Rampa, martie 1932 (Anul 15, nr. 4235-4260)
1932-03-02 / nr. 4235
Cronica muzicală de UVIU ARTEMIE Concert simionic dirijat de d, George Georgescu* Solist: Nicolae Orloff Ultimele evenimente muzicale — vizitele unui Maurice Ravel și Backhaus — au surmenat în mod excesiv pe fidelii auditori ai simfonicelor duminicale de la „Ateneu“. Astfel se explică faptul că ultimul concert simfonic al Filarmonicei nu a stârnit un interes deosebit şi nici nu a atras la „Ateneu“ un public prea numeros deşi programul anunţa debutul piartistului rus Nicolae Orloff, apreciat de publicul parizian şi cuprindea prima audiţie a unei noui Suite pentru orhestră de d. M. Andricu, precum şi Simfonia în Re major de Brahms. Nicolai Orloff atacă cu vigoare şi preciziune partea pianului în concertul lui P. I. Tschaikovsky, fără a neglija cantilena, acolo unde este nevoie şi desfăşurând o virtuositate desăvârşită în cadenţă şi în finalul concertului. Ascultându-l pe Orloff câteva zile numai după concertul lui Backhaus, primul nu poate lăsa alta impresie decât a unui bun pianist. Atât, şi nimic mai mult. Publicul nu i-a precupeţit aplauzele, răsplătind astfel pe drept interpretarea plină de elan dată concertului de Tschaikovsky. .. Succesul execuţiunii simfoniei a doua de Brahms revine în întregime d-lui George Georgescu care a dirijat complexa compoziţie pe de rost, consacrându-şi toate energiile, eliberate de hipnoza partiturii, reconstituirii, intens simţite, a acestei capod’opere de muzică simfonică. Şi mai trebuie relevat şi un alt merit al d-lui G. Georgescu. Directorul Filarmonicei hotărît să continue cu regularitate seria primelor audiţii originale începută acum câtăva vreme, înlesnindu-ne cunoştinţa unei noui lucrări a delicatului şi iscusitului compozitor Mihail Andricu. In noua sa compoziţie, d. Andricu revine la forma suitei pe care a mai utilizat-o cu succes de câteva ori şi în cadrul căreia reuşeşte să lege motive cu caracter românesc într’o orchestraţie din cele mai pitoreşti şi mai originale. Coloritul românesc al muzicii d-lui Andricu rezultă în mod natural din stilul său personal al armoniei şi tratării instrument unei concepţii şi simţiri muzicale româneşti. Tocmai de aceia, lucrările d-lui Andricu care evoacă o atmosferă caldă de romantism pastoral, sunt menite sa găsească mai lesne înţelegere şi în faţa unui auditoriu străin unde vor găsi desigur aceiaş entuziastă primire pe care publicul bucureştean a făcut-o Duminică „Suitei pentru orhestră No. 2“ în interpretarea îngrijită a Filarmonicei, sub bagheta d-lui George Georgescu. MUZICA DE ORGA A LUI MAX REGER Excelentul organist al bisericii evangelicedin Capitală, prof. Johannes Stadelmann îşi continuă cu o perseverenţă de apostol, opera sa de iniţiere sistematică a publicului bucureştean în minunile muzicii de orgă din toate timpurile. Concertele sale de Duminică după amiază sunt adevărate lecţii practice de istorie muzicala, pe care oricine le poate urmări, în mod gratuit, cu mare folos pentru complectarea culturii generale. Programul concertului de Duminică a fost închinat în întregime lui Max Reger, acestui geniu neîntrecut şi prea puţin cunoscut la noi, al contrapunctului. Trei compoziţii de orga — dintre cele mai caracteristice pentru stilul lui Reger — şi două cântece eclesiastice pentru sopran şi orgă au fost ascultate cu evlavie şi emoţie, luminând personalitatea gigantică a lui Reger sub aspectul — aproape inedit la noi — al activităţii sale în domeniul muzicii pentru orgă Continuând