Rampa, decembrie 1932 (Anul 15, nr. 4464-4488)

1932-12-01 / nr. 4464

RA­PA FILM Premierele „Fetele doamnei Lehmann”, o reuşită comedie ca şi după puţină vreme amândoi nu erau decât un suflet şi o inimă... In timpul acesta Lissy, îşi realizează vi­sul... Şeful li dă postul de directoare şi o ridică la gradul de prietenă.. Mama Lehmann nu bănueşte origi­na luxului fetelor sale mai mari. Du­pă ea, această origină nu poate fi de cât ireproşabilă și se arată liniștită și mândră de cariera fetelor ei. In­­tr'acestea are loc căsătoria Emmei­u­­cată pompa îngăduită situației fami­­lei de portar... O deosebită însemnă­tate are însă pentru d­ na Lehmann, căsătoria Gerdei cu tânărul bancher Stegerwald... care devine astfel cum­natul propriului său chaufeur... Cu o delicată sfială aceste raporturi de ru­denie, au putut fi tăinuite față de bancherul Stegerwald. Intr’o seară, întâmplarea face ca, bancherul să ai­bă prilejul să asculte la Uşă o con­vorbire dintre chauffeurul său şi ne­vastă-sa... Intimitatea celor doi e con­siderată ca un semn de vădită com­promitere. Nefiind de loc dispus să accepte vre­o lămurire, îşi concedia­ză imediat chauffeurul şi părăseşte locuinţa, gajată ca manechin într’un salon de Dar uneori tot întâmplarea repară piode, iar Gerda, fata cea mai mică devenise vânzătoare principală in­­tr’un magazin de jucării. Numai Ema­m­a, puiul de găină, nu şi-a găsit dru acesteia, d-1 Sanden. Se hotărăsc piui viitorului şi spre mâhnirea fami­lîei nu­ a putu găsi altă ocupaţie de ceea ce singură a stricat. In aceeaşi seară, Emma face o vizită surorii sa­le, unde S3 găsea şi şeful şi prietenul să cât la ambalajul pachetelor într'o fa­brică. Toată familia a fost profund revol­­­tată când Emma s'a logodit cu chauf­leurul Koster care, deşi om aşezat, era totuşi un băiat prea simplu... To­tuşi sentimentele familiei nu au pu­tut reacţiona asupra legăturilor lor şi astfel se explica faptul că într-o bună zi Emma se simţi mamă inain­­te de a fi primit învoirea de căsător rie la Ofiţerul Stării Civile... D­ na Emma nu şi-a putut ascunde mânia când a aflat cum stau lucrurile, iar Cele două surori au strâmbat din nas, rămânând îngrozite de purtarea ce­­nușeresei Emma... Furtuna trecu u- Ror Insă când, Koster s’a arătat dis­­pus să se căsătorească cu Emma și atunci D-na Lehmann, cu sau fără voie, a trebuit să le dea binecuvân­tarea.:*­­ Koster era angajat ca chauffeur la tânărul bancher Stegerwald şi înalţi­te de a se prezenta la serviciu, îşi conducea cumnatele la atelier. In­­tr'una din zile, bancherul zăreşte în maşina lui, o femee uimitor de fru­moasă. Era Gerda. Koster chemat de şeful, său să se explice asupra aces­tui caz, întâmplarea face să se pro­­ducă un accident de automobil care era să coste viaţa tinerei femei... O Conduce până la magazinul unda era ocupată. Reuşeşte să-i facă cunoştin­[Admirabila comedie germa­nă „Fetele doamnei Lehmann” a rulat pentru prima oară în faţa publicului bucureştean, la cinematograful Rio, înregis­trând un mare succes. Acţiunea amuzantă a aces­tui excelent film, precum şi fascinantele melodii ce lansea­za, l-au situat printre cele mai bune filme comice germane, realizate în acest an. Nu toate Doamnele Lehman