Rampa, august 1933 (Anul 16, nr. 4663-4688)

1933-08-02 / nr. 4663

, „Cărăbuşul cântă” îşi­­ prelungeşte­ seria Ultimele zile au oferit Capita­lei un timp superb, contrastând cu avalanşa de ploi abătută numai cu câteva zile înainte. Vremea frumoasă şi cerul splen­­did, a­u aţâţat publicul, invitâ­ndu-l să-şi ia revanşa, asistând într’un număr cât mai impresionant la ultimele spectacole ale teatrului „Cărăbuş'­, cu sclipitoarea revistă „Cărăbuşul cântă*', plătiţi cu aplauze şi visări. D. C. Tănase, căpitanul echipei de amuzament, în „Nu te lăsa“, Nerone Şi Macarie, Sali Vasiliu, în „Fata de la­ Şosea*' , „Am o mă­­tuşică'* şi „Madiana*', care obţine ropote de apliauze; Fizica Petrecu, în câteva şlagăre en vogue cu ca­ine publicaţi­e definlit crub­erit ; Mya^ Steriade, o „Damă de Va­rieté" delicioasă; Aurel Muntea­­nu în „Tipul'* şi „Petro,tins' ; O. Groner, un cetăţean plin de baz­in „Nu mă priveşte“ ; C. Eteric R. Rang, Glodariu, Lulu Savu, Fizette Verea, Virginica Popescu, Coca Motaş, surorile Martin­escu şi mnestul Siomin, care conduce un balet desăvârşit, alcătuesc an­samblul cu care „Cărăbuşul“ de­vine o armată biruitoare şi c­are câştigă trofeele de hohote ale mul­ţimii. In acelaş timp cu gloria „Cără­buşului cântă­*, se repetă cu o a­­siduitate, care ne asigură de un nou mare succes, „Cărăbuşul în splendoare“ a cărei premieră va fi în seara de Vineri 4 August. Cei trei spirituali autori, au in­trodus aceiaşi umoristică cronică a evenimentelor. E suficent să indicăm câteva titluri de scene şi cuplete şi­ tot­o­­dată să divulgăm pe interpreţi, ca să ne formăm cea mai fermă convingere despre calităţile „Că­răbuşului în splendoare“. Gură n’ai ? spus de Tănase, „Uşor"- cântat de Fizicia Fetrescu, Ajutor ! şi Eu cu tine, duete de Silly Vasiliu, I. Talianu, Eu sunt mic şi Picolo cu Mya Steriade, Ao­leo mă iar îmi­ vine ! Tănase şi Groner, Unchiul şi nepoata, Silly Vasiliu şi Tănase, Don Quichotte şi Sancho Panga, Tănase cu Talia­­nu Ooleo ! Silly Vasiliu, Aurel Munteianu în Marinarul, Fulu Baru şi Fizette Verea în vânză­toarele de dragoste. Deci, publicul va mai putea să se delecteze în cursul acestei săp­tămâni la „Cărăbuşul cântă*", ad­mirabila prefaţă a „Cărăbuşului Faţă de marea afluenţă, care transforma o grădină viastă, în­­tr’una neîncăpătoare, asaltată pâ­nă la cel din urmă loc, direcţiu­nea teatrului „Cărăbuş1“ a decis să satisfacă insistentele cereri ge­nerale,­­amânând data premierei nouei reviste şi permiţând astfel ca imensul succes al „Cărăbuşu­lui cântă“ să se prelungşiască până în pragul celei de a treia luni. „Cărăbuşul cântă“, revista im­pecabilei trinităţi a umorului., N. Kiriţescu, N. Vlădoianu şi N­­Constantine­scu, culege aceleaşi formidabile ropote de aplauze şi hohote de râs, care îmbracă în triumf cel mai frumos spectacol. Pointa se încrucişează cu ironia în cuplete care provoacă amuza­mentul unanim. In ,,Cărăbuşul cântă*' sunt răs- în splendoare'*. ››‚*** Tazette Verea Un congres internaţional pentru emanciparea economica a femeilor In sala Senatului cehoslovac s’a deschis zilele acestea, a treia conferinţă internaţională