tradiţia formală a lui Bach, Reger pune în opera sa o uimitoare fantezie în utilizarea vastelor sale cunoştinţe teoretice în ceea ce priveşte contrapunctul şi tehnica orgei. Profesorul Stadelmann a executat programul nu numai ca virtuos consumat al instrumentului dar şi cu o mare putere de suggestie a conţinutului spiritual al operei lui Reger. In ultima bucată a programului T- „Toccota şiFuga“ op. 59, prof. Stadelmann a realizat minuni de interpretare,' Soprana Hilde von Schwarzer tale a temelor. Nu este o artă cum a cântat simplu două „lieduri" tendințe ci o firească exprimare religioase de Reger. Representaţiile Operei „Lohengrin".- „Boris Godunov" Opera Română reia astă seară „Lobengrin“ de Wagner, cu o excelentă distribuţie. Rolul Elsei de Brabant va fi cântat de d-na Maria Simoniu iar al Ortrudei de d-na Elena Basarnb. Tenorul Emil Marinescu, va cânta rolul Lobengrin, baritonul Nae Dumitrescu pe al lui Teliamund şi basul Ştefan Ionescu pe al Regelui. Conducerea muzicală o are dl. Alfred Alessandrescu. „BORIS GODUNOV” Mâine seară Miercuri se va cânta „Boris Godunov” de Mussorgsky,cu basul Platon Zesewitch în rolul titular. . Celelalte roluri vor fi cântate de d-nele Maria Snejina, Alexandra Elefterescu, Piaguriadescu, E. Babac şi d-nii Algazi, Sp. Dumitrescu, N. Secăreanu, R. Steiner, Ştefanovici, Oprişan, Petrovicescu etc. Dirijează dl. E. Massini. In cursul acestei săptămâni se vor mai reprezenta: Joi „Tosea” cu d-na Emilia Vera, tenorul Mircea Lazăr şi basitonul Zalesky. Spectacolul va fi complectat cu baletul „Iris”. Vineri „Prinţul Igor“ de Borodine cu basul Zesevitch în rolurile Prinţului Galitzky şi Kontcheak. Sâmbătă „Traviata” cu d-na Fea Pomponiu şi d-nii Emil Marinescu şi Şerban Tarsian. Dirijează dl. E. Massini. In matineul de Duminică se va reprezenta „Bărbierul din Sevilla” cu d-nele Emilia Guţianu, V. Miciora şi d-nii V. Chirideanu, V. Alexiu, N. Secăreanu, Oprişan etc. Seara se va reprezenta „Năpasta” cu d-na Maria Simoniu şi dl. Sp. Dumitrescu, Gh. Folescu, N. Dumitrescu şi G. Oprişan. Dirijează dl. Alfred Alessandrescu, „THAIS” Viitoarea premieră va fi „Thais” de Massenet sub conducerea muzicală a d-lui I. Nona Ottescu. Rolul titular va fi cântat de d-na Dora Massini, al lui Athanael de dl. Sigismund Zalesky și al lui Niclas de tenorul Mircea Lazăr. „Elektra“ la Opera din Paris După cum am mai anunţat Opera din Paris va reprezintă celebra dramă muzicală a lui Richard Strauss „Elektra“. După ,,,Cavalerul rozelor“ şi „Salomeea”, e a treia operă a lui Strauss care se cântă la Opera din Paris. Subiectul a fost luat după tragedia lui Sofocle de Hugo von Hofmanstahl. Autorul textului în plin acord cu compozitorul s’a străduit să redea cu cea mai mare exaltare toată oroarea tragediei antice care a inspirat pe tragicii greci. Elektra e * una din cele mai grandioase figuri ale teatrului. Voința implacabilă a acestei femei, hotărîte la cele mai crunte răzbunări şi care a încurajat pe fratele ei Orest să ucidă pe mama lor Clumenestra, împinge la paroxism o situaţie tragică. Firul dramei lui Hofmanstahl e acelaş ca al tragediei lui Sofocle. Opera urma să fie montată în Paris încă din 1915. A fost montată de Rene Piot cu un mare ansamblu de figuraţieşi cu concursul unei şcoale sportive de amatori. . Rolul Elektrei va fi cântat de d-na Germaine Lubin, al Clitmenestrei de d-ra Lapeyrette, al lui Chirisotemis de d-l Hoerner. D-l Le Clezio va cânta rolul lui Egist şi d-l Singher pe al lui Orest. Orhestra va fi dirijată