Rampa, decembrie 1932 (Anul 15, nr. 4464-4488)
1932-12-01 / nr. 4464
RAPA FILM Premierele „Fetele doamnei Lehmann”, o reuşită comedie ca şi după puţină vreme amândoi nu erau decât un suflet şi o inimă... In timpul acesta Lissy, îşi realizează visul... Şeful li dă postul de directoare şi o ridică la gradul de prietenă.. Mama Lehmann nu bănueşte origina luxului fetelor sale mai mari. După ea, această origină nu poate fi de cât ireproşabilă și se arată liniștită și mândră de cariera fetelor ei. Intr'acestea are loc căsătoria Emmeiucată pompa îngăduită situației familei de portar... O deosebită însemnătate are însă pentru d na Lehmann, căsătoria Gerdei cu tânărul bancher Stegerwald... care devine astfel cumnatul propriului său chaufeur... Cu o delicată sfială aceste raporturi de rudenie, au putut fi tăinuite față de bancherul Stegerwald. Intr’o seară, întâmplarea face ca, bancherul să aibă prilejul să asculte la Uşă o convorbire dintre chauffeurul său şi nevastă-sa... Intimitatea celor doi e considerată ca un semn de vădită compromitere. Nefiind de loc dispus să accepte vreo lămurire, îşi concediază imediat chauffeurul şi părăseşte locuinţa, gajată ca manechin într’un salon de Dar uneori tot întâmplarea repară piode, iar Gerda, fata cea mai mică devenise vânzătoare principală intr’un magazin de jucării. Numai Emama, puiul de găină, nu şi-a găsit dru acesteia, d-1 Sanden. Se hotărăsc piui viitorului şi spre mâhnirea familîei nu a putu găsi altă ocupaţie de ceea ce singură a stricat. In aceeaşi seară, Emma face o vizită surorii sale, unde S3 găsea şi şeful şi prietenul să cât la ambalajul pachetelor într'o fabrică. Toată familia a fost profund revoltată când Emma s'a logodit cu chaufleurul Koster care, deşi om aşezat, era totuşi un băiat prea simplu... Totuşi sentimentele familiei nu au putut reacţiona asupra legăturilor lor şi astfel se explica faptul că într-o bună zi Emma se simţi mamă inainte de a fi primit învoirea de căsător rie la Ofiţerul Stării Civile... D na Emma nu şi-a putut ascunde mânia când a aflat cum stau lucrurile, iar Cele două surori au strâmbat din nas, rămânând îngrozite de purtarea cenușeresei Emma... Furtuna trecu u- Ror Insă când, Koster s’a arătat dispus să se căsătorească cu Emma și atunci D-na Lehmann, cu sau fără voie, a trebuit să le dea binecuvântarea.:* Koster era angajat ca chauffeur la tânărul bancher Stegerwald şi înalţite de a se prezenta la serviciu, îşi conducea cumnatele la atelier. Intr'una din zile, bancherul zăreşte în maşina lui, o femee uimitor de frumoasă. Era Gerda. Koster chemat de şeful, său să se explice asupra acestui caz, întâmplarea face să se producă un accident de automobil care era să coste viaţa tinerei femei... O Conduce până la magazinul unda era ocupată. Reuşeşte să-i facă cunoştin[Admirabila comedie germană „Fetele doamnei Lehmann” a rulat pentru prima oară în faţa publicului bucureştean, la cinematograful Rio, înregistrând un mare succes. Acţiunea amuzantă a acestui excelent film, precum şi fascinantele melodii ce lanseaza, l-au situat printre cele mai bune filme comice germane, realizate în acest an. Nu toate Doamnele Lehman au câte