a orga­nizaţiei „Uşilor deschise pentru eliberarea economică a femeilor muncitoare'*. E vorba de o orga­nizaţie femenină, care cere pentru femei o libertate egală de muncă la fel ca şi pentru bărbaţi, ca re­glementarea muncii şi compensa­rea să fie bazate numai pe fe­lul acestei munci, indiferent de sexul muncitorilor, şi ca femeia , având uşile deschise în căuta­rea existenţei, ca şi bărbatul, să se poată consacra, după înclina­ţiile ei, oricărei profesiuni, fără­­a fi îngrădită de legi în această di­recţie. Conferinţa a fost organi­zată de Consiliul Naţional femei­nin cehoslovac în frunte cu femi­nista senatoare Pl­amii­kova, cu participarea delegatelor Cehoslo­­vaciei, Marei Britanii, Franţei, Bulgariei, Austriei, Belgiei, Da­nemarcei, Finlandei, Letoniei, Norvegiei, Suediei, Elveţiei, Au­straliei, Statelor Unite, etc. Cele mai numeros reprezentate sunt la conferinţă Cehoslovacia şi Anglia. Cuvântul de deschidere l-a a­­vut preşedinta­ organizaţiei, d-na Mlacmillan, avocată la Londra. In PRAG­A. — Zilele acestea a mu­rit aci unul din cei mai de seamă istorici ai muzicii cehoslovace Ri­chard Vesely, în vârstă de 53 de ani, în urma unei boli cardiace. Dintre cărţile defunctului savant cele mai cunoscute sunt „Istoria muzicii cehe“, „Istoria filarmoni­cii cehe“ precum şi un studiu asu­pra compozitorului Vitelsv. Ne­­cuvântarea ei s’a ridicat împotriv J va­. A fost şi un mare specialist va desavantagiiilor economice, la în domeniul pedagogiei muzicale care femeia este supusă în raport­­ şi a colaborat la revistele de spe­cii bărbaţii. A protestat împotriva c­aritate din Cehoslovacia, diferitelor îngrădiri a muncii fe­menine şi împotriva reducerii­ sta­tului femeilor muncitoare prin prescrierile sociale de asigurare naţionale şi internaţionale. A pro­testat in special împotriva îngră­dirii muncii femeilor căsătorite. Reprezentantul guvernului ce­hoslovac, ministrul plenipotenţiar, a cetit apoi o scrisoare a ministru­lui dr. Beneş, care salută confe­rinţa şi-i doreşte cel mai deplin succes. După acelasta au fost pre­zentate rapoartele diferitelor or­ganizaţii naţionale şi s-a trecut la rezolvarea chestiunilor de organi­zare şi a restului punctelor din program. Moartea unui istoric muzical SPECTACOLELE CAPITALEI TEATRE ÎNCHISE Opera Română. Teatrul Naţional. Teatrul Regina Harta. Teatrul Ventura. Teatrul Alhambra. Teatrul Majestic. Teatrul Incovescu. .11. v.­ L ■ fir. TEATRUL CĂRĂBUŞ Strada Academiei. Telefon Direcţia C. Tănase CĂRĂBUŞUL CANTA Revista In 2 acte şi 24 tablouri de N. Kiriţescu, N. Vlădoianu şi N. Constan­­tinescu C. Tănase : Şeful de orchestra. Tana­­se, Cicerone, Popescu, Comandantul, Nerone, Macarie, Cafeaua. Silly Vasiliu: Melodia, Tangolica, Mă­tuşica, Madiana, Bomba, Contesa, Şampania. Uzica Petre­scu: Tipsia, Femeea în dan­tela, Bomba Dezarmarea, Popea, Bu­caţica. Jigo Steriade: Hamnonica, Dama de varieteu, Mitraliera, Toanca, Pre­peliţa. lulu Savu: Comera, Fata cu oglinda, Umbreluţa, Sărmăluţă. Hielte Verea: A doua fata cu oglindă Evantaiul, Granata, Yo-yo, Sărmă­luţă. Virginica Popescu: Bati­ia, Racheta, Comandanta, Ridichea. I. Talianu: Toba, Napoleon, Iones­­cu, Obuzul, Gică, Șeful. Aurel Munteanu : Comperul, Tipul, Bitzi, Toboşarul, Petronius, August, G. Groner: Calistrat, Elky, Go-go, Por­cius, Clownul, Bucătarul. R. Rang: Ri­y, Avangarda, Titus Li­­vius. C. Eterle: Apostolache, Ko­ko, Ziaris­tul. F. G­lodariu, Piky, Banjoul, Corne­­lius Nepos. In alte roluri : Itica Martinescu, Ri­ca Martinescu, Coca Motat, Glmny Sin­clair, M. Demetrescu, Traian Petrut si I. Bindea. Four Bonds celebrul quartet femenin de la Coloseum din Londra. Duo Buxton faimoşii comici de la Fo­­lies Bergeres. Direcţia de scena: N. Kiriţescu. Conducerea muzicala: I. Vasilescu şi G. Dendrino. Maestru de balet: S. Siomin. Direcţia tehnică: Traian Cornescu. Decoruri: A. Caramaldu, Rohrhofer şi Mann. COMPANIA TONEAM­U GRADINA fostă MARCONI Calea Griviţei 94­­Tel. 3.­33.­02 MICUL WEBER farsă In 3 acte de Arnold şi Bach trad. de Getto Popa Chernbach DISTRIBUŢIA Pappenstiel Teodor Natasius Otto Wehrlag Waldemar Weber Un tâmplar Henny Helga Lueders Matilda Anna Direcţia de scenă C. Toneanu 1. Morţun I. Toranu Gr. Vasiliu I. Dinescu Didy Theodorescu Annie Capustin Renée Annie Cella Marion Sied Alexandrescu H­A­HF . Cum dirijează marii compozitori Richard Strauss; Franz Lehar; Oscar Straus«; Robert Stolz; Jean Gilbert altul. Există compozitori-dirijori care conduc orchestra, o altă catego­rie care concertează cu orchestra şi, în sfârşit, unii, care se lasă con­duşi de orchestră. Din rândurile compozitorilor dirijori, cari con­duc orchestra în toată puterea cu­vântului face parte RICHARD STRAUSS El apare foarte liniştit şi mul­ţumeşte publicului* Mişcările pe cari le face sunt foarte clare, foarte calme, şi numai rareori se agită. Câteodată o tulburare i se ci­teşte, un moment, pe faţă, când lasă impresia că a uitat că diri­jează, dar el are necontenit con­trolul şi-l execută cu o virtuozi­tate inegalabilă. El nu mai este dirijorul operei sale, ci este in­­terpretul minunat al unei muzici. OSCAR STRAUSS Oscar Strauss urcă la pupitru cu un calm neclintit. Pe faţa lui Titi se poate citi nici un sentiment. Nimic. El ştie să scoată cele mai mici nuanţe, fără a avea o tech­nică prea rafinată. Posedă, mai de­grabă, un uimitor simţ muzi­cal, de o spontaneitate extraordi­nară, care îl ajută. FRANZ FEHAR Franz Feh­ar, compozitorul cel mai „en vogue"* al filmelor sono­re, face parte din grupa acelor componişti care, studiază proprii­le lor opere. Franz Fehar contează ca un bun dirijor. Totuşi, la pupitru, Fehar nu mai este acelaş artist desăvâr­şit care se dovedeşte în compozi­ţia minunatelor sale bucăţi de muzică. Când conduce, înfăţişarea lui este tot atât de surâzătoare şi proaspătă ca şi muzica sa. Cunoaşte toate instrumentele şi niciodată nu se înşeală, când, de­sigur, luând pentru prima oară ba­gheta asupra unei lucrări, dă o intrare. JEAN GILBERT Modul lui de a conduce e ace­laş. El lucrează cu temperamentul său tumultos şi merge cu orche­stra într’un ritm expansiv, sco­ţând o muzică insinuantă, curgă­toare. ROBERT STOLZ Un alt compozitor pe care fil­mele sonore Lau instalat în frun­tea piramidei, este