au câ­te trei fete; dar chiar atunci când ar avea* acestea nu pot nici de depar­te sa fie la iei cu ale Doamnei Leh­mann, Ottilie Lehmann. De îndelungata vreme, D-na Leh­mann, nu mai nutrea decât o singu­ra dorință: fetele ei să ajunga mai bine ca ea. Ele sunt chemate să nu. Semne ceva In viată şi să se ridice în­­tr’o atmosferă mai aleasă... Şi când buzele soarelui pătrundeau in cămă­ruţa de portar a locuinţei lor, aces­tea inspirau un sentiment de vanita­te, căci dorinţa d-nei Lehmann se Im­plinise..* Lissy, fata cea mai mare, fusese an l­a cinematografele Capitol şi Roxy — în fața unor săli arhi­pline — a avut loc premiera mult aşteptatei producţii franco­­germane „Melo’’. De la primul spectacol, acest film a înregistrat un mare succes , se poate prevede o serie lungă. Pe un divan doarme o tânără pereche, Gaby şi so­ţul ei Peter. El este prim-violonist al orches­trei Filarmonice, un om modest, necomplicat. Ea e o femee mică, delicată, visătoare, care-şi iubeşte bărbatul. O seară mare îi aşteaptă. Un Concert are loc, întreg parterul e ocupat de oameni bine dispuşi, apoi se face linişte, instrumente­le atacă primele acorduri. In sală se află și Gaby, care as­cultă încântată sunetul viorilor. Peter în orchestră, numără tac­tul căutându-și din când în când mica lui sofie. In fața orchestrei se află un domn în frac. E Mic­­haele Marson, marele violonist, care concertează. Gaby este fasci­nantă de execuţia şi de persoana virtuozului. Un ropot de aplauze isbucneş­­te, domnul în frac mulţumeşte, concertul s’a terminat. Deodată concertistul recunoaşte printre or­chestranţi pe prietenul­ său din tinereţe, soţul Gaby­ ei. După ce sau salutat în mod cordial, ambii bărbaţi hotărăsc să petreacă se a­meargă într'un dancing. In acest. „­­­r­­u­­­­ restaurant, se întâlnesc cu bancherul | »cautandu-s, Stegerwald care din afaceri se cu­noştea cu Sanden de multa vreme. Stegerwald o găseşte simpatică pe Emma, dansează şi flirtează cu ea... fără să ştie că este cumnata lui. De­odată apare Koster şi desnodământul îşi face repede locul. Se lămuri legă­turile de rudenie... Gerda face ca bancherul să revină, Emma îşi apro­­pie soţul, iar pentru Lissy această des­făşurare devine hotărâtoare. Ea aban­donează pe şeful ei şi se căsătoreşte cu Holler, prietenul lui Koster... Ma­­ma Lehmann şi-a ajuns scopul: Şi-a văzut fetele căpătuite... Interpretarea, care reuneşte un admirabil ansamblu de co­medie, în frunte cu Hansi Nie­se, Hertha Thiele, Else Elster- Carla Carlsen, Fritz Kampers, Anton Pointner, Heinz Kon­­genberg Sigurd Lohde, asigur­­ă filmului un succes deplin Carl Heinz Wolff, cunoscutul re­gizor german a realizat cu mult meşteşug această comedie. O bună parte din succes re­vine compozitorului berlinez Frantz Doelle, care lansează câteva melodii insinuante. Programul mai cuprinde sp un foarte interesant jurnal Fox Movietone, cu ultimele e­­venimente din lumea­­întreagă. Pe marginea „Atlanticei” Sahara, primul studio din lume !Articolul pe care d, repro­ la o astfel de competenţă artistică ducem mai jos este datorit merit­a să fie subliniată cu două publicistului francez André, linii roşii. Ea confirmă, de alt- Sarrouy şi a apărut în re­­acCa am scris c