trei fete; dar chiar atunci când ar avea* acestea nu pot nici de departe sa fie la iei cu ale Doamnei Lehmann, Ottilie Lehmann. De îndelungata vreme, D-na Lehmann, nu mai nutrea decât o singura dorință: fetele ei să ajunga mai bine ca ea. Ele sunt chemate să nu. Semne ceva In viată şi să se ridice într’o atmosferă mai aleasă... Şi când buzele soarelui pătrundeau in cămăruţa de portar a locuinţei lor, acestea inspirau un sentiment de vanitate, căci dorinţa d-nei Lehmann se Implinise..* Lissy, fata cea mai mare, fusese an la cinematografele Capitol şi Roxy — în fața unor săli arhipline — a avut loc premiera mult aşteptatei producţii francogermane „Melo’’. De la primul spectacol, acest film a înregistrat un mare succes , se poate prevede o serie lungă. Pe un divan doarme o tânără pereche, Gaby şi soţul ei Peter. El este prim-violonist al orchestrei Filarmonice, un om modest, necomplicat. Ea e o femee mică, delicată, visătoare, care-şi iubeşte bărbatul. O seară mare îi aşteaptă. Un Concert are loc, întreg parterul e ocupat de oameni bine dispuşi, apoi se face linişte, instrumentele atacă primele acorduri. In sală se află și Gaby, care ascultă încântată sunetul viorilor. Peter în orchestră, numără tactul căutându-și din când în când mica lui sofie. In fața orchestrei se află un domn în frac. E Michaele Marson, marele violonist, care concertează. Gaby este fascinantă de execuţia şi de persoana virtuozului. Un ropot de aplauze isbucneşte, domnul în frac mulţumeşte, concertul s’a terminat. Deodată concertistul recunoaşte printre orchestranţi pe prietenul său din tinereţe, soţul Gaby ei. După ce sau salutat în mod cordial, ambii bărbaţi hotărăsc să petreacă se ameargă într'un dancing. In acest. „ru restaurant, se întâlnesc cu bancherul | »cautandu-s, Stegerwald care din afaceri se cunoştea cu Sanden de multa vreme. Stegerwald o găseşte simpatică pe Emma, dansează şi flirtează cu ea... fără să ştie că este cumnata lui. Deodată apare Koster şi desnodământul îşi face repede locul. Se lămuri legăturile de rudenie... Gerda face ca bancherul să revină, Emma îşi apropie soţul, iar pentru Lissy această desfăşurare devine hotărâtoare. Ea abandonează pe şeful ei şi se căsătoreşte cu Holler, prietenul lui Koster... Mama Lehmann şi-a ajuns scopul: Şi-a văzut fetele căpătuite... Interpretarea, care reuneşte un admirabil ansamblu de comedie, în frunte cu Hansi Niese, Hertha Thiele, Else Elster- Carla Carlsen, Fritz Kampers, Anton Pointner, Heinz Kongenberg Sigurd Lohde, asigură filmului un succes deplin Carl Heinz Wolff, cunoscutul regizor german a realizat cu mult meşteşug această comedie. O bună parte din succes revine compozitorului berlinez Frantz Doelle, care lansează câteva melodii insinuante. Programul mai cuprinde sp un foarte interesant jurnal Fox Movietone, cu ultimele evenimente din lumeaîntreagă. Pe marginea „Atlanticei” Sahara, primul studio din lume !Articolul pe care d, repro la o astfel de competenţă artistică ducem mai jos este datorit merita să fie subliniată cu două publicistului francez André, linii roşii. Ea confirmă, de alt- Sarrouy şi a apărut în reacCa am scris c de atâtea ori, vista