Robert Stolz, autorul delicioaselor: „Un tango pentru tine“. „Cântecul s’a sfâr-Herzen in 5/4 Takt El e actor la pupitru. Se agită, se sbate, parcă voind să scoată el, cu bagheta lui, tonurile. LEO AS­Ci * Leo Ascher este numai suflet, numai simţire. Parcă rupe din i­­nimă nota. El îşi trăaşte muzica şi o dirijează cu pasiune. Ascher, fire exuberantă, îi place un tempo întins, când face mişcări largi şi nu se pierde în multe sincope. Sesizează uimitor de repede şi ţine orchestra în ordine. LEO FALL Dintre compozitorii dispăruţi, neuitatul Leo Fall, cunoaşte mai bine ca oricare, instrumentele şi sunetele lor caracteristice După cum e şi natural, felul de pe care nici omul, nici dirijorul, a dirija al compozitorilor celebri ci numai geniul lui Richard e cu totul diferenţiat de la unul la J Strauss este în măsură s’o prindă şi să nu fie biruit de ea. Cu membrii orchestrei Richard Strauss este foarte conciliant, fără însă a abuza prea mult, lucru ce i-ar aduce o ştirbire a autorităţii sale şi deci o diminuare a coman­damentului orchestral. Oscar Strauss Q­uith Ife: Robert Stolz Clemens Krauss, director al Operei de Stat din Viena, despre criza teatrelor de operă Clemens Krauss, energicii di- i putem reprezenta din cauza de­­rector al Operei de stat din Vi­enn,­­ corurilor învechite. Deussmeaca se află actualmente la Salzburg, și ,,Laiacul‘, lui J. Strauss. Cu unde a acord­at unui ziarist englii un scurt interview .­ — „iConsideraţi criza teatrală — şi­ îndeosebi aceia a Operii, ca o criză exclusiv economică !“ a fost întrebat Clemens Kriuss de ziaristul care l-a intervievat. — „In cea mai mare p­arte, la! Să nu ne amăgim însă şi să cons­tatăm că este vorba aici şi de o criză a producţiunei moderne­­ de operă care, nu izbuteşte să creieze­ze opere care să atragă publicul la teatru. Priviţi numai produc­­ţiunea din ultimii ani ! Lucrările carii n au putut menţine în reper­torii mai mult de 10 reprezenta­ţii se pot număra pe degete. Tea­trele lirice nu trăesc depe urma lucrărilor contimpate ci depe urma operelor din deceniile tre­cute... , I — „Credeţi dar că 'işa numite­le „opere din repertoriu trebuesc' reluate în montări noui?*‘ — „Este ceea ce se şi întâmplă. Reţetele pe cari le realizam cu diferitele reluări dovedesc că el ne aduc succese, de câţiva ani în­coace. Ştiu că multe dintre­­ope­rele cari alcătuesc repertoriul nostru au nevoie de o complectă reflacere a montării: „Aida‘‘, „Carmen*', „Rigoletto*', „Film Mascat'*, „Trubadurul“. Unele opere — cum e de pildă „Freischutz“ — nici nu te mai actualul nostru buget nu ne pu­tem însă gândi la o acţiune siste­matică de reluări şi reînoiri radi­cale. Căci la cârpelii nu ne putem opri“. — „Ce premiere pregătiţi pen­tru actuala stag furte ”" — „Profesorul Roller şi Dr. Wallerstein sunt actualmente ocu­păţi cu pregătirile pentru premie­ra „Giudittei“ lui Franz Lehar. Deasemenea se lucrează la schi­ţele pentru reluarea operei „Car­it­me“ . Deasemeni se mai repetă „Mu­zicantul Domnului“" de Bittner şi „Dama de Pică“ de Tsehaikovs­­ky. După cum vedeţi, la Opera din Viena se lucrează cu toate că ne aflăm în cea mai grea situaţie e­­conomică. — „Şi totuşi mai sunteţi încre­zător în­ viitor?