Rampa, martie 1932 (Anul 15, nr. 4235-4260)

1932-03-02 / nr. 4235

Cronica muzicală de UVIU ARTEMIE Concert simionic dirijat de d, George Geor­gescu* Solist: Nicolae Orloff Ultimele evenimente muzicale — vizitele unui Maurice Ravel și Backhaus — au surmenat în mod excesiv pe fidelii auditori ai simfonicelor duminicale de la „Ateneu“. Astfel se explică faptul că ulti­mul concert simfonic al Filarmo­nicei nu a stârnit un interes de­osebit şi nici nu a atras la „Ate­neu“ un public prea numeros deşi programul anunţa debutul piartistului rus Nicolae Orloff, apreciat de publicul parizian şi cuprindea prima audiţie a unei noui Suite pentru orhestră de d. M. Andricu, precum şi Simfonia în Re major de Brahms. Nicolai Orloff atacă cu vigoare şi preciziune partea pianului în concertul lui P. I. Tschaikovsky, fără a neglija cantilena, acolo unde este nevoie şi desfăşurând o virtuosi­tate desăvârşită în caden­ţă şi în finalul concertului. As­­cultându­-l pe Orloff câteva zile numai după concertul lui Back­haus, primul nu poate lăsa alta impresie decât a­ unui bun pia­nist. Atât, şi nimic mai mult. Publicul nu i-a precupeţit aplau­zele, răsplătind astfel pe drept interpretarea plină de elan dată concertului de Tschaikovsky. .. Succesul execuţiunii simfoniei a doua de Brahms revine în în­tregime d-lui George Georgescu care a­ dirijat complexa compo­ziţie pe de rost, consacrându-şi toate energiile, eliberate de hip­noza partiturii, reconstituirii, intens simţite, a acestei capo­d’o­­pere de muzică simfonică. Şi mai trebuie relevat şi un alt merit al d-lui G. Georgescu. Di­rectorul Filarmonicei hotărît să continue cu regularitate seria primelor audiţii originale înce­pută acum câtăva vreme, înles­­nindu-ne cunoştinţa unei noui lucrări a delicatului şi iscusitu­lui compozitor Mihail Andricu. In noua sa compoziţie, d. Andricu revine la forma suitei pe care a mai utilizat-o cu succes de câte­va ori şi în cadrul căreia reuşeşte să lege motive cu caracter româ­nesc într’o orchestraţie din cele mai pitoreşti şi mai originale. Coloritul românesc al muzicii d-lui Andricu rezultă în mod na­tural din stilul său personal al armoniei şi tratării instrum­en­t unei concepţii şi simţiri muzi­cale româneşti. Tocmai de aceia, lucrările d-lui Andricu care e­­voacă o atmosferă caldă de ro­mantism pastoral, sunt menite sa găsească mai lesne înţelegere şi în faţa unui auditoriu­­ străin unde vor găsi desigur aceiaş en­tuziastă primire pe care publi­cul bucureştean a făcut-o Dumi­nică „Suitei pentru orhestră No. 2“ în interpretarea îngrijită a Filarmonicei, sub bagheta d-lui George Georgescu. MUZICA DE ORGA A LUI MAX REGER Excelentul organist al bisericii evangelice­­din Capitală, prof. Johannes Stadelmann îşi conti­nuă cu o perseverenţă de apostol, opera sa de iniţiere sistematică a publicului bucureştean în mi­nunile muzicii de orgă din toate timpurile. Concertele sale de Du­minică după amiază sunt adevă­rate lecţii practice de istorie mu­zicala, pe care oricine le poate urmări, în mod gratuit, cu mare folos pentru