Pour Vous ,! cum că a sosit timpul să se stabi, ~ lească în Africa de Nord o oiga-A relua sub acelaş ritm oeinariiz&-ţjg cinematografică importam ’deja exploatată cu succes de că- t~ suSt,aUtă de puterile publice, tre un realizator de valoare, fără In pragul Saharei, în calmul a căuta originalitatea, ar fi fost, salutat, din Biskra, se poate conta dovada de lenevie sau^ neputin- Rtruj un imens studio a cărui artă. Pabst nu este. diri fericire, mei,hitectură şi amenajament interior leneş ^n'ci neputincios. Iar Cere nici o cheltuială exa-I sa spus „Veţi lua romanul^, geraţ^t ar fi vorba de ales un loc lui Benoifc şi veţi scoate din el un **-rt*-,*/*o __ neev rlp irosit. ! film ; ceeace veţi face va fi bine făcut“. Pentru a justifica încrederea cu care era onorat, el s’a înhămat la muncă, cu ferma dorinţă de a obţine un rezultat satisfăcător. Aş fi voit să vă arăt fericita influenţă exercitată de Sigismund Freud asupra unui Pabst format la şcoala filosofică şi perfectaanalogie ce există între concepţiunile regizorului Atlantidei şi părerile emise de eminentul savant în opera sa Die Traumdeutung. Aş fi voit să vă vorbesc şi despre revelaţiile d-lui Paul Tisseyre, fost ofiţer colonial care, într’un studiu prestigios intitulat AEL, ne dovedeşte că delirul poate fi la origina viziunilor celor mai înpropice — lucru uşor de găsit! — de a ridica anturaj metalic şi a acoperi totul cu sticlă. Nu ar fi nevoie de uzine electrice speciale, de transformatori, nici de sunlighs-uri lacome. Un joc de volumuri, câteva ecrane și câteva „spoturi“ ar constitui un utilaj suficient. In ceea ce privește instalabiile sonore, laboratorul a pus la punct mai mult sisteme cari oferă la un preţ, relativ scăzut, referinţe tehnice de prim ordin. Pentru rest, soarele saharian şi tăcerea pustiului şi-ar asuma răspunderea. O zi de studio la Biskra, nu s’ar ridica la 5.000 fr„ în timp ce într'o metropolă revine aproximativ 1 30.000 fr. In ziua în care această sugestie va fi pusă în execuţie, „regina spăimântătoare, cu atât mai mult Zibarilor’’ va fi ocupată de trucu cât acest element nou ar opunepele de cinema, care vor avea la detractorilor încăpăţânaţi a unui sistem foarte contestat un argument greu de respins. In adevăr, mulţimea a manifestat suficient admiraţia sa lui G. W. Pabst pentru o realizare care am putea spune ca alcătueşte una din capodoperile cele mai pure ale artei cinegrafice internaţionale. Şi sa salutăm mai ales pe acest magician care i-a înlesnit o atât de perfectă reuşită : pustiul ! ,,Sahara‘‘, iată primul studio al lumei”, îmi spunea Pabst, recent, dare. Această declaraţie, emanând de îndemână exterioare de o surprinzătoare diversitate : munţi, câmpii înverzite, zăpadă, marea şi oraşul modern, Hollywoodul african va deveni o atracţie pentru turist, atracţie ce va putea fi exploatată de societăţile interesate. Din punct de vedere economic, această perspectivă este plină de promisii fericite. Ea reclamă, bineînţeles, un studiu îngrijit şi minuţios, dar îndrăsnesc să cred că va reţine atenţia forurilor ofi „MELO”, un mare succes bărbatul, deschide uşa camerei rezervată artiştilor şi deodată se află în faţa domnului în frac, al cărui concert a entuziasmat-o atât. Aceasta durează numai o clipă, căci Gaby dispare. Ambii bărbaţi se întâlnesc într’un bar. Discută de amintiri vechi, iar în urmă Peter invită prietenul pentru a doua seară. Cu ocazia acestei vizite, Gaby şi Michael se recunosc. Amândoi ascund lui Peter prima lor întâlnire şi aranjează o revedere. Gaby îl vizitează pe Michael; acesta ezită însă să răpească soţia prietenului său, dar când Gaby deschide uşa ca să plece, el o readuce în odaeîntr’un local elegant de dans se întâlnesc toţi trei. Michael e gelos pe bărbatul ei. Gaby e disperată, îşi iubeşte şi bărbatul, care nu bănueşte nimic şi ea nu poate şi nu vrea să-l facă să sufere. Artistul trebue să plece într’un lung turneu. Peter se află pe peron, la plecarea prietenului său. Gaby şade în sala de aşteptare şi nu poate eşi pe peron, fiindcă nu-şi poate stăpâni plânsul. Trenul se pune în mişcare. Peter salută prietenul. Michael abia îl ia în seamă, dar deodată răspunde emoţionat la salut; în spatele lui Peter stă Gaby, care-şi salută iubitul. Michael s-a înapoiat, Gaby e disperată ;bărbatul ei este bolnav şi nu-i poate spune cât de mult îşi doreşte iubitul. Când îl revede pe Michael, nu a luat încă nici o decizie. Michael vrea să plece şi o trimite înapoi la bărbatul ei. Ea îi cade în genunchi şi îl imploră s-o ia cu el în lume. Gaby şi Michael sunt în tren. El e obosit şi adoarme. Gaby e încă nehotărâtă. Sentimentele pentru bărbatul ei înving şi Gaby fuge. Seam este ploioasă- Gaby coboară pe cealaltă parte a peronului şi fuge peste sine printre locomotive şi vagoane. Acasă bărbatul ei o aşteaptă cu dor şi izbucneşte în plâns când o vede venind. E fericit şi nui are nici o banuială. Gaby e veselă, râde dar râsul ei e prea tare, pentru a fi natural. O oră mai târziu, Gaby se află într'o cafenea şi scrie lui Peter o scrisoare de adio. Pe malul Seinei se găsesc haina Gaby-ei şi scrisoarea de adio. In versiunea germană — care rulează la Capitol — sunt impresionante creaţiile Elisabethei Reigner, a lui Rudolf Forster şi Anton Edthofer. La Roxy, unde rulează versiunea franceză, Gaby Morlay, creatoarea acestui rol la Paris, repurtează un mare succes, alături de, Victor Francon și Pierre Blanichar. Admirabila este regia marelui realizator german dr. Paul Czinner. La ambele cinematografe, spectacolul este completat cu un interesant jurnal sonor, care cuprinde ultimele evenimente mondiale. Chaplin tot mai crede un filmat mut într'un recent interview, Charlie Chaplin a declarat, între altele, următoarele : „Voi dovedi că cinematograful mut va rămâne dealungul timpurilor un lucru de neuitat și niciodată nu voi realiza un film vorbitor*. s -ítatj«. i şi astăzi Dintr’un interesant articol al unui celebru ,,june prim", Clark Gabie, reţinem următoarea fraza care conţine mult adevăr: „Dacă ar trebui să exprim în două cuvinte deosebirea între „Amorezul" de om şi cel de astăzi, aş spune că primul plăcea mai ales femeilor, în timp ce al doilea izbutește să împace favoarea spectatorilor de ambele sexe” Glumă ? într-o revistă pariziană, referindu-se la filmul american „Buffalo-Bill’*, un critic îşi termină articolul său astfel: „Interpretarea : —• Bărbaţii, fetele şi caii au jucat bine rolurile lor. Unii vorbind, ceilalţi galopând* 1’. Criticul revistei pariziene a încercat probabil să facă o glumă. S’aștepta oare la contrariul ? Continuăm azi publicarea răspunsurilor primite : 3. Ivan Petrovich, 2. Jaques Catelain, 3. Philipps Holmes, 4. Cary Grant şi Willy Forst, sunt preferaţii do mine RASITA Artiste: 1. Marta Eggerth, 2. Herfa Thielte, 3. Jeanet GaynOr, 4. Lilian Harvey, 5. Anita Page. Artişti: 1. Clive Brook, 2. Garry Cooper, 3. Gustav Froetich, 4* William Haines, 5. Hans Alters. M. MARGÄRITESCU Str. Viitor 72, LOCO 1. Joan Crawford, 2. Greta Gârbo, 3. Clara Bow. 4. Jean Harlow, 5. Suzy Vernon. 1 BARDANGUSTA 5H. 1. William Haines, ?. Clive Brook, 3. Henri Garat, 4. Ramon Novarro, 5. Fernand Gravey. YVONNE Concursul instituit de dvs., m’a făcut să mă gândesc la Marlene Dietrich şi la Jenny Jugo. E o distanţă formidabilă între aceste două artiste şi totuşi le pun una lângă alta. Asta din cauza sex-appealului. Dacă Sternberg n’ar fi desbrăcat-o pe Marlene Dietrich, aceasta nu s'ar fi ridicat la culmile ameţitoare ale celebrităţii! Şi nu zic că goliciunea ei perpetuă ar fi cauza succesului. Atât de multe artiste se arată goale fără să provoace sex-appeal nici cât negru sub unghie! Ochiul inteligent al lui Sternberg a văzut insă ...talentul picioarelor Marlenei, şi a văzut bine. Dacă mai adăugăm şi talentul ei Înţelegem ascensiunea ei picardiană ! înainte Insă de se vorbea de sexappeal, acum patru ani, am asistat la un film: Looping the loop, şi la un moment dat actriţa principală râde, dar ce răs! Am simţit atunci pentru întâia oară acel „vine,încoace“ pe care atunci nu puteam să-l explic şi de care, astăzi, se vorbeşte în toate gazetele, revistele etc. Acea actriţă a fost Jenny Jugo. Acum, în operete Jenny Jugo, râde tot atât de mult cât Marlene Dietrich Îşi expune picioarele. Fiecare îşi exploatează avantagiile! Clasificaţia: 1. Jenny Jugo, 2. Marlene Dietrich. CINEFIL 1. Ivan Petrovici, 2. Ralph von Goth, 3. Hans Albers. ELENA DUMITRESCU Artişti: 1. Ivan Petrovich, 2. Goesta Ecktman şi 3. Nils Arther., Artiste: 1. Magda Schneider, 2. Anita Page Şi 3. Lupe Velez. REBUS Femei: 1. Marlene Dietrich, 2. Greta Garbo, 3. Elisa Landy, 4. Brigitte Helm, 5. Anita Page. Bărbaţi: 1. Ramon Novarro, 2. Clive Brook, 3. Willi Fritsch, 4. Jan Kiepura, 4. I. Petrovich. FLOBIA DEMION Dela Teatrul „Regina Maria“ Femei: 1. Greta Garbo, 2. Marlene Dietrich, 3. Brigite Helm, 4. Joan Har low, 5. Joan Crawford. Bărbaţi: 1. Clive Broock, 2. Ramon Ncvaro, 3. Ivan Petrovich, 4. Jean Mu rat, 5. Levis Stone. YOLÄNDE POGONAT Dela Teatrul „Regina Maria“ 1 .Conrad Veldt, 2. Ramon Novarro, 3. Garry Cooper, 4. Clark Gable, 5. Clive Brook. PUICA PAULY Dela Teatrul „Regina Maria“ 1. Ivan Petrovici, 2. Fernand Gravey, 3. John Rolfs. î. Jean Afigelo, 5. Wily Forst ■ ILONA Vedete masculine: 1. Jean KiepUra, 2. Lawrence Tibbett, 3. Ivan Petrovi. cl, 4. Reginald Denny. Vedete femenine: 1. Jean Harlow, 2. Lily Damita, 3. Marlene Dietrich. DOBRE Ancheta noastră Care vedete le preferaţi pentru sex-appealul lor? O mare anchetă printre cititorii „Rampei" - Nobile răspunsuri Film, sport şi gazetărie Ocupaţiile unei mari vedete In vara trecută, Europa a primit vizita multor vedete americane de cinema. Nici o vizită n’a stârnit însă mai mult interes şi mai mult entuziasm, decât a fascinantei „vamp” Joan Crawford, care a fost întovărăşită de soţul ei, simpaticul june american, Douglas Fairbanks-junior. Joan Crawford este o vedetă de un farmec irezistibil, care a subjugat în mod definitiv, publicul din lumea întreagă. Ca orice vedetă ce se respectă, ea practică în mod intens tennisul, golful şi înotul şi nu lipseşte niciodată de la vreun spectacol sportiv mai însemnat. Joan Crawford a fost cea mai pasionată susţinătoare a lui Jack Sharkey, în lupta pe care acesta a dat-o la Long Island, celebra arenă din Los Angeles, pentru campionatul suprem de box, cu germanul Max Schmeling. A pariat sume colosale pe şansa lui Sharkey, şi până la urmă a câştigat. * *** — — In America, Joan Crawford nu este numai o mare vedetă de cinema, ci şi o publicistă foarte apreciată. Articolele sale în New York Times, sunt foarte mult savurate de cititori, şi astfel, numele ei a ajuns universal. După neuitatele creaţii din „ Dansul spre prăpastie” şi „Fascinaţie”, publicul nostru va avea prilejul s’o admire într’un nou film „Letty Lynton”, care constitue o strălucită biruinţă a vedetei americanee. In această mare producţie americana, realizată de marele regisor Clarence Brown, Joan Crawford va avea parteneri pe doi dintre cei mai iubiţi juni ai ecranului yankeu: Robert Montgomery şi Nis Asther. „Letty Lynton” va rula în programul viitor la Select şi la redeschiderea — mult aşteptată —a cinematografului Bulevard Palace. ZQX. I ^ a/iwicl de |c^winjoaî.e2©' j . ■■■.... ■'. 44 v ' 4 4 • . v':- 444,; ^— ■■ i A ©ir . 'vi • jE !* '' ! If 4 V4:Vr V CLt N Ct^î. C5IL5MJttWli»Mecei i ntrodus doar de câteva săptămâni pe piață, Chat ■** Noir a și devenit favoritul a mii de femei —pentru că femeile știu să aprecieze lucrurile cari măresc farmecul lor! Chat Noir e o apă de Colonia nouă creată de Lady anume pentru ca să armonizeze cu noua modă, care reliefează femininătatea. Chimişti experţi au lucrat luni de zile până au găsit mireasma potrivită acestei ape de Colonia. încercaţi un flacon de Chat Noir încă astăzi şi veţi deveni o consumatoare entuziastă, astfel cum au devenit mii de femei. Pentru a avea certitudinea că această apă de Colonia, creată după nenumărate eforturi, ajunge la cumpărător în stare perfectă de puritate, astfel cum părăseşte fabrica, Lady a pus în vânzare această apă de Colonia și toate produsele sale in flacoane închise, sigilate, fără nici o sporire a costului« ■v. ■ JOCKEY CLUB PERLE DE PARIS ROUGE ET NOIR PARISIENNE CHAT NOIR 4 i:Él 44 ■ • > -î-,*- * 4:44] ^nsm "mă W. PESKY Mercerie, Broderie şi Desen strada DOAMNEI No. 3 Desface cu preţuri de concurenţă întreg stocul de mărfuri Diverse Docent Dr. A. Voina, me-] S1 iurna spital, boli di (estetica feţei die primar de spital, boli deiTOMIS- „ In drum spre ferîcire“ cu piele inestetice (estetica feţei J Magda Schneider, Ernst Verebes etc. igiena tenului), Str. Gen. Berthelot 1. Cons. 