“ — ,,Da! Şi dacă aş putea lucra în linişte aş dovedi prin fapte că am motive să fiu încrezător.. Allo! Radio Marţi 1 AUGUST 1933 ,94 m. BUCUREŞTI 12 kW. 761 kHz 1276 m. Blaj experimental 0,750 kw. 235 kHz 1$. Bursa, cota apelor Dunării. Muzică de orchestră (plăci). Intrarea oaspeţilor în Wartburg, din Tanhauser şi Uvertura la actul III din Lohengrin de Wagner executate de orchestra sim­fonică din Berlin, dirijată de Emil Bohnke (Horn); Negustorul din Vene­ţia de Rosse, executat de Orchestra ’s Hall (H.M.); Variaţiuni simfo­nice de Cesar Franck, executate de Al­fred Cortot şi orch. simfonică din Lon­dra (HM.) -------------» » --»—--------------­ Succesorul lui Max V. Schillings Dirijorul Hans Pfozner va prelua postul de director al Ope­rei de Stat din Berlin devenit va­cant prin moa­rtea lui Miax v. Schillings. 13.45: Radio-Jurnal. 14: Muzică, uşoară.. (plăci) 18: Orchestra Petrică Motoi: Arii na­ţionale; Waldenfel: Dragoste şi primă­vară.vals; Valeriu Popescu : Fetiţă, dulce-tango.; Droila : Visiune-melodie Dicker: Simpatie.vals boston; Elly Ro­man : Azi cânt numai pentru tine ; F. Carabin: Berceuse: Romanţe şi arii naţionale. 19: Radio-Jurnal. 19.15: Orchestra P. Motoi: Armando, la: Scenă de balet; Vincenzo Billi: Li­liac alb vals lent; Rubinstein: Dansul mireselor din „Feramos”; Postupa: De ce plângeai ? tango: Romanţe şi arii naţionale. UNIVERSITATEA RADIO 20: Lectură din scriitorii români. 20.20: Muzică instrumentală (plăci): Rondo-capricioso (introducere), de Saint Saens, executat la violină de Josef Wol­fstal. acomp. de orch. sim. din Berlin (Horn); Nocturnă în fa diez și Studiu în sol bemol, de Chopin, executate la pian de Ferruccio.Busoni (C): Serena­da îngerilor de Braga-trio de vioară, flaut și harpă şi Rugăciune de Hes­­selmans-executată din harpă de Maria Gropsans (C). 20.40: O. G. Racoveanu : Din filozo­­fia religiei. PROGRAM DE SEARA 21: D. Viorel Chirideanu,tenor: Mas­­senet: 2 arii din Manon; Verdi: Ro­­mantă din Rigoletto; Doine din Ba­nat şi Ardeal. 21.20: Orchestra de vacanţă; Lincke: Uvertură de balett; O. Strauss: Noapte de bal; Delibes Isvorul-scene de babte. Serbările jirasciene din Cehoslovacia In anul acesta va avea loc în Cehoslovacia, imedi­at după festi­vităţile cu prilejul jubileului de IKK) ani de la ridicarea primei biserici creştine în Cehoslovacia, mari serbări în onoarea celebrului dramaturg şi romancier istoric A­­lois Jirasek. E vorba de serbări cari au loc în fiecare an în onoa­­rea­­acestui mare scriitor cehoslo­vac, însă mereu sub o altă lozincă. Anul trecut aceste serbări au a­­vut loc ca o manifestare a conto­pirii sufleteşti între ambele ra­muri ale naţiunii. An­ul­­acesta serbările Jirasciene au loc ca o manifestare pentru întărirea e­­lementului cehoslovac dela fron­tiere, adică a elementului grăni­ceresc. Serbările au loc în oraşul de naştere al lui Jirasek, Hronov, unde s’a ridicat şi­ un mare tola­tii în onoarea sa. In acest teatru se vor juca timp de o săptămână, piese naţionale de către trupe de diletanţi. t Concursuri pentru premiile Aca­demiei Române publicate in 1933 Premii­­pentru cărţi publicate I. PREMII GENERALE printre cele publicate în cursul a­­nilor 1928—1933. Termenul depunerii la cancela­ria Academiei, în 5 exemplare, a cărţilor propuse pentru concurs este până la 31 Decembrie 1933. 9. „Marele premiu C. Haman­­giu, de 200.000 Lei, se va da în sesiunea generală din 1935, celei mai de seamă lucrări dramatice (dramă sau comedie) sau celui mai bun volum de poezii, printre cele publicate în cursul anilor 1929—1934. Termenul depunerii la cancela­ria Academiei, în 5 exemplare, a cărţilor propuse pentru concurs, este până la 31 Decembrie 1934. 10. „Marele premiu C. Haman­­giu‘‘, de 200.000 Lei (indivizibil), se va da în sesiunea generală din 1936, celei mai de seamă lucrări de critică literară, printre cele publicate în cursul anilor 1930— 1935. Termenul depunerii la cancela­ria Academiei, în 5 exemplare, a cărţilor propuse pentru concurs, este până la 31 Decembrie 1935. 11. „Premiul Statului Eliade Rădulescu“, de 50.000 Lei, se va da în sesiunea generală din 1934, pentru o scriere literară sau de filologie, care se va judeca cea mai meritorie printre cele publi­cate în anii 1932—1933. Termenul depunerii la cancela­ria Academiei, în 5 exemplare, a cărţilor propuse pentru concurs este până la 31 Decembrie 1933. 12. „Premiul C. Rădulescu-Co­­dici”, de 3.000 Lei, se va da în se­siunea generală din 1934 unei lu­crări de folklor cuprinzând fie material nou folkloristic adunat de autor, fie mai ales un studiu asupra materialului existent, lu­crare care se va judeca mai me­ritorie printre cele publicate în cursul anilor 1952—1933. Termenul depunerii la cancela­ria Academiei, în 5 exemplare, a cărţilor propuse pentru concurs, este până la 31 Decembrie 1933. 13. „Premiul Dr. Cornel Nicoa­­ră‘‘, de 20.000 Lei (divizibil), se va da în sesiunea generală din 1934 pentru scrieri de literatură sau de filologie, care se vor ju­deca mai meritorii printre cele ,6.( PrTiu,CbHaTah'! Publicate în anii 1930-1933. g.u , c e 200.000 Le, (indivizibil), j XermenuU depunerii la cancela­se _va da în sesiunea generala dm­­a Academiei, în 5 exemplare, a 1938 celei mai de seama lucrări |c^rt;jor propuse pentru concurs, muz,cale, operă și sUniome, com- • ^ lft gi Decembrie 1SJ33 pusa si executata n cursul anilor 1932—1937. Termenul înscrierii la concurs este până la 31 Decembrie 1937. 1 7. „Marele premiu C. Haman­­giu“, de 200.000 Lei (indivizibil), se va da în sesiunea generală din 1939 celei mai de seamă lucrări juridice, de filosofie sau d© doc­trină a Dreptului român, — de preferinţă cu subiect din istoria vechiului Drept românesc public şi privat. Pot lua parte la concurs lucrări publicate în ursul anilor 1933— 1938. Se permite să se depună la con­curs şi lucrări în manuscris. In acest caz, din valoarea premiului se va tipări lucrarea premiată, autorul acesteia rămânând cu drepturile de autor şi cu restul sumei neîntrebuinţate pentru ti­părire. Termenul depunerii la cancela­ria Academiei, în 5 exemplare a cărţilor propuse pentru concurs şi într’un exemplar a manuscrise­lor, este până la 31 Decembrie 1938. 14. „Premiul Ecaterina I. C. Bo­­lintineanu“, de 2.000 Lei. Se va da în sesiunea generală din 1934 ce­lei mai bune publicaţiuni asupra Educaţiei, printre cele apărute în cursul anilor 1950—1933. Termenul depunerii la cancela­ria Academiei, în 5 exemplare, a cărţilor propuse pentru concurs, este până la 31 Decembrie 1933. 15. „Premiul Demostene Con­­stantinide“, de 4.000 Lei (divizi­bil), se va da în sesiunea generală din 1935, pentru scrieri de litera­tură, filologie sau de artă, care se vor judeca mai meritoriu­ prin­tre cele publicate de la 1 Ianuarie 1932 până la 31 Decembrie 1934. Termenul depunerii la cancela­ria Academiei, în 5 exemplare, a cărţilor propuse pentru concurs, este până la 31 Decembrie 1934. 16. „Premiul Adamachi*", de 5.000 Lei (divizibil), se va da în sesiunea generală din 1936, pen­tru scrieri de literatură sau de fi­lologie cu cuprinsul moral (în în­ţelesul că sunt excluse numai scrierile contrare moralei), care se vor judeca mai meritorii prin­tre cele publicate în­ anii 1933— 1935. Termenul depunerii la cancela­ria Academiei, în 5 exemplare, a cărţilor propuse pentru concurs, este până la 31 Decembrie 1935. 1. „Premiul Năsturel“, de 4.000 Lei, se va da în sesiunea generală din 1934, unei cărţi scrise în lim­ba română, cu conţinut de orice natură, care se va judeca mai meritorie printre cele publicate de la 1 Ianuarie până la 31 Decem­­brie 1933. Termenul depunerii la cancela­ria Academiei, în 5 exemplare, a cărţilor propuse pentru acest pre­moiu este până la 31 Decembrie 1955. 2. „Premiul Asociaţiei Craiove­ne*‘ pentru desvoltarea învăţămân­tului public, de 4.000 Lei, se va da la sesiunea generală din 1935, pentru o carte didactică, în limba română, apărută în anii 1952— 1934. Termenul depunerii la cancela­. . . r. ,­ria Academiei, în 5 exemplare, a Sit şi al marelui succes „Zwei­x , H.„L­a Tato‘a cărţilor propuse pentru concurs, este până la 31 Decembrie 1934. 3. „Premiul N. Chrissoveloni“, de 2.000 Lei (divizibil), se va da în sesiunea generală din 1935, prin comisiune specială de 7 mem­bri, celor m­ai bune lucrări asupra comerţului, publicate în limba ro­mână, în anii 1932—1934. Termenul depunerii la cancela­ria Academiei, în 5 exemplare, a cărţilor propuse pentru concurs, este până la 31 Decembrie 1934. 4. „Premiul „Eufimia şi loan Andrei Profesori“, de 4.000 lei (divizibil), se va da în sesiunea generală din 1935 celei mai bune scrieri conţinând Predici biseri­ceşti duminicale şi ale sărbători­lor sfinţilor plăsnuiţi de Sfânta Biserică creştină ortodoxă, prin­tre cele publicate de la 1 Ianuarie 1931 până la 31 Decembrie 1934. Termenul depunerii la cancela­ria Academiei, în 5 exemplare, a cărţilor propuse pentru concurs, este până la 31 Decembrie 1934. 