Rampa, decembrie 1931 (Anul 16, nr. 4162-4184)
1931-12-02 / nr. 4162
L Pianistul Ferd. Bandiner , Ferdinand Bendtner, care prin o uimitoare facilitate şi sigura debute la Radio în cadrul consranţă, a atingerii, şi prin ceteria certului simfonic de Joi seara (3 ca puritate, cu totul immaterial«». Decembrie), este unul dintre marii artişti cu renume european al României. ... Elev al vestitului maestru Ferruccio Benvenuto Busoni (1860— 1924), a concertat adeseori alăturea de profesorul sau, la Weimar, unde a rămas sanctuarul închinat memoriei lui Liszt. A învățat şi cu marele E. l’Albert. După o serie de concerte strălucite in, marile centre occidentale, s a distins şi în pedagogia muzicalii, cu o metodă proprie. Ca director de conservator în Trapritvania, a servit curealitate şi devotament patria română, dând concursul sau inimos la toate manifestările culturale şi naţiotale româneşti de după Unire. In afară de calităţile virtuozităţii hupure, arta pianistică a maestrului Bendtner e caracterizată a sunetelor. Concertul I de Liszt (în mi-bemol major) cu care se prezintă la Radio, l-a cântat cu mult succes la Londra sub conducerea maestrului H. Richter IN TOT CURSUL SAPTAMANTI Matineu si seara •. la Teatrul VENTURA marele succes al comediei Mica Ciocolatieră cu Leny Caler, G. Timică, Gr. , Mărculescu...... Cronica muzeala de LTVTU ARTEMIE FILARMONICA — CONCERT SIMFONIC DIRIJAT DE CARL ELMENDORFF Carl Elmendorff, unul dintre cei mai iluştri păzitori ai frumoaselor tradiţii ale Bayreuth-ului dar totodată şi unul dintre dirijorii cei mai buni ai Germaniei de azi, a condus obicinuitul concert simfonic de Duminică al „Filarmonicei“. Excelentul dirijor german, posedă pe lângă autoritatea şi rutina necesare şefului de orhestră, acea pregătire specială, dobândită în timpul activităţii sale ca dirijor de spectacole de operă, necesară — după concepţia lui Richard Wagner — pentru „aplicarea muzicii în arta dramatică“. Din acest punct de vedere, personalitatea lui Carl Elmendorff este o sugestivă ilustraţie a consideraţiunilor teoretice cuprinse în broşura „Uber das Dirigieren” a lui Richard Wagner. Intradevăr, interpretările lui Carl Elmendorff au acea rară calitate de a evoca auditoriului imaginea dramatică a viziunilor muzicale, de a creia— chiar din fragmente — atmosfera caracteristică a unei drame. Dar, mai mult decât atât, Elmendorff posedă acel simț deosebit, lăudat de Wagner ca „sufletul și spiritul adevăratei arte muzicale germane". In acest spirit german, Carl Elmendorff şi-a întocmit şi programul care cuprindea lucrări de Schubert, Reger şi Wagnerîncepând cu uvertura „Rosamunde“ de Schubert, inspirată de surîsul muzelor vieneze. Carl Elmendorff a dirijat apoi, în prima audiţie variaţiunile pe o temă de Mozart, de Max Reger, o lucrare în care este concentrată în cea mai pură esenţă marea artă contrapunctică a acestui ciudat compozitor, care a fost fără îndoială un mare virtuos al spectaţiilor muzicale. Carl Elmendorff a cizelat „Variaţiunile" lui Max Reger cu atâta claritate şi