Rampa, octombrie 1933 (Anul 16, nr. 4715-4740)

1933-10-01 / nr. 4715

Scrisoarea unui american din vremurle de criză Continuare din pag l­a o slujbă mică e greu de găsit. Ştii pe Gale White, care nu iubea d® cât filosofia şi poezia şi cu care ne certam de-atâtea ori în discu­ţii? Bietul Gale nu era bogat şi astăzi din toate visurile lui de stu­dent la Harvard s'a ales a fi vân­zător într’un magazin de automo­bile pentru 80 de dolari pe lună. A renunţat la poezie şi înce acum politică socialistă. Era cât pe aici să piardă şi postul pentru că s’a dus la o întrunire contra patroni­lor fabricanţi de automobile. E atât de neîndemânatec în viaţă încât nu ştiu ce va face. Lui Al­bert Groos i a murit tatăl aşa că acum­ are ceva bani. Ce crezi că a făcut. Imediat ce a pus mâna pe bani s’a urcat într’un vapor să viziteze America de Sud, zicându­­şi că vremea de azi nu e bună pentru cei care vor să muncească şi să facă bani. Cât va dura criza va călători, apoi se va apuca de treabă. Mă întreb, însă, ce se va face dacă criza va dura mai mult decât banii pe care i-a moştenit. L-am întrebat şi pe el de aceasta şi mi-a spus că iubind contrastele, când şi câtă vreme are bani înţe­lege să trăiască bine, apoi se va apuca de orice. Probabil că are dreptate. Şi apoi ziua de mâine e atât de nesigură încât e bine să apuci ceia ceţi oferă cea de azi. Aşa fac şi eu pe cât pot. Iubesc, beau, muncesc. Mâine poate să fie mai bine, dar şi mai rău. Ni­mic nu e sigur. Decât că tinereţea trece şi la bătrâneţe banii nu sunt buni de nimic. Destul despre mine şi prieteni. Dar tu. Scrie-mi. JACK MASSEY Iată povestea Americanului Jack Massey, ajuns din student snob şi cu ambiţii de diplomat, grădi­nar şi vânzător de copaci. Dacă şi-a pierdut situaţia materială, sufletul i-a rămas însă la fel de tânăr şi de deschis. Nu-i asta o dovadă că Americanul e şi alt­ceva decât un odios materialist aşa cum ni-l portretizăm noi Eu­ropenii? P. Comarnescu Dah Teatrul Naţional In matineul de Duminică 1 Oc­tombrie, Teatrul Naţional reia, în aceiaşi montare fastuoasă, capo­dopera luii Ferdinand Bruckner, ,,Elisabeta, regina Angliei**. Ro­lul titular va fi jucat de d-na Ma­ria Filotti. „Cocoşul Negru“, piesa d-lui Victor Eftimiu, se reprezintă la Teatrul Naţional, în matineul de Sâmbătă, 30 Septembrie. In seara de Luni, 2 Octombrie, are loc la Teatrul Naţional, pre­miera piesei ,,Râpa‘* de d-nii: Du­mitru Teodorescu G. Dem. şi M. Kiss-Kersky, după romanul „O­­brâv“ al lui Iv. Goncearov. Piesa se va juca în regia d-lui V. Enescu şi în distribuţia d-ne­­lor: Aura Buzescu, Ana Luca, Puia Ionescu, Nataşa Alexandra, Maria Voluntara, Fiii Mihailo­­vici, Maria Burbea şi a d-lor: Ion Manolescu, N. Bălţăţeanu, A. A.