Rampa, noiembrie 1933 (Anul 16, nr. 4741-4766)
1933-11-01 / nr. 4741
Mobile Fine ! Sursa cea mai avantajoasă Dormitoare, Sufragerii,______ Modele distinse Expediţiann Provincie Carol H. Kamlel Strada Romulus No. 58 Inaugurarea părţii secunde a meetingului de toamnă de la Floreasca s-a făcut în excelente condiţiuni. Asistenţa, atât Sâmbătă, cât şi Duminecă, a fost extrem de numeroasă. Mai ales Duminecă, tribunele şi peluza erau arhipline. Era şi de aşteptat acest succes, dacă avem în vedere faptul că reuniunea din ziua de 29 octombrie, oferea ca punct de atracţie premiul Jubileului de 10 ani al activităţii curselor de trap. Acest succes trebuie să servească de lecţie conducătorilor Şnncului. Reclama intensă făcută prin toată presa a adus acest rezultat. Ar fi bine să se persevereze. Cât mai multă reclamă şi diversitate în spectacolul oferit. Numai în felul acesta se poate reuşi marea minune.Clasicul premiul România, anul acesta, a fost lipsit de orice atracţie, datorită faptului că toţi fruntaşii doi anilor au declinat lupta. Tânăra generaţie a fost susţinută în lupta contra Stancei şi Soldobăgencei, de Dolly şi Pandora, care nu au putut face absolut nimic, faţă de două elemente care au obligat pe Cousette să se întindă la maximum în premiul Gh. Vivian. Stanca şi-a încheiat în chip glorios cariera, triumfând la pas. Distanţa şi monta excelentului Radu Cristea i-au convenit totdeauna de minune. Să sperăm că la herghelie, flipa Sulfinei, cu care nu s’a abuzatde loc în decursul activităţii sale pe luri, va produce elemente tot atât de valoroase ca şi ea. Cele două reuniuni de la Floreasca, ne-au permis constatarea că proprietarii nu acordă aceiaşi solicitudine curselor de pe hipodromul 8 nicului ca acelor de la Băneasa. ! N ! Loturile în cele nouă curse ale reuniunilor au fost extrem de reduse. 4—5 sau cel mult şase portanţi. I (Al iWiUl Dar cu asemenea loturi, garantat că nu se poate stimula jocul, mai ales dacă se ţine fama faptul că nu aceste loturi faceau parte şi partanţi ca Fio, Basamac, Hanna, Coana Leanca şi alţii. Deci o are în handicapuri la concurau minimum zece iar la Floreasca nu se Băneasa, partanţi, pot strânge nici cinci? Proprietarii, cel puţin în primele două zile nu aveau de ce să se abţină, căci caii grajdului le erau înscrişi, groponte nu Plecările au fost cât se poate de proaste, în ambele zile la Fioreasca. Sâmbătă, de exemplu, în cursa doua a zilei din nouă cai, cinci au plecat bine, iar restid prost. Duminecă, doi din favoriţii publicului, Răstoaca II şi Fraga au rămas la start în cursele în care concurau. Vina nu este totuşi a starterului. Acesta a făcut tot ce i-a stat omeneşte în putinţă spre a nu lăsa pe nimeni la start. Dacă totuşi au rămas unii cai, de vină este extrema nervozitate de care au dat dovadă. Concluzii? Nici una. Am cere d-lui Dellaporta un mic hatâr , să aştepte şi mai mult decât a aşteptat în premiul Rigoletto II. Sunt mici sacrificii care, îşi au rostul lor. Liera regulamentului aplicată cu stricteţă devine a deseori odioasă. ...