nuanţări dramatice încât a reuşit să stârnească interesul şi entuziasmul publicului nostru pentru muzica acestui atât de puţin înţeles compozitor. Partea a doua a concertului a fost rezervată, in mod exclusiv muzicii wagneriene, reprezentată prin fragmente din „Trnnhauser" „Amurgul zeilor” şi „Rienzi”, dirijate de Carl Elmendorff cu acel grandios elan care impune grupurilor intrumentale ale orhestrei o disciplină şi unitate specific wagneriană. Filarmonica s’a arătat şi de astă-dată la înălţimea tuturor dificultăţilor programului şi la nivelul intenţiilor excelentului şef de orhestră. Este numai de mirare că Opera Română nu profită de prezenţa în Capitală a dirijorului spectacolelor festive de la Bayreuth pentru a relua, sub conducerea lui Elmendorff una din operele lui Wagner din repertoriul permanental primei noastre scene lirice. kM O nouă simfonie de Andre Roussel Sâmbăta viitoare se va cânta în prima audiţie la concertele Lamoureaux din Paris sub conducere d-lui Albert Wolf, nouasimfonie în Sol minor de Albert, Roussel. Partitura a fost scrisă după cererea lui Serge Kussevitzky pentru a sărbători a 50-a aniversare la „Boston Symphony Orchestra“ şi s-a cântat pentru prima oară la Boston la 24 octombrie 1930 în prezenţa autorului care se afla atunci în Statele Te Unite. Scriind noua simfonie, Albert Roussel nu a urmat nici un program descriptiv sau literar. Ea cuprinde muzica, jocuri sonore şi întretăeri de linii melodice. Autorul n’a înlăturat pentru temele sale orice valoare _ expresivă. O frază iniţială, foarte scurtă, un fel de obsesie, animăm opera. Aceasta a 3-a simfonie a lui Albert , Roussel, e așteptată cu o nerăbdare de melomanii pari-j ^ *ea*r* sieni ■ Coramedia dell’Arte A ŞEASEA CONFERINŢA A TEATRULUI NAŢIONAL 1931 va fi ţinută de d-l Ion Marin Sadoveanu, inspector general al teatrelor şi operelor. Duminică 6 Decembrie ora 10 furtunoasa“ Vineri 4 Decembrie juni. are loc la Teatrul Naţional a şasea conferinţă închinată Commediei del ’Arte italine şi influenţelor ei. Commedia dell’Arte estegenul improvizaţiei, al fanteziei în care actorul nu era numai un interpret dar şi un creator Din această comedie ne-au rămas până astăzi tipuri caracteristice (Rocto- Rep.*zentaţia cu plasele „O noapte rul. Arlechin, Pulcinella, etc.) furtunoasa“ şi ,Conul Leonida faţa cari au trecut şi în alte literaturi, cu reacţiunea de Duminicii 22 Conferinţa va fi ţinută de 1e 1embrie, Ion Marin Sadoveanu. Trupa Naţionalului va interpreta vechi texte pline de fantezie şi verva prezitând personagiile într’o „Paradă“ executată în costume ale vechiului teatru italian, reconstituite. Conferinţa finil a Teatrului Naţional, este ultima din ciclu înainte d© Sărbători. Dupâ cum a fost anunţat, seria va continua în luna Ianuarie. A şaptea conferinţă, va avea loc în ziua de 10 Ianuarie 1932 când se va vorbi despre Moliére. Va conferenţia tot d-l Ion Marin Sadoveanu! Conferinţa de caracterizare a lui Ion Luca Carăgi aţe şi a teatrului său,, ce va introduce al 100-lea spectacol festiv pe scena Teatrului