­thanasescu, Al. Ghibericon, N. A­­tanasiu, D. Grigoriu, C. Irod, şi I. Pella. Noutăţi O PANTOMIM­A NAUTICA LA CIRQUE D’HIVER Pentru a ■ da mai multă varia­ţie spectacolelor de circ, direc­ţiunea de la Cirque d’Haver ame­najează actualmente o pistă nau­­ticî, în genul celor cari există la Viena, la Hamburg şi,la Breslau­. Spectacolul nautic va fi pus în scenă de specialişti din Germa­nia, cu un număr de 250 de per­­soane şi cu animale în special cu foce şi crocodili. ATRACŢIILE REVISTELOR PARISIENE Marile teatre de reviste vor prezenta în iarna asta spectacole de mare atracţie. Astfel Cecile Sorel îşi va face debutul la Casino de Paris în sketchul lui Sacha Guitry: ,,Mat­tresses de roi** în care va fi dânsa. Mistinguett va fi vedeta revistei de la Folies Bergeres și se mai afirmă că teatrul Palace va monta o revistă specială pentru Maurice Chevalier care va avea ca parteneră pe artista americană Jeanette Macdonald, care va re­veni și ea în Europa. La U.N. E. F­Mâine începe turneul inter-militar Primal match: Cehoslovacia-Poloitia In sfârşit, după preparative care au durat mai bine de­ o lună de? zile, mâine după amiază va înce­pe pe măreţul stadion din Dealul Spirei, noua competiţie foot-bal­­listică internaţională, rezervată numai echipelor militare ale sta­telor din Mica Antantă. Se ştie că această lăudabilă iniţiativă apar­ţine d-lui general V. Rădulescu, inimosul şi întreprinzătorul con­ducător al oficiului naţional de e­­duc­ţie Lzica. EXPEDIŢIA POLONA Anul acesta vor participa garni­turile militare ale Cehoslovaciei, Poloniei şi României. Iugoslavia, din lipsa unui team militar bine pregătit, a anunţat că abia la a­­nul îşi va face debutul în compe­tiţie.­­ Expediţia poloneză a sosit joi în Capitală. In Gara de Nord, la descinderea din vagon, oaspeţii au fost întâmpinaţi de d-nii: ge­neral V. Rădulescu, lt. col. Lu­pan, maior Hergot, maior Alex. Săvulescu, din partea O. N. E. F.-ului. Din partea statului major erau de faţă: căp. Marinescu şi Gavri­­lescu. Legaţia polonă era reprezentată prin col. Kowaleski, căpt. Dere­­cki, căpt. Rostowski, şi ataşatul de presă Grujenski. Astăzi dimineaţă urmează să sosească şi expediţia cehilor. Ambele echipe străine prezintă formaţii destul de redutabile. Polonezii au făcut ori diminea­ţă un antrenament la C. N. E. F. care ne a dat prilejul să ne edi­ficăm asupra formei lor. In spe­cial, câteva elemente sunt de­ o va­loare excepţională. Centrul înain­taş Reyman, un shoteur formida­bil şi un mare pericol pentru... Zauber, acelaş jucător de care a mai avut prilejul să fie perforat. Apoi extrema dreaptă Piat, sau goalkeeperul Grawacki, au produs deasemeni o impresie deosebită. Expediţia cuprinde următorii jucători : Portari; Gtawacki şl Koszoro­­ski. Fundaşi; Lasota, Sosneika. Mijlocaşi: Szalter, Cebulak Jeszierski, Ktet. înaintaşi: Piat, Ketz, Reyman Ruşin, Niechcio, Peterek, Nachac. zewski. CONDUCĂTORII Lt. col. de Stat Major Wenda Zygmund (directorul echipei). Cpt. dr. Mielech Stanislaw (medic şi director technic). Locot. Szeremeta Iosef (înlo­cuitor). Deasemeni teamul cehoslovac cuprinde numeroşi internaţionali şi jucători de­ o clasă ridicată. In aceste condiţiuni şi în faţa unor adversari puternici, echipa militară română va avea de sus­ţinut două matchuri destul de di­ficile. ECHIPA ROMÂNIEI Selecţione­rii noştri, d. maior Săvulescu şi căpt. Dumitrescu, după antrenamentul de Miercuri, au alcătuit