Rampa, octombrie 1933 (Anul 16, nr. 4715-4740)
1933-10-01 / nr. 4715
Scrisoarea unui american din vremurle de criză Continuare din pag la o slujbă mică e greu de găsit. Ştii pe Gale White, care nu iubea d® cât filosofia şi poezia şi cu care ne certam de-atâtea ori în discuţii? Bietul Gale nu era bogat şi astăzi din toate visurile lui de student la Harvard s'a ales a fi vânzător într’un magazin de automobile pentru 80 de dolari pe lună. A renunţat la poezie şi înce acum politică socialistă. Era cât pe aici să piardă şi postul pentru că s’a dus la o întrunire contra patronilor fabricanţi de automobile. E atât de neîndemânatec în viaţă încât nu ştiu ce va face. Lui Albert Groos i a murit tatăl aşa că acum are ceva bani. Ce crezi că a făcut. Imediat ce a pus mâna pe bani s’a urcat într’un vapor să viziteze America de Sud, zicânduşi că vremea de azi nu e bună pentru cei care vor să muncească şi să facă bani. Cât va dura criza va călători, apoi se va apuca de treabă. Mă întreb, însă, ce se va face dacă criza va dura mai mult decât banii pe care i-a moştenit. L-am întrebat şi pe el de aceasta şi mi-a spus că iubind contrastele, când şi câtă vreme are bani înţelege să trăiască bine, apoi se va apuca de orice. Probabil că are dreptate. Şi apoi ziua de mâine e atât de nesigură încât e bine să apuci ceia ceţi oferă cea de azi. Aşa fac şi eu pe cât pot. Iubesc, beau, muncesc. Mâine poate să fie mai bine, dar şi mai rău. Nimic nu e sigur. Decât că tinereţea trece şi la bătrâneţe banii nu sunt buni de nimic. Destul despre mine şi prieteni. Dar tu. Scrie-mi. JACK MASSEY Iată povestea Americanului Jack Massey, ajuns din student snob şi cu ambiţii de diplomat, grădinar şi vânzător de copaci. Dacă şi-a pierdut situaţia materială, sufletul i-a rămas însă la fel de tânăr şi de deschis. Nu-i asta o dovadă că Americanul e şi altceva decât un odios materialist aşa cum ni-l portretizăm noi Europenii? P. Comarnescu Dah Teatrul Naţional In matineul de Duminică 1 Octombrie, Teatrul Naţional reia, în aceiaşi montare fastuoasă, capodopera luii Ferdinand Bruckner, ,,Elisabeta, regina Angliei**. Rolul titular va fi jucat de d-na Maria Filotti. „Cocoşul Negru“, piesa d-lui Victor Eftimiu, se reprezintă la Teatrul Naţional, în matineul de Sâmbătă, 30 Septembrie. In seara de Luni, 2 Octombrie, are loc la Teatrul Naţional, premiera piesei ,,Râpa‘* de d-nii: Dumitru Teodorescu G. Dem. şi M. Kiss-Kersky, după romanul „Obrâv“ al lui Iv. Goncearov. Piesa se va juca în regia d-lui V. Enescu şi în distribuţia d-nelor: Aura Buzescu, Ana Luca, Puia Ionescu, Nataşa Alexandra, Maria Voluntara, Fiii Mihailovici, Maria Burbea şi a d-lor: Ion Manolescu, N. Bălţăţeanu, A. A.thanasescu, Al. Ghibericon, N. Atanasiu, D. Grigoriu, C. Irod, şi I. Pella. Noutăţi O PANTOMIMA NAUTICA LA CIRQUE D’HIVER Pentru a ■ da mai multă variaţie spectacolelor de circ, direcţiunea de la Cirque d’Haver amenajează actualmente o pistă nauticî, în genul celor cari există la Viena, la Hamburg şi,la Breslau. Spectacolul nautic va fi pus în scenă de specialişti din Germania, cu un număr de 250 de persoane şi cu animale în special cu foce şi crocodili. ATRACŢIILE REVISTELOR PARISIENE Marile teatre de reviste vor prezenta în iarna asta spectacole de mare atracţie. Astfel Cecile Sorel îşi va face debutul la Casino de Paris în sketchul lui Sacha Guitry: ,,Mattresses de roi** în care va fi dânsa. Mistinguett va fi vedeta revistei de la Folies Bergeres și se mai afirmă că teatrul Palace va monta o revistă specială pentru Maurice Chevalier care va avea ca parteneră pe artista americană Jeanette Macdonald, care va reveni și ea în Europa. La U.N. E. FMâine începe turneul inter-militar Primal match: Cehoslovacia-Poloitia In sfârşit, după preparative care au durat mai bine de o lună de? zile, mâine după amiază va începe pe măreţul stadion din Dealul Spirei, noua competiţie foot-ballistică internaţională, rezervată numai echipelor militare ale statelor din Mica Antantă. Se ştie că această lăudabilă iniţiativă aparţine d-lui general V. Rădulescu, inimosul şi întreprinzătorul conducător al oficiului naţional de educţie Lzica. EXPEDIŢIA POLONA Anul acesta vor participa garniturile militare ale Cehoslovaciei, Poloniei şi României. Iugoslavia, din lipsa unui team militar bine pregătit, a anunţat că abia la anul îşi va face debutul în competiţie. Expediţia poloneză a sosit joi în Capitală. In Gara de Nord, la descinderea din vagon, oaspeţii au fost întâmpinaţi de d-nii: general V. Rădulescu, lt. col. Lupan, maior Hergot, maior Alex. Săvulescu, din partea O. N. E. F.-ului. Din partea statului major erau de faţă: căp. Marinescu şi Gavrilescu. Legaţia polonă era reprezentată prin col. Kowaleski, căpt. Derecki, căpt. Rostowski, şi ataşatul de presă Grujenski. Astăzi dimineaţă urmează să sosească şi expediţia cehilor. Ambele echipe străine prezintă formaţii destul de redutabile. Polonezii au făcut ori dimineaţă un antrenament la C. N. E. F. care ne a dat prilejul să ne edificăm asupra formei lor. In special, câteva elemente sunt de o valoare excepţională. Centrul înaintaş Reyman, un shoteur formidabil şi un mare pericol pentru... Zauber, acelaş jucător de care a mai avut prilejul să fie perforat. Apoi extrema dreaptă Piat, sau goalkeeperul Grawacki, au produs deasemeni o impresie deosebită. Expediţia cuprinde următorii jucători : Portari; Gtawacki şl Koszoroski. Fundaşi; Lasota, Sosneika. Mijlocaşi: Szalter, Cebulak Jeszierski, Ktet. înaintaşi: Piat, Ketz, Reyman Ruşin, Niechcio, Peterek, Nachac. zewski. CONDUCĂTORII Lt. col. de Stat Major Wenda Zygmund (directorul echipei). Cpt. dr. Mielech Stanislaw (medic şi director technic). Locot. Szeremeta Iosef (înlocuitor). Deasemeni teamul cehoslovac cuprinde numeroşi internaţionali şi jucători de o clasă ridicată. In aceste condiţiuni şi în faţa unor adversari puternici, echipa militară română va avea de susţinut două matchuri destul de dificile. ECHIPA ROMÂNIEI Selecţionerii noştri, d. maior Săvulescu şi căpt. Dumitrescu, după antrenamentul de Miercuri, au alcătuit următorul „unsprezece“ militar : Portar: Zauber, FundaşiVasile Chiroiu, Simşinovici. Mijlocaşi: Moravetz, Cotormani, Jhikasz, înaintaşi: Bărbulescu, Schileru, Covaci, Stocfschlager şi Cociş. Deasemeni e foarte probabil ca în material de la 8 Octombrie, România—Polonia, să joace Mureşan în locul lui Bărbulescu şi Albu, în locul lui Simstyiovici După cum vedem, nici formaţia noastră nu e mai prejoasă, încât credem că putem aştepta cu optimism performanţele pe care reprezentanţii noştri le vor face în competiţie. Duminică, în cadrul unei solemnităţi inaugurale, se va disputa primul match: Cehoslovacia— Polonia. Vom reveni în numărul de mâine. Un nou mare eveniment footbalMic Olimpiada militară a Micii Antante Participă: CEHOSLOVACIA— POLONIA—ROMANIA Drumanul Duminică 1 Octombrie: Polonia—Cehoslovacia riUy'Q.llUl.10|5 Octombrie: România—Polonia Duminică 8 Octombrie: România—Cehoslovacia Biletele s au pas de vânzare la meg. AICAUY Sf. Fânescu şi Munteanu au rămas la Sportul Studantesg Comisia de transferări a decis aseară asupira cazului jucătorilor Fărnescu Şi Ego Munteanu: rămân legitimaţi pentru Sportul Studenţesc. In fiecare Luni, la ora 5 dimineaţa apare RAMPA . SPORT ediţie specială, cu rezultatele şi cronicile tuturor manifestaţiunilor sportive de Duminică, din ţară şi străinătate. ■KAMPA* Genussa Seorl Matelul zilei Ripensia Unirea Tricolor Matelial divizionar de mâine, Ripensia - Unirea Tricolor se anticipează ca o partidă footballistică de campionat, în toată puterea cuvântului. O întâlnire dură, îndârjită și care împreună cu matelul militar româno , cehoslovac, vor împodobi programul sportiv duminical al Capitalei aşa cum rareori se întâmplă în sezon. Atracţiozitatea matchului de mâine, de la Obor e cu atât mai de neînţeles, cu cât ambele formaţiuni ce urmează a se război în teren, se prezintă ca realizatoare a două ultime performanţe slabe, a două performanţe care le-au provocat două înfrângeri mai mult sau mai puţin categorice. Ripensia a sucombat cu 1—3 în faţa Juventusului iar Unirea a înregistrat un jenant 0—3 în faţa combinatei maghiare Újpest - Bocskay. Dar, masa de sportivi, — dela nn timp mai competenta ca ori. când — a înţeles imediat că aceste două înfrângeri sunt întâmplătoare, accidentale şi că adevărata forţă a ripensiştilor şi a uniriştilor avea drept la alte rezultate, neapărat mai bune. Iată cum, matchul lor de mâine, le prilejileşte desfăşurarea adevăratelor lor resurse. Şi iată va ani, debutând în rândul greilor, Tommy Loucum, ţinând şi cont de valoareahran )-a mai întâlnit pe ea individualităţi a celor două Jack Sharkey. Şi a fost prin knockout în leamuri, trebue să ne aşteptăm de la material Ripensia - Unirea Tricolor de mâine, la realizarea unei partide footballistice de netăgăduită atracţie. Se vor înşirui formaţiile: RIPENSIA: Zombori Hocsary, Agner, Deheleanu, Kotormany, Lacatos, Bindea, Schwartz, Chiroiu, Ciolac, Dobay. UNIREA TRICOLOR: P. Rădulescu, Sucurlescu, Russen, Robe, Stenbach, Ghermelie, Florea Săndulescu, Popescu, Cârjan, Gh. Dumitru. O noul înfrângere a lui Jack Sharkey! O nouă înfrângere a lui Jack Sharkey, la numai două săptămâni după eşecul din faţa lui King Lewinsky. Miercuri seara la Filadelfia, a cedat la puncte lui Tommy Loughran. Amintim că acum câţiînvins roundul III. După acest nou fiasco, Sharkey dispare din actualitatea pugilismului mondial. Mez a Învins pe Heti După atâtea încurcături cauzate de forul de specialitate, s’a ajuns în fine, să se dispute și materiul dintre Sandy Botez și Tibor Réti, contând drept semi-finală la proba de simplu domni. Primul și-a învins adversarul după o luptă disperată de cinci seturi, cu 6—2, 5—7, 8—6, 7—5. Botez a efectuat o partidă admirabilă, răspunzând cu curaj loviturilor cele mai dificile și fiind de un calm derutant. Reti a fost în nota sa obișnuită. Finala, între Gică Poulieff și Botez, începută toteri, la câteva minute după semi finală, a fost întreruptă din cauza întunericului, fiecare dintre combatanţi luând câte un set, Poulieff cu 6—4, iar Botez cu 6—2. Astăzi la 15.50 se va juca din nou finala, fără a mai fi luată în considerație situația de mai sus. ----------- Cursele de astăzi de la Floreasca PR. BUNA 1200 m. Leu se bucură de o situaţie excelentă. Spre a duce premiul acasă nu are de învins decât pe Isabela şi Vera K. :• PR. FERICIT 2100 m. (Grupă) Oleander se află în splendidă condiţie. Pe baza ultimilor valori are dreptul să dispună de Dobânda şi Dămboviţa. PR. DESCULŢA IBOOrin. O cursă foarte deschisă între Beau Pierre, Iguţa, Vecerniţa, Ibg, Bugur şi Balta pe care prin simplă impresie îi indicăm în ordine PR. JULET 1600 m. Atât Princes Card şi Bastilin au realizat, Miercuri, două performanţe excelente care ne fac să le preferim celorlalţi portanţi. Intre ei, alegem pe pensionara lui Carol. Dragostea are şansa treia. PR. MARZESCU 2100 m. Un duel între Opanha şi Vivat. Dacă prima nu va găsi un inconvenient în parcursul probei, trebuie să câştige uşor. Citronad, Cordon, a doua importaţie a d-lui I. Matac, nu ne-a plăcut Miercuri la antrenament, pare dezechilibrat. PR. SCOMOROCH 1600 m. Bacşiş are prima şansă, pe care mai mult ca sigur că o va confirma de data aceasta. Tombola. Fiinţa Mea şi Domnişoru au şamsele următoare. PR. PRIMAR 1600 m. Intre Pungaşu şi Mugur o alegere nu-i tocmai grea. Fără multe greșeli nu are ce bate. Luța are șansa treia. Motociutisn. România in fruntea clasamentului „Cupei Balcanice“ Cantacuzino nu poate pierde titlul de campion Cursele motocicliste pentru „cupa Balcanică“ au continuat eri. • In speţă, s-a alergat o întrecere, ultima serie a matchului, între reprezentanţii Bulgariei şi cei ai României.. Conform aşteptărilor, examenul a corespuns unui nou succes românesc, Cantacuzino şi Ionescu-Cristea sfârşind în primele două locuri, după cum antecedentele Lor lăsau să se întrevadă. învingătorul matchului şi al ultimei serii a fost direct formidabil. Complet deslănţuit şi pus pe fugă continuă către succes, Cantacuzino a rectificat un record pe care abia il stabilise în ajun. REZULTATUL TECHNIC 1. Constantin Cantacuzino (România), în 3 minute 20 secunde 3/5 (record) ; 2. Nicolae Ionescu-Cristea (România) 3. Dimitrie Sokoloff REUNIUNEA DE DUMINICA Mâine dimineaţă va fi pe velodromul Moto Clubului Român, ultima reuniune a compepţiunei balcanice. Se vor disputa mateliurile: Grecia-Bulgaria, Iugoslavia-România. Cu aceste două întâlniri se termină marea competiţiune pentru trofeul balcanic, pus în joc de Moto Clubul Român. « PATRONEAZĂ A. S. R. PRINCIPELE NICOLAE Reuniunea de mâine va fi patronată de A. S. R. Principele Nicolae. In calitatea Sa de preşedinte de onoare al Moto Clubului Român, A. S. R. Principele Nicolae va împărţi premiile şi va decerna „Cupa Balcanică” ţărei învingătoare. (Bulgaria); 4. Alexandru (Bulgaria). Bitscheff lamca-filsti Romantismul e din nou la modă în cinematograf Pe marginea noului film al LNormei Shearer . Dragoste dincolo de mormânt a geră și până în satul din vale e un drum lung. Locuitorii din sat cunosc bine castelul care trece drept blestemat. Cu cincizeci de ani în urmă stăpânul lui a văzut-o murind în el fata pe care o iubea şi a fugit în străinătate, îi America; nici un picior omenesc n’a călcat prin această clădire... Sub zgomotele furtunei, refugiaţii pătrund în marea haită. Totul e în descompunere; mobilele, statuile, tablourile; praf gros acoperă totul; fiecare colţ e un cuib de păianjen. Pe o masă mică lângă cămin e un domino — fiecare piatră pare a sta pe acelaş loc pe care se găsea acum cincizeci de ani, când o asemenea noapte furtunoasă a întrerupt jocul. Pe o altă masa e o carte desfăcută şi o mănuşe, albă de praf şi mâncată de molii, şi o ceaşcă de argint, înegrită de ani... Păsări şi-au clădit aci cuiburile, lilieci au zburat înăuntru Când pentru filmul său ,,Into France** D. W. Griffith a urcat grefanţii săi de cincizeci de picioare înălţime pe ziduri de două ori atât de înalte, s’a crezut că culmea înscenării a fost atinsă. Era în vremea când superlativele „colosal“, „grandios“, monumental“ abea se născuseră şi un producător nu căuta să-i întreacă pe ceilalţi numai cu produsele sale, ci şi cu o propagandă cât mai răsunătoare... N’a trecut însă mult timp şi a trebuit să se recunoască faptul că şi aci există graniţe şi că publicul nu se lasă atras numai de această artă rafinată a înscenării, dacă acţiunea nu e demnă de acest cadru „grandios**. Şi Finele s au epuizat repede; în majoritate de natură istorică, efectul lor asupra marei masse întârzia adeseori din cauza lipsei lor de legătură cu problemele contemporane. Şi astfel scenariştii au început să caute ceva nou. Şi au ajuns la , prin ferestrele distruse de vânt concluzia că subiectul trebue să ia o poziţie faţă de problemele la ordinea zilei. Această părere i-a condus mult timp, până la începutul crizei economice mondiale. Atunci publicul a început să obosească să fie urmărit până şi la cinematograf de grijile şi nevoile zilei. Şi astfel romantismul şi-a afirmat din nou drepturile... ■Exemple? „Cântăreţul din Sevilla“ şi „Fiul Indiei*’ cu Ramon Novarro, „Mata Hari‘* cu Greta Garbo, chiar şi „Tarzan*‘ face parte din această categorie. Şi după ce aceste filme au fost primite pretutindeni cu entuziasm, o altă stea din imperiul filmului s’a decis să abandoneze rolurile ultramoderne, cu toate că sau fiindcă în acest gen obţinuse mari succese care nu mai puteau fi întrecute, şi să încerce cu romantismul. Norma Shearer este această stea şi noul ei rol din „Dragoste dincolo de mormânt** este pur romantic. Şi cu asta am ajung din nou la punctul de plecare al temei noastre !—, căci o acţiune romantică cere şi un cadru romantic; şi ce poate fi mai romantic decât un vechiu castel englezesc? In „Dragoste dincolo de momânt*‘ e o clădire feudală aceea în care izbutesc să pătrundă Norma Shearer, Fredric March şi Ralph Forbeg după ce au înlăturat o veche şi ruginită poartă laterală.Căci afară plouă, tună şi ful- Seddon, şobolani şi tot felul de insecte mişună în acest castel blestemat — dar nici-o voce omenească n’a răsunat între aceste ziduri de când Jeremy Wayne a fugit din cauza tragediei pe care a provocat-o... Norma Shearer joacă în acest film un rol dublu — ea e Mouyeen, fetiţa dulce din epoca crinolinelor care-şi găseşte un atât de tragic sfârşit şi mai târziu nepoata ei, moderna şi vesela Kathleen, care va descoperi că bărbatul pe care îl iubeşte este fiul aceluia care poartă pe conştiinţă moartea mamei ei... . Şi partenerii ei, Fredric March Şi Leslie Howard trebue să-şi schimbe în cursul acţiunii măştile; căci în timp ce March, ca şi Norma Shearer, joaca un rol dublu, Leslie Howard trebue să interpreteze un om chinuit de destin, îmbătrânit sufleteşte şi fiziceşte de povara gândurilor. Care rol e cel mai greu, e dificil de spus; în tot cazul Howard joacă pentru prima dată un rol de caracter şi are posibilitatea să dovedească că e chemat, cum s’a spus de câteva ori să devină urmaşul celebrului săi compatriot, marele interpret de caracter George Arliss... Regia acestui film e semnată de Sidney Franklin şi afară de Norma Shearer, Leslie Toward, Fredric March mai apar Ralph Forbes, O. P. Heggie, emoţionantă interpretă a rolurilor de mamă Beryl Mercer David Torrence şi Margaret Cinematografele Capitalei CAPITOL.—„Fra Diavolo" cu Stan Lau MARNA. „Buze de fecioară" cu rel, Oliver Hardy, Dermis King şi Thelma Todd. SELECT. — „Simona" cu Henry Garat și Meg Lemonnier. TRIANON. — „Sezon la Cairo" cu Willy Fritsch și Renatte Mueller. REGAL. — „Femeia In flăcări” cu Brigite Helm, Karl Ludwig Diehl şi Oskar Homolka. BULEVARD PALACE. — ^.Supremul p&cal" cu Helen Hayes, Gary Cooper și Adolphe Menjou. ROXY. __ „Fra Diavolo" cu Stan Laurel, Oliver Hardy, Dennis King şi Thelma, Todd. RIO. — „Veronica” cu Franciska Gaal, Paul Hörbiger și Otto Walburg. CORSO. — „Trenul Fantomă” cu Tony Bulandra, G. Storin, Dida Solomon, etc. FEMINA. — Premieră. „Săptămâna râsului" cu Szőke Szakáll. FORUM. _ „Un cântec pentru tine" și Szőke Szakáll motociclist. OMNIA. — „Paradisul Diabolic" și Lucie English In „Ducesa Tra... la... la”. REGAL. — „14 Iunie” (Parisul danseazâ cu Annabella și Pola Illery. MARCONI. — Trenul Fantomă" cu Tony Bulandra, G. Stormn, Dida Solomon și compania de revistă I. Pizone. PACHE. — „Un vis sub cer albastru" cu Martha Eggerth și „Spaima garnizoanei” cu Felix Bressart. PIDO. — „Noroc peste noapte” cu Hermann Thimig şi Magda Schneider şi „Medicul Coniţei” cu Ernst Verebes. VOX. — „Ocnaşul” cu Patt O'Brien. RAHOVA. — „Un cântec pentru Tine" cu Jan Kiepura, Jeny Jugo şi Ralph A. Roberts şi o complectare sonoră. LIA. — „Sora Angelica” şi „Marathon" cu Brigitte Helm. DOROBANŢI. — „Dirijabilul" cu Jack Holt, Fay Wray şi Ralph Graves. MILANO. — „Serviciul secret", „Ispita dragostei" şi comedia „Micul Weber, cu Morţun, Brezeanu. VOLTA BUZEŞTI. — „Stan şi Bran in serviciul patriei”. Jurnal şi comedie. SPLENDID. — Seherlok Holmes cu Clive Brook, Mimi Jordan şi Ernest Torrence. AMERICAN. — „Iadul plăcerilor" cu Fredric March şi Silvia Sidney „Palatul misterelor” cu Boris Karlof şi Lewis Stone. Dolly Haas, Jurnal fox şi comedia „Coniţa are 2 conaşi” cu Mişu Fotino FRANKYN. — „Ador femeia” cu José Mojica şi Mona Maris şi „In umbra Săriei Norilor” cu Thomas Meighan şi Myrna Loy. EPISCOPIA. — „Kiki" cu Anny Ondra şi „Fata Pădurarului” cu Ernst Verobes. TOMIS. — „Quartetul Dragostei" cu Mady Christians, Gustav Diessl şi „O noapte la Suzi" cu Billy Dove. LIRIC. — „Amor şi Disciplină" cu Martha Eggerth şi „Tată fără voe" IZLANDA. — „Femeia cu părul roşu" cu Jeana Harlow, Chester Moris, Levis Stone, şi „Journal Pathe Nathan" EDISON — „Casa roşie No. 13, şi „Cruciada Neagră" şi trupa I. Pizone, M. D’Ayol, KISELEFF. — „Răsărit de Soare” cu Rudolf Forster şi „Kiki" cu Anny Ondra. MAGIC-TEI. — „Cavaleri Păcatului”. „Omul care şi-a vândut sufletul”. MODEL. — „Jurământul de răzbunare” cu Burn Tones. „Mutu de la manutantă" cu Szőke Szakai şi Artişti. *a«C31CDBCD*CDlCDBCDBCZ)l o ■ o ■ cd a o a o ■ a a o b o ■ cd\ Oraşul tuturor solicitărilor... Continuare din pagina I-a vreo două La volant a mea per- ștrengărească Cam umila Intri o noapte, închipuiti-vă femei’, cu bască buzele violent hui In dreptul bisericii Made- t camânate.. Lângă ea, o alta, îmi bine, aud în spatele meu un zgo- întinde o ţigară. Am avut un momot curios de lemn care loveşte ment de nedumerire: caldarâmul. A u luati loc în maşină ? Mă întorc si văd o fată în cârjei — Dar unde mergem? „ .. nil, 7 11 Pf rt r\ m /T / / / ' alergând pur şi simplu. Zgomotul — Alertelor pe asfalt era sinistru. Prostiimea percârjelor pe asfalt ! nchipuiţi-vă umila .... . soană era obiectivul