5. „Marele premiu C. Haman­­giu‘‘, de 200.000 Lei, se va da în sesiunea generală din 1937 celei mai de seamă opere de compozi­ţie: Pictură sau Sculptură, ce se va fi produs în cursul anilor 1931 —1936. Termenul înscrierii la concurs este până la 31 Decembrie 1936. II PREMIILE SECŢIUNII LITERARE 8. „Marele premiu C. Haman­­giu, de 200.000 Lei (indivizibil), se va da în sesiunea generală din 1934 celui mai de seamă roman. Moartea profesorului Kaarle Khrohn Zilele trecute ia încetat din viaţă cunoscutul profesor Kaarle Khrohn. Defunctul, unul din cei mai a­u­torizaţi folklorişti finlandezi, a consacrat o serie de studii de înal­tă valoare, timp de douăzeci de ani, grandioasei epopei Kalevala. Dostal :Potpuriu de șlagăre; Rubins­­tein: Vis îngeresc. 22: D. Mircea Grigorescu: Actualită­­ti europene. 22.15: Orchestra de vacantă: D’Ambro­sio: Aubade; Borodin: La mănăstire; L. Ascher: Potpuriu din „Primăvara în pădurea vieneză". .­­ 22.45: Radiojurnal. Spectacolele Săptămânei Teatrul Cărăbuş Weber Zilei« Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică Cărăbuşul cântă Cărăbuşul cântă Cărăbuşul cântă Cărăbuşul în splendoare Cărăbuşul în splendoare Cărăbuşul în splendoare Teatrul Marconi Micul Weber Micul Weber Micul Weber Micul Weber Micul Weber Micul M­inUTUL Dj ALU BIAN­CS „IAMBA", INTRAREA ZALQMO Int. I Centenarul unui mare scriitor Cehoslovac Cercurile literare cehoslovace .ky a pius bazele literaturii artis­­au sărbătorit zilele acestea, cen-­ tico-realiste cehoslovace. A acer­­tenarul naşterii cunoscutului poet a dat o mare importanţă tendinţe, dramaturg şi romancier ceh Gus­tav Pfleger-Moravsky, care s’a născut acum 100 de ani în loca­litatea Karasena din Moravia. El a fost comemorat în special ca pri­mul scriitor cehoslovac care a scris din viaţa fabricilor şi din mediul muncitoresc. A rămas or­fan din copilărie şi din pricina de mijloace n’a putut ter­mina studiile secundare. A conti­nuat însă să se cultive şi s-a nu­mărat în curând printre cei mai mari intelectuali cehi din acel timp. A vroit să se facă în primul rând artist de teatru, însă a re­nunţat la această idee, consacrân­­du-se complect literaturii, în ca­re a participat cu câteva opere ne­muritoare. Romanele sale sunt în cea mai mare parte sociale, criticând în ele starea muncitorilor industriali şi redând ideile din acel timp. O­­perele sale şi le-a scris în baza unor studii profunde, care l-au făcut cel mai bun cunoscător al vieţii din timpul său. Prin roma­nele sale sociale Pfleger Morave­lor sociale şi a prevăzut o creşte­re tot mai mare a importanţei cla­sei muncitoreşti în viaţa statelor şi naţiunilor, împrejurarea că muncitorii cehi au fost asupriţi nu numai din punct de vedere so­cial, dar şi naţional, a dus pe ro­mancier la căutarea soluţiei în eliberarea naţională a poporului cehoslovac. O atenţie neobişnuită a provocat în cercurile intelectua­le cehoslovace romanul său „O viaţă pierdută*­, precum şi roma­nul „Din lumea mică“. Ambele a­­ceste cărţi, au a­duns neobişnuit de răspândite. Un succes apoi de asemeni e şi cartea „Fabrica“, în care un sim­plu muncitor ajunge prin munca şi ingeniozitatea sa, fabricant şi rezolvă în mod fericit chestiunea luptei dintre capital şi muncă. A scris şi mai multe romane în versuri, care au fost însă mai­ pu­ţin reuşite, dar care au mărit to­tuși faima „poetului muncitoresc“ cum a fost poreclit. Pfleger-Moravsky a murit de tânăr, în vârstă de 42 ani.

Next