următorul „unspre­­zece“ militar : Portar: Zauber, FundaşiVasile Chiroiu, Sim­­şinovici. Mijlocaşi­: Moravetz, Cotormani, Jhik­asz, înaintaşi: Bărbulescu, Schile­­ru, Covaci, Stocf­schlager şi Cociş. Deasemeni e foarte probabil ca în material de la 8 Octombrie, Ro­mânia—Polonia, să joace Mure­­şan în locul lui Bărbulescu şi Al­­bu, în locul lui Simstyiovici După cum vedem, nici formaţia noastră nu e mai pre­joasă, încât credem că putem aştepta cu opti­mism performanţele pe­ care re­prezentanţii noştri le vor face în competiţie. Duminică, în cadrul unei so­lemnităţi inaugurale, se va dispu­ta primul match: Cehoslovacia— Polonia. Vom reveni în numărul de mâine. Un nou mare eveniment footbalMic Olimpiada militară a Micii Antante Participă: CEHOSLOVACIA— POLONIA—ROMANIA Drum­anul Duminică 1 Octombrie: Polonia—Cehoslovacia riUy'Q.llUl.10|­5 Octombrie: România—Polonia Duminică 8 Octombrie: România—Cehoslovacia Biletele s au pas de vânzare la meg. AICAUY Sf. Fânescu şi Munteanu au rămas la Sportul Studantesg Comisia de transferări a decis aseară asupira ca­zului jucătorilor Fărnescu Şi Ego Munteanu: rămân legitimaţi pentru Spor­tul Studenţesc. In fiecare Luni, la ora 5 dimineaţa apare RAMPA . SPORT ediţie specială, cu rezul­tatele şi cronicile tuturor manifestaţi­uni­lor sporti­ve de Duminică, din ţară şi străinătate. ■KAMPA* Genuss­a Seorl Matelul zilei Ripensia­ Unirea Tricolor Ma­telial divizionar de mâine, Ripensia - Unirea Tricolor se an­­ticipează ca o partidă footballis­­tică de campionat, în toată pu­terea cuvântului. O întâlnire dură, îndârjită și care împreună cu matelul mili­tar româno , cehoslovac, vor îm­podobi programul sportiv dumini­cal al Capitalei aşa cum rareori se întâmplă în sezon. Atracţiozitatea matchului de mâine, de la Obor e cu atât mai de neînţeles, cu cât ambele forma­ţiuni ce urmează a se război în teren, se prezintă ca realizatoare a două ultime performanţe slabe, a două performanţe care le-au provocat două înfrângeri mai mult sau mai puţin categorice. Ripensia a sucombat cu 1—3 în faţa Juventusului iar Unirea a înregistrat un jenant 0—3 în faţa combinatei maghiare Újpest - Bocskay. Dar, masa de sportivi, — dela nn timp mai competenta ca ori. când — a înţeles imediat că ace­ste două înfrângeri sunt întâm­plătoare, accidentale şi că adevă­rata forţă a ripensiştilor şi a uni­­riştilor avea drept la alte rezul­tate, neapărat mai bune. Iată cum, matchul lor de mâi­ne, le prilejileşte desfăşurarea a­­devăratelor lor resurse. Şi iată va ani, debutând în rân­dul greilor, Tommy Lou­cum, ţinând şi cont de valoarea­­hran )-a mai întâlnit pe ea individualităţi a celor două Jack Sharkey. Şi a fost prin knockout în leamuri, trebue să ne aşteptăm de la material Ripensia - Unirea Tricolor de mâine, la realizarea unei partide footballistice de ne­tăgăduită atracţie. Se vor înşirui formaţiile: RIPENSIA: Zombori Hocsary, Agner, Deheleanu, Kotormany, Lacatos, Bindea, Schwartz, Chi­­roiu, Ciolac, Dobay. UNIREA TRICOLOR: P. Ră­­dulescu, Suc­u­rlescu, Russen, Ro­be, Ste­nbach, Ghermelie, Florea