complecta­rea cultu­rii generale. Programul concertu­lui de Duminică a fost închinat în întregime lui Max Reger, ace­stui geniu neîntrecut şi prea pu­ţin cunoscut la noi, al contra­punctului. Trei compoziţii de orga — din­tre cele mai caracteristice pentru stilul lui Reger — şi două cân­tece eclesiastice pentru sopran şi orgă au fost ascultate cu evlavie şi emoţie, luminând personalita­tea gigantică a lui Reger sub aspectul — aproape inedit la noi — al activităţii sale în domeniul muzicii pentru orgă­ Continuând tradiţia formală a lui Bach, Reger pune în opera sa o uimitoare fantezie în utilizare­a vastelor sale cunoştinţe teoreti­ce în ceea ce priveşte contrapunc­tul şi tehnica orgei. Profesorul Stadelmann a exe­cutat programul nu numai ca virtuos consumat al instrumen­tului dar şi cu o mare putere de suggestie a conţinutului spiri­tual al operei lui Reger. In ultima bucată a programu­lui T- „Toccota şi­­Fuga“ op. 59, prof. Stadelmann a realizat mi­nuni de interpretare,' Soprana Hilde von Schwarzer tale a temelor. Nu este o artă cu­m a cântat simplu două „lieduri" tendințe ci o firească exprimare religioase de­ Reger. Representaţiile Operei „Lohengrin".- „Boris Godunov" Opera Română reia astă seară „Lobengrin“ de Wagner, cu o ex­celentă distribuţie. Rolul Elsei de Brabant va fi cântat de d-na Maria Simoniu iar al Ortrudei de d-na Elena Basa­­rnb. Tenorul Emil Marinescu, va cânta rolul Lobengrin, baritonul Nae Dumitrescu pe al lui Telia­­m­und şi basul Ştefan Ionescu pe al Regelui. Conducerea muzicală o are dl. Alfred Alessandrescu. „BORIS GODUNOV” Mâine seară Miercuri se va cân­ta „Boris Godunov” de Mussorgs­ky,­­cu basul Platon Zesewitch în rolul titular. . Celelalte roluri vor fi cântate de d-nele Maria Snejina, Alexan­dra Elefterescu, Pia­­gu­riad­escu, E. Babac şi d-nii Algazi, Sp. Du­­mitrescu, N. Secăreanu, R. Stei­ner, Ştefanovici, Oprişan, Petro­­vicescu etc. Dirijează dl. E. Massini. In cursul acestei săptămâni se vor mai reprezenta: Joi „Tosea” cu d-na Emilia Vera, tenorul Mircea Lazăr şi ba­siton­ul Zalesky. Spectacolul va fi complectat cu baletul „Iris”. Vineri „Prinţul Igor“ de Bo­­rodine cu basul Zesevitch în ro­lurile Prinţului Galitzky şi Kon­­tcheak. Sâmbătă „Traviata” cu d-na Fea Pomponiu şi d-nii Emil Ma­rinescu şi Şerban Tarsian. Dirijează dl. E. Massini. In matineul de Duminică se va reprezenta „Bărbierul din Sevil­la” cu d-nele Emilia Guţianu, V. Miciora şi d-nii V. Chirideanu, V. Alexiu, N. Secăreanu, Opri­­şan etc. Seara se va reprezenta „Năpas­ta” cu d-na Maria Simoniu şi dl. Sp. Dumitrescu, Gh. Folescu, N. Dumitrescu şi G. Oprişan. Dirijează dl. Alfred Alessan­drescu, „THAIS” Viitoarea premieră va fi „Tha­is” de Massenet sub conducerea muzicală a d-lui I. Nona Ottescu. Rolul titular va fi cântat de d-na Dora Massini, al lui Atha­­nael de dl. Sigismund Zalesky și al lui Niclas de tenorul Mircea Lazăr. „Elektra“ la Opera din Paris După cum am mai anunţat Opera din Paris va reprezintă ce­lebra dramă muzicală a lui Ri­chard Strauss „Elektra“. După ,,,Cavalerul