de d-l Philippe Gaubert. ”Ilae Sfa Turduitu,timere spectacole cu „Patima“ Luni 7 Martie, premieră: „Amorul veghează" Teatrul Maria Ventura aminta, pentru această săptămânăultimele spectacole ale marelui succes „Patima”, turneul „Amintirea”, alături de d. George Vraca şi de un excelent ansamblu. „AMORUL VEGHEAZĂ“’ Luni 7 Martie, va avea loc premiera cu „Amorul veghează“. Comedia lui Robert de Flore este pusă în scenă de d. Soare Z. Soare şi se va juca într’o montare excepţională. Va fi un mare spectacol de comedie, cu decoruri somptuoase şi costume de o rară bogăţie, aduse de la Paris. „Arborul veghează”, — care contează drept una din celemai reuşite comedii ale repertoriului francez, — se va bucura, pe scena teatrului Ventura, de o distribuţie strălucită. Rolul de căpetenie al Jacquelinei va fi jucat de d-ra Leny Caler. Cele patru roluri masculine de prim plan sunt interpretate de d-nii G. Timică, Ionel Tăranu, Marcel Enescu și Mihail Popescu. In alte roluri principale vor apare d-nele Marin Mohor, Sylvia Fulda, Sylvia a lui Robert de Flers, iar d-ra Dumitrescu, Liana Constanti- Maria Ventura va întreprinde nescu, etc. Piesa lui Fr. Vosper se va juca până Duminică seara inclusiv, după care, pe afişul teatrului Ventura, va trece „Amorul veghează”, celebra comedie G. Timică Naţional In cursul săptămânei viitoare, Teatrul Naţional va relua, în vederea înscrierii în repertoriul permanent „Heidelbergu! de altădată’’. Celebre piesă a lui W. Meyer Foerster se va juca în următoarea distribuţie: Karl Heinrich, dl. Al. Critico şi N. Atanasiu. Ministru de Hang d l R. Bulfinsky, d-l A. Athanasescu; Mareşalul, d-l C. Duţulescu, d-l I. Anastasiad; Baronul de Metzing, dl. M. Giugulescu; Baronul de Breitenberg, dl. N. Brancomir; Doctorul Iuttner, dl. N. Soreanu, d-l V. Antonescu; Lutz, d-l I. Finteşteanu; Detlev, d-nii Gr. Mărculescu-Demetru, G. Baldovin şi D. Amigdalis; Engelbrecht d-nii C. Irod, V. Creţoiu şi Al. Jeles; Studenţi, d-nii G. Măruţa, I. Frumuşani, I. Bindea, A. Rogalsky; Kellermann, dl. I. Sârbul; Rüder, dl. N. Săvulescu; Schellermann, dl. D. Ene; Katty, d-nele Toto Ionescu, V. Corciov, Fifi Mihailovici; D-na Ruder, d-na Olga Țăranu; D-na Dorfel, d-na Sonia Cluceru; Glanz, dl. I. Pella; Reuter, dl. Stoiceanu. „Năpasta“ la teatrul Akropolis din Praga In piesele lui Caragiale „Năpasta“ şi „Conul Leonida faţă cu reacţiunea“ personagiile principale ale acestor piese le va creia directorul teatrului „Akropolis“ din Praga, d-l Carol Tresnak, unul din cei mai de seamă dramaturgi cehoslovaci. Numitele piese vor face parte din repertoriul de primăvară al teatrului Akropolis. Numitul actor, în cariera, sa artistică și câştigat un nume apreciat în lumea artistică cehoslovacă și externă. Carl Tresnak oxo *\cnc*h premiere Miercuri 2 Martie, Teattrul Regina Maria: „Noi trei" comedie in 4 acte de d-nii Maximilian și lancovescu. Luni 7 Martie, Teatrul Ventura: „Amorul veghează“ comedie in 4 acte de Caillavet și de Flers. RAMPA Repetiţiile la Teatrul Regina Maria Mâine seară: „Noi trei" Compania dramatică de la tea amândoi se cred tatăl copilului, trul Regina Maria va reprezenta Ce discordie! astă seară 1 Martie pentru ultima Sică vrea să-l boteze Lîcă —oară comedia lui Laurent Doillet Vică vrea să-l boteze Tullius! Toate astea sar aranja dar — bagă de seamă Sică, că odaia cu apariția copilului n’ar mai fi trei. Ce e de făcut? Vică trebue dat afară. După multe mizerii Vică e nevoit să plece din casă și astfel iar vor rămâne tot Trei ! Copilul n’a