Săndulescu, Popescu, Cârjan, Gh. Dumitru. O noul înfrângere a lui Jack Sharkey! O nouă înfrângere a lui Jack Sharkey, la numai două săptămâni după e­­şecul din faţa lui King Lewinsky. Miercuri seara la Filadelfia, a cedat la puncte lui Tommy Loug­­hran. Amintim că acum câţi­învins roundul III. După acest nou fiasco,­­ Sharkey dispare din ac­tualitatea pugilismului mondial. Mez a Învins pe Heti După atâtea încurcături cau­zate de forul de specialitate, s’a ajuns în fine, să se dispute și mat­eriul dintre Sandy Botez și Tibor Réti, contând drept semi-finală la proba de simplu domni. Primul și-a învins adversarul după o luptă disperată de cinci seturi, cu 6—2, 5—7, 8—6, 7—5. Botez a efectuat o partidă ad­mirabilă, răspunzând cu curaj loviturilor cele mai dificile și fi­ind de un calm derutant. Reti a fost în nota sa obișnuită. Finala, între Gică Poulieff și Botez, începută tot­eri, la câte­va minute după semi finală, a fost întreruptă din cauza întunericu­lui, fiecare dintre combatanţi luând câte un set, Poulieff cu 6—4, iar Botez cu 6—2. Astăzi la 15.50 se va juca din nou finala, fără a mai fi luată în considerație situația de mai sus. -----------­ Cursele de astăzi de la Floreasca PR. BUNA 1200 m. Leu se bucură de o situaţie ex­celentă. Spre a duce premiul a­­casă nu are de învins decât pe I­­sabela şi Vera K. :• PR. FERICIT 2100 m. (Grupă) Oleander se află în splendidă condiţie. Pe baza ultimilor valori are dreptul să dispună de Dobân­da şi Dămboviţa. PR. DESCULŢA IBOOrin. O cursă foarte deschisă între Beau Pierre, Iguţa, Vecerniţa, Ibg, Bugur şi Balta pe care prin sim­plă impresie îi indicăm în ordine PR. JULET 1600 m. Atât Princes Card şi Bastilin au realizat, Miercuri, două per­formanţe excelente care ne fac să le preferim celorlalţi portanţi. Intre ei, alegem pe pensionara lui Carol. Dragostea are şansa treia. PR. MARZESCU 2100 m. Un duel între Opanha şi Vivat. Dacă prima nu va găsi un incon­venient în parcursul probei, tre­buie să câştige uşor. Citronad, Cordon, a doua importaţie a d-lui I. Matac, nu ne-a plăcut Miercuri la antrenament, pare dezechili­brat. PR. SCOMOROCH 1600 m. Bacşiş are prima şansă, pe care mai mult ca sigur că o va confir­ma de data aceasta. Tombola. Fiinţa Mea şi Domnişoru au şam­sele următoare. PR. PRIMAR 1600 m. Intre Pungaşu şi Mugur o ale­gere nu-i tocmai grea. Fără multe greșeli nu are ce bate. Luța are șansa treia. Motociutisn. România in fruntea clasamentu­lui „Cupei Balcanice“ Cantacuzino nu poate pierde titlul de campion Cursele motocicliste pentru „cupa Balcanică“ au continuat eri. • In­­ speţă, s-a alergat o întrecere, ultima serie a matchului, între reprezentanţii Bulgariei şi cei ai României.. Conform aşteptărilor, examenul a corespuns unui nou succes românesc, Cantacuzino şi Ionescu-Cristea sfârşind în pri­mele două locuri, după cum an­tecedentele Lor lăsau să se între­vadă. învingătorul matchu­lui şi al ultimei serii a fost direct formidabil. Complet deslănţuit şi pus pe fugă continuă către succes, Cantacuzino a rec­tificat un record pe care abia il stabilise