rozelor“ şi „Salome­­ea”, e a treia operă a lui Strauss care se cântă la Opera din Pa­ris. Subiectul a fost luat după tra­gedia lui Sofocle de Hugo von Hofmanstahl. Autorul textului în plin acord cu compozitorul s’a străduit să redea cu cea mai mare exaltare toată oroarea tragediei antice care a inspirat pe tragicii greci. Elektra e * una din cele mai grandioase figuri ale teatrului. Voința implacabilă a acestei fe­mei, hotărîte la cele mai crunte răzbunări şi care a încurajat pe fratele ei Orest să ucidă pe mama lor Clu­menestra, împinge la pa­roxism o situaţie tragică. Firul dramei lui Hofmanstahl e acelaş ca al tragediei lui So­­focle. Opera urma să fie montată în Paris încă din 1915. A fost mon­tată de Rene Piot cu un mare an­samblu de figuraţie­­şi cu concur­sul unei şcoale sportive de ama­tori. . Rolul Elektrei va fi cântat de d-na Germaine Lubin, al Clitm­e­­nestrei de d-ra Lapeyrette, al lui Chirisotemis de d-l Hoerner. D-l Le Clezio va cânta rolul lui Egist şi d-l Singher pe al lui Orest. Orhestra va fi dirijată de d-l Philippe Gaubert. ”Ilae Sfa Turduitu,timere spectacole cu „Patima“ Luni 7 Martie, premieră: „Amorul veghează" Teatrul Maria Ventura amin­ta, pentru această săptămână­­ultimele spectacole ale mare­lui succes „Patima”, turneul­­ „Amintirea”, alătu­ri de d. George Vraca şi de un excelent ansamblu. „AMORUL VEGHEAZĂ“’ Luni 7 Martie, va avea loc pre­miera cu „Amorul veghează“. Comedia lui Robert de Flore este pusă în scenă de d. Soare Z. Soare şi se va juca într’o montare excepţională. Va fi un mare spectacol de comedie, cu decoruri somp­tuoase şi costume de o rară bo­găţie, aduse de la Paris. „Arborul veghează”, — care contează drept una din cele­­mai reuşite comedii ale reper­toriului francez, — se va bu­cura, pe scena teatrului Ventu­ra, de o distribuţie strălucită. Rolul de căpetenie al Jacque­linei va fi jucat de d-ra Leny Caler. Cele patru roluri mascu­line de prim plan sunt­­ inter­pretate de d-nii G. Timică, Io­nel Tăranu, Marcel Enescu și Mihail Popescu. In alte roluri principale vor apare d-nele Ma­rin Mohor, Sylvia Fulda, Sylvia a lui Robert de Flers, iar d-ra Dumitrescu, Liana Constanti- Maria Ventura va întreprinde nescu, etc. Piesa lui Fr. Vosper se va juca până Duminică seara in­clusiv, după care, pe afişul tea­trului Ventura, va trece „Amo­rul veghează”, celebra comedie G. Timică Naţional In cursul săptămânei viitoare, Teatrul Naţional va relua, în ve­derea înscrierii în repertoriul per­manent „Heidelbergu! de altă­­dată’’. Celebre piesă a lui W. Meyer Foerster se va juca în următoa­rea distribuţie: Karl Heinrich, dl. Al. Critico şi N. Atanasiu. Ministru de Hang d­ l R. Bulfinsky, d-l A. Athanases­cu; Mareşalul, d-l C. Duţulescu­, d-l I. Anastasiad; Baronul de Met­zing, dl. M. Giugulescu; Baronul de Breitenberg, dl. N. Branco­­mir; Doctorul Iuttner, dl. N. So­­reanu, d-l V. Antonescu; Lutz, d-l I. Finteşteanu; Detlev, d-nii Gr. Mărculescu-Demetru, G. Bald­o­­vin şi D. Amigdalis; Engelbrecht d-nii C. Irod, V. Creţoiu şi Al. Jeles; Studenţi, d-nii