Şi apoi şi publicul trebuie să fie menajat. \ j...j uj j- j Cursele de obstacole au prins definitiv. E o constatare îmbucurătoare căci succesul acestui gen de curse nu permite programului sa posede o variaţie cât mai mare. De altfel nu trebuie uitat că cursele de garduri, şi mai ales cursele de steeple-chase, s’au bucurat, la crearea lor, de mari simpatii și că scoaterea lor de pe program s’a făcut mai mult din cauza numărului restrâns de elemente săritoare, care se aflau în antrenament. Acum ei cu totul altceva. In antren;-mc'n^ cp n-Plo rvnc+n, fin rin r*ni o? numărul lor creşte continuu prin adeziunile a numeroase elemente specializate pe plat. Jubileului, revenit lui Naverno, a dovedit, în chip definitiv cât de bună este actuala generţie a doi anilor trăpaşi. Primii trei plasaţi, Naron , au stabilit recorduri sub 138. Anul trecut, în premiul Semidradov, Ciclon a făcut ,kilometrul în peste 1.38. Naverno este, inchiscutab, cel mai bun doi an şi un element care în străinătate, ar fi ajuns departe. Stilul victoriei sale este edificator. A câştigat la pas, deşi a fost obligat să ocolească. Pe primii cinci sute de metri a mers în ,,fără 13“ — ceea ce face pe kilometru 1.34. E un timp care atestă certa sa calitate. ST. GHERASE U) p Dipă victoria lui Naverno. - Succesul curselor de garduri.- Cauzele lipsei de atracţie al pr. România I . Westminster Abbey Continuare din pag. I-a probabil cu briceagul, iniţialele W. C. făcute de nişte femine grăbite, cari au vrut astfel să se răzbune. Anglia tradiţionalistă nu a şters aceste iniţiale obscene căci solidaritatea monarhiei britanice, e mai presus de aceste revolte eferi în capela Sfântului Ioan Evanghelistul se află, între multe alte morminte cel al tragedienei Siddons. „ O placă de marmoră indica mormântul lui Darwin, iar Isme Nemon are de asemenea un monument. . Wesminster-ul înglobează şi o mânăstire, care datează de pe vremea civilizaţieii normande. Aci, întro încăpere, cu, podeaua trebue să încalţe peste vizitatorii . .. încălţăminte, un foi de sandale se află într’o vitrină un volum gros, deschis, cu numele celor care au căzut în ultimul război. In fiecare zi o filă este întoarsă.. Aci, la Westmaster,— la ,,Chapter House“, se află adăpostit tezaurul Coroanei păzit în permanenţă de policomani înarmaţi. Scara care duce aci, nu are toate treptele — aceasta probabil din motive de siguranţă. Westminster-ul e un labirint din care cu greu te poţi descurca. Noaptea, când uşile Catedralei, se închid, desigur că morţii iluştri îşi lasă mormintele şi se încinge sfat mare, între regi, regine, p°cV actori, cântăreţi, tragedieneşti generali — toţi protagonişti ai piesei cu acţiune înlănţuită, Istoria Angliei. . Şi astăzi Englezoaice sentimentale, aduc violete lui Disraeli, conte de Beaconsfield... IOAN MASSOFF In numărul viitor: tru de cultură. Londra cent Succesul şi eşecul lui Duke Ellington la Paris la Continuare din pag ătorul a început să surâdă galben şi numai apariţia lui Duke l-a salvat deja o bătaie foarte probabilă. DUKE ŞI IMPROVIZAŢIA Improvizaţia este elementul unui ziarist, dar refrenurile tot cele mai tipice se datoresc în special improvizaţiei. El nu admite niciodată ca muzicienii săi să cânte solo-uri scrise. Le lasă o libertate complectă. Toate solourile pe care le auzim în discurile de gramofon ale lui Ellington sunt improvizate. DUKE DESPRE LOUIS ARMSTRONG „Oh! Louis este admirabil de declarat Duke. Este atât minat, încât nu poate fi comparat cu niciunul dintre muziciani existenţi. Nu poate fi nici clasat, nici comparat cu alţii. Este un muzicant excepţional — şi Duke apasă pe acest cuvânt — în toată puterea acestui termen*. Acelaş entuziasm La manifestat, acum un an, şi Louis Armstrong, vorbind despre Duke în termeni la fel de elogioşi. Cât de reconfortant este să vezi că doi artişti aşa de mari nu se invidiază şi se apreciază reciproc. ALFRE D’ORSAY a mi 99 RMPK" FOOTBALL După succesul de la Berna După eşecul de la Bucureşti Şi acum, câteva puncte pe „1 ■■■ Cum se poate admite ca atunci când avem o echipă care e superioară Bulgariei