în ajun. REZULTATUL TECHNIC 1. Constantin Cantacu­zino (România), în 3 mi­nute 20 secunde 3/5 (re­cord) ; 2. Nicolae Ionescu-Cri­­stea (România)­­ 3. Dimitrie Sokoloff REUNIUNEA DE DUMINICA Mâine dimineaţă va fi pe ve­lodromul Moto Clubului Român, ultima reuniune a compepţiunei balcanice. Se vor disputa mateli­­urile: Grecia-Bulgaria, I­ugosl­avia-România. Cu aceste două întâlniri se ter­mină marea competiţiune pentru trofeul balcanic, pus în joc de Moto Clubul Român. « PATRONEAZĂ A. S. R. PRIN­CIPELE NICOLAE Reuniunea de mâine va fi patronată de A. S. R. Principele Nicolae. In ca­litatea Sa de preşedinte de onoare al Moto Clubu­lui Român, A. S. R. Prin­cipele Nicolae va împărţi premiile şi va decerna „Cupa Balcanică” ţărei învingătoare. (Bulgaria); 4. Alexandru (Bulgaria). Bitscheff lamca-filsti Romantismul e din nou la modă în cinematograf Pe marginea noului film al LNormei Shearer . Dragoste dincolo de mormânt a­ geră și până în satul din vale e un drum lung. Locuitorii din sat cunosc bine castelul care trece drept blestemat. Cu cincizeci de ani în urmă stăpânul lui a vă­zut-o murind în el fata pe care o iubea şi a fugit în străinătate, îi­ America; nici­ un picior omenesc n’a călcat prin această clădire... Sub zgomotele furtunei, refu­giaţii pătrund în marea haită. To­tul e în descompunere; mobilele, statuile, tablourile; praf gros aco­peră totul; fiecare colţ e un cuib de păianjen. Pe o masă mică lângă cămin e un domino — fiecare piatră pare a sta pe acelaş loc pe care se gă­sea acum cincizeci de ani, când o asemenea noapte furtunoasă a în­trerupt jocul. Pe o altă masa e o carte desfăcută şi o mănuşe, albă de praf şi mâncată de molii, şi o ceaşcă de argint, înegrită de ani... Păsări şi-au clădit aci cuibu­rile, lilieci au zburat înăuntru Când pentru filmul său ,,Into France** D. W. Griffith a urcat grefanţ­ii săi de cincizeci de­ pi­cioare înălţime pe ziduri de două ori atât de înalte, s’a crezut că culmea înscenării a fost atinsă. Era în vremea când superlativele „colosal“, „grandios“, monumen­tal“ abea se născuseră şi un pro­ducător nu căuta să-i întreacă pe ceilalţi numai cu produsele sale, ci şi cu o propagandă cât mai ră­sunătoare...­­ N’a trecut însă mult timp şi a trebuit să se recunoască faptul că şi aci există graniţe şi că publi­cul nu se lasă atras numai de a­ceastă artă rafinată a înscenării, dacă acţiunea nu e demnă de a­­cest cadru „grandios**. Şi Finele s au epuizat repede; în majoritate de natură istorică, efectul lor a­­supra marei masse întârzia ade­seori din cauza lipsei lor de legă­tură cu problemele contemporane. Şi astfel scenariştii au început să caute ceva nou. Şi au ajuns la , prin ferestrele distruse de vânt concluzia că subiectul trebue să ia o poziţie faţă de problemele la ordinea zilei.