Rampa, august 1932 (Anul 15, nr. 4360-4385)

1932-08-01 / nr. 4360

^9­­ singurul cotidian românesc de sport 15 hfiMMMNM Olimpiada Echipele reprezentative ale na­ţiunilor care concurează la a X-a Qin­cipi­adă Comitetul de organizaţie a jo­curilor celei de a X-a Olimpiadă a primit participarea următoare­lor echpe pe naţiuni: Africa de Sud, Germania, Ar­gentina, Australia, Belgia, Boli­via, Brazilia, Canada, Chili, Co­­lumbia, Costa Rica, Cuba, Dane­­marca, Egiptul, Estonia, Finlanda Franța, Grecia, Guatemala, Haiti, Insulele Filipine, India, Italia, Ja­ponia, Letona, Lituania, Luxem­burg, Mexic, Marea Britanie, Mo­naco, Noua Zelanda, Norvegia, O­­landa, Peru, Polonia, Portugalia, România, Suedia, Elveţia, Unga­ria, Turcia, Uruguai, Iugoslavia. Vor participa peste 2000 de a­­tleţi reprezentanţi a patruspreze­ce diferite genuri de sporturi atle­tice, constituind programul jocu­rilor celei de a X-a olimpiadă. Pe lângă acest mare număr de atleţi vor lua parte mai multe sute de conducători şi de repre­zentanţi ai comitetelor naţionale olimpice şi Federaţiilor de sport. Echipele vor fi însoţite de ma­nageri instructori, antrenori şi alţi asistenţi.­ ORAŞUL OLIMPIC Americanii au construit pentru primirea şi găzduirea numărului impresionant de participanţi un adevărat oraş olimpic­In acest scop s-au construit în mod special circa 550 locuinţe, fie­care compusă din 2 încăperi con­fortabil mobilate şi conţinând toa­te accesoriile moderne. Cinci mi­ie de străzi străbat oraşul olim­pic, 8 mile de conducte de apă îl aprovizionează cu apa necesară, 40 de bucătării și săli de mânca­re , una pentru fiecare achipă, săli de bae specială, un spital, un post de pompieri, o mare clădire de admiinistrație și un frumos am­fiteatru pentru divertismentul a­­tletitor. PROGRAMUL JOCURILOR *" Jocurile olimpice vor dura 16 zile în care timp se vor desfăşura 155 programe distincte. Vom cita concursurile de atletism (pe pistă şi teren): box, ciclism, sporturi e­­questre, scrimă, exerciţii de gim­nastică, pentathlon moderne, tir, naiade, waterpolo, greutate şi al­tere, lupte, yachting, o demonstra­ţie naţională de football ameri­can, o demonstraţie internaţiona­lă de frumoase arte. Demonstraţia naţională va con­sista dintr-un joc de football ame­rican, jucat între 2 echipe — una compunându-se din jucători ai u­­niversităţii de Yale, Hervard şi Princeton şi alta din jucători ai universităţilor din California, Stanford şi din Sudul Californiei. CONSTANTIN PĂUN I­ CE E CU ROBE ? Cunoaştem cu toţii pe Corneliu Robe. Este un jucător talentat şi un bun şi simpatic camarad pen­tru oricine. Buna şi frumoasa sa reputaţie a fost insă puţin cam şifonată­* în ultimul timp. Şi iată de ce Robe, demisionând din clubul „Olympia*, demisie, care a pro­dus mare surpriză în rândul spor­tivilor, s’a hotărît să semneze pen­tru gruparea cu, sediul pe cheiul Dâmboviţei. Până aci nimic^ de reţinut. O demisie şi o adeziune. Iată însă, că Robe între timp mai primeşte şi alte „oferte" şi bun şi simpativ cum este, internaţiona­lul ,promite‘* şi celorlalţi două ofertanţi. Robe, băiat inteligent ştie că „promisiunea dată este datorie curată” şi atunci semnea­ză şi pentru „Voevodul Mihai" şi pentru echipa oboreană, în speţă „Unirea Tricolor'*. Toate aceste adeziuni ajunse la