apărut. Toate indiciile au fost false... Au rămas în doi! Ce să facă ca să fie Trei? !! Mâine seară Miercuri are loc premiera comediei „Noi trei” în fanerie casnică în 4 acte adoptată de d-nii V. Maximilian și I. Iancovescu. Deşi piesa e întitulată adaptare, avem toate motivele să credem că e vorba de o comedie originală scrisă cu prilejul recentului turneu cu „Adevărul gol goluţ” .,Bourrachon” cu dl. V. Maximilian în rolul titular. Celelalte roluri vor fi jucate de d-nii V. Maximilian şi I. Ianvescu, I. Talianu şi d-nele Marietta Rareş şi Maria Sandu. PIESA Aproapele şosea sau instalat burghezeşte doi burlaci — Sică şi Vică — foşti colegi de şcoală— şi tovarăşi într’o fabrică de săpun. Bani mulţi, casă , mare, frumoasa, dar totul e în dezordine. Lipseşte al treilea personaj, care să îngrijească de gospodărie. Soseşte Olga o prietenă a lor din copilărie — o văduvă. E nostimă —■ ce energică şi ce bună gospodină ar fi! Dar ce păcat că n’o pot lua amândoi de nevastă. Vică renunţa la ea şi o cedează lui Sică. Casa şi-a găsit stăpâna şi iată-i fericiţi Toţi Trei! Trăesc fericiţi şi nici că se putea altfel — dacă unul e bărbatul şi celălalt e amantul. Până într’o zi. Bărbatul presupune că nevasta lui va avea lin copil! Tragedie: V. Maximilian Vică nu poate fi uitat aşa de uşor. Există simpatie între divorţaţi ca între camarazii de regiment. Simt o voluptate, să spună: „Ţi-aduci aminte de marşul ăla teribil când m’a ros bocancul?”— „Ţi-aduci aminte de sergentul major care ne înjura?”.. Cam aşa vorbeşte şi Olga cu Sică despre Vică: „Ţi-aduci aminte ce prost juca e carte?” „Dragul de Vică ce plicticos era!”... şi simt imperios nevoia să-l readucă. Vică soseşte! Olga şi Sică îl conving şi Vică rămâne. Ce tablou frumos. Iar sunt Trei... INTERPRETAREA Piesa va fi jucată de autori. Dl V. Maximilian va juca pe Sică, dl. I. Iancovescu pe Vică şi d-na Marietta Rareş pe Olga. E lesne de înţeles că autorii şi-au pus singuri piesa în scenă şi au montat-o într-un decor frumos. „PARFUMUL NEVESTIMI In curând se va pune în repetiţie „Parfumul ne vesti-mi”, comedie în trei acte de Leo Lenz-Vor juca d-nele Marietta Rareş, Nora Piacentini şi d-nii V. Maximilian, I. Iancovescu şi I. Talianu. ------ ■■«as » „NOI TREI” iar in Succesul unei comedii originale De vorbă cu dr. Costăchescu, autorul comediei „Crima din strada Justiţiei* reprezentată pe scena Teatrului Naţional din Cernăuţi, In ziua de 25 Februarie 1932, pentru prima oară — Cu ce impresii vă întoarceţi de la premiera comediei dv„ am întrebat pe autorul „Crimei din strada Justiţiei”. — Cu un sac de mulţumiri , pentru d-l Alex. Mavrodi directorul general al Teatrelor, datorită căruia s’a reprezentat piesa mea la Cernăuţi, ocazionând teatrului Naţional de acolo şi mie, un mare succes. Nu găsesc expresiuni cu care sa pot aplauda, această măsură, de părintească ocrotire a literaturei dramatice originale, ce se verifică în excelente condiţiuni de interpretare şi regie pe toate scenele teatrelor Naţionale din provincie. Cu aceleaşi calde mulţumiri pentru d. M. Fotino directorul Teatrului Naţional din Cernăuţi care, pe lângă grija ce a pus să mi se joace lucrarea, a ţinut să fie şi în fruntea interpretărei ei, realizând un Judecător de Instrucţie viu, pe linia nevăzuta pe care o a creat imaginaţia mea. Aplausele unui public select l’a răsplătit din belşug pentru talentul şi elanul cu care a jucat. Dar ceilalţi? Toţi ceilalţi, de la Renée Anne şi Anne Capustin, până la ultimul copil din figuraţie, cum să