spre care so riziun îndrepta fata în cârje. Propuneri obişnuite. Mă uit mirat . Dar, fata îmi explică: „Am fost actriţă de circ, dansatoare pe sârmă şi am suferit un accident4'. Simplu, nu ? Intr’altă seară, un automobil elegant, a stopat la rigola trotua ndui, unde mă aflam cu intenţia să traversez,i pe aproape, ostituţie la volan . l.ii povestit intro z unii, pa. toate aceste peripeţii, adăogând că nu-mi pot explica de ce sunt obiectul atâtor solicitări. ,— Pentm că se cunoaște că ești streifi — mi-a răspuns el. — Dar după ce se cunoaște ? — Pentru că umbli încet. Parizianul e întotdeauna grăbit, chiar când nu are nici o treabă. Omul avea dreptate. Vorbesc din experiență. Mâine. La Bal Musette. Reprezentaţiile cinematografului TRIANON „Sezon la ,Cairo“, amuzanta realizare a lui Reinhold Schiinzel îşi continuă pe ecranul Trianon-ul, strălucita Carieră. Cadrul în care se petrece acţiunea situiază acest film în afara spectacolelor curente iar interpretarea care reuneşte câteva figuri populare este de asemeni una din atracţiile acestei producţii. „NAGANA" In programul viitor va rula o originală producţie americană: „Nagana**. . Acţiunea emoţionantă a acestui film se petrece în cadrul impresionant al junglei africane. Eroii sunt câţiva doctori cari caută un leac contra nimicitoarei boale a somnului. Un rol important e însă jucat de o femee, o fiinţă tulburătoare a cărei prezenţă în junglă pune în primejdie expediţia îndrăzneţilor pioneri ai ştiinţei. Acest rol e jucat de Tata Rivell frumoasa vedetă europeană care a cucerit la Hollywood o celebritate universală. Apariția ei în „Nagana’* va fi o revelaţie. Pescarii bălţilor dunărene la film „Osso-Film“ din Paris, care a terminat în colaborare cu Standard-Film din Arad, filmul românesc „Prima Dragoste** cu Annabella, a început lucrările pentru un nou film românesc. Subiectul este luat din viaţa pescarilor din bălţile dunărene, iar titlul va fi „Suflete în furtună**. Maestrul Tiviu Florii, directorul muzical al filmului, a făcut interesante studii de folclor pentru, această nouă producţie, în care muzica va juca un rol foarte important. Tenorul Dinu Bădescu, de la Opera din Cluj şi d-na Nin Bădescu o tânără cântăreaţă de talent, vor fi auziţi în „Suflete în furtună**. Jean Mihail semnează regia filmului, care se realizează sub direcţia artistică a lui Paul Fejes, regisorului faimosului film „Sing Sing*. ■ Premierele „Fra Diavolo’ Cinematografele Capitol şi Roxy au înregistrat ori cu noul lor spectacol un răsunător succes. Bogatul şi interesantul program prezentat, a fost primit de public cu căldură. Atracţia principală o formează adaptarea cinematografică a operei comice a lui Auber „FRA DIAVOLO’, care constitue desigur una din cele mai reuşite producţii ale studiourilor din Hollywood. Subiectul amuzant care se desfăşoară întrun tempo antrenant, oferă la tot pasul prilejul de râs. Situaţiile de un comic irezistibil se succed unul după altul, iar apariţia faimoasei perechi Stan şi Bran în rolurile unor bandiţi romantici amuză copios spectatorii. Rolul titular e cântat de celebrul tenor Dennis King, a cărui voce al cărui fizic şi joc, stârneşte admiraţia tuturor. Partenera sa este frumoasa Thelma Todd. Dar adevăraţii eroi ai acestui film, pentru a cărui realizare Hal Roach a fost felicitat de critica mondială, sunt nedespărţiţii Stan Laurel şi Oliver Hardy, mai comici decât oricând. „Fra Diavolo“ va face desigur o carieră strălucită. V