Naţional cu „O noapte ! Dda Teatrl National la matineu la Teatrul Iţional, a fost onorată cu prezenţa M. Cristoforeanu in rolul titular. Preţu. I T : rilt nVvAt* n. tini trila 1 ft «r»Oftc/t& T*OT\rO'70r»t.Atin» VOT îi S. Regina Elisabeta a Greciei. Astăzi, Marţi 4 Decembrie, Teatrul Naţional reprezintă piesa „Marian Colibri“ marele succes al actualei sta. Vineri 4 Decembrie are loc la Teatrul Naţional, reprezentaţia festivă, cu ocazia a 100 reprezentaţii ale piesei O noapte furtunoasă“ de I. X. Caragiale. Rolul Veta va fi jucat de d.na Maria CiucurescU.Bulfinsky, Ziţa de d-na Eugenia Ciucurescu, Rică Venturiano de d. N. Soteanu, Jupân Dumitrache de d. N. Săvulescu, Nae Ipingescu d. Ion Brezeanu, Chiriac d. A. Athanasescu. înainte de spectacol va conferenţia d-l Ion Marin Sadoveanu despre teatrul lui Caragiale. No. Na Moartea artistei ieşene Verona Cuiinsky De la Iaşi ne vine vestea marfei artistei Verona Cuzinsky, soţia actorului Vlad, Cuzinsky şi fogta societara a teatrului naţional din Iaşi. Defuncta a jucat timp de treizeci de ani cele mai de seamă roluri atât din repertoriul clasic cât şi modern, iar de câţiva ani se afla retrasă la pensie. Verona Cuzinsky jucase în ultimii ani al carierei sale marile roluri de tragedie : Theresa Raquin", ,Lady Macbeth"*, „Clitemnestra", Rosalia din „Moartea civilă", Regina din „Hamlet", Amelie din „Hoţii" şi în piesele lui Delavrancea toate rolurile de seamă. La începutul carierei sale Verona Cuzinsky obţinuse mari succese în comediile : „Să divorţăm" de Sardou, „Sadevari"* de Melesviile. Verona Cuzinsky lasă multe regrete in publicul ieşan, care a iubit-o şi a apreciat-o. Sărbătorirea lui George Enescu la Radio din Rga Societatea de Radio-difuziune din Riga (Letonia) a sărbătorit, in ziua de 13 Noembrie a. c. pe maestrul George Enescu. Orchestra a executat, cu această ocazie, „Suita“ No. 1 — op. 9 — a maestrului, iar buletinul Societăţii de Radio-difuziune a publicat — pe lângă câteva date biografice — și o dare de seamă asupra activității sale muzicale. Reduceri de salarii ,1 personal la Ieatrul Național Bugetul Teatrului Naţional urmând să fie armonizat cu bugetul general al statului pe ziua de 1 ianuarie se vor face însemnate reduceri, atât de salarii cât şi la 1 personal în cadrele primului nos .TnllmenSii “ ini Biorason la Teatral National In cursul lunei Ianuarie Teatrul Naţional va reprezenta piesa■ lui Björnsterne Bjornson „Falimentul". Oda Opera Astă seară Marţi Opera Română va face Belache, orchestra fiind ocupată la concertul Enescu. Mâine seara Mercur, Opera va da pentru prima oară în actuala stagiu, neg na Butterfly“ cu d na Florica rile la această reprezentaţie cele obişnuite. Opera Română a pus in repetiţie ,,cea Duminică are joc la Ateneu, al doi.liî cea Mare scenete lirice ale lui Cea ultimul concert dirijat de ce. Tiberiu Brediceanu. Premiera acestei flebrul maestru german Cari Elmen, valoroase lucrări originale va avea dorfl de la teatrele de Operă din loc chiar in cursul lunei Decembrie. Bayreuth și Munich. er Herm