cu cinci-şase goaluri, să acceptăm un 2—4, numai de dragul promovării unei formule al cărei succes trebue să-i realizeze timpul... In întrecerea mondială, footballul românesc are nevoie de victorii. Dacă aceste victorii le vom putea obţine numai cu forţe strict româneşti, va fi motiv de mare entuziasm şi de splendidă satisfacţiune. Deocamdată însă, evidenţa e categorică. Avem nevoie de o echipă A, care să întrunească pe cei mai buni jucători ai României. Aceasta este echipa prin care — cum o dovedeşte rezultatul de la Berna, — putem păstra locul pe care îl ocupăm actualmente în concertul soccerului internaţional. Şi avem nevoie de un al doilea team, acesta pur românesc, care pregătit pe îndelete, sub îndrusă întreţinem în opinia publică mările unui antrenor, să ne furun curent care a eşuat lamentabil la prima verificare. Căci una este dorinţa legitimă de a ne şti cu o echipă naţională alcătuită numai din jucători români, şi alta este tentativa de a realiza INSTANTANEU, fără nici un drum evolutiv, acest deziderat. Instantaneu nu se poate. Şi oricât de drag ne-ar fi să avem o echipă cu desăvârşire românească, nu se poate admite să ajungem la împlinirea acestui ideal, public, — dar nu pot fi aprobate prin sacrificii înjositoare cum a Incontestabil că rezultatul de Duminică a constituit un duş rece, — şi ar fi de dorit, de efect, — pentru acei cari, militând pentru un ideal care este al tuturora, — o echipă naţională pur românească, — au sărit peste cal, dispreţuind, cu aere de definitivă competinţă, realităţi sdrobitoare şi îmbrăţişând atitudini care, vor fi ele de... efect pentru marele Rezultatul de la Berna şi rezultatul de la Bucureşti, nu ne îngădue să perseverăm în absurd şi JACK BERARIU Avântându-se, în aceiaşi zi, pe două fronturi diferite, footballu! românesc a înregistrat, Duminică, un succes şi o înfrângere. Dar de unde ne aşteptam la un eşec în dificilul match de la Berna, şi aveam dreptul să sperăm într’un rezultat favorabil la Bucureşti, contul nostru internaţional s’a soldat, surprinzător, cu o splendidă comportare la Berna şi cu un penibil fiasco la Bucureşti. Trăgând linia, şi adunând şi scăzând, avem motive să fim satisfăcuţi, întrucât, în timp ce partida de la Bucureşti nu interesa lumea footballului internaţional, material de la Berna constituia una din cele mai importante cărţi de vizită internaţionale ale footballului românesc. Dincolo însă, de bilanţul internaţional, eşecul din faţa Bulgariei rămâne o chestiune dureroasă, care nu poate fi cocoloşită între frazele unor explicaţii disculpante, ci trebuie analizată, cu linişte sufletească şi cu desăvârşită obiectivitate, în legătură cu performanţa echipei A. la Berna şi cu mult agitata problemă a unei naţionale pur româneşti, acest 2—4 din faţa Bulga-din moment ce crează o stare de spirit din care nu avem decât de pierdut. Aşa, un proaspăt şi festiv gazetar sportiv, anticipa, cu frenetică bucurie, înfrângerea echipei A. la Berna, de dragul unui articol cu trompete furnizat de posibilitatea de control critic al cititorului. Un român care a așteptat, cu patimă, o cât mai catastrofală înfrângere la Berna, pentru a putea sburda apoi... „victorios’, într’un articol de gazeta. Şi care nu sa sfiit să ivecleveze echipa care lupta la Berna Pentru campionatul mondial şi a cărei performanţă era mai interesantă decât fleacul unui match România- Bulgaria! Astfel de atitudini nu-şi au rostul. Aberaţiile nu pot sluji o idee, care trebue dusă la izbândă pe un drum normal şi bine trasat, Mizeze într’un viitor cât mai apropiat, pