Rampa, decembrie 1931 (Anul 16, nr. 4162-4184)

1931-12-02 / nr. 4162

L Pianistul Ferd. Bandiner , Ferdinand Bendtner, care prin o uimitoare facilitate şi sigu­ra debute la Radio în cadrul con­s­ranţă, a­ atingerii, şi prin c­eteria certului simfonic de Joi seara (3­ ca puritate, cu totul immaterial«». Decembrie), este unul dintre ma­rii artişti cu renume european al României. ... Elev al vestitului maestru Fer­­ruccio­ Benvenuto Busoni (1860— 1924), a concertat adeseori alătu­rea de profesorul sau, la Weimar, un­de a­ rămas sanctuarul închinat memoriei lui Liszt. A învățat şi cu marele E. l’Albert. După o serie de concerte stră­lucite in, marile centre occidenta­le, s a­ distins şi­ în pedagogia mu­zicalii, cu o metodă proprie. Ca director de conservator în Trapritvania, a servit cu­­realitate şi devotament patria română, dând concursul sau inimos la toa­te manifestările culturale şi naţio­­tale româneşti de după Unire. In afară de calităţile virtuozită­ţii hupure, arta pianistică a maes­trului Bendtner e caracterizată a sunetelor. Concertul I de Liszt (în mi-be­­mol major) cu care se prezintă la Radio, l-a cântat cu mult succes la Londra sub conducerea maes­trului H. Richter IN TOT CURSUL S­APT­AMANTI Matineu si seara •. la Teatrul VENTURA marele succes al comediei Mica Ciocolatieră cu Leny Caler, G. Tim­ică, Gr. , Mărculescu...... Cronica muzeala de LTVTU ARTEMIE FILARMONICA — CONCERT SIMFONIC DIRIJAT DE CARL ELMEN­DORFF Carl Elmendorff, unul dintre cei mai iluştri păzitori ai frumoa­selor tradiţii ale Bayreuth-ului dar totodată şi unul dintre dirijo­rii cei mai buni ai Germaniei de azi, a condus obicinuitul concert simfonic de Duminică al „Filar­monicei“. Excelentul diri­jor german, po­sedă pe lângă autoritatea şi ru­tina necesare şefului de orhestră, acea pregătire specială, dobândi­tă în timpul activităţii sale ca di­rijor de spectacole de operă, nece­sară — după concepţia lui Ri­chard Wagner — pentru „aplica­rea muzicii în arta dramatică“. Din acest punct de vedere, per­sonalitatea lui Carl Elmendorff este o sugestivă ilustraţie a consi­deraţiunilor teoretice cuprinse în broşura „Uber das Dirigieren” a lui Richard Wagner. Intradevăr, interpretările lui Carl Elmendorff au acea rară ca­litate de a evoca auditoriului ima­ginea dramatică a viziunilor mu­zicale, de a creia— chiar din frag­mente — atmosfera caracteristică a unei drame. Dar, mai mult decât atât, El­mendorff posedă acel simț deose­bit, lăudat de Wagner ca „sufle­tul și spiritul adevăratei arte mu­zicale germane". In acest spirit german, Carl El­mendorff şi-a întocmit şi progra­mul care cuprindea lucrări de Schubert, Reger şi Wagner­începând cu uvertura „Rosa­munde“ de Schubert, inspirată­ de surîsul muzelor vieneze. Carl El­mendorff a dirijat apoi, în pri­ma audiţie variaţiunile pe o temă de Mozart, de Max Reger, o lu­crare în care este concentrată în cea mai pură esenţă marea artă contrapunctică a acestui ciudat compozitor, care a fost fără îndo­ială un mare virtuos al spectaţii­­lor muzicale. Carl Elmendorff a cizelat „Va­­riaţiunile" lui Max Reger cu a­­tâta claritate şi nuanţări drama­tice încât a reuşit să stârnească in­teresul şi entuziasmul publicului nostru pentru muzica acestui atât de puţin înţeles compozitor. Partea a doua a conc­ertului a fost rezervată, in mod exclusiv muzicii wagneriene, reprezentată prin fragmente din „Trnnhauser" „Amurgul zeilor” şi „Rienzi”, di­rijate de Carl Elmendorff cu a­­cel grandios elan care impune grupurilor intrumentale ale orhes­trei o disciplină şi unitate specific wagneriană. Filarmonica s’a arătat şi de astă-dată la înălţimea tuturor difi­cultăţilor programului şi la nive­lul intenţiilor excelentului şef de orhestră. Este numai de mirare că Ope­ra Română nu profită de prezen­ţa în Capitală a dirijorului spec­tacolelor festive de la Bayreuth pentru a relua, sub conducerea lui Elmendorff una din operele lui Wagner din repertoriul per­manent­­al primei noastre scene lirice. kM O nouă simfonie de Andre Roussel Sâmbăta viitoare se va cânta în­ prima audiţie la concertele Lamoureaux din Paris sub con­ducere d-lui Albert Wolf, noua­­simfonie în Sol minor de Albert, Roussel. Partitura a fost scrisă după cererea lui Serge­­ Kussevitzky pentru a sărbători a 50-a aniver­sare la „Boston Symphony Or­chestra“ şi s-a cântat pentru pri­ma oară la Boston la 24 octom­brie 1930 în prezenţa autorului care se afla atunci în Statele­ Te Unite.­­ Scriind­ noua simfonie, Albert Roussel nu a urmat nici un pro­gram descriptiv sau literar. Ea cuprinde muzica, jocuri sonore şi întretăeri de linii melodice. Au­torul n’a înlăturat pentru temele sale orice valoare _ expresivă. O frază iniţială, foarte scurtă, un fel de obsesie, animă­m o­­pera. Aceasta a 3-a simfonie a lui Albert , Roussel, e așteptată cu o nerăbdare de melomanii pari-j ^ *ea*r­* sieni ■ Coramedia dell’Arte A ŞEASEA CONFERINŢA A TEATRULUI NAŢIONAL 1931 va fi ţinută de d-l Ion M­a­­rin Sadoveanu, inspector general al teatrelor şi operelor. Duminică 6 Decembrie ora 10 furtunoasa“ Vineri 4 Decembrie juni. are loc la Teatrul Naţional a şasea conferinţă închinată Com­­mediei del ’Arte italine şi influ­enţelor ei. Commedia dell’Arte este­­genul improvizaţiei, al fanteziei în care actorul nu era numai un inter­pret dar şi un creator Din aceas­tă comedie ne-au rămas până as­tăzi tipuri caracteristice (Rocto- Rep.*zentaţia cu plasele „O noapte rul. Arlechin, Pulcinella, etc.) furtunoasa“ şi ,­Conul Leonida faţa cari au trecut şi în alte literaturi, cu reacţiunea de Duminicii 22 Conferinţa va­ fi ţinută de 1e 1­embrie, Ion Marin Sadoveanu. Trupa Naţionalului va inter­preta vechi texte pline de fante­zie şi verva prezi­tând persona­giile înt­r’o „Paradă“ executată în costume ale vechiului teatru italian, reconstituite. Conferinţa finil a Teatrului Naţional, este ultima din ciclu înainte d© Sărbători. Dupâ cum a fost anun­ţat, seria va continua în luna Ia­­nuarie. A şaptea conferinţă, va avea loc în ziua­ de 10 Ianuarie 1932 când se va vorbi despre­ Moliére. Va conferenţia tot d-l Ion Ma­rin Sadoveanu! Conferinţa de caracterizare a lui Ion Luca Ca­răgi aţe şi a tea­trului său,, ce va introduce al 100-lea spectacol festiv pe scena­­ Teatrului Naţional cu „O noapte ! Dda Teat­rl National la matineu la Teatrul I­ţional, a fost onorată cu prezenţa M. Cristoforeanu in rolul titular. Preţu. I T­ : rilt­ nVvAt* n. tini trila 1 ft «r»Oftc/t& T*OT\rO'70r»t.Atin» VOT îi S. Regina Elisabeta a Greciei. Astăzi, Marţi 4 Decembrie, Teatrul Naţional reprezintă piesa „Marian Co­libri“ marele succes al actualei sta. Vineri 4 Decembrie are loc la Tea­­trul Naţional, reprezentaţia festivă, cu ocazia a 100 reprezentaţii ale piesei O noapte furtunoasă“ de I. X. Caragiale. Rolul Veta va fi jucat de­ d.na Maria CiucurescU.Bulfinsky, Ziţa de d-na Eugenia Ciucurescu, Rică Venturiano de d. N. Soteanu, Jupân Dumitrache de d. N. Săvulescu, Nae Ipingescu d. Ion Brezeanu, Chiriac d. A. Ath­ana­­sescu­. înainte de spectacol va conferenţia d-l Ion Marin Sadoveanu despre tea­­trul lui Caragiale. No. Na­ Moartea artistei ieşene Verona Cuiinsky De la Iaşi ne vine vestea mar­fei artistei Verona Cuzinsky, so­ţi­a actorului Vlad, Cuzinsky şi fog­ta societara a teatrului naţional din Iaşi. Defuncta a jucat timp de treizeci de ani cele mai de sea­mă roluri atât din repertoriul cla­sic cât şi modern, iar de câţiva ani se a­fla retrasă la pensie. Verona Cuzinsky jucase în ul­timii ani al carierei sale marile roluri de tragedie : Theresa Ra­quin", ,­Lady Macbeth"*, „Clitem­­nestra", Rosalia din „Moartea ci­vilă", Regina din „Hamlet", A­­melie din „Hoţii" şi în piesele lui Delavrancea toate rolurile de seamă. La începutul carierei sale Vero­na Cuzinsky obţinuse mari succe­se în comediile : „Să divorţăm" de Sardou, „Sad­evari"* de Meles­­viile. Verona Cuzinsky lasă multe re­grete in publicul ieşan, care a iu­­bit-o şi a apreciat-o. Sărbătorirea lui Geor­ge Enescu la Radio din R­ga Societatea de Radio-difuziune din Riga (Letonia) a sărbătorit, in ziua de 13 Noembrie a. c. pe maestrul George Enescu. Orches­tra a executat, cu această ocazie, „Suita“ No. 1 — op. 9 — a ma­estrului, iar buletinul Societăţii de Radio-difuziune a publicat — pe lângă câteva date biografice — și o dare de seamă asupra activi­tății sale muzicale. Reduceri de salarii ,1 personal la Iea­trul Național Bugetul Teatrului Naţional ur­mând să fie armonizat cu bugetul general al statului pe ziua de 1 ianuarie se vor face însemnate re­duceri, atât de salarii cât şi la 1 personal în cadrele primului nos­ .TnllmenSii “ ini Biorason la Teatral National In cursul lunei Ianuarie Tea­­trul Naţional va reprezenta piesa■ lui Björnsterne Bjornson „Fa­limentul". Oda Opera Astă seară Marţi Opera Română va face Belache, orchestra fiind ocupată la concertul Enescu. Mâine seara Mercur, Opera va da pentru prima oară în actuala stagiu, ne­­g­ na Butterfly“ cu d­ na Florica rile la această reprezentaţie cele obişnuite. Opera Română a pus in repetiţie ,,cea Duminică are joc la Ateneu, al doi.­liî cea Mare scenete lirice ale lui Cea ultimul concert dirijat de ce. Tiberiu Brediceanu. Premiera acestei f­lebrul maestru german Cari Elmen, valoroase lucrări originale va avea dorfl de­ la teatrele de Operă din loc chiar in cursul lunei Decembrie.­­ Bayreuth și Munich. er H­e­r­m mâine seara 0­hilarianta ce medie la Teatrul Regina Maria „o gaura in perele" Compania dramatica de la tea-1 de un râs copios urmează altele trul Regina Maria va reprezenta de duioşie gingaşă. Astfel partea mâine seară Miercuri pentru pri­ma oară la noi piesarii Jives­ti­ burlească a piesei alternează cu o fermecătoare nota de sentimentă­­lisnt. Acţiunea se petrece cu trei de­coruri variate şi care rezervă mul­te surprize spectatorului. Primul şi ultimul act se petre­ce în biroul avocatului Andre de Verdrec iar actele doi şi trei la castelul de Brignolles. Piesa e scrisă in tron ritm vioi şi nare nici o scenă de prisos. Jande „O gaură în perete"­ (Un trou dans le mur). Titlul însuşi arată că nu poate să fie vorba de­cât de o comedie. Nu doar că burlescul şi tragi­cul nu ar fi de cele mai multe ori, în realitate, două faţete ale ace­­luiaş moment din viaţă. Dar ale­gerea unui asemenea titlu pen­tru o piesă marchează in mod si­gur, intenţia autorului să ne în­făţişeze peripeţii amuzante. Şi intradevăr „O gaură iro pe­rete"’ este o comedie plină de­st­­inaţiuni din cele mai hilariante. Imaginaţia lui Yves Mirande transmite puterea sa de a se ilu­ziona unui tânăr avocat şi unei fete bătrâne foarte romanţioasă. Primul aleargă după visuri de tip bogăţire, după o comoară ascun­să în perete,... a doua după vise de iubire târzie, întâlnirea lor în goana realizărilor, pline de pie­dici de tot felul, — fie­care cu o­­chii aţintiţi orbeşte numai pe sco­pul urmărit, — dă naştere la con­flicte de un comic franc, în care pop. Dan Marin şi d-rele Nora ridicolul aduce o bună parte de­­ afaceri.fiii, Margareta Nicolan şi contribuţie, personagiile fiind ere­dely Bărbulescu. ionate în mod caricatural fără a ! Piesa a fost pusă in scenă de da însă în şarja violenţă. Scenelor ! dl. I. Iancovescu. A­minţi INTERPRETAREA Dl. I Iancovescu va juca rolul avocatului Andre de Verdrec, iar d-na Lucia Sturza Bulandra va apare în rolul amuzant al unei fete bătrâne care se îndrăgosteş­te de el. In rolul unei croitorese coche­te va apare d-na Nelly Sterian iar d-ra Elvira Petreanu va juca rolul Luciei, nepoata contesei­ Alte roluri importante vor fi jucate de d-nii I. Taliamu, A. Fin­­ti, I del Vechio, R. Rang, Petri Nelly Sterian Ultimul concert Enessu E­mendorff Astă seară Marţi are loc la Ateneu al treilea şi ultimul concert simfonic al maestrului George Enescu cu concursul d.lor Z. Nona Ottescu şi George Georgescu. D George Enescu va cânta concer­­tul de Bach pentru vioară şi orches­­tra sub conducerea dlui Z. Nona Oltescu și concertul de Beethoven pentru vioară și orchestra sub con­­ducerea d.lui George Georgescu. Se va dirija simfonia concertantă pentru violoncel şi orchestră având ca solist pe d. Cocea. , AL DOILEA CONCERT DIRIJAT DE carl Elmendorff Viitoarele concerte Programul cuprinde : Cornelius ; Uvertură la Bărbierul din Bagdad. Brahmms : Simfonia No. 1. Wagn­er: 1) Preludiu la Lohen­­grin ; 2) Preludiu la actul III din Lohengrin ; 3) Idila Siegfried ; 4) U­­vertura la Maeştrii cântăreţi din Nurn­berg. Instrumentiştii şira­ni nu vor mai cânta în Franţa frank­esfaili pe străzi. Chestia contin­entarii Se ştie ca la Paris, ca şi în centre mari numărul muzicanţi­lor instrumentişti şomeuri, a crescut în mari proporţii, fie din cauza desfiinţarei orchestrelor de la cinematografe, fie din cauza reducerei numărului instrumen­tiştilor de la teatrele cu orchestra. La Paris de câteva zile, muzi­canţii şomeuri manifestează sgo­motos în faţa localurilor unde cântă orchestre străine. Adevărul e că la Paris cântă încă nume­roase orchestre străine , italiene, româneşti şi ruseşti. E­­probabil ca Ministerul O­­crotirilor Sociale va ceda acestor presiuni şi va interzice pe viitor orchestrele străine. Totuşi o măsură de acest fel nu e aşa de uşor de luat pentru că celelalte ţări aplică imediat aceeaşi dispoziţie faţă de instru­mentiştii francezi. CONTINGENTAREA efectiv, ei sunt totuşi plătiţi... şi problema şomajului e atenuată într o anumită măsură. Nu e mai puţin adevărat că anumite orchestre „de gen“ nu pot fi complectate cu instrumen­tişti străini. De pildă la Paris sunt actual­mente trei orchestre bune de lău­tari români, una a ţambalagiului Codolban, o alta a violonistului Pet­rică Marin şi o a treia a lui Jean Golescu tot violonist. Aceste orchestre cari cântă în mare parte un repertoriu româ­nesc de doine, hore, sârbe şi alte bucăţi populare, nu ar putea fi complectate cu instrumentişti francezi, pentru că nu s’ar mai putea realiza aceiaşi omogenitate de ansamblu. Apoi la Paris, în unele loca­luri, publicul’vine în special, ca să asculte o orchestră care mai cântă şi altceva decât o selecţiune din „Mascotta“ sau un potpourri din „Carmen“. Clement Vautel, intr’un arti­col din ,,Le Journal” se ocupă de această chestiune şi recunoaşte că orchestrele străine cari cântă La noi chestiunea a fost rezol­vată în felul următor. Cele mai multe orchestre au o compoziţie mixta în care intra şi in­strumen­tişti români. Chiar dacă, uneori In­­ Paris prezintă o deosebită a­instrumentiştii rom­âni nu cântă tracţie. ______ _____ Radio rtori 1 DECEMBRIE 1931 394 m. BUCUREȘTI la kw. 761 kHi. 13 . Muzică instrumentală (pliuri de gramofon. 13.40 : informațiunk bur­sa de cerea­­le, bursa de efecte, cota apelor Dună­­rii și semnal orar. 14 : Muzică simfonică (plăci de gra­mofon). 13 : Muzica militară’­i reg. de gar­­dă .Mihaiu Viteazul“ sub conducerea d.lui Ll. Giugani: Zimmerman : Ri­­dicarea ancore», marș; Ultimul sbor, vals ; Wallak­e : Uvertură Ia .(Marita. ia"; Kalman: Popturi din opereta .^Prințesa' Circului“; Morena : Fan. da ago dans spaniol • ■ 19: informafiuni,' : meteorul si seni, nai orar. -­ •’ 19.40:" Muzica militară a reg. de gardă Mihaiu Viteazul"; Wagner: Uvertura la „Maeştrii cântăreţi“; Tschaikowsky-- Romanţă; Dim­en: Gardniţa, popturi; Scheletti; ’ Marşul Reg. de gardă „Mihaiu Viteazul“. UNIVERSITATEA RADIO so : D Paul Zahriropol : Literaţii şi ideile generale. Id.SO: D. Ciurezu: „ Probleme poe­­tice. PROGRAMUL DE SEARA SO.40.­ Muzică de dans (plăci de gramofon). 21: Orchestra Radio •* Andreeu Simfonia de cameră. 