mâine seara 0hilarianta ce medie la Teatrul Regina Maria „o gaura in perele" Compania dramatica de la tea-1 de un râs copios urmează altele trul Regina Maria va reprezenta de duioşie gingaşă. Astfel partea mâine seară Miercuri pentru prima oară la noi piesarii Jivesti burlească a piesei alternează cu o fermecătoare nota de sentimentălisnt. Acţiunea se petrece cu trei decoruri variate şi care rezervă multe surprize spectatorului. Primul şi ultimul act se petrece în biroul avocatului Andre de Verdrec iar actele doi şi trei la castelul de Brignolles. Piesa e scrisă in tron ritm vioi şi nare nici o scenă de prisos. Jande „O gaură în perete" (Un trou dans le mur). Titlul însuşi arată că nu poate să fie vorba decât de o comedie. Nu doar că burlescul şi tragicul nu ar fi de cele mai multe ori, în realitate, două faţete ale aceluiaş moment din viaţă. Dar alegerea unui asemenea titlu pentru o piesă marchează in mod sigur, intenţia autorului să ne înfăţişeze peripeţii amuzante. Şi intradevăr „O gaură iro perete"’ este o comedie plină destinaţiuni din cele mai hilariante. Imaginaţia lui Yves Mirande transmite puterea sa de a se iluziona unui tânăr avocat şi unei fete bătrâne foarte romanţioasă. Primul aleargă după visuri de tip bogăţire, după o comoară ascunsă în perete,... a doua după vise de iubire târzie, întâlnirea lor în goana realizărilor, pline de piedici de tot felul, — fiecare cu ochii aţintiţi orbeşte numai pe scopul urmărit, — dă naştere la conflicte de un comic franc, în care pop. Dan Marin şi d-rele Nora ridicolul aduce o bună parte de afaceri.fiii, Margareta Nicolan şi contribuţie, personagiile fiind eredely Bărbulescu. ionate în mod caricatural fără a ! Piesa a fost pusă in scenă de da însă în şarja violenţă. Scenelor ! dl. I. Iancovescu. Aminţi INTERPRETAREA Dl. I Iancovescu va juca rolul avocatului Andre de Verdrec, iar d-na Lucia Sturza Bulandra va apare în rolul amuzant al unei fete bătrâne care se îndrăgosteşte de el. In rolul unei croitorese cochete va apare d-na Nelly Sterian iar d-ra Elvira Petreanu va juca rolul Luciei, nepoata contesei Alte roluri importante vor fi jucate de d-nii I. Taliamu, A. Finti, I del Vechio, R. Rang, Petri Nelly Sterian Ultimul concert Enessu Emendorff Astă seară Marţi are loc la Ateneu al treilea şi ultimul concert simfonic al maestrului George Enescu cu concursul d.lor Z. Nona Ottescu şi George Georgescu. D George Enescu va cânta concertul de Bach pentru vioară şi orchestra sub conducerea dlui Z. Nona Oltescu și concertul de Beethoven pentru vioară și orchestra sub conducerea d.lui George Georgescu. Se va dirija simfonia concertantă pentru violoncel şi orchestră având ca solist pe d. Cocea. , AL DOILEA CONCERT DIRIJAT DE carl Elmendorff Viitoarele concerte Programul cuprinde : Cornelius ; Uvertură la Bărbierul din Bagdad. Brahmms : Simfonia No. 1. Wagner: 1) Preludiu la Lohengrin ; 2) Preludiu la actul III din Lohengrin ; 3) Idila Siegfried ; 4) Uvertura la Maeştrii cântăreţi din Nurnberg. Instrumentiştii şirani nu vor mai cânta în