G. Măruţa, I. Frumuşani, I. Bindea, A. Ro­­galsky; Kellermann, dl. I. Sâr­bul; Rüder, dl. N. Săvulescu; Schellermann, dl. D. Ene; Katty, d-nele Toto Ionescu, V. Corciov, Fifi Mihailovici; D-na Ruder, d-na Olga Țăranu; D-na Dorf­el, d-na Sonia Cluceru; Glanz, dl. I. Pella; Reuter, dl. Stoiceanu. „Năpasta“ la tea­­trul Akropolis din Praga In piesele lui Caragiale „Nă­pasta“ şi „Conul Leonida faţă cu reacţiunea“ personagiile prin­cipale ale acestor piese le va creia directorul teatrului „Akropolis“ din Praga, d-l Carol Tresnak, u­nul din cei mai de seamă drama­turgi cehoslovaci. Numitele piese vor face parte din repertoriul de primăvară al teatrului Akropolis. Numitul actor, în cariera, sa ar­tistică și­ câştigat un nume apre­ciat în lumea artistică cehoslo­vacă și externă. Carl Tresnak ­oxo­ *\cnc*h­ premiere Miercuri 2 Martie, Teattrul Regina Maria: „Noi trei" comedie in 4 acte de d-nii Maximilian și lancovescu. Luni 7 Martie, Teatrul Ventura: „A­­morul veghează“ comedie in 4 acte de Caillavet și de Flers. RAMPA Repetiţiile la Teatrul Regina Maria Mâine seară: „Noi trei" Compania dramatică de la tea amândoi se cred tatăl copilului, trul Regina Maria va reprezenta Ce discordie! astă seară 1 Martie pentru ultima­­ Sică vrea să-l boteze Lîcă —­oară comedia lui Laurent Doillet Vică vrea să-l boteze Tullius! Toate astea sar aranja dar — bagă de seamă Sică, că odaia cu apariția copilului n’ar mai fi trei. Ce e de făcut? Vică trebue dat afară. După multe mizerii Vică e nevoit să plece din casă și astfel iar vor rămâne tot Trei ! Copilul n’a apărut. Toate indi­ciile au fost false... Au rămas în doi! Ce să facă ca să fie Trei? !! Mâine seară Miercuri are loc premiera comediei „Noi trei” în fanerie casnică în 4 acte adoptată de d-nii V. Maximilian și I. Ian­­covescu. Deşi piesa e întitulată a­­daptare, avem toate motivele să credem că e vorba de o comedie originală scrisă cu prilejul recen­tului turneu cu „Adevărul gol goluţ” .,Bourrachon” cu dl. V. Maximi­lian în rolul titular. Celelalte roluri vor fi jucate de d-nii V. Maximilian şi I. Ian­­vescu, I. Talianu şi d-nele Mariet­ta Rareş şi Maria Sandu. PIESA Aproape­­le şosea sau instalat burghezeşte doi burlaci — Sică şi Vică — foşti coleg­i de şcoală— şi tovarăşi într’o fabrică de să­pun. Bani mulţi, casă , mare, fru­moasa, dar totul e în dezordine. Lipseşte al treilea personaj, care să îngrijească de gospodărie. So­seşte Olga o prietenă a lor din copilărie — o văduvă. E nostimă —■ ce energică şi ce bună gospodi­nă ar fi! Dar ce păcat că n’o pot lua a­­mândoi de nevastă. Vică renunţa la ea şi o cedea­ză lui Sică. Casa şi-a găsit stă­pâna şi iată-i fericiţi Toţi Trei! Trăesc fericiţi şi nici că se pu­tea altfel —­ dacă unul e bărbatul şi celălalt e amantul. Până într’o zi. Bărbatul presupune că nevas­ta lui va avea lin copil! Tragedie: V. Maximilian Vică nu poate fi uitat aşa de uşor. Există simpatie între divor­ţaţi ca între camarazii de regi­ment. Simt o voluptate, să spună: „Ţi-aduci aminte de marşul ăla teribil când m’a ros bocancul?”