Rampa, iulie 1932 (Anul 15, nr. 4333-4359)
1932-07-01 / nr. 4333
vilegiatură şi Turism Sibiului Noi opriri de trenuri în timpul sezonului de vară Direcţiunea generală a căilor ferate a decis ca începând de la 20 Iunie a. c. şi până la 15 Septembrie, adică pe durata sezonului de vară, trenurile personale 401 şi 403 să oprească zilnic, primul timp de un minut la halta Idiciu băi, intre staţiunile Lunca Bradului şi Reghin de pe linia Petru Rareş-Războeni, iar cel de al doilea să oprească tot câte un minut ln halta Sângeorge de Mureş, intre staţiile Tinoasa şi Tg.-Mureşul oraşul de sus, de pe linia Petru Rareş-Războeni. ------------X o X-----------— Staţiune balneară. Aproape de Sibiu, gară locală. Altitudine 424 m. Climă constantă. Ape cloruro-sodice. Recomandate pentru combaterea reumatismului cronie, gută, nevralgie, rahitism Există în România o problemă balneară ? de ADRIAN NEMŢEANU In ziua când publicul românesc va înţelege că a prefera staţiunile româneşti celor străine şi că a încuraja aşezămintele noastre balneo-climatice, este o datorie naţională, din acea zi, problema balneară e în mare parte deslegată. A vizita staţiunile noastre, înseamnă oare ca publicul să renunţe în confort? Comisiei balneologice îi incumbă în primul rând datoria de a o hotărî pe proprietari să amenajeze hotelurile şi locuinţele cu tot confortul necesar şi a face toate facilităţile posibile ca vizitatorii să plece mulţumiţi. Apoi Statul, Eternul Stat care îşi pricepe atât de greu interesele ! In loc de a cheltui bani mulţi numai cu propaganda în străinătate ca să fim viziaţi de străini, ar putea să organizeze o mai intensă propagandă raţională în ţară. De ce să căutăm aur în lună când nu-l avem încă pe acela de sub picioarele noastre? O propagandă pentru popularizarea valorii terapeutice a elementelor noastre de cură balneoclimatice, intensă (cea actuală fiind inexistentă) ar face minuni. Dar nici factorii balneari imediat interesaţi, nu întreprind nimic în această direcţiune. Stau şi plâng cu staţiunile goale. In ancheta pe care am întreprins-o prin staţiuni, toţi îmi spuneau că anul acesta, alegerile sunt pacostea lor. Eu cred că din contră, ele sunt o piedică pentru foarte mulţi de a pleca din ţară. Făcut-au însă ceva serios ca să atragă publicul? Afară de câteva staţiuni ca Govora-Călimăneşti, Vatra-Dornei, Herculane, şi încă câteva staţiuni, aproape toate celelalte aşteaptă să le cadă publicul mură î n gură. Societăţile de turism, în loc să organizeze excursiuni în străinătate pe timp de o lună, ar putea face acest lucru în ţară. Cine ar câştiga de pe urma lor? întâi ţara, căci banii n’ar fi aruncaţi peste graniţă şi apoi publicul, care ar rămâne mirat de frumuseţile naturale pe care le-ar descoperi , de care mulţi nu-şi dau seama. Remarcăm că în afară de facilităţile ce s’au făcut la C. F. R. tuturor turiştilor, prin reduceri pentru băi, etc. nu s’a mai realizat nimic nou pe acest teren. Am vizitat pe dl. general Vicol anim torul mişcării balneo-climatice dela noi. Mereu se loveşte de noui greutăţi, dar drumul bătătorit până azi şi toate câte a înfăptuit, sunt o chezășie a viitorului. Noui trenuri de sezon Cu începere de Vineri 1 Iulie 1932, se vor pune in circulaţie pe tot timpul sezonului de vară trenurile accelerate No. 27 şi 28 Piatra Olt—Sibiu, având legătură în Piatra Olt cu trenurile rapide No. 1 şi 2 „Simplon“. Trenurile accelerate No. 27 şi 28. In afară de garnitura locală compusă din vagoane clasa I, II şi III vor avea un vagon clasa I şi II direct între Bucureşti—Sibiu şi înapoi, cu plecarea din Bucureşti ora 8.00 (trenul rapid No. 1 „Simplon“) şi înapoerea in Bucureşti ora 0,35 (trenul rapid No. 2 „Simplon“). In acest vagon călătorii vor fi admişi numai în limita locurilor disponibile pe baza legitimaţiei de călătorie şi a tichetului pentru rezervarea locului, care se pot obţine : 1) In Bucureşti de la biroul oficial de voiaj C. F. R. Calea Victoriei No. 49 până în ajunul plecării ora 20, iar după această oră în gara de Nord. zarea biletelor C. F. R. din oraş până in ajunul plecării ora 20, iar după această oră în staţia Sibiu. 3) In staţiile intermediare de oprire a trenului rapid No. 1 „Simplon“ de la Bucureşti până la Piatra Olt şi a trenului accelerat No. 27 Piatra Olt— Sibiu, precum şi in staţiile intermediare de oprire a trenului accelerat No. 26 dela Sibiu până la Piatra Olt şi a trenului No. 2 rapid „Simplon" dela Piatra Olt până la Bucureşti, biletele şi tichetele se pot obţine de la d-nii şefi de gară. Exceptând vagonul direct Bucureşti—Sibiu, în restul vagoanelor care formează garnitura trenurilor accelerate No. 27 şi 28 Piatra Olt Sibiu, se va putea călători fără altă formalitate decât legitimaţia de călătorie. Trenul accelerat No. 27 pleacă din Piatra Olt ora 11.30 şi soseşte Sibiu la 16.42, iar trenul accelerat No. 28 pleacă din Sibiu ora 16.05 și sosește 2) In Sibiu la biorurile pentru vânt în Piatra Olt la 21. SOVAL ! Camere reţinute ! Alice Enghel, miss România pe anul 1932; Familia Vaida; Familia Popovici; Familia Bran; Familia Harea; Familia Dr. Meller; Familia Dr. Hanss; Familia Fichl; Familia Dr. Torok; Familia Dr. Enghelberg; Familia Dr. Goldstein; Familia Dr. Titi; Prof. Suciu Alexandru; Dr. Nicolae Pop; Alexandru Nicolaie; Bărbulescu Dumitru; Teodor Nicolae; Covesan Pintilie; Mureșan Ioan; Târnoveanu Gheorghe; Stănescu Nicolaie; Rusu Ioan; Vasilescu Gheorghe; Tataru Teodor; Pop Aurel; Ionel Indrieș; Ionescu Nicolae; Popescu Constantin ; Modoianu Constantin; Zaharia Ştefan; Protopopescu Vasile; Tătaru Vasile; Dr. Nicolae Szabó; Medic Ştefărescu; Stănciulescu Florin; Voiculescu I. Marin; Zaharescu Teodor; Prof. Constantinescu N.; Dr. Gheorghiu; Nicolescu Emil; Iordăchescu Nicolae; Râmniceanu Gheorghe; Samuită Ştefan; înv. Ştefan Florea; stămulescu loan; d.na Dr. Ştefănescu; Dr. Runcu Traian; Căp. Gilesvschy; Niculescu Gheorghe; Stoica Coriolan Doagă Radu; Dănciulescu Emilia; Emil Popp; Dr. Ionel Popp; Pop Florian; Răileanu Aurel; Fodor Carol Lupescu N. loan; Nicolescu Atanase; Eugenia C. Petrescu; Emilia Berţia Ioan Bălăţescu; Vrăciun Gheorghe ; Vladimirescu Traian; Magda Popescu; Bogdan Izsefne; Schonberger Continuare în Nr. de mâine Trenurile care vor avea cl. III la vagoanele cu paturi Direcţiunea generală a Regiei autonome cft., de comun acord cu compania internaţională de wagons-lits, a pus în circulaţie pentru Înlesnirea publicului şi in vederea sezonului de vară, vagoane de dormit mixte, adică cu locuri de clasa I, II şi a III, între Bucureşti,Praga-Karlsbad. Aceste vagoane sunt ataşate la trenurile accelerate