Franţa frankesfaili pe străzi. Chestia continentarii Se ştie ca la Paris, ca şi în centre mari numărul muzicanţilor instrumentişti şomeuri, a crescut în mari proporţii, fie din cauza desfiinţarei orchestrelor de la cinematografe, fie din cauza reducerei numărului instrumentiştilor de la teatrele cu orchestra. La Paris de câteva zile, muzicanţii şomeuri manifestează sgomotos în faţa localurilor unde cântă orchestre străine. Adevărul e că la Paris cântă încă numeroase orchestre străine , italiene, româneşti şi ruseşti. Eprobabil ca Ministerul Ocrotirilor Sociale va ceda acestor presiuni şi va interzice pe viitor orchestrele străine. Totuşi o măsură de acest fel nu e aşa de uşor de luat pentru că celelalte ţări aplică imediat aceeaşi dispoziţie faţă de instrumentiştii francezi. CONTINGENTAREA efectiv, ei sunt totuşi plătiţi... şi problema şomajului e atenuată într o anumită măsură. Nu e mai puţin adevărat că anumite orchestre „de gen“ nu pot fi complectate cu instrumentişti străini. De pildă la Paris sunt actualmente trei orchestre bune de lăutari români, una a ţambalagiului Codolban, o alta a violonistului Petrică Marin şi o a treia a lui Jean Golescu tot violonist. Aceste orchestre cari cântă în mare parte un repertoriu românesc de doine, hore, sârbe şi alte bucăţi populare, nu ar putea fi complectate cu instrumentişti francezi, pentru că nu s’ar mai putea realiza aceiaşi omogenitate de ansamblu. Apoi la Paris, în unele localuri, publicul’vine în special, ca să asculte o orchestră care mai cântă şi altceva decât o selecţiune din „Mascotta“ sau un potpourri din „Carmen“. Clement Vautel, intr’un articol din ,,Le Journal” se ocupă de această chestiune şi recunoaşte că orchestrele străine cari cântă La noi chestiunea a fost rezolvată în felul următor. Cele mai multe orchestre au o compoziţie mixta în care intra şi instrumentişti români. Chiar dacă, uneori In Paris prezintă o deosebită ainstrumentiştii români nu cântă tracţie. ______ _____ Radio rtori 1 DECEMBRIE 1931 394 m. BUCUREȘTI la kw. 761 kHi. 13 . Muzică instrumentală (pliuri de gramofon. 13.40 : informațiunk bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării și semnal orar. 14 : Muzică simfonică (plăci de gramofon). 13 : Muzica militară’i reg. de gardă .Mihaiu Viteazul“ sub conducerea d.lui Ll. Giugani: Zimmerman : Ridicarea ancore», marș; Ultimul sbor, vals ; Wallake : Uvertură Ia .(Marita. ia"; Kalman: Popturi din opereta .^Prințesa' Circului“; Morena : Fan. da ago dans spaniol • ■ 19: informafiuni,' : meteorul si seni, nai orar. - •’ 19.40:" Muzica militară a reg. de gardă Mihaiu Viteazul"; Wagner: Uvertura la „Maeştrii cântăreţi“; Tschaikowsky-- Romanţă; Dimen: Gardniţa, popturi; Scheletti; ’ Marşul Reg. de gardă „Mihaiu Viteazul“. UNIVERSITATEA RADIO so : D Paul Zahriropol : Literaţii şi ideile generale. Id.SO: D. Ciurezu: „ Probleme poetice. PROGRAMUL DE SEARA SO.40. Muzică de dans (plăci de gramofon). 21: Orchestra Radio •* Andreeu Simfonia de cameră. 21.30 : Aniversarea Unirei Ardealului. S1.43: D. Th. ■ Fuchs ; piano : : Th. Fuchs: Rapsodii româneşti. SS.43.