— „Ţi-aduci aminte de sergentul major care ne înjura?”.. Cam aşa vorbeşte şi Olga cu Sică despre Vică: „Ţi-aduci aminte ce prost juca e carte?” „Dragul de Vică ce plicticos era!”... şi simt imperios nevoia să-l readucă. Vică soseşte! Olga şi Sică îl conving şi Vică rămâne. Ce tablou frumos. Iar sunt Trei... INTERPRETAREA Piesa va fi jucată de autori. Dl V. Maximilian va juca pe Sică, dl. I. Iancovescu pe Vică şi d-na Marietta Rareş pe Olga. E lesne de înţeles că autorii şi-au pus singuri piesa în scenă şi au montat-o într-un decor fru­mos. „PARFUMUL NEVESTI­MI­ In curând se va pune în repe­tiţie „Parfumul ne vesti-mi”, co­medie în trei acte de Leo Lenz-Vor juca d-nele Marietta Ra­reş, Nora Piacentini şi d-nii V. Maximilian, I. Iancovescu şi I. Talianu. ------ ■■«as » „NOI TREI” iar in Succesul unei comedii originale De vorbă cu d­r. Costăchescu, autorul comediei „Crima din strada Justiţiei* reprezentată pe scena Teatrului Naţio­nal din Cernăuţi, In ziua de 25 Februarie 1932, pentru prima oară — Cu ce impresii vă întoar­ceţi de la premiera comediei d­v„ am întrebat pe autorul „Crimei din strada Justiţiei”. — Cu un sac de mulţumiri , pentru d-l Alex. Mavrodi direc­torul general al Teatrelor, da­torită căruia s’a reprezentat piesa mea la Cernăuţi, ocazio­nând teatrului Naţional de a­­colo şi mie, un mare succes. Nu găsesc expresiuni cu care sa pot aplauda, această măsură, de părintească ocrotire a lite­­raturei dramatice originale, ce se verifică în excelente condi­­ţiuni de interpretare şi regie pe toate scenele teatrelor Naţio­nale din provincie. Cu aceleaşi calde mulţumiri pentru d. M. Fotino directorul Teatrului Na­ţional din Cernăuţi care, pe lângă grija ce a pus să mi se joace lucrarea, a ţinut să fie şi în fruntea interpretărei ei, rea­lizând un Judecător de Instruc­ţie viu, pe linia nevăzuta pe care o a creat imaginaţia mea. Aplausele unui public select l’a răsplătit din belşug pentru talentul şi elanul cu care a ju­cat. Dar ceilalţi? Toţi ceilalţi, de la Renée Anne şi Anne Ca­­pustin, până la ultimul copil din figuraţie, cum să nu-i evoc, cu toată recunoştinţa mea ! Montarea ideală şi punerea în scenă, cu atât de fin simţ artis­tic a fost făcută de d. Sică Ale­­xandrescu. Iată, cu ce impresii mă în­torc de la Cernăuţi, unde am găsit mai mult de­cât sprijin, unde am fost răsfăţat şi unde publicul, molipsit de bunăvoin­ţa tuturor, m-a chemat şi re­chemat la rampă după fiecare act, iar mai presus de toate­­mărind reţeta teatrului la al doilea spectacol, faţă de pre­mieră. Piesa se joacă încă spre mulţumirea tuturor şi a mea. — Şi apoi? — O elementară datorie de conştiinţă mă obligă să nu uit niciodată, fără un sentiment de afectuoasă recunoştinţă, pe di­rectorul dv., şi prietenul meu Scarlat Froda, care m’a încura­jat incontinu de la cetirea co­mediei mele şi cu al cărui spri­jin am reuşit să-mi verific o brumă de talent, roasă de ne­încredere. — Ce planuri aveţi pentru viitor.