No. 23-24, cu plecarea din Bucureşti-Nord la orele 11,10 seara. S-au mai pus in circulaţie vagoane de dormit mixte, adică având locuri de clasa I, II şi III şi la trenurile rapide „Dacia“, Bucureşti,Budapesta- Viena-Zurich-Paris cu plecarea din gara de Nord la ora 7,37 seara. Pe baza aceluiaşi acord, între direcţiunea generală cft. şi compania internaţională a vagoanelor cu paturi, măsura de a înlesni publicul călător, înfiinţând locuri de clasa III, în vagoanele cu paturi, a fost aplicată, de curând, şi in traficul intern. Astfel la trenurile No. 35-36, cam Circulă între Bucureşti-Oradea Mare, di plecarea din Capitală la ora 8.35 seara, cum şi la trenurile 75.76 Bucureşti-Galaţi-Chişinău, plecarea la ora 7.20 seara din gara de Nord, vagoanele de dormit au locuri rezervate şi pentru călătorii de clasa III. Această măsură este probabil să fie extinsă, în curând şi asupra altor trenuri rapide, care circulă pe reţeaua cfr. ■XO X-f CĂUTĂM CORESPONDENŢI IN LOCALITĂŢILE BALNEARE ŞI CLIMATERICE DIN ŢARA. OFERTELE SE VOR ADRESA SECRETARIATULUI NOSTRU. Corespondente Alex. P. Loco Techirghiolul se recomandă contra scrofulozei, tuberculozei chirurgicale (ganglionară, articulară şi osoasă), reumatism, gută, obesitate etc. Lacul e proprietatea statului. Rugăm pe cititorii noştri să ne ceară orice lămurire, despre orice staţiunie balneo-climatică din ţară. Dacă chestiunea comportă un răspuns mai amplu, îl vom trimite direct persoanei interesate care, în cazul acesta, trebue să-şi noteze adresa pe scrisoarea ce ne adresează. Bineînţeles că serviciul acesta de informaţie se face în mod absolut gratuit. PROPRIETARII DE HOTELURI, VILE, PENSIUNI şi cei cari au camere de închiriat în STAŢIUNILE BALNEARE ŞI CLIMATERICE DIN ŢARA sunt rugaţi să comunice acest lucru, amănunţit, ziarului ..RAMPA’ care le va anunţa în mod gratuit amatorilor de vilegiatură — direct şi prin pagina de VILEGIATURA ŞI TURISM. ___________ Biroul Oficial de voiaj C. F. R. Calea Victoriei No. 49 (Colţ cu Ştirbey-Vodă) Telefon 36546 Biletele pentru toate trenurile cu preţul oficial. Biletele pentru vapor şi avion: Se pot comanda abonamente, livrete cu cupoane fixe sau combinate pentru străinătate, pentru S. M. R. şi bilete circulare cu reducere de 50 la sută. Se pot reţine locuri la Trenurile rapide şi la vagoanele cu paturi „PULLMAN’’. Sedau informaţiuni gratuite în legătură cu călătoriile în ţară şi străinătate. Biroul are secţie specială pentru viză de paşapoarte. La birou se găseşte un Oficiu P. T. T. pentru telegrame, mandate poștale, scrisori recomandate și o cabină pentru convorbiri telefonice. RAMPA Rampa-film Ce filme vor copiii „Ce filme vor să vadă copiii ”‘ este subiectul unei anchete făcute de marele cotidian englez „Times“ printre 20.000 de copiii în vârstă de 3, până la 14 ani. Iată rezultatul : Filme cu cow-boy. Iubite de copii de toate vârstele, mai ales de băeţi. Filme de război şi aventuri. Iubite de băeţi între 8 şi 10 ani. Filme cu detectivi şi „gangsteri“. Plac numai băeţilor. Comedii şi farse. Plac copiilor între 11 şi 14 ani. Se cer roluri comice în cadrul filmelor de aventuri. Filmele de călătorie, documentare. Nu plac decât unui număr foarte mic de copii. Poveşti, de dragoste romantice. Plac foarte mult în mod special fetelor între 11 şi 14 