4-?. Telefon 35671. Duminică seara, a avut loc serata artistică dansantă, organizată de „Asociaţia corectorilor din Bucureşti“ în saloanele Asociaţiei din str. Caragiale 10. Serata, care s-a bucurat de o asistenţă selectă şi a fost onorată cu prezenţa unor personalităţi marcante din lumea politică, intelectuală și artistică, a Început la orele 3 seara, terminându-se în zorii zilei. Au binevoit a da concursul lor artistic d-ra Nelly Caracioni, d-nii Popescu, tenor la Opera română, Stroe „de la Alhambra“, Petripop de la teatrul Regina Maria precum și d. Ion Pribeagu, care cu humorul de sale neîntrecut, a ţinut asistenţa Într’o continuă veselie. Jazz-ul studenţesc „Gross“ a delectat asistenţa cu cele mai moderne şlagure de dans. Biurourile Societăţii Rudolf Mosso Agenţie de Publicitate sunt instalatei în It-dul Brătianu 22 (PALATUL SUN) ■n faţa străzei Regale Telefon 2.40L04 — 2:40.05 Spectacolele Capitalei CAPITOL. — „Melo“ (vers. germană) cu Elisabeth Bergner şi Rudolf Forster. REGAL. — „Atlantida“, film de G. W. Pabst cu Brigitte Helm. SELECT. — „Intre soţie şi amantă“ cu Alice Cocea şi André Roanne. R.O. „Fetele doamnei Lehmann“ cu Herta Thiele, Else Elster, Carla Carlsen, Hansi Niese, Fritz Kampers, etc. VOX. — „In umbra fericirii“ cu Irene Dunn. TRIANON. — „Kiki" cu Anny Ondra. FEMINA. — „O noapte la Suzi“ cu Bille Dove și Douglas Fairbanks Jr. ROXY. — „Melo“ (vers. franceză) cu Gaby Morlay, Victor Francon și Pierre Blanchar. FORUM. — „Alle Paris, Aici Berlin“, „Cine-mi dă o sărutare“. CORSO. — „Călăreţul negru“ cu George O'Brien, Noah Beery, Margariete Churchill. I RAHOVA. — „Un drac de fată“ cu Anny Ondra şi „Cadeţii“ cu Albert Bassermann. LIDO. — „Adio Iubire“ şi „Dragoste de Ţigan“ cu Lawrence Tibert, OMNIA. — „Madame Barbă Albastră“ și „Stan și Bran în legiunea străină"* IZBANDA. — „Omul fără nume“ cu Werner Krause, journal Fox Si comp. Ufa. MAGIC, (fost Leonard Tei). — „Omul care a asasinat" cu Conrad Veidt. LYRA. — „Parfumul doamnei Sn negru“ cu H. ex-Duflos. Complectară Journal și complectare. LUX (Griviţăi 196). — „Axelle“ şi „Dragoste în anul 2000“. BUZEŞTI. — „Titanii cerului“ cu Clark Gabie şi Walace Beerry, jurnal şi comedie. MARCONI. __ „Frumoasa aventură“ cu Kaethe de Nagy şi „Omul fără nume cu Werner Krauss şi artişti. MODEL. — „Demonul alb" cu John Barrymore, Jurnal şi Miki Maus. REX. — „Mata.Hari“, cu Greta Garbo şi Ramon Novarro, EDISON. — „Caravana triumfală" cu Richard Arien, „Bestia“ cu Frederick Marsch. SPLENDID. — „Biletul Galben“ cu Elisa Landi, jurnal şi „Covorul fermecat. SALA EPISCOPIEI. — „In slujba inamicului“ cu Gustav Fröhlich şi Trei femei şi un diplomat" cu Martha Eggerth. SALA FRANKLIN. — „Două inimi au un suspin“ cu Lilian Harvey şi „Ba 101“ cu Doly Has. AMERICAN. — „Fiul Indiei" cu Ramon Novarro, jurnal şi „Stan şi Bran escroci". KASELEFF. — „Desonorata“ cu Marlene Dietrich şi o complectare. LUCIFER. — „Două Inimi fericita“ cu Magda Schneider, Lea Parry, Georg Alexander şi Hermann Thimig; „Regii truirilor“ cu Harry Piei. MARNA. — „îndrăzneţul“ cu Martha Eggert şi Hans Albers, Journal Fox, comedie şi trupa de reviste Lizica Petrescu.Niculescu-BUzău.