­­ Această părere i-­a condus mult timp, până la începutul crizei e­­conomice mondiale. Atunci publi­cul a început să obosească să fie urmărit până şi la cinematograf de grijile şi nevoile zilei. Şi astfel romantismul şi-a afirmat din nou drepturile... ■Exemple? „Cântăreţul din Se­villa“ şi „Fiul Indiei*’ cu Ramon Novarro, „Mata Hari‘* cu Greta Garbo, chiar şi „Tarzan*‘ face parte din această categorie. Şi du­pă ce aceste filme au fost primite pretutindeni cu entuziasm, o altă stea din imperiul filmului s’a de­cis să abandoneze rolurile ultra­moderne, cu toate că sau fiindcă în acest gen obţinuse mari succe­se care nu mai puteau fi întrecute, şi să încerce cu romantismul. Norma Shearer este această stea şi noul ei rol din „Dragoste din­colo de mormânt** este pur roman­tic. Şi cu asta am ajung din nou la punctul de plecare al temei noa­stre !—, căci o acţiune romantică cere şi un cadru romantic; şi ce poate fi mai romantic decât un vechiu castel englezesc? In „Dragoste dincolo de mo­­mânt*‘ e o clădire feudală aceea în care izbutesc să pătrundă Norma Shearer, Fredric March şi Ralph Forbeg după ce au înlăturat o veche şi ruginită poartă laterală­.Căci afară plouă, tună şi ful- Seddon, şobolani şi tot felul de insecte mi­şună în acest castel blestemat — dar nici-o voce omenească n’a ră­sunat între aceste ziduri de când Jeremy Wayne a fugit din cauza tragediei pe care a provocat-o... Norma Shearer joacă în acest film un rol dublu — ea e Mou­­yeen, fetiţa dulce din epoca cri­nolinelor care-şi găseşte un atât de tragic sfârşit şi mai târziu nepoa­ta ei, moderna şi vesela Kathleen, care va descoperi că bărbatul pe care îl iubeşte este fiul aceluia care poartă pe­ conştiinţă moartea mamei ei... . Şi partenerii ei, Fredric March Şi Leslie Howard trebue să-şi schimbe în cursul acţiunii măştile; căci în timp ce March, ca şi Nor­ma Shearer, joaca un rol dublu, Leslie Howard trebue să interpre­teze un om chinuit de destin, îm­bătrânit sufleteşte şi fiziceşte de povara gândurilor. Care rol e cel mai greu, e dificil de spus; în tot cazul Howard joacă pentru prima dată un rol de caracter şi are po­sibilitatea să dovedească că e che­mat, cum s’a spus de câteva ori să devină urmaşul celebrului să­i compatriot, marele interpret de caracter George Arliss... Regia acestui film e semnată de Sidney Franklin şi afară de Norma Shearer, Leslie T­oward, Fredric March mai apar Ralph Forbes, O. P. Heggie, emoţionantă interpretă a rolurilor de mamă Beryl Mer­cer David Torrence şi Margaret Cinematografele Capitalei CAPITOL.—„Fra Diavolo" cu Stan Lau MARNA. „Buze de fecioară" cu rel, Oliver Hardy, Dermis King şi Thelma Todd. SELECT. — „Simona" cu Henry Garat și Meg Lemonnier. TRIANON. — „Sezon la Cairo" cu Willy Fritsch și Renatte Mueller. REGAL. — „Femeia In flăcări” cu Bri­­gite Helm, Karl Ludwig Diehl şi Oskar Homolka. BULEVARD PALACE. — ^.Supremul p&cal" cu Helen Hayes, Gary Coo­­per și Adolphe Menjou. ROXY. __ „Fra Diavolo" cu Stan Lau­rel, Oliver Hardy, Dennis King şi Thelma, Todd. RIO. — „Veronica” cu Franciska Gaal, Paul Hörbiger și Otto Walburg. CORSO. — „Trenul Fantomă” cu Tony Bulandra, G. Storin, Dida Solomon, etc. FEMINA. — Premieră. „Săptămâna râsului" cu Szőke Szakáll. FORUM. _ „Un cântec pentru tine" și Szőke Szakáll motociclist. OMNIA. — „Paradisul Diabolic" și Lucie English In „Ducesa