ani. Răspunsurile acestea sunt valabile şi pentru oamenii mari. Hendrik van Leon a declarat unui ziarist care i-a cerut părerea asupra cinematografului că nouăzeci la sută din public are acelaş punct de vedere ca un copil de 12 ani. Problema industriei cinematografice e să ofere distracţie majorităţii. Procentul infim de zece la sută care stă peste nivelul spiritual al filmelor, îşi va căuta în alt domeniu distracţia. Victor Trivas, :l....i... 1 1 1JLI Ul U.L„naziUUL realizatorul î 9 /rp !poi CGra nimănui) se află actualmente la Paris. Război şi pace” a fost opera sa de debut. A stârnit entuziasm şi critici violente din cele mai puţin justificate. E un an de când filmul a fost turnat. De-atunci a rulat în Germania, în România şi în alte ţări. Actualmente stârneşte aplauzele parizienilor. Am întâlnit numeroase dificultăţi în drumul meu „a declarat unui ziarist parizian Victor Trivas. „Credeam că niciodată filmul n’o să poată fi reprezentat. In anumite oraşe germane ei a fost interzis ca având o tendinţă pacifistă prea netă. Presa de dreapta l-a condamnat pentru că e mai pacifist decât „Pe frontul de vest nimic nou”. Şi de câte ori directorii de cinematografe din Germania nu mi au spus : „Cert, filmul este remarcabil, dar ne e imposibil să-l jucăm!” Victor Trivas, de origină ruseasca, lucrează de mai mult timp la Berlin ca decorator al Operei. A fost şi asistentul lui Parisi. Viitorul lui film va fi o urmare la „Război şi pace”. Ma- Un film interzis fiindcă e „prea pacifist“ ,Un interview cu regisorul Victor Trivas - Despre viitorul lui fil Din filmul pacifist „Război şi pace” probleme sociale par a-l în Franţa voi îi me ocupa în mod deosebit. „Tra-voiu turnagedia umană”, iată titlul filmului. „Va fi o satiră. Dar sunt gata să fac publicului concesiile pe care le vrea. Voiu lucra totdeauna într’o manieră care să satisfacă şi să atragă atenţia marelui public asupra problemelor sociale. Acţiunea filmului se va petrece la Paris. Sunt convins că înţeles. Nu diferite versiuni. Voiu rămâne fidel versiunei internaţionale, ca „Război şi pace”. Fiecare trebue să vorbească limba lui. Şi apoi, dialogul în cinematograf nu trebue să intervină decât când e absolut indispensabil. Ritmul imaginilor și al sunetelor trebue să fie atât de expresive încât să excludă comentariile”. Superstiţia Superstiţia, care domneşte de ani de zile în cercurile teatrale, e cu deosebire cultivată la Hollywood. Regisorul Josef von Sternberg nu uită niciodată să turneze, în fiecare film, o scenă cât de mică , în care să apară o pisică neagră. Tom Mix, „regele cow-boylort‘ nu apare în studio fără mănuşile lui albe. Harold Lloyd dă tatălui său în fiecare film un rol mic. Regisorul John Ford poartă şi astăzi când turnează acelaş pullover cu care a debutat. King Vidor nu se desparte niciodată de o lungă ţigaretă de os. Ernst, Lubitsch fumează totdeauna ţigări. Jhrnst Lubitsch Janet Gaynor poartă în fiecare film, în o scenă cât de mică, pantofii cu care a debutat. Douglas Fairbanks nu turnea- ză dacă printre figuranţi nu e un... saşiu. Şi toţi cred că aceste „mascote le aduc noroc... Şi XOX Josef von Sternberg King Vidor „Rebelul“ Luis Trenker a fost angajat de compania Universal pentru mai multe filme. Primul Fiecare-l va turna va fi „Rebeul’ ’, un film din timpul