Federaţie şi cunoscute de publicul sportiv au darul să surprindă. Să demisionezi dintrun club, care nu-ţi mai convine şi să sem­nezi pentru un altul nu este ni­mic surprinzător , dar să pleci dintr’o grupare şi să semnezi pentru altele trei (ce dărnicie ?) este tot ce poate fi mai deplasat. O astfel de atitudine trădează mentalitatea unui junior, care poate invoca scuza că o grupare ,,i-a dat" mai mult decât cealaltă, dar nu cadrează cu un jucător a cărui situaţie este ca aceia a lui Robe. Nu ne închipuim cum de a pu­tut „încurca " atâtea grupări şi-a dat seama la ce neplăceri se expune pe el şi grupările ofer­tante ? Apoi nu s’a gândit ce va zice publicul de atitudinea lui, atât de plimbăreață ? Oricum am în­toarce această procedare, tot nu-i vom găsi o logică. Trădează prea mare „slăbiciune de înger"* ca să poată fi judecată. Din toată acea­stă „mascaradă*' nu va esi scăzut decât Robe. Admitem svonurile că un jucător va semna pentru cu­tare sau cutare grupare, asta pen­­tru a se „creia atmosferă*" şi în cele din urmă să semneze pentru una singură. Aşa se procedează de către cei interesaţi, mai ales atunci când jucătorul se bucură de popularitatea unui internaţio­nal. Mai pe scurt se face „sgomot mult pentru nimic". Aşa se va întâmpla și cu Robe. Este proba­bilă rămânerea în chiar gruparea alb cu negru. Până una alta, do­rim ca districtul să vină cu un paragraf în regulament, (de pil­dă o suspendare mai lungă) care să tempereze dorul de a face ast­fel de escapade. Este necesară şi o aşteptăm. Cât despre Robe şi atitudinea lui, regretăm că a ajuns până aci. Demnitatea unui jucător interna­ţional cere ca să fii mai modest şi mai cumpătat în asemenea ocazii. Mai cere deasemenea să nu con­funzi interesele a trei grupări, precum şi prestigiul lor cu inte­resele meschine, care dau loc la „târgueli ţigăneşti de piaţă"*. Districtul are cuvântul. ffif — — Grit..—... — ■ m 4­9 1 - 31 August LUMA DE SACRIFICIU Preţuri excepţional de reduse CREPE de CHINE 100 etm. CREPE Georgette mătase» 100 Gtm. lat Lei 65 OLANDINA 95 ctm. lat CDieri garantate „ 59 S01E la tabele cal excepţională „ 85 OLANDA belgiană 100 ctm. lat Indanthien „ 85 Imprimeuri, Mătăsuri, Albituri, Tricofage, Confecțiuni, etc. etc. lat mătase piră Lei85 MUSSELIN imprimată28 CREPE remain ÎOS ctm. lat 9940 INDIAN colorat 9920 MATASE imprimată 9945 OLANDA de mătase 100 ctm. lat 9995 csapa Umberto Lancia reintră pe ring „Sunt nerăbdător să trag cu Tănase“,­ne declară fostul campion naţional Cititorii şi întreaga lume sporti­vă vor afla cu satisfacţie ştirea de senzaţie pe care o dăm: excelen­tul pugilist Umberto Lancia deţi­nător timp de mai mulţi ani al titlului de campion la categoria mijlocie se pregăteşte să-şi facă reintrarea pe ring. Fervenţii bo­xului românesc îşi amintesc desi­gur de strălucitele performanţe ale acestui boxeur de clasă, pose­sor al unei technice remarcabile care l-a dus în atâtea rânduri la triumf. Sunt memorabile serile în care Umberto Lancia întâlnind adversari redutabili şi superiori în greutate, îi reducea în mod ma­gistral, surcllasându-i cu ştiinţa şi inteligenţa sa sportivă. Graţie lui Umberto Lancia, bo­xul român a cunoscut zile frumoa­se ,îndrumând aspiraţiunile şi ze­lul boxcurilor noştri pe calea competiţiunilor internaţionale. In