21.30 : Aniversarea Unirei Ardealu­lui. S1.43: D. Th. ■ Fuchs ; piano : : Th. Fuchs: Rapsodii româneşti. SS.43.-- Orchestra Radio : Bredicea­­nu: Hora şi Arcanul din Poemul et­nografic ;-G. Enescu: Aubade d.ni­ Teodoru, violină; Schwartz viola şi Drăghici cello); Stan Golestan: In­timitate;’ Bela Bartok: Dansuri ro­­mâneşti. sa.4a. informatiuni II Spectacolele Capsulei Dela 29 Noembrie — 6 Decembrie 1931 % ä l tr-s Úw £ Open R#»tnă Taatrul Naţio«*! Tesirul teglnaMa <a Teatrul Ma­ria Ventura T or r«t A hambra Teatrul Tdaiemi» ! :..: 1 • . Relache Maman Co.ibri Primal rol Mica ciocolatieră Rouaoif Alb­ambra Nebunia Stajes­ticului Butterfly Ana Karenina O gaură in perete Mica ciocolatieră Bonaoir Alhambra Nebunia Majesticului *5 K V ► I I Prințul Igor Pul de lup Primul rol Mica ciocolatieră Bonaoir Alhambra Nebunia Majsticului Azilul de noapte o gaură In perete Mica ciocolatieră Pidelio Kn*pt#» f«rio­­*»»«» -•na Lur.Ut O gaură în perete Mica ciocolatieră Boasoir Alhambra: Nebaaia Majestic uai Tata din Far West Burghezii gen ti Io* Ma­raaa Colibri primul rol “O gaură In perete Mica ciocolătieră Mic* ciocolatieră Bonaoir Aăambra Bonaoir Alhambra Neam­ia Majesticului Nebun a Majesticlui 1 Javotte Preludiu /.na Karanlaa Azilul “de noapte • • . ‘ v » •­­A«avar i gol, golat O gaură in perete .... ,• 1 Mica ciocolatieră Bonsoir Alhambra Nebunia Majes­ticului " Nebunia Majesticulu *3 Vo evodul , ţiganilor Mica ciocolatieră .... . . Bonsoir Alhambrai j»gtti»gtt9W8t­8BBPWtQVCWVtiWWWV^n­^mn›­ftQOflQflQCQQ00 SPECTACOLELE CAPITALEI Asta seară te reprezintă la: PALATUL ATENEULUI CONCERT SIMFONIC DIRIJAT DE GEORGE ENESCIJ PROGRAM Domnul­­Boîs*y Julie Rosette Flori­se Casiiair Jean Un servitor rt. Araetet Sylvia Dumitricu Maria Mi­hor Sabina Mela if. Nicolaide J. Dragomirescu Abibulah Ferrari OPERA ROMANA « Flata Valter Mără«ia«Daa RELACHE TEATRUL NATIONAL Teatralul Nettonal TeL­­-M/lS Grele ».» MAMAN COLIBRI Piesă in 4 acte de Bataille DISTRIBUTIA Baron de Rysbergue d.l R. Buffintky Riebard de Rysbergue d.l V Valentirtealui Pauîot de Rysbergue dj G ..!a zd Vicontele Georges da Cfcam!«# d.l N. Atanasiu HÂTRUL ALHAMBRA^? Strada Sărindar Campania de reviste de nk. direcția d.lor M. Vlădet*țs» gi N. Cenetantineeea ÎJ’ Orele 9.15 BONSOIR ALH­AMBRA^J Revistă de mare spectacol dt d.MI H. Kirițescu, N. Vlădoianu fi * Constantines««. I n rolurite principale : D_r»le MsriJen» Bodesen, fllllr Fa« •iliu, Lulu Nicolau, Stefanie Pope«, •a. Annie Siomia, st d.m­i Jeaa Nl, •d­eseu.Nleo, C. Tonesnu, Aurel Mea­teanu. BAelegean«, Glodaria, Roms* Dineseu gl Ciocăiten. Dansurile puse la scenă da Stormi* Balet eu d_na danie Slomm­. Decoruri de Aiexamireteu CaramtAm Condisseree mastsală d-1­­. Fast«­iese«. Louis Soubrian Sobrain.Tatăl Lignirre* Franfois Un servitor Alt servitor Baroana trere TEATRUL MAJESTIC Orele 9.30 NEBUNIA MAJESTICULUI Revistă ultra fantastică in S act# prolog şi 21 tablouri de d.nii N. Kiris­tescu, V. Rod­an şî N. Kanner. în primele roluri: D.rele Elena Zamora, Rostea Vî­­quelin, Jeana Doljan, Vera Tacco, Ce. dr. 1. Maru­cile Grigoriu, Mica Marinescu. Şî d.l -A. Marius d.nii N. Kanner, N. Niculescu Buzău, I. Pizone, tenorul I. Brună, N. Simlo. d.l M Gingulescu I II C. K­od­it A. Bogalsky d.1 I. Frumușani de Rysbergue Emilian, G. lonescu, I Poe­ nescu, M. peseu I S. Bach. Concertul pentru violi­­na și orchestră mi major No. 2. a) Allegro ; b) Adagio; c) Allegro Assai. Orchestra dirijată de d. N. Otescu. G. Enescu. Simfonia concertantă, pentru violoncel şi orchestră şi minor op. 8. Assai lento. Un poco piu animate, Assai lento. Maestoso, Animate, Piu vivo: Violoncel solo d. Gh. Cocea. Orchestra dirijată de autor Beethoven. Concertul pentru violi­­nă și orchestră re major op. 61. a) Allegro ma non troppo; b) Lar­ghetto; X) Rondo Allegro. Cadenţele de Joachim. Orchestra dirijată de d. G. Georges, cu. d.na Marioara Voiculestu Doamna Leiloux d.na Ana­tuea Colette de Villedieu d.na Lilly Popovici Doamna Chadoux d.na Salata Alexandra Madeleine Chadoux d.ra Tantzi Bogdan Miss Deacon d.ra Tantxi Economy Marchi­a et Saint Puy d.ra Kitty Gheorghin Louisa d.ra Dona Carotzi Jenny d.ra Victoria Corcinv Doica d.ra Olga Ţdranu Direcţia de scenă ă­­­f Enescu. TEATRUL REGINA MARIA Asociaţia dramatică Bulandra, Maxi­­milian,, Storin si lancovescu arUivl I«4l*p*n4ent#l N#. I Tai. SR^tf ,, Orele 9 . PRIMUL ROL Comedie m 3 acte de C. Martin DISTRIBUȚIA Sandu Treandafit d.l V. Maximilian George Potopeanu d.l l. lancovescu Directorul Teatrului „Liber“ •­­ d.l I. Talianu Mihai d.l C. Ed­erle Florarul dj Z. Delvecho Secretarul lui Treandafil dl P Petripap Plasatorul d.l I. Manta Martha d.na Manta Antonova Gaby N. Popescu, artistă d.na Nora Pia cent Ini Adina d.na Maria Sandu Viorica d.na Nelly Sterian Marioara d.na Elvira Petreanu Leana d.na V. Brodea Ge.Ua d.na Telly Bărbulescu Garderobiera d.na Maro. Nicolau O artistă d.na Beatrice Tara TEATRUL MARIA VENTURA Pasajul Camaedra Telet#* 9H ti Orele 9 MICA CIOCOLATIERA Comedie In 4 acte de Paul Gavallît DISTRIBUTIA Benjamin® Lény Ca­ier Felicien Bedarride Grigore Mărculescu Lapistolle Paul Normand Mingasîol Domnul Toupet Hector de Pavezac Pinglet V. Lăzărescu G. Timică Gh Charnel 1. Carahan C. Danielescu FL Scărlătescu --Baruri ~ Cabarete — Music-h album­ BARUL ZISSU In fiecate seară Celebra vedetă parisiană DORA STROEVA WILLY MARKS jântăret argentinian ERNST HECKER diseur ANY & LUaAN Cuplu de dans orchestra Willy Marks de la 1 Decembrie program nou cu GRETA SEDLMAYR - dansatoare de la Theater an den Wien BARDY and BARDY dansatori şi cântăreţi de la Moulin Rouge Paris TIVOLI în fiecare seară la dineuri ei supeuri JAZZ JOHNY MORRIS Diseur DIEGO ANTONIO ROJL Memento premiere Miercuri 2 Decembrie. Teatrul Re­gina Maria : „O gaură un perete“ co­­medie în 3 acte de Yves Mirande. »INTITUTUL DE ARTE GRAFICE „RAMPA” INTRAREA ZALOMII NO. 1 (SUB HOTEL ASK­RIA) ­ No­taui marcate Compozitorul Mossolow, auto­rul simfoniei „Topitorie de oțet“ a scris un concert pentru piana și vioară care va fi executat la Berlin. Serge Prokofieff a dirijat un concert la Paris consacrat in în­tregime operilor sale. Pianistul Jose Iturbi­ a fost an­gajat pentru un turneu de­ 60 de concerte în Stat­ele­ Unite.

Next