luptelor de libertate ale tirolezilor. Filmul va fi realizat de franceză, germaigleza. Exterioarele vor fi realizate in Tirol iar interioarele într’un studio berlinez. Regia va fi semnată de Kurt Bernhard. „Rebelul” va apare sub direcţia de producţie a lui Paul Kohner, care va veni special pentru aceasta din Hollywood la Berlin. Asistentul Joe Pasternak. lui va fi n versiu. şi en- Un nou „Danton“ Andre Rouband a terminat realizarea marelui film istoric „Danton”. XOX „Fanny“ pe ecran Marc spervnd „Fa sa noi „Fanny”. Distribuția cuprinde următoarele nume: Raimu, în rolul creat pe scenă de Harry Baur, Pierre Fresnay, în acela jucat în teatru de Berval şi Orane Demazis, Alida Rouffe, Charpin, Mathis, Valmont, Maupy în creațiile lor teatrale. --------exp------— Un roman de dragoste Regisorul Andre Hugón turnează pentru Pathé-Natan „Un roman de dragoste”. Rolurile principale sunt interpretate de: Jeanne Boitei, Jeanine Merrey, Alice Fissot, Jacques Maury. —---—C)XO------- \ Balcic In film Studioul sonor volant al marelui trust de presă Fox-Hearst Movietone, s-a reîntors zilele acestea din Balcic, unde a fixat în film sonor diferite aspecte ale interesantului orășel. D. Hans von Pebal, directorul studioului volant, este foarte satisfăcut de captura lui de imagini şi laudă foarte mult minunata lumină a Coastei de Argint româneşti, care rivalizează chiar cu lumina din California. Dacă ar fi să se creeze un Hollywood românesc, Balcic ar fi locul cel mai indicat din punct de vedere al luminei. Studioul sonor va mai rămâne multă vreme în ţară, căci bogăţiile pitoreşti şi viaţa atât de interesantă a poporului nostru, au fascinat jurnalistul, american. Subiectele filmate în România, atât, pentru Jurnalul sonor Fox-Movietone, cât şi pentru seria de filme documentare „Covorul Ferînecat’4, sunt primite cu mare entuziasm în toată lumea, în special în America, unde imaginile exotice ale țării noastre fac un efect cu totul deosebit. Moda în anul 2000 Pentru realizarea unui film a cărui acţiune se petrece în anul 1980, departamentul costumelor al studiourilor Fox din Movietone City, a fost pus la o grea încercare. Cum va fi oare moda în ajunul anului 2000 ? Trei desenatoare de costume din New York, domnişoarele Sophie Wachner, Dolly Tree şi Alice O’Neill, reputate în eleganta societate americană, prin fantezia creaţiilor, au fost aduse anume la Movietone City, unde li s’a încredinţat misiunea de a inventa toaletele femenine şi masculine din 1980. Cele trei desenatoare s’au descurcat uşor la costumul masculin, ştiindu-se prea toatele din Marte bine, că nu variază prea mult în decursul anilor. Dar când fu vorba de toaletele femenine, pe care trebuiau să le poarte Mauraen O’Sullivan şi Marjorie White, cele două vedete ale filmului, se iviră numeroase complicaţii. Nu mai puţină bătaie de cap, avură desenatoarele cu crearea costumelor destinate celorlalte interprete şi numeroaselor figurante. Scenariul filmului prevăzând şi un raid cu avionul-rachetă în planeta Marte, efectuat de un îndrăzneţ, pilot interplanetar, domnişoarele Sophie, Dolly şi Alice trebuiu să inventeze şi costume fantastice pentru locuitorii şi locui NOUTATI La Londra a avut loc un mare meeting al lucrătorilor din cinematograf care protestează în acest mod contra deplorabilelor