urma unui accident suferit în tim­pul unui match acum câţiva ani, Umberto Lancia a fost silit să pă­răsească ringul spre dezolarea nu­meroşil­or săi admiratori. A conti­nuat însă activitatea sa sportivă, formând în şcoala sa proprie noui elemente de box. Fiind complect restabilit după urma accidentului suferit, Umberto Lancia a reînce­put cu intensitate antrenamentul, in vederea reluărei activităţei sa­le pugilistice. Ştirea aceasta va umple de bucurie pe toţi sporti­vii şi pe marele public, al cărui i­­dol a continuat a rămâne, Umber­to Lancia rezervându ne desigur frumoase momente de regal spor­tiv. Această ştire coroborând cu al­ta şi mai senzaţională, o întâlnire a fostului campion cu du­ C. Tăna­se directorul teatrului Cărăbuş, ne-au făcut să ne adresăm maes­trului Lancia, care ne-a declarat­ următoarele: — Sunt complect restabilit şi gata de luptă. Vă închipuiţi că nu m-am decis să reintru pe ring de­cât după ce mi-am dat seama că pot apare în faţa adversarilor mei în aceleaşi condiţiuni ca şi în trecut .Am lucrat foarte mult în ultimul timp şi sunt satisfăcut. — E adevărat că veţi lupta cu Tănase? — Exact. Am trebuit să trag cu excelentul comedian, ţinând să dau replica sportivă inimosului încurajator al micărei sportive la noi, care în ultimul timp a centra­lizat atenţia generală prin prezen­tarea valoroasei sale echipe de fo­ot-ball de la „Cărăbuş”. Forma şi succesele acestei echipe, în rându­rile cărora neobositul director şi om de sport activează în prima li­nie, se datoresc dragostei şi sacri­ficiilor pentru sport, ale organiza­torului. întâlnirea mea cu dl. Tănase va avea un caracter sportiv. Ştiu că dl. Tănase lucrează în vederea acestui match, ţinând să fie la înălţime .întâlnirea va avea loc pe un ring amenajat pe scena po­pularului teatru Că­răbuş, for­mând un capitol aparte, în revis­ta prietenului meu Kiriţescu „Ura Cărăbuş"*. Cred că şi publicul va fi sedus ca şi nine de atrocea a­­cestei întâlniri, dându-i prilejul să admire pe Tărase în noua şi atracţioasa lui apariţie, care va stârni senzaţie. In ceea ce mă priveşte, eu îmi voi da toată osteneala să fiu la înălţime... ne spune U. Lancia. Tot deodată aflăm că directorul „Cărăbuşului” s’a antrenat intens în vederea acestui important match. Este la punct cu suflul în urma matchurilor şi antrenamen­telor făcute cu echipa de foot­ball. Sa pregătit intens, specializân­­du-se în două feluri de lovituri şi anume: „swinguri’’ şi „crochete” pe care le aplică din orice poziţie şi cu o dexteritate uimitoare. Antrenamentele lui Tănase, au făcut ravagii în personalul de pe scenă care i-a servit de sparing, partener’'. Umberto Lancia va avea mult de furcă cu vigurosul și tenacele său adversar. ■ ■ X Rep. Umberto Lancia Cupa Davi Borotra a învins pe Vines L. Pe stadionul „Rolland­ Garro” a început matchid Franţa-Ameri­­ca contând drept finală,a cupei Davis. In faţa unei asistenţe ex­trem de numeroase şi în prezen­ţa preşedintelui Republicei d. Albert Lebrun, s-a disputat pri­mul match între americani al 111 worth Vines, — favorit — şi francezul Jean Borotra. Contrar pronosticurilor şi tuturor aşteptăt» rilor, care vedeau învingător si­gur pe Vines, iată că, victima, desfăşurând un joc excelent reu-i­şeşte să învingă, spre surpriza u­­nanimă, tot