de atâtea ori, vista Pour Vous ,! cum că a sosit timpul să se stabi­, ~ lească în Africa de Nord o oiga-A relua sub acelaş ritm o­­eina­riiz&-ţjg cinematografică importam ’deja exploatată cu succes de că- t~ suSt,aUtă de puterile publice, tre un realizator de valoare, fără In pragul Sah­arei, în calmul a căuta originalitatea, ar fi fost, salutat, din Biskra, se poate con­­ta dovada de lenevie sau^ neputin- Rtruj un imens studio a cărui ar­tă. Pabst nu este. diri fericire, mei,­hitectură şi amenajament interior leneş ^n'ci neputincios. I­ar Cere nici o cheltuială exa-I sa spus „Veţi lua romanul^, geraţ^t ar fi vorba de ales un loc lui Benoifc şi veţi scoate din el un **-rt*-,*/*o __ neev rlp irosit. ! film ; ceeace veţi face va fi bine făcut“. Pentru a justifica încre­­­derea cu care era onorat, el s’a înhămat la muncă, cu ferma do­rinţă de a obţine un rezultat sa­tisfăcător. Aş fi voit să vă arăt fericita influenţă exercitată de Sigismund Freud asupra unui Pabst format la şcoala filosofică şi perfecta­­a­­nalogie ce există între concepţiu­­nile regizorului Atlantidei şi pă­rerile emise de eminentul savant în opera sa Die Traumdeutung. Aş fi voit să vă vorbesc şi despre revelaţiile d-lui Paul Tisseyre, fost ofiţer colonial care, într’un studiu prestigios intitulat AEL, ne dovedeşte că delirul poate fi la origina viziunilor celor mai în­propice — lucru uşor de găsit! — de a ridica anturaj metalic şi a acoperi totul cu sticlă. Nu ar fi nevoie de uzine elec­trice speciale, de transformatori, nici de sunlighs-uri lacome. Un joc de volumuri, câteva ecra­ne și câteva „spoturi“ ar constitui un utilaj suficient. In ceea ce privește instalabiile sonore, laboratorul a pus la punct mai mult sisteme cari oferă la un preţ, relativ scăzut, referinţe teh­nice de prim ordin. Pentru rest, soarele saharian şi tăcerea pustiului şi-ar asuma răs­punderea. O zi de studio la Bis­kra, nu s’ar ridica la 5.000 fr„ în timp ce într'o metropolă revine a­­proximativ 1­ 30.000 fr.­­ In ziua în care această sugestie va fi pusă în execuţie, „regina spăimântătoare, cu atât mai mult Zibarilor’’ va fi ocupată de tru­­cu cât acest element nou ar opune­­­pele de cinema, care vor avea la detractorilor încăpăţânaţi a unui sistem foarte contestat un argu­ment greu de respins. In adevăr, mulţimea a manifes­tat suficient admiraţia sa lui G. W. Pabst pentru o realizare care am putea spune ca alcătueşte una din capo­d­operile cele mai pure ale artei cinegrafice internaţio­nale. Şi sa salutăm mai ales pe acest magician care i-a înlesnit o atât de perfectă reuşită : pustiul ! ,,Sahara‘‘, iată primul studio al lumei”, îmi spunea Pabst, recent, d­are. Această declaraţie, emanând de îndemână exterioare de o surprin­zătoare diversitate : munţi, câm­pii înverzite, zăpadă, marea şi o­­raşul modern, Hollywoodul african va deveni o atracţie pentru turist, atracţie ce va putea fi exploatată de societă­ţile interesate. Din punct de vedere economic, această perspectivă este plină de promisii fericite. Ea reclamă, bi­ne­înţeles, un studiu îngrijit şi minuţios, dar îndrăsnesc să cred că va reţine atenţia forurilor ofi­ „MELO”, un mare succes bărbatul, deschide uşa camerei rezervată artiştilor şi deodată se află în faţa domnului în frac, al cărui concert a entuziasmat-o a­­tât. Aceasta durează numai o cli­pă, căci Gaby dispare. Ambii băr­baţi se întâlnesc într’un bar. Dis­cută de amintiri vechi, iar în ur­mă Peter invită prietenul pentru a doua seară. Cu ocazia acestei vizite, Gaby şi Michael se recu­nosc. Amândoi ascund lui Peter prima lor întâlnire şi aranjează o revedere. Gaby îl vizitează pe Michael; acesta ezită însă să ră­pească soţia prietenului său, dar când Gaby deschide uşa ca să ple­ce, el o readuce în odae­­într’un local elegant de dans se întâlnesc toţi trei. Michael e ge­los pe bărbatul ei. Gaby e dispe­rată, îşi iubeşte şi bărbatul, care nu bănueşte nimic şi ea nu poate şi nu vrea să-l facă să sufere. Artistul trebue să plece într’un lung turneu. Peter se află pe pe­ron, la plecarea prietenului său. Gaby şade în sala de aşteptare şi nu poate eşi pe peron, fiindcă nu-şi poate stăpâni plânsul. Tre­nul se pune în mişcare. Peter sa­lută prietenul. Michael abia îl ia în seamă, dar deodată răspunde emoţionat la salut; în spatele lui Peter stă Gaby, care-şi salută iu­bitul. Michael s-a înapoiat, Gaby e disperată ;bărbatul ei este bolnav şi nu-i poate spune cât de mult îşi doreşte iubitul. Când îl revede pe Michael, nu a luat încă nici o decizie. Michael vrea să plece şi o trimite înapoi la bărbatul ei. Ea îi cade în ge­nunchi şi îl imploră s-o ia cu el în lume. Gaby şi Michael sunt în tren. El e obosit şi adoarme. Gaby e încă nehotărâtă. Sentimentele pen­tru bărbatul ei înving şi Gaby fuge. Seam este ploioasă- Gaby coboară pe cealaltă parte a pero­nului şi fuge peste sine printre locomotive şi vagoane. Acasă băr­batul ei o aşteaptă cu dor şi iz­bucneşte în plâns când o vede ve­nind. E fericit şi nui are nici o ba­nuială. Gaby e veselă, râde dar râsul ei e prea tare, pentru a fi natural. O oră mai târziu, Gaby se află într'o cafenea şi scrie lui Peter o scrisoare de adio. Pe malul Seinei se găsesc hai­na Gaby-ei şi scrisoarea de adio. In versiunea germană — care rulează la Capitol — sunt impre­sionante creaţiile Elisabethei Rei­­gner, a lui Rudolf Forster şi An­ton Edthofer. La Roxy, unde rulează versiu­­­nea franceză, Gaby Morlay, crea­­­toarea acestui rol la Paris, repur­­­tează un mare succes, alături de, Victor Francon și Pierre Blan­­i­char.­­ Admirabila este regia marelui­ realizator german dr. Paul Czin­­ner. La ambele cinematografe, specta­colul este completat cu un intere­sant jurnal sonor, care cuprinde ultimele evenimente mondiale. Chaplin tot mai crede un filmat mut într'un recent interview, Char­lie Chaplin a declarat, între alte­le, următoarele : „Voi dovedi că cinematograful mut va rămâne dealungul timpu­rilor un lucru de neuitat și nici­odată nu voi realiza un film vor­bitor*. s -ítatj«. i şi astăzi Dintr’un interesant articol al unui celebru ,,june prim", Clark Gabie, reţinem următoarea fraza care conţine mult adevăr: „Dacă ar trebui să exprim în două cuvinte deosebirea între „Amorezul" de om­ şi cel de as­tăzi, aş spune că primul plăcea mai ales femeilor, în timp ce al doilea izbutește să împace favoa­rea spectatorilor de ambele sexe” Glumă ? într-o revistă pariziană, refe­­rindu-se la filmul american „Bu­­ffalo-Bill’*, un critic îşi termină articolul său astfel: „Interpreta­rea : —• Bărbaţii, fetele şi caii au jucat bine rolurile lor. Unii vor­bind, ceilalţi galopând* 1’. Criticul revistei pariziene a în­cercat probabil să facă o glumă. S’aștepta oare la contrariul ? Continuăm azi publicarea răs­punsurilor primite : 3. Ivan Petrovich, 2. Jaques Cate­­lain, 3. Philipps Holmes, 4. Cary Grant şi Willy Forst, sunt preferaţii do mine RASITA Artiste: 1. Marta Eggerth, 2. Herfa Thielte, 3. Jeanet GaynOr, 4. Lilian Harvey, 5. Anita Page. Artişti: 1. Clive Brook, 2. Garry Cooper, 3. Gustav Froetich, 4* William Haines, 5. Hans Alters. M. MARGÄRITESCU Str. Viitor 72, LOCO 1. Joan Crawford, 2. Greta Gârbo, 3. Clara Bow. 4. Jean Harlow, 5. Suzy Vernon. 1 BARDANGUSTA 5H. 1. William Haines, ?. Clive Brook, 3. Henri Garat, 4. Ramon Novarro, 5. Fernand Gravey. YVONNE Concursul instituit de dvs., m’a fă­cut să mă gândesc la Marlene Die­trich şi la Jenny Jugo. E o distanţă formidabilă între aceste două artiste şi totuşi le pun una lângă alta. Asta din cauza sex-appealului. Dacă Sternberg n’ar fi desbrăcat-o pe Marlene Dietrich, aceasta nu s'ar fi ridicat la culmile ameţitoare ale celebrităţii! Şi nu zic că goliciunea ei perpetuă ar fi cauza succesului. A­­tât de multe artiste se arată goale fără să provoace sex-appeal nici cât negru sub unghie! Ochiul inteligent al lui Sternberg a văzut insă ...talen­tul picioarelor Marlenei, şi a văzut bine. Dacă mai adăugăm şi talentul ei Înţelegem ascensiunea ei picar­­diană ! înainte Insă de se vorbea de sex­­appeal, acum patru ani, am asistat la un film: Looping the loop, şi la un moment dat actriţa principală râ­de, dar ce răs! Am simţit atunci pen­tru întâia oară acel „vine,încoace“ pe care atunci nu puteam să-l explic şi de care, astăzi, se vorbeşte în toate gazetele, revistele etc. Acea actriţă a fost Jenny Jugo. Acum, în operete Jenny Jugo, râde tot atât de mult cât Marlene Die­trich Îşi expune picioarele. Fiecare îşi exploatează avantagiile! Clasificaţia: 1. Jenny Jugo, 2. Mar­lene Dietrich. CINEFIL 1. Ivan Petro­vici, 2. Ralph von Goth, 3. Hans Albers. ELENA DUMITRESCU Artişti: 1. Ivan Petrovich, 2. Goesta Ecktman şi 3. Nils Arther., Artiste: 1. Magda Schneider, 2. Ani­ta Page Şi 3. Lupe Velez. REBUS Femei: 1. Marlene Dietrich, 2. Gre­ta Garbo, 3. Elisa Landy, 4. Brigitte Helm, 5. Anita Page. Bărbaţi: 1. Ramon Novarro, 2. Cli­ve Brook, 3. Willi Fritsch, 4. Jan Kie­­pura, 4. I. Petrovich. FLOBIA DEMION Dela Teatrul „Regina Maria“ Femei: 1. Greta Garbo, 2. Marlene Dietrich, 3. Brigite Helm, 4. Joan Har low, 5. Joan Crawford. Bărbaţi: 1. Clive Broock, 2. Ramon Ncvaro, 3. Ivan Petrovich, 4. Jean Mu rat, 5. Levis Stone. YOLÄNDE POGONAT Dela Teatrul „Regina Maria“ 1 .Conrad Veldt, 2. Ramon Novarro, 3. Garry Cooper, 4. Clark Gable, 5. Clive Brook. PUICA PAULY Dela Teatrul „Regina Maria“ 1. Ivan Petrovici, 2. Fernand Gra­vey, 3. John Rolfs. î. Jean Afigelo, 5. Wily Forst ■ ILONA Vedete masculine: 1. Jean KiepUra, 2. Lawrence Tibbett, 3. Ivan Petrovi. cl, 4. Reginald Denny. Vedete femenine: 1. Jean Harlow, 2. Lily Damita, 3. Marlene Dietrich. DOBRE Ancheta noastră Care vedete le preferaţi pentru sex-appealul lor? O mare anchetă printre cititorii „Rampei" - Nobile răspunsuri Film, sport şi gazetărie Ocupaţiile unei mari vedete In vara trecută, Europa a pri­mit vizita multor vedete ameri­cane de cinema. Nici o vizită n’a stârnit însă mai mult interes şi mai mult en­tuziasm, decât a fascinantei „vamp” Joan Crawford, care a fost întovărăşită de soţul ei, sim­paticul june american, Douglas Fairbanks-junior. Joan Crawford este o vedetă de un farmec irezistibil, care a sub­jugat în mod definitiv, publicul din lumea întreagă. Ca ori­ce vedetă ce se respec­tă, ea practică în mod intens ten­nisul, golful şi înotul şi nu lipseş­te niciodată de la vreun spectacol sportiv mai însemnat. Joan Crawford a fost cea mai pasionată susţinătoare a lui Jack Sharkey, în lupta pe care acesta a dat-o la Long Island, celebra a­­renă din Los Angeles, pentru campionatul suprem de box, cu germanul Max Schmeling. A pariat sume colosale pe şan­sa lui Sharkey, şi până la urmă a câştigat. * *** — — In America, Joan Crawford nu este numai o mare vedetă de ci­nema, ci şi o publicistă foarte a­­preciată. Articolele sale în New York Times, sunt foarte mult savurate de cititori, şi astfel, numele ei a ajuns universal. După neuitatele creaţii din „ Dansul spre prăpastie” şi „Fas­cinaţie”, publicul nostru va avea prilejul s’o admire într’un nou film „Letty Lynton”, care consti­­tue o strălucită biruinţă a vede­tei americanee. In această mare producţie ame­ricana, realizată de marele regi­sor Clarence Brown, Joan Craw­ford va avea parteneri pe doi din­tre cei mai iubiţi juni ai ecranu­lui yankeu: Robert Montgomery şi Nis Asther. „Letty Lynton” va rula în pro­gramul viitor la Select şi la re­deschiderea — mult aşteptată —a cinematografului Bulevard Pala­ce. ZQX. I ^ a/iwicl de |c^winjoaî.e2©' j . ■■■.... ■'. 4­­4 v ' 4 4 • . v':- 444,; ^— ■■ i A ©ir . 'vi • jE !* '' ! If 4 V4:Vr­ V CLt N Ct^î. C5IL5MJttWli»Mecei i ntrodus doar de câteva săptămâni pe piață, Chat ■** Noir a și devenit favoritul a mii de femei —­­pentru că femeile știu să aprecieze lucrurile cari mă­resc farmecul lor! Chat Noir e o apă de Colonia nouă creată de Lady anume pentru ca să armonizeze cu noua modă, care reliefează femininătatea. Chimişti experţi au lu­crat luni de zile până au găsit mireasma potrivită acestei ape de Colonia. încercaţi un flacon de Chat Noir încă astăzi şi veţi deveni o consumatoare entuziastă, astfel cum au devenit mii de femei. Pentru a avea certitudinea că această apă de Co­lonia, creată după nenumărate eforturi, ajunge la cumpărător în stare perfectă de puritate, astfel cum părăseşte fabrica, Lady a pus în vânzare a­­ceastă apă de Colonia și toate produsele sale in fla­coane închise, sigilate, fără nici o sporire a costului« ■v. ■ JOCKEY CLUB PERLE DE PARIS ROUGE ET NOIR PARISIENNE CHAT NOIR 4 i:Él 44 ■ • > -î-,*- * 4:44] ^nsm "mă W. PESKY Mercerie, Broderie şi Desen strada DOAMNEI No. 3 Desface cu preţuri de concurenţă întreg stocul de mărfuri Diverse Docent Dr. A. Voina, me-] S1 iurna s­pital, boli di (estetica feţei die primar de spital, boli deiTOMIS- „ In drum spre ferîcire“ cu piele inestetice (estetica feţei J Magda Schneider, Ernst Verebes etc. igiena tenului), Str. Gen. Ber­thelot 1. Cons. 4-?. Telefon 35671. Duminică seara, a avut loc serata artistică dansantă, organizată de „A­­sociaţia corectorilor din Bucureşti“ în saloanele Asociaţiei din str. Cara­­giale 10. Serata, care s-a bucurat de o asis­tenţă selectă şi a fost onorată cu prezenţa unor personalităţi marcan­­te din lumea politică, intelectuală și­­ artistică, a Început la orele 3 seara,­­ terminându-se în zorii zilei.­­ Au binevoit a da concursul lor ar­tistic d-ra Nelly Caracioni, d-nii Po­­pescu, tenor la Opera română, Stroe „de la Alhambra“, Petripop de la tea­trul Regina Maria precum și d. Ion Pribeagu, care cu humorul de sale ne­întrecut, a ţinut asistenţa Într’o con­tinuă veselie. Jazz-ul studenţesc „Gross“ a delec­tat asistenţa cu cele mai moderne şla­gure de dans. Biurourile Societăţii Rudolf Mosso Agenţie de Publicitate sunt instalatei în It-dul Brătianu 22 (PALATUL SUN) ■n faţa străzei Regale Telefon 2.40L04 — 2:40.05 Spectacolele Capitalei CAPITOL. — „Melo“ (vers. germană) cu Elisabeth Bergner şi Rudolf Forster. REGAL. — „Atlantida“, film de G. W. Pabst cu Brigitte Helm. SELECT. — „Intre soţie şi amantă“ cu Alice Cocea şi André Roanne. R.O. „Fetele doamnei Lehmann“ cu Herta Thiele, Else Elster, Carla Carlsen, Hansi Niese, Fritz Kam­­pers, etc. VOX. — „In umbra fericirii“ cu Ire­ne Dunn. TRIANON. — „Kiki" cu Anny Ondra. FEMINA. — „O noapte la Suzi“ cu­ Bille Dove și Douglas Fairbanks Jr. ROXY. — „Melo“ (vers. franceză) cu Gaby Morlay, Victor Francon și Pierre Blanchar. FORUM. — „Alle Paris, Aici Berlin“, „Cine-mi dă o sărutare“. CORSO. — „Călăreţul negru“ cu Geor­ge O'Brien, Noah Beery, Margariete Churchill. I RAHOVA. — „Un drac de fată“ cu Anny Ondra şi „Cadeţii“ cu Albert Bassermann. LIDO. — „Adio Iubire“ şi „Dragoste de Ţigan“ cu Lawrence Tibert, OMNIA. — „Madame Barbă Albastră“ și „Stan și Bran în legiunea străină"* IZBANDA. — „Omul fără nume“ cu Werner Krause, journal Fox Si comp. Ufa. MAGIC, (fost Leonard­ Tei). — „Omul care a asasinat" cu Conrad Veidt. LYRA. — „Parfumul doamnei Sn ne­gru“ cu H. ex-Duflos. Complectară Journal și complectare. LUX (Griviţăi 196). — „Axelle“ şi „Dragoste în anul 2000“. BUZEŞTI. — „Titanii cerului“ cu Clark Gabie şi Walace Beerry, jur­nal şi comedie. MARCONI. __ „Frumoasa aventură“ cu Kaethe de Nagy şi „Omul fără nume cu Werner Krauss şi artişti. MODEL. — „Demonul alb" cu John Barrymore, Jurnal şi Miki Maus. REX. — „Mata.Hari“, cu Greta Garbo şi Ramon Novarro, EDISON. — „Caravana triumfală" cu Richard Arien, „Bestia“ cu Frede­­rick Marsch. SPLENDID. — „Biletul Galben“ cu E­­lisa Landi, jurnal şi „Covorul ferme­cat. SALA EPISCOPIEI. — „In slujba ina­­micului“ cu Gustav Fröhlich şi Trei femei şi un diplomat" cu Mar­tha Eggerth. SALA FRANKLIN. — „Două inimi au un suspin“ cu Lilian Harvey şi „Ba 101“ cu Doly Has. AMERICAN. — „Fiul Indiei" cu Ra­mon Novarro, jurnal şi „Stan şi Bran escroci". KASELEFF. — „Desonorata“ cu Mar­lene Dietrich şi o complectare. LUCIFER. — „Două Inimi fericita“ cu Magda Schneider, Lea Parry, Georg Alexander şi Hermann Thimig; „Re­g­ii tr­­uirilor“ cu Harry Piei. MARNA. — „îndrăzneţul“ cu Martha Eggert şi Hans Albers, Journal Fox, comedie şi trupa de reviste Lizica Petrescu.Niculescu-BUzău.

Next