condiţiuni de muncă din această industrie. La Cairo se construeşte un studio modern destinat realiză Marc Allegret turnează sub fii de filme vorbitoare arabe,viziunea lui Marcel Pag Josef von Sternberg continuă realizarea filmului „Viciul blond” cu Marlene Dietrich. Herbert Marshall, un tânăr artist american, este partenerul faimoasei Lola Lola. „Triumful tinereţii” este un film german în care apar o mie de fete tinere. La Hollywood circulă din ce în ce mai insistent zvonul că finanţa americană vrea ca cele trei mari firme Metro— Goldwyn—Mayer, Paramount şi Fox să fuzioneze. Colleen Moore a semnat un nou contract care-i asigura un venit de 8.100.000 de lei pe an. Saint-Granier şi câţiva camarazi care lucrează în studiourile din Joinville au fondat „banda gangsterilor”!... Henry Bernstein a terminat, decupajul scenariului său, întitulat „Hier”. Marie Bell va fi credeta filmului. r Cinematografele Capitalei CAPITOL. — „Alteţa Sa cochetează“ cu Ivan Petrovich, Betty Bird, Elga Bring, Roda Roda. TRIANON. — „Pâinea noastră” cu Charles Farrel. REGAL. — „Executarea spioanei“ (J'he Men Of the Sky). SELECT. — „Montparnasse“ cu Henry Garat și Meg Lemonnier și „Rechizitorul“ cu Marcelle Chantal. VOX. — „Când Gaby vrea...” cu Camila Horn. ED. PALACE. — „Floarea din Cuba“ cu Lupe Velez şi Lawrence Tibett, FEMINA. — Reluarea marelui succes „Munţii în flăcări“. CORSO. — „Colonelul Redl“ cu Lil Dagovăț şi „Verişoara din Varşovia“ cu Liane Haid, Fritz Schulz. Vorbite şi cântate în Germană. SALA FRANKLIN. — „Bestia“ (Dr. Jekyll Arid Mr. Hide) cu Miriam Hopkins, Frederich March. NISA (Grădină fostă Rahova). — „Şoferul coniţei“ şi trupa de reviste şi comedii Nicu Rabega şi Zizi Moroianu. RAHOVA. — „Lacrimi de Paiaţă“ cu Koval Samborsky, Meg Lemounier şi Berthe Ostyîi. AMERICAN. — „Fire de Vagabond“ cu Lawrence Tibbett şi „Emancipata“ cu Norma Shearer. ATENEU GOLESCU.—„El şi sora lui“ cu Any Ondra şi o comedie. GRADINA şi SALA TOMIS. — „Văduva Logodnicului“ cu Georg Alexander, Martha Eggerth etc. Journal şi o complectare. REX. — „Unde-i treabă, hop şi eu“ şi „ complectări de Yorck“. GRADINA şi SALA LIRA. — „Am ucis!“ cu Nancy Caroll şi „Hai să ne însurăm“ cu Szőke Szakai. DICHIU. — „Totul pentru un sărut“ cu José Mojica. Comedie. GRADINA VOEVODUL MIHAI. — „Lacrimi de iubire“ şi artişti. GRADINA FERORA. — „Pe frontul de vest 1918. Trupa de Revistă. OMNIA. — „O tragedie in America“ cu Sylvia Sydney şi „Divorţata“ cu Norma Schearer, Conrad Nagel. LIDO. — „Unchiul cu milioane“ cu Heinz Ruhmann şi „Ianko Muzicantul“. SALONUL şi GRADINA EDISON. — Femeile Vesele din Vişna“ cu Wily Forst, seara revista „Hop şi Noi“. MARNA. — „Pe unde curge Volga“. Trupa de comedii. VOLTA BUZEŞTI — „Fantoma Parisului“ cu John Gilbert şi revista „Cucurigu No. 4“. GRADINA „NORA“ (Str. Epureanu 3, colţ cu Văcăreşti). — „Dragoste în FORUM. — Greta Garbo în „Romanţa“ şi „Femeea lui Ştefan“ Trom Molt. Automobil“ cu Igo Sim şi Paul Kemp. MARCONI. — „Cântecul Marinarului“ cu Albert Prejean şi jurnal. MODEL. — „Studentul din Praga“ sonor şi cântat cu Conrad Veidt, jurnal şi Miki Maus. SALA FRANKLIN. — „Floarea Rinului“ cu Fritz Schulz, Kate Dorosch, Ida Wust. SALA EPISCOPIEI închisă REGELE FERDINAND. „Mina Misterioasa“, o comedie şi teatru. FACLA. „El şi sora lui“ şi „Ducele