­­ După cele văzute, negre­şit că voi face să se joace piesa la Bucureşti. Pentru aceasta voi vedea unde şi cum. Aş dori d­in suflet să fiu jucat tot de artiştii de la Cernăuţi şi voi găsi soluţia dacă voi fi spriji­nit. Dacă nu, voi juca „Crima din strada Justiţiei” într’un Teatru al meu sau la fel, în­tr’o grădină de vară. încă odată, te rog să publici, sunt mulţumit şi recunoscător tuturor. 1. M. Claudio Arrau solist la Filarmonica Celebrul pianist chilian Clau­dio Arrau va fi solistul concer­tului de Duminică al Filarmo­nicei concert care va fi dirijat de d-l George Georgescu. Programul cuprinde : Wagner: Uvertura la Maeş­trii cântăreţi din Nürnberg. Chopin : Concertul pentru­­ pi­ano și orchestră în­ fa minor Solist Claudio Arrau Berlioz : Harold în Italia. SPECTACOLELE »PIT LEI AZI *• reprezintă 1«­­ OPERA ROMANA Fi»­* Walter Mamei»*»«« O­rele »M LOHENGRIN Operă romantică in 5 acte de Richard Wagner DISTRIBUTIA Regele Stefan Ionescu Lohengrin Em MarintS'.u Elsa de Brabant Marla Simoniu Frederic de Telramund Nae Dumitrescu Örtruda Eraidul Primul paj Al doilea paj Al treilea paj Al patrulea paj Elena Basarab C. Teodorian Virginia Stănescu Ritta Elensohn Ana Cowan Eudoxia GArlea »•an», Annei Moateana, »4*1* Rem*«, Ria mm M CieeA!***, Dansurile »*•* m­ m»I A* MeMn, Balet ** ă.ae Anni* tie»«a. Cenoaeere* mnei#*.»­­*.l I­Ih m. TEATRUL MAJESTIC Compania „Pitpalacul” Orele 9 BUCUREŞTII DANSEAZA Revistă în 2 acte şi 28 tablouri de d-nii Pribeagu şi Kainer Conducerea muzicală: Alfred Ales­­sandrescu. TEATRUL NATIONAL Orele 8.80 INTRIGA ŞI AMOR Tragedie in 5 acte 9 tablouri de Schiller DISTRIBUŢIA Preşedintei* Von Walter d.l R. Buffinsky Ferdinand fiul sâu d-l A Pop Martian Wurm, secretarul preşedintelui d.l G. Calboreanu Mareşalul de Curte Von Kalb d-l N. Bătrâteanu Miller, muzicant d.l V. Antonescu Luiza Miller d.na Anepsin­a Macry Lady Milfort e.la Marietta Anca Soţia lui Miller d.na Ana Luca Sofia, cameristă d.ra Elfi Mihailovici Un camerier al principelui 4-1 I. Anastasiad Un lacheu d.l I. Pela Alt lacheu d.l C. irod Regia d.l Soare 1. Soare. --larurl^ —- Music-hall in BARUL ZISSU Program nou cu MARITA KRUEGER ET W. KARNEZKI celebri dansatori clasici numai pel»­­tru scurt timp WILLY MARKS «intarct argentinian ERNST HAECKER diseur IONEL PASCU disseur , ‘ • ANY A Lucian euplu de dana Orchestra Willy Marks TEATRUL REGINA MARIA Splaiul Independenţei Ne. I Telefon »2/* Asociaţia dramatică Bulandra, Maxi­­milian, »tori« *1 lancer«**« •rele • BOURRACHON Comedie In 3 acte de Laurent Delllet DISTRIBUTIA Oride Bourrachon d.l J. Maximilian Doctorul Vidal d.l Tony Rulandra Henri Mlrguet d.l /. lancovescu Brunet« d.l Tallan* Generiere d.na Marietta Rarei Celeste d.na Maria Sandu Servitorul din birou ’ d.l R. Rang Direcția de scenă d.­ V. Maximi. Han. fFAWR“MARIA ventUIA Pasagiu! (Jomnopolia. Tel. *74jtt , Qr# P - „PATIMA* 3 acte şi un prolog de Frank Wesper traducere de d.l R Seisam­ -DISTRIBUȚIA Ethel d-ra Maria Ventura Harold Carter d. George traca D.na Undewood d-na Sylvia Fulda D.l Underwood d.l Ion Sariul Ivi Underwood d-na Sylvia Demetrescu Dicky* Mile* d.l m­ .Scdriitesoi Bowbe Batteson d-l Mihai Popescu D-na Batteson d-na Constanta Demetriaie O paznica d.ra Florica Varga Directorul Închisorii d.l r. Lazdrescu Direcţia de scenă dj Victor Pova Decoruri d.l Feodoroff TEATRUL ALHAMBRA Strada Sărindar Campania de reviste de ««» direcţia d.lor N Vlădeiaw Pf K. CenetanHneee» erele ALHAMBRA PETREC» Revistă de mare spectacol de d-«S N Kiritescu, N. Vlădeiawt * M. Constantinese« I« rolurile principale­­ D.rele Marilena Bedet«*, SHly Ta. alini. Lul« Rtcels«. Annie SionU«. ft d-nul Jean Ni*ol*i*«.m«*, Cettiea T. Pee*. INSTITUTUL DE ARTE GRAFI­CE „RAMPA" INTRAREA ZALOMIT NR 1 (SUB HOTEL ASTORI 4) Radio Marţi 1 MARTIE 1932 v S9i m. BUCUREŞTI 11 kw. Ul feffl. . 13: Muzică simfonică (plăci de gra­mofon).­­13.45: Inform­aţiuni, bursa de ce, reale, bursa de efecte, colţ apelal Dunării fl semnal orar 14: Muzică uşoară (plăci de gra­­mofon). 18: Jazzul Jonny Morris: Muzică de dans. ^ 19: Informafiuni, meteorul şi sem­­nat orar. 19.10: Jazsul Jonny Morris: Muzică de dans. UNIVERSITATEA RADIO 20: D. Paul Zarifopol: Bilanţuri li­terare. 20.20: D. Perpessicius: Cărţi noi. PROGRAM DE SEARA 20.40: Muzică instrumentală (plăci de gramofon). ■ . 21: Orchestra Radio: Schubert: ,U­­vertura la „Rosamunde". St. Neaga: Conversaţie muzicală. Dvorak: Hu­­moresque. C. Cui,: Orientală, Masca­gni: .Dans exotic. .. i.i.f. ti-30: D. T. Teodorescu.Branişte '4 Actualităţi. 21.40: D. B. Shilton, bariton acom„ paniat de Orchestra Badio: Giordini.­­Caro mio ben. Haendel: Largo_ R. Wagner: Romanţa stelei din „Tann­hauser“. Verdi: Arie din „Bal mas. cat“. 22.05: Orchestra Radio.­ Grieg: Peer Gynt, suita I. Stan Golestan: Intimi­tate pentru violină şi orchestră (so­­tist d. Teodora). Tschaikowsky: Vals din opera „Eugen Oneghin“ 92.45. Informatiuni Comemorarea centenarului lui Goethe Domnul profesor Istrate Mices­cu va vorbi azi Marţi, orele 6 luni, d. a. la Fundaţia Carol I despre însemnătatea comemorării centenarului morţii lui Goethe, drept introducere la ciclul de conferinţe organizat de Uniunea Intelectuală Română. Va urma conferinţa „Goethe autobiograf, ţinută de d. Emanoil Bucuta. Rîr­lete se mai găsesc la Jean Feder, iar înainte de conferinţă la Fun­daţia Carol I. ------------—♦ —------------­ Spectacolele Capitalei Dela 29 Febr.—6 Martie 1932 I Opera Români Teatrul Naţional Teatrul regina Maria Teatrul Ma­ria Ventura Teatrul Alhamvra Teatrul M ’iostie Lohengrin­­ Intr’gă şî amor Bon­nichotiPatima Alhambra petrec« Bucureşti dansează » Boris Godunov Dracul Şapte găţte Noi trei Patima Alhambra petrece Bucureşti pamează Tosca O ultimă r ză Noi trei Amintirea Alhambra petrece Bucureşti dansează Idiotul Noi trei Patima Prinţul Igor Dracul Şapte găşte Noi trei Patima Alhambra petrece Bucureşti dansează Traviata Omul cu mâ­ţoaga Noi trei Amintirea Bonsoir Alhambra Bucureşti dansează Idiotul Noi trei Patima Alhambra cetr­­e Bucureşti dr.Hirează 13lib­­erul l­a In Sevilla Intrigă fi amor Noi trei Patima Consoir Alhambra Bucureşti dansează Nap*:­­31 Dracul Şapte gâşte­ Noi trei Patima Alhambra petrece Bucureşt dansează

Next