aşa de net precum se aştepta să cedeze la rându-i Scorul de : 6—3 ; 6—2 ; 3—6 6—4 ne indică ce uşor a învins Borotra. Tot în ziua de 29 Iulie s’a disputat și matchul Cochet- Schillds, însă nu cunoaștem re­zultatul. _ Fără îndoială că matchul a re­venit lui Cochet. Eri după amia­ză s’a disputat matchul de dublu Cochet-Brugnon contra Allison- Van Ryn. La ora când închidem ediţia, rezultatul nu ne-a parve­nit. Probabil însă că şi dublul a re­venit francezilor care-şi vor a­sigura astfel, cu 3-0, cupa Da­vis. Azi­ se dispută matchurile Vi­nes-Cochet şi Borotra-Schields. După rezultatele primei zile, francezii trebue să câştige cu u­­şurință. In care caz, succesul Franţei, ar fi eclatant5—0 ! - ' Adunarea generală a Districtului Azi are loc adunarea generală a Districtului. Grupările din Capi­tală vor fi prezentate spre a-şi da votul pentru alegerea unei noui co­misii districtuale. Se dă ca sigu­ră menţinerea aceleiaşi comisii în frunte cu d-1 ppt. Dumitrescu, a cărui conducere atentă pentru bunul mers al foot-ball-ului bu­­cureştean, precum şi­ activitatea sa de până acum constitue o che­zăşie ,de aportul ce-l va aduce şi de­­acum înainte. Cluburile alegând din nou pe d-l cpt. Dumitrescu vor dovedi că ştiu să preţuiască şi să răsplă­tească munca intensă pe care ac­tualul preşedinte a depus-o pen­tru propăşirea şi dezvoltarea dis­trictului Bucureşti. Adunarea mai prezintă însem­nătatea că viitoarea formaţie a co­mitetului districtual, va fi che­mată să-şi dea avizul de „pro‘* sau contra întroducerei reformei de 8 sau 6 echipe la categoria onoare. . Sportul rural Deşi criza prin care trecem, a su­grumat cu totul concursurile de cină la noi, am reuşit totuşi mulţumită oa­menilor de bine ce avem în frun­tea noastră, conştienţi de importan­ţa deosebită ce­ o prezintă pentru pro­­vincie sportul, să adunăm fondurile necesare organizării celui de-al cin­cilea concurs de oină In comuna noa­stră, Bolintinu,din­ Vale (Ilfov), în zi­lele de 14 şi 15 August a. c. Ne mân­drim să avem ca îndrumători pe d.nii Nicu Dinu-Bolintin, consilier judeţean şi I. Niculescu, comisar al guvernului pe lângă Casa de econo­mie, cari­ au muncit cu tragere de i­­nimă şi cu entuziasm tineresc, la rând cu ultimul jucător, pentru de­săvârşirea concursului. Primele trei echipe câştigătoare, vor fi recompensate cu cupa oferită de societatea „Bolintineanu“, cu meda­lii, diplome şi plachete, precum şi cu suma de lei 5000 (cinci mii). Jocul va începe la ora 7:30 a. m., pe terenul sportiv comunal, situat pe valea Ar­geşului, înconjurat de apă şi răco­roasele sale zăvoaie. Jocul ordonat, care­ a caracterizat concursurile noa­stre de până acum şi seriozitatea ar­bitrilor, garantează şi anul acesta succesul moral al match­ului, pregătit cu atâta grije de comitetul organiza­tor din comună. Echipa de gazdă, va fi recrutată din următoarele elemente: M. Dobrişan, V. Dumitrescu, N. Popescu, Fănel Du­mitrescu, Voicu, Mişu, Popescu, Ilie Ionescu, Mişu Marincea, Vasile Mari, nate, Sile Tănescu, Mişu Barbu, Fănel Pavelescu, Mişu Mătăchiţă şi Titi Postelnicu. Echipele concurente vor fi găzdu­ite in timpul celor 2 zile ale concursu­lui 14 şi 15 August a .c. la şcoala de meserii din localitate, de către d-l di­rector E. Dumitrescu ■ m» _jp*. —— OXO‘T"*a Florenz Ziegfeld a