Tra... la... la”. REGAL. — „14 Iunie” (Parisul dansea­zâ cu Annabella și Pola Illery. MARCONI. — Trenul Fantomă" cu Tony Bulandra, G. Stormn, Dida So­­lomon și compania de revistă I. Pi­­zone. PACHE. — „Un vis sub cer albastru" cu Martha Eggerth și „Spaima gar­­nizoanei” cu Felix Bressart. PIDO. — „Noroc peste noapte” cu Her­mann Thimig şi Magda Schneider şi „Medicul Coniţei” cu Ernst Verebes. VOX. — „Ocnaşul” cu Patt O'Brien. RAHOVA. — „Un cântec pentru Tine" cu Jan Kiepura, Jeny Jugo şi Ralph A. Roberts şi o complectare sonoră. LIA. — „Sora Angelica” şi „Marathon" cu Brigitte Helm. DOROBANŢI. — „Dirijabilul" cu Jack Holt, Fay Wray şi Ralph Graves. MILANO. — „Serviciul secret", „Ispi­­ta dragostei" şi comedia „Micul We­­ber, cu Morţun, Brezeanu. VOLTA BUZEŞTI. — „Stan şi Bran in serviciul patriei”. Jurnal şi comedie. SPLENDID. — Seherlok Holmes cu Clive Brook, Mimi Jordan şi Ernest Torrence. AMERICAN. — „Iadul plăcerilor" cu Fredric March şi Silvia Sidney „Pa­latul misterelor” cu Boris Karlof şi Lewis Stone. Dolly Haas, Jurnal fox şi comedia „Coniţa are 2 conaşi” cu Mişu Fotino FRANKYN. — „Ador femeia” cu José Mojica şi Mona Maris şi „In umbra S­ăriei Norilor” cu Thomas Meighan şi Myrna Loy. EPISCOPIA. — „Kiki" cu Anny Ondra şi „Fata Pădurarului” cu Ernst Ve­­robes. TOMIS. — „Quartetul Dragostei" cu Mady Christians, Gustav Diessl şi „O noapte la Suzi" cu Billy Dove. LIRIC. — „Amor şi Disciplină" cu Martha Eggerth şi „Tată fără voe" IZLANDA. — „Femeia cu părul roşu" cu Jeana Harlow, Chester Moris, Le­­vis Stone, şi „Journal Pathe Nathan" EDISON — „Casa roşie No. 13, şi „Cru­ciada Neagră" şi trupa I. Pizone, M. D’Ayol, KISELEFF. — „Răsărit de Soare” cu Rudolf Forster şi „Kiki" cu Anny Ondra. MAGIC-TEI. — „Cavaleri Păcatului”. „Omul care şi-a vândut sufletul”. MODEL. — „Jurământul de răzbuna­re” cu Burn Tones. „Mutu de la ma­­nutantă" cu Szőke Szakai şi Artişti. *a«C31CDBCD*CDlCDBCDBCZ)l o ■ o ■ cd a o a o ■ a a o b o ■ cd\ Oraşul tuturor solicitărilor... Continuare din pagina I-a vreo două La volant a mea per- ștrengărească Cam umila Intri o noapte, închipuit­i-vă femei’, cu bască buzele violent hui In dreptul bisericii Made- t camânate.. Lângă ea, o alta, îmi b­ine, aud în spatele meu un zgo- întinde o ţigară. Am avut un mo­­mot curios de lemn care loveşte ment de nedumerire: caldarâmul. A u luati loc în maşină ? Mă întorc si văd o fată în cârjei — Dar unde mergem? „ .. nil­, 7 11 Pf rt r\ m /T /­­ / / ' alergând pur şi simplu. Zgomotul­­ — Ale­rtelor pe asfalt era sinistru. Prostii­mea per­cârjelor pe­ asfalt ! nchipuiţi-vă umila .... . soană era obiectivul spre care so riziun îndrepta fata în cârje. Propuneri obişnuite. Mă uit mi­rat . Dar, fata îmi explică: „Am fost actriţă de circ, dansatoare pe sâr­mă şi am suferit un accident4'. Simplu, nu ? Intr’altă seară, un automobil e­­legant, a stopat la rigola trotua ndui, unde mă aflam cu intenţia să traversez,­i pe aproape, ostituţie la volan . l.ii povestit intro z­­ unii, pa. toate aceste peripeţii, adăo­­gând că nu-mi pot explica de ce sunt­ obiectul atâtor solicitări. ,— Pentm că se cunoaște că ești streifi — m­i-a răspuns el. — Dar după ce se cunoaște ? — Pentru că umbli încet. Pari­­zianul e întotdeauna grăbit, chiar când nu are nici o treabă. Omul avea dreptate. Vorbesc din experiență. Mâine. La Bal Musette. Reprezentaţiile cinema­tografului TRIANON „Sezon la ,Cairo“, amuzanta rea­lizare a lui Reinhold Schiinzel îşi continuă pe ecranul Trianon-ul, strălucita Carieră. Cadrul în care se petrece acţiunea situiază acest film în afara spectacolelor curen­te iar interpretarea care reuneşte câteva figuri populare este de ase­­meni una din atracţiile acestei producţii. „NAGANA" In programul viitor va rula o originală producţie americană: „Nagana**. . Acţiunea emoţionantă a acestui film se petrece în cadrul impre­sionant al junglei africane. Eroii sunt câţiva doctori cari caută un leac contra nimicitoarei boale a somnului. Un rol important e însă jucat de o femee, o fiinţă tulburătoare a cărei prezenţă în junglă pune în primejdie expedi­ţia îndrăzneţilor pioneri ai ştiin­ţei. Acest rol e jucat de Tata Ri­­vell frumoasa vedetă europeană care a cucerit la Hollywood o ce­lebritate universală. Apariția ei în „Nagana’* va fi o revelaţie.­ ­ Pescarii bălţilor dunărene la film „Osso-Film“ din Paris, care a terminat în colaborare cu Stan­dard-Film din Arad, filmul ro­mânesc „Prima Dragoste** cu Annabella, a început lucrările pentru un nou film românesc. Subiectul este luat din viaţa pescarilor din bălţile dunărene, iar titlul va fi „Suflete în furtu­nă**. Maestrul Ti­viu Florii, direc­torul muzical al filmului, a făcut interesante studii de folclor pen­­tru, această nouă producţie, în ca­re muzica va juca un rol foarte important. Tenorul Dinu Bădescu, de la Opera din Cluj şi d-na Nin Bădescu o tânără cântăreaţă de talent, vor fi auziţi în „Suflete în furtună**. Jean Mihail semnează regia fil­mului, care se realizează sub di­recţia artistică a lui Paul Fejes, regisorului faimosului film „Sing Sing*. ■ Premierele „Fra Diavolo’ Cinematografele Capitol şi Ro­xy au înregistrat ori cu noul lor spectacol un răsunător succes. Bogatul şi interesantul program prezentat, a fost primit de pu­­blic cu căldură. Atracţia principală o formează adaptarea cinematografică a ope­rei comice a lui Auber „FRA DIAVOLO­’, care constitue desi­­gur una din cele mai reuşite pro­ducţii ale studiourilor din Holly­wood. Subiectul amuzant care se des­făşoară întrun tempo antrenant, oferă la tot pasul prilejul de râs. Situaţiile de­ un comic irezisti­bil se succed unul după altul, iar apariţia faimoasei perechi Stan şi Bran în rolurile unor bandiţi ro­mantici amuză copios spectatorii. Rolul titular e cântat de cele­brul tenor Dennis King, a cărui voce al cărui fizic şi joc, stârne­şte admiraţia tuturor. Partenera sa este frumoasa Thelma Todd. Dar adevăraţii eroi ai acestui film, pentru a cărui realizare Hal Roach a fost felicitat de critica mondială, sunt nedespărţiţii Stan Laurel şi Oliver Hardy, mai co­­mici decât oricând. „Fra Diavolo“ va face desigur o carieră strălucită. V

Next