-- Orchestra Radio : Brediceanu: Hora şi Arcanul din Poemul etnografic ;-G. Enescu: Aubade d.ni Teodoru, violină; Schwartz viola şi Drăghici cello); Stan Golestan: Intimitate;’ Bela Bartok: Dansuri româneşti. sa.4a. informatiuni II Spectacolele Capsulei Dela 29 Noembrie — 6 Decembrie 1931 % ä l tr-s Úw £ Open R#»tnă Taatrul Naţio«*! Tesirul teglnaMa <a Teatrul Maria Ventura T or r«t A hambra Teatrul Tdaiemi» ! :..: 1 • . Relache Maman Co.ibri Primal rol Mica ciocolatieră Rouaoif Albambra Nebunia Stajesticului Butterfly Ana Karenina O gaură in perete Mica ciocolatieră Bonaoir Alhambra Nebunia Majesticului *5 K V ► I I Prințul Igor Pul de lup Primul rol Mica ciocolatieră Bonaoir Alhambra Nebunia Majsticului Azilul de noapte o gaură In perete Mica ciocolatieră Pidelio Kn*pt#» f«rio*»»«» -•na Lur.Ut O gaură în perete Mica ciocolatieră Boasoir Alhambra: Nebaaia Majestic uai Tata din Far West Burghezii gen ti Io* Maraaa Colibri primul rol “O gaură In perete Mica ciocolătieră Mic* ciocolatieră Bonaoir Aăambra Bonaoir Alhambra Neamia Majesticului Nebun a Majesticlui 1 Javotte Preludiu /.na Karanlaa Azilul “de noapte • • . ‘ v » •A«avar i gol, golat O gaură in perete .... ,• 1 Mica ciocolatieră Bonsoir Alhambra Nebunia Majesticului " Nebunia Majesticulu *3 Vo evodul , ţiganilor Mica ciocolatieră .... . . Bonsoir Alhambrai j»gtti»gtt9W8t8BBPWtQVCWVtiWWWV^n^mn›ftQOflQflQCQQ00 SPECTACOLELE CAPITALEI Asta seară te reprezintă la: PALATUL ATENEULUI CONCERT SIMFONIC DIRIJAT DE GEORGE ENESCIJ PROGRAM DomnulBoîs*y Julie Rosette Florise Casiiair Jean Un servitor rt. Araetet Sylvia Dumitricu Maria Mihor Sabina Mela if. Nicolaide J. Dragomirescu Abibulah Ferrari OPERA ROMANA « Flata Valter Mără«ia«Daa RELACHE TEATRUL NATIONAL Teatralul Nettonal TeL-M/lS Grele ».» MAMAN COLIBRI Piesă in 4 acte de Bataille DISTRIBUTIA Baron de Rysbergue d.l R. Buffintky Riebard de Rysbergue d.l V Valentirtealui Pauîot de Rysbergue dj G ..!a zd Vicontele Georges da Cfcam!«# d.l N. Atanasiu HÂTRUL ALHAMBRA^? Strada Sărindar Campania de reviste de nk. direcția d.lor M. Vlădet*țs» gi N. Cenetantineeea ÎJ’ Orele 9.15 BONSOIR ALHAMBRA^J Revistă de mare spectacol dt d.MI H. Kirițescu, N. Vlădoianu fi * Constantines««. I n rolurite principale : D_r»le MsriJen» Bodesen, fllllr Fa« •iliu, Lulu Nicolau, Stefanie Pope«, •a. Annie Siomia, st d.mi Jeaa Nl, •deseu.Nleo, C. Tonesnu, Aurel Meateanu. BAelegean«, Glodaria, Roms* Dineseu gl Ciocăiten. Dansurile puse la scenă da Stormi* Balet eu d_na danie Slomm. Decoruri de Aiexamireteu CaramtAm Condisseree mastsală d-1. Fast«iese«. Louis Soubrian Sobrain.Tatăl Lignirre* Franfois Un servitor Alt servitor Baroana trere TEATRUL MAJESTIC Orele 9.30 NEBUNIA MAJESTICULUI Revistă ultra fantastică in S act# prolog şi 21 tablouri de d.nii N. Kiristescu, V. Rodan şî N. Kanner. în primele roluri: D.rele Elena Zamora, Rostea Vîquelin, Jeana Doljan, Vera Tacco, Ce. dr. 1. Marucile Grigoriu, Mica Marinescu. Şî d.l -A. Marius d.nii N. Kanner, N. Niculescu