murit sărac (Continuare din pag. I-a)s­­au mii de dolari. Nici­ una din revistele lui n’a fost atât de splen­did montată ca ,,Showboat‘‘. Cei mai reputaţi muzicanţi, cei mai iubiţi compozitori, cei mai inge­nioşi desenatori de costume, cei mai buni croitori, stăteau la dis­poziţia lui. El călătorea prin lume şi căuta numere pentru fru­moasele lui femei. Fiecare din girlsurile lui avea o poveste ro­mantică. Cine figura pe progra­mul său avea cariera asigurată. Girlsurile lui „Flo*‘ Ziegfeld e­­rau unice. Plătea sume mari pen­tru o femee frumoasă care nu a­vea altceva de făcut decât să tra­verseze scena. Mai târziu ea de­venea soţia unui bogat industriaş Altele se prăbuşeau de pe culmea la care le urcase Ziegfield tot atât de repede cum s-au ridicat. Pu­blicul american îşi mai aminteşte încă­ de senzaţionalele procese în centrul cărora a fost faimosul teatru Ziegfeld-Follies, de nume­roasele tragedii în care erau a­­mestecate frumoasele lui girls. Pentru el totul însemna, reclamă, progres, cucerire. Merita un sfâr­şit mai bun decât să moară sărac. Dar a părăsit viaţa în culmea ca­rierei lui, ca necontestat .,rege al frumuseţii'** IXOXI w I si £S ••ilium» Informație rapidă și precisâ Critica obiectivă șl |§ curagioasă |j In continuarea programului trasat, „Snicul“ ne oferă, din nou, prilejul de a asista la desfăşurarea unei reu­niuni hipice. Cele 5 alergări de ga­lop, ca şi cele 4 alergări de trap, cari vor completa spettacolul, arătându-se ca foarte atracţioase, suntem siguri că vor interesa un public numeros. Pr. Medelstone, alergare mixtă ar urma să se petreacă intre: Voinic, Carmen, Edda şi Grandezza. Cum ar­măsarul din antrenamentul lui Di­­vald a dovedit recent, că se află în bună condiţie, îl vom indica pentru primul loc. In cazul când armăsarul d-lui Negroponte nu va accepta star­tul, atunci, interesele grajdului vor putea fi destul de bine reprezentate prin Carmen, care întotdeauna a fost superioară lotului ce i se opune. Vom indica deci:­ Voinic, Carmen, Edda şi Grandezza. Pr. Casserdlard, handicap de vân­zare. Intre Fantoma, Predeal şi Na­dia, o alegere este cât se poate de di­ficilă. Numai pentru că Fantoma va beneficia de o montă mai energică, vom înclina către reprezentanta graj­dului Renée. De altfel dacă am lua drept bază cursele anterioare ale ie­­pei Fantoma, nici că se poate să nu-i întrevedem o şansă de prim ordin. Predeal şi Nadia, sunt cei mai în­dreptăţiţi să se plaseze. Pr. Peru­ Janic. Recenta perfor­manţă a iepei Sirenetta, ne scuteşte de orice comentariu. Oglinda şi Mr. Mic se vor putea plasa. Pr. Uricani, ar urma să se petreacă între recenta învingătoare a lu­i Ou de Paşte , este vorba de Strană! şi Mătanie şi Ariniş. Cum alergarea câş­tigată în canter, de Strană, consti­tuie o recomandaţie, nu vom ezita s’o indicăm, din nou, pentru primul loc. Mătanie şi Ariniş au dreptul, du­pă alergările efectuate, să se plaseze. Aceste­‘ pronosticuri sunt valabile nu­­mai in cazul neparticipării iepei Nanette, care ne-a fost dată ca nepor­tantă. Pr. Mihail Bravul, Dascăl, Dragoş, Ghiduş şi Rareş sunt toţi concurenţi eşiţi din formă. Primul ne.a decepţio­nat în alergarea câştigată de Titina. A alergat cum nu se poate mai prost. Dragoş, este singurul cal care are o scuză. A găsit distanţa ultimei