' . ^ La teatrul Regina Maria se repetă zilnic: „Adevărul gol goluț”, comedie în 3 acte de Piere Weber. ^ In primele roluri d.nii V.. Maximi. Langi I. Iancovescu. Marti 1 Septembrie, la orele 9 seara, va avea loc a doua reprezentare extraordinară cu d.ra Harta Ventura. Se vor juca „Medaliile bătrânei" de James Barrie, şi „Vocea” de Jean Coceau. Ambele piese au obţinut mare sue■ces pe scena Comediei Franceze. In „Medaliile bătrânei", d.ra Maria Ventura, joacă la noi în ţară, pentru I.vidia oară un rol de compoziţie. Acest spectacol va alterna cu minunata piesă a lui Denys Amici, „Amin,, tin a’“ marele succes al stagiunei trenne In care societara Comediei Fran, ceze deţine rolul prim. Spectacolele d.rei Maria Ventura vor lua sfârşit in seara de 14 Septembrie, iar in seara de 15 Septembrie va avea loc deschiderea stagiunei obicinuite a teatrului, cu celebra comedie „Sexul slab” de Edouard Bourdet, al cării succes nu s’a desmintit de doi ani la Paris. Se repetă „Botul" de H. Bernstein, cu ana Aura Buzescu si d. George Vraca in rolurile principale. Cassa de bilete a teatrului „Ventura" este zilnic deschisă Intre orele 1o^ a. m. şi i—7 d. a. La teatrul Maria Ventura viitoarea premieră va fi „Sexul Slab” de Eduard Bourdet. Soc. „Scena a artiştilor din România ţine examen pentru eliberarea cărţei de liberă profesie In ziua de Marţi 15 Septembrie 1931, înscrierile se fac la Secretariatul din str. Sft. Ionică No. 5. Examenul are loc în sala Transilvania, orele 15 Teatrul Naţional reia astă seară ca, media lui Beaumarchais: „Nunta lui Figaro”, p. .f .Voe. In foayerele Operei se repetă, rodul ţiganilor” de Strauss» immn -V.W-*W-, Sărbătorirea memo riei lui Alois Jirasek la Teatrul Natonal din Fraga '*i, V- ■ •«#! In Cehoslovacia au avut loc În ultimele zile, miri festivităţi artistice, cu prilejul comemorării a 80 de ani de la naşterea marelui romanciar, istoric şi dramaturg cehoslovac Alois Jirasek. Un întreg ciclu din piesele autorului s-a reprezentat la Teatrul „Jirasek” din Hronov (Nord-Estul Cehiei), oraşul de naştere al marelui scriitor. Teatrul din Hronov, care a fost ridicat ca monument în onoarea lui Jirasek, este prin proporţiile sale al doilea teatru al Cehoslovaciei. La Hronov vor fi organizate în fiecare an festivităţi artistice iliasciene, care vor forma un fel de revistă a culturii cehoslovace. Pentru comemorarea marelui scriitor, Teatrul Naţional din Praga a pregătit pentru zilele cele mai apropiate, premiera comediei istorice a lui Jirnsek, „Leagănul”, care se numără printre pies-rie pis cars autorul Ie-a iubit cel mai mult. Deasemenea și alte teatre cehoslovace comemorează pe marele scriitor. I'IcSîL-aM s. ’-y; ■ ... :’v r.. .. JACK BARARIU Ultimul popas al turneului baltic, întreprins de reprezentativa primiri de foot-ball a ţării noastre, a fost făcut el la Danzig, portul liber de la maci rea Baltică. După victoriile contra Poloniei cu 1-2 şi Lituaniei cu 4-2, reprogramate, care a boxat cuzentanţii noştri au reuşit o performanţă şi mai frumoasă. Jucând sub titulatura Liga de Nord, cum cer uzanţele când ai de adversar un oraş şi nu o ţară, teamul nostru a desfăşurat un joc peste aşteptările miilor de spectatori. Danzighezii, jucători rutinaţi, mulţumită contactului lor perpetuu cu echipele de vază ale Germaniei, n'au putut face faţă clasei ridicate a unsprezecelui nostru naţional. Reprezentanţii noştri au făcut o