nu-i evoc, cu toată recunoştinţa mea ! Montarea ideală şi punerea în scenă, cu atât de fin simţ artistic a fost făcută de d. Sică Alexandrescu. Iată, cu ce impresii mă întorc de la Cernăuţi, unde am găsit mai mult decât sprijin, unde am fost răsfăţat şi unde publicul, molipsit de bunăvoinţa tuturor, m-a chemat şi rechemat la rampă după fiecare act, iar mai presus de toatemărind reţeta teatrului la al doilea spectacol, faţă de premieră. Piesa se joacă încă spre mulţumirea tuturor şi a mea. — Şi apoi? — O elementară datorie de conştiinţă mă obligă să nu uit niciodată, fără un sentiment de afectuoasă recunoştinţă, pe directorul dv., şi prietenul meu Scarlat Froda, care m’a încurajat incontinu de la cetirea comediei mele şi cu al cărui sprijin am reuşit să-mi verific o brumă de talent, roasă de neîncredere. — Ce planuri aveţi pentru viitor. După cele văzute, negreşit că voi face să se joace piesa la Bucureşti. Pentru aceasta voi vedea unde şi cum. Aş dori din suflet să fiu jucat tot de artiştii de la Cernăuţi şi voi găsi soluţia dacă voi fi sprijinit. Dacă nu, voi juca „Crima din strada Justiţiei” într’un Teatru al meu sau la fel, într’o grădină de vară. încă odată, te rog să publici, sunt mulţumit şi recunoscător tuturor. 1. M. Claudio Arrau solist la Filarmonica Celebrul pianist chilian Claudio Arrau va fi solistul concertului de Duminică al Filarmonicei concert care va fi dirijat de d-l George Georgescu. Programul cuprinde : Wagner: Uvertura la Maeştrii cântăreţi din Nürnberg. Chopin : Concertul pentru piano și orchestră în fa minor Solist Claudio Arrau Berlioz : Harold în Italia. SPECTACOLELE »PIT LEI AZI *• reprezintă 1« OPERA ROMANA Fi»* Walter Mamei»*»«« Orele »M LOHENGRIN Operă romantică in 5 acte de Richard Wagner DISTRIBUTIA Regele Stefan Ionescu Lohengrin Em MarintS'.u Elsa de Brabant Marla Simoniu Frederic de Telramund Nae Dumitrescu Örtruda Eraidul Primul paj Al doilea paj Al treilea paj Al patrulea paj Elena Basarab C. Teodorian Virginia Stănescu Ritta Elensohn Ana Cowan Eudoxia GArlea »•an», Annei Moateana, »4*1* Rem*«, Ria mm M CieeA!***, Dansurile »*•* m m»I A* MeMn, Balet ** ă.ae Anni* tie»«a. Cenoaeere* mnei#*.»*.l IIh m. TEATRUL MAJESTIC Compania „Pitpalacul” Orele 9 BUCUREŞTII DANSEAZA Revistă în 2 acte şi 28 tablouri de d-nii Pribeagu şi Kainer Conducerea muzicală: Alfred Alessandrescu. TEATRUL NATIONAL Orele 8.80 INTRIGA ŞI AMOR Tragedie in 5 acte 9 tablouri de Schiller DISTRIBUŢIA Preşedintei* Von Walter d.l R. Buffinsky Ferdinand fiul sâu d-l A Pop Martian Wurm, secretarul preşedintelui d.l G. Calboreanu Mareşalul de Curte Von Kalb d-l N. Bătrâteanu Miller, muzicant d.l V. Antonescu Luiza Miller d.na Anepsina Macry Lady Milfort e.la Marietta Anca Soţia lui Miller d.na Ana Luca Sofia, cameristă d.ra Elfi Mihailovici Un camerier al principelui 4-1 I. Anastasiad Un lacheu d.l I. Pela Alt lacheu d.l C. irod Regia d.l Soare 1. Soare. --larurl^ —- Music-hall in BARUL ZISSU Program nou cu MARITA KRUEGER ET W. KARNEZKI celebri dansatori clasici numai pel»tru scurt timp WILLY MARKS «intarct argentinian ERNST HAECKER diseur IONEL PASCU disseur , ‘ • ANY A Lucian euplu de dana Orchestra Willy Marks TEATRUL REGINA MARIA Splaiul Independenţei Ne. I Telefon »2/* Asociaţia dramatică Bulandra, Maximilian, »tori« *1 lancer«**« •rele • BOURRACHON Comedie In 3 acte de Laurent Delllet DISTRIBUTIA Oride Bourrachon d.l J. Maximilian Doctorul Vidal d.l Tony Rulandra Henri Mlrguet d.l /. lancovescu Brunet« d.l Tallan* Generiere d.na