aler­gări disputate ca mult prea scurtă şi a avut şi nenorocul de a pierde star­tul. Cum de astă dată distanţa aler­gării nu va mai constitui un incon­venient, ne aşteptăm la o cursă mult mai bună. Ghiduş şi Rareş, par com­plet ieşiţi din formă. Vom­ indica de­ci următoarea ordine:, Dragoş, Das­căl şi Ghiduş. , Pr. Prut, alergare de trap. Bistriţa, Dollarprinzessin şi H. P. sunt concu­renţii cei mai serioşi ai acestei aler­gări. Ii indicăm în ordine. , Pr. Piteşti. Dacă Fără Frică nu grei­şeşte mersul, nu poate fi bătută de Turtucaia şi Lacrima, cari au şansele imediat următoare. , Pr. Paşcani, Dunărea, Ţuică şi Dorh­niţa, sunt indicaţiile noastre, in ordi­ne, în această alergare, , ■ - -v ‘ ' “ ii ION CYR­­­ I HIPPISM Azi, l»­nereasca Pronosticurile noastre Constanţa-T­ehirghiol Continuare din pag. 1 veam nie o vină:­ era întuneric pe şosea. Alt „caz’’ mii s’a întâmplat ori, când am dat peste un sergent care eşea, — cam cherchelit ăsta, — dela cafeneaua „Port Artur”. Ce să vă mai spun, sângele re­ce al omului dela volan începuse să îngheţe pe cel care curge în vi­nele subsemnatului. .Vorba aia: nu de moarte îmi este teamă, dar cel puţin vreau să mor de ar­mă albă! — Care vasă­ zică, ai avut ceva accidente! — observ eu.­­ Ei, ce să-i faci dom’le! Aşa e soarta no­astră. Nu ştii matale? Cu...a o sfârşeşte la spital şi şofe­rul în puşcărie! Filozofia simplistă a conducăto­rului meu, nu era de natură să-mi insufle curaj. Smerit credin­cios, am îngânat o rugăciune Ce­lui de Sus. , Şi cam pe la mijlocul rugei o­­mul din faţa mea a exclamat, du­pă o bruscă învârtire de volan: ■ — Iiii! Gata, gata era să­­dăm în şanţ! Sunt la gropi, de nici dra­cu nu le mai ştie! , r—. Fii atent.! —■ i-am spus eu, . — Degeaba, tot turcii au drep­tate! Când e să scapi, scapi. Daca nu, mor şi în pat acasă. in zare, luminile Tekirghiolu­­lui pâlpăiau ca nişte candele cari stau să moară. — Opreşte aici! —■ i-am spus eu bucuros de parc’aş fi stabilit un record mondial de automobil. »— Dacă cumva mai aveţi nevo­ie de automobil la Constanţa, mă găsiţi în­totdeauna în Piaţa Ovi­­diu. Strigaţi atâta: numărul 18! Mă ştiu toţi pe mine! r — S’a făcut! r,! Şi iată cum în Piaţa Ovidiu din Constanţa, am întotdeauna la dis­poziţie un mijloc infailibil de si­nucidere. De toate are omul ne­­voe în viaţă. Mai ştii, drăcie !! !E IOAN MASSOFF SSASmAmi UN CONCEDIU EXCEPŢIONAL ŞI ORIGINAL pentru : Intelectualii Iubitorii de pitoresc şi interesant Doritori de a cunoaşte poziţiile, bogăţiile şi centrele importante din Muntenia, Transilvania, Banat şi Oltenia. UN PRILEJ DEOSEBIT! Fiţi ATENŢI la itinerariul de mai jos :­ Bucureşti-Câmpina-Sinaia, Braşo­v­­ Bran-Râş­­nov), Sighişoara-Sibiu (Ocna Sibiului), Călimă­­neşti-Valea Oltului-Arad, Timişoara-Baziaşi (traver­sând teritoriul Jego-Sibiul,defileul Cazanelor-Orşo­va, Băile Herculane-Insula Ada Kaleh - Craiova« Curtea de Argeş-Cumpăna«Bucureşti,­­ Un circuit în 15 zile Tren, automobil, vapor întreţinerea complectă Tagoa Special-Restaurant Pe primul ordin.­­LOCURI LIMITATE Informaţiuni şi înscrieri la Oficiul Român de Toiaj şi Turism, Str. Lipscani 12 LRAMPA“ face abonamente de vilegiatură cu 100 LEI lunarKuschman STR. CLOŞCA (ŢINTAŞI­­LOR) 36 Camere frumoase, mâncare bună, poziţie pitorească PREŢURI MODERATE

Next