adevărată demonstraţie de fapt, bani. In special cei cinci atacanţi au entuziasmat prin forţa şi eficacitatea lor. Au marcat cinci goaluri, cu toată opunerea dârză a apărării adverse. Steinbach a fost, ea de obiceu, animatorul echipei şi mijlocitorul tuturor atacurilor noastre. Trio defensiv a avut mai puţin de lucru. Jucătorii noştrii au fost la înălţimea situaţiei. Aceste trei victorii vor avea un frumos răsunet în toată Europa şi foot-ball-ul românesc şi-a cucerit definitiv locul de frunte în tot Estul Continentului nostru. Pronosticul nostru s-a adeverit integral. Felicităm, cu toată bucuria entuziasmului nostru, pe bravii noştri reprezentanţi şi ne dorim ca şi celelalte match-uri viitoare, să fie la aceeaş înălţime, pentru fala tricolorului românesc. I||reei IM. Gheirike Axeli Sâmbătă seara, are loc, la „Arenele Romane“, cea mai bună gală de box din anul acesta şi poate că de totdeauna. In match vedetă, Marcel Tbil, învingătorul prin K. O. al lui Sparow, şi actualmente cel mai bun mijlociu al lumei, trage cu Gheorghe Axioti. ■ . ' • O întâlnire de mare senzație, este, deasemenea, aceea dintre Mihail Bulea și Dumitru Calinescu, 1 SEPTEMBRIE 1931 194 m. BUCUREȘTI U kw. — 761 kHz. 13.30 : informatiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota avelor Dunării şi semnal orar. 13.50 : Muzică uşoară (plăci de gramofon). 13.00 : Orchestra lean Dumitrescu . Muzică românească şi uşoară. 19.00 :■ Intern,unurix şi semnal orar. 19 10 : orchestra lean Dumitrescu Continuarea concertului: universitatea radio DE VARA(: Părintele Gala Galaction : Mangalia de altă dată. (Odd . D na Lucia SturăzOrBulan. Sj.ro : Pregătirea unui spectacol de teatru. PROGRAMUL DE SEARA 1o.30: Muzică de dans (plăci de gramofon). Sf : Orchetra Radio .- Bach . Uvertura la „Hamlet”. Rich. Wagner: Selecţiuni din opera „Maeştrii cântă,reţi“. HSD : D. T. Teodorescu-Branişte . Actualităţi. 21.43: D.ra Emilia Guţianu — canto Mozart : Aria Suzanei din „Nunta lui Figaro“ ; Fauré: Nell: Chansson- Le Colibri ; Brahms ; Serenade; Brahms: immer leiser wird mein Schlummer; R. Strauss : Serenadă ; Veracini : Pastorală. 22.13 : Orchestra Radio : L. Schngel: O raită prin toate operetele lui Joh. Strauss: Felix MendelsohnBart: Nocturna şi Marşul Nupţial din „Visul unei nopţi de vară”. îi.45 : Informaţiuni. * INFORMATIUNI Marti ------ — X 0 X-----------------. ! iercuri 2 SEPTEMBRIE 1931 394 m. BUCUREȘTI 16 kw, 761 kHz, A, 13.000: Muzică corală (plăci de gramofon). 13 30 : Informatiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor și a nării, şi semnal orar. 13.50: Muzică simfonică (plăci de gramofon). 18.00: Orchestra, Radio, Muzică variată şi românească. 19.00: informaţiuni, meteorul şi sens nai oral. 19.10: Orchestra Radio: Muzică vas riată. f UNIVERSITATEA RADIO Dg' 'VARA ..4 20.00: D-l RoTMilUs SeisAnu: Scriitft rii Români in literatura didactică. programul r.1 seara 20.30 : Muzică de dans (plăci de gramofon). 21.00: D. Ant. Sanjfls.violină: Lo. catelli: Sonata sol minor; Bach-Kreiş ier: Gavota; Tschaikowsky_Auer: An. dante cantabile; Beethoven-Elman? Cotredanses. 21.30: Dl. Horia Oprescu: Expoziţia colonială de la Paris. 21.45: Dra Nadia Chebap .piane ( Busoni: Tocata In do major a) preludiu, b) adagio, c) fuga; Chopin: Nocturnă; Schubert-LiSzt; Soirées de Vienne. 22-15: Dl. G. Cocea.cello: R. Strauss; Sonata fa major; Becker; Menuet. 22.45 : Informatiuni.