Marietta Rarei Celeste d.na Maria Sandu Servitorul din birou ’ d.l R. Rang Direcția de scenă d. V. Maximi. Han. fFAWR“MARIA ventUIA Pasagiu! (Jomnopolia. Tel. *74jtt , Qr# P - „PATIMA* 3 acte şi un prolog de Frank Wesper traducere de d.l R Seisam -DISTRIBUȚIA Ethel d-ra Maria Ventura Harold Carter d. George traca D.na Undewood d-na Sylvia Fulda D.l Underwood d.l Ion Sariul Ivi Underwood d-na Sylvia Demetrescu Dicky* Mile* d.l m .Scdriitesoi Bowbe Batteson d-l Mihai Popescu D-na Batteson d-na Constanta Demetriaie O paznica d.ra Florica Varga Directorul Închisorii d.l r. Lazdrescu Direcţia de scenă dj Victor Pova Decoruri d.l Feodoroff TEATRUL ALHAMBRA Strada Sărindar Campania de reviste de ««» direcţia d.lor N Vlădeiaw Pf K. CenetanHneee» erele ALHAMBRA PETREC» Revistă de mare spectacol de d-«S N Kiritescu, N. Vlădeiawt * M. Constantinese« I« rolurile principale D.rele Marilena Bedet«*, SHly Ta. alini. Lul« Rtcels«. Annie SionU«. ft d-nul Jean Ni*ol*i*«.m«*, Cettiea T. Pee*. INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE „RAMPA" INTRAREA ZALOMIT NR 1 (SUB HOTEL ASTORI 4) Radio Marţi 1 MARTIE 1932 v S9i m. BUCUREŞTI 11 kw. Ul feffl. . 13: Muzică simfonică (plăci de gramofon).13.45: Informaţiuni, bursa de ce, reale, bursa de efecte, colţ apelal Dunării fl semnal orar 14: Muzică uşoară (plăci de gramofon). 18: Jazzul Jonny Morris: Muzică de dans. ^ 19: Informafiuni, meteorul şi semnat orar. 19.10: Jazsul Jonny Morris: Muzică de dans. UNIVERSITATEA RADIO 20: D. Paul Zarifopol: Bilanţuri literare. 20.20: D. Perpessicius: Cărţi noi. PROGRAM DE SEARA 20.40: Muzică instrumentală (plăci de gramofon). ■ . 21: Orchestra Radio: Schubert: ,Uvertura la „Rosamunde". St. Neaga: Conversaţie muzicală. Dvorak: Humoresque. C. Cui,: Orientală, Mascagni: .Dans exotic. .. i.i.f. ti-30: D. T. Teodorescu.Branişte '4 Actualităţi. 21.40: D. B. Shilton, bariton acom„ paniat de Orchestra Badio: Giordini.Caro mio ben. Haendel: Largo_ R. Wagner: Romanţa stelei din „Tannhauser“. Verdi: Arie din „Bal mas. cat“. 22.05: Orchestra Radio. Grieg: Peer Gynt, suita I. Stan Golestan: Intimitate pentru violină şi orchestră (sotist d. Teodora). Tschaikowsky: Vals din opera „Eugen Oneghin“ 92.45. Informatiuni Comemorarea centenarului lui Goethe Domnul profesor Istrate Micescu va vorbi azi Marţi, orele 6 luni, d. a. la Fundaţia Carol I despre însemnătatea comemorării centenarului morţii lui Goethe, drept introducere la ciclul de conferinţe organizat de Uniunea Intelectuală Română. Va urma conferinţa „Goethe autobiograf, ţinută de d. Emanoil Bucuta. Rîrlete se mai găsesc la Jean Feder, iar înainte de conferinţă la Fundaţia Carol I. ------------—♦ —------------ Spectacolele Capitalei Dela 29 Febr.—6 Martie 1932 I Opera Români Teatrul Naţional Teatrul regina Maria Teatrul Maria Ventura Teatrul Alhamvra Teatrul M ’iostie Lohengrin Intr’gă şî amor BonnichotiPatima Alhambra petrec« Bucureşti dansează » Boris Godunov Dracul Şapte găţte Noi trei Patima Alhambra petrece Bucureşti pamează Tosca O ultimă r ză Noi trei Amintirea Alhambra petrece Bucureşti dansează Idiotul Noi trei Patima Prinţul Igor Dracul Şapte găşte Noi trei Patima Alhambra petrece Bucureşti dansează Traviata Omul cu mâţoaga Noi trei Amintirea Bonsoir Alhambra Bucureşti dansează Idiotul Noi trei Patima Alhambra cetre Bucureşti dr.Hirează 13liberul la In Sevilla Intrigă fi amor Noi trei Patima Consoir Alhambra Bucureşti dansează Nap*:31 Dracul Şapte gâşte Noi trei Patima Alhambra petrece Bucureşt dansează