Buzău, I. Pizone, tenorul I. Brună, N. Simlo. d.l M Gingulescu I II C. Kodit A. Bogalsky d.1 I. Frumușani de Rysbergue Emilian, G. lonescu, I Poe nescu, M. peseu I S. Bach. Concertul pentru violina și orchestră mi major No. 2. a) Allegro ; b) Adagio; c) Allegro Assai. Orchestra dirijată de d. N. Otescu. G. Enescu. Simfonia concertantă, pentru violoncel şi orchestră şi minor op. 8. Assai lento. Un poco piu animate, Assai lento. Maestoso, Animate, Piu vivo: Violoncel solo d. Gh. Cocea. Orchestra dirijată de autor Beethoven. Concertul pentru violină și orchestră re major op. 61. a) Allegro ma non troppo; b) Larghetto; X) Rondo Allegro. Cadenţele de Joachim. Orchestra dirijată de d. G. Georges, cu. d.na Marioara Voiculestu Doamna Leiloux d.na Anatuea Colette de Villedieu d.na Lilly Popovici Doamna Chadoux d.na Salata Alexandra Madeleine Chadoux d.ra Tantzi Bogdan Miss Deacon d.ra Tantxi Economy Marchia et Saint Puy d.ra Kitty Gheorghin Louisa d.ra Dona Carotzi Jenny d.ra Victoria Corcinv Doica d.ra Olga Ţdranu Direcţia de scenă ăf Enescu. TEATRUL REGINA MARIA Asociaţia dramatică Bulandra, Maximilian,, Storin si lancovescu arUivl I«4l*p*n4ent#l N#. I Tai. SR^tf ,, Orele 9 . PRIMUL ROL Comedie m 3 acte de C. Martin DISTRIBUȚIA Sandu Treandafit d.l V. Maximilian George Potopeanu d.l l. lancovescu Directorul Teatrului „Liber“ • d.l I. Talianu Mihai d.l C. Ederle Florarul dj Z. Delvecho Secretarul lui Treandafil dl P Petripap Plasatorul d.l I. Manta Martha d.na Manta Antonova Gaby N. Popescu, artistă d.na Nora Pia cent Ini Adina d.na Maria Sandu Viorica d.na Nelly Sterian Marioara d.na Elvira Petreanu Leana d.na V. Brodea Ge.Ua d.na Telly Bărbulescu Garderobiera d.na Maro. Nicolau O artistă d.na Beatrice Tara TEATRUL MARIA VENTURA Pasajul Camaedra Telet#* 9H ti Orele 9 MICA CIOCOLATIERA Comedie In 4 acte de Paul Gavallît DISTRIBUTIA Benjamin® Lény Caier Felicien Bedarride Grigore Mărculescu Lapistolle Paul Normand Mingasîol Domnul Toupet Hector de Pavezac Pinglet V. Lăzărescu G. Timică Gh Charnel 1. Carahan C. Danielescu FL Scărlătescu --Baruri ~ Cabarete — Music-h album BARUL ZISSU In fiecate seară Celebra vedetă parisiană DORA STROEVA WILLY MARKS jântăret argentinian ERNST HECKER diseur ANY & LUaAN Cuplu de dans orchestra Willy Marks de la 1 Decembrie program nou cu GRETA SEDLMAYR - dansatoare de la Theater an den Wien BARDY and BARDY dansatori şi cântăreţi de la Moulin Rouge Paris TIVOLI în fiecare seară la dineuri ei supeuri JAZZ JOHNY MORRIS Diseur DIEGO ANTONIO ROJL Memento premiere Miercuri 2 Decembrie. Teatrul Regina Maria : „O gaură un perete“ comedie în 3 acte de Yves Mirande. »INTITUTUL DE ARTE GRAFICE „RAMPA” INTRAREA ZALOMII NO. 1 (SUB HOTEL ASKRIA) Notaui marcate Compozitorul Mossolow, autorul simfoniei „Topitorie de oțet“ a scris un concert pentru piana și vioară care va fi executat la Berlin. Serge Prokofieff a dirijat un concert la Paris consacrat in întregime operilor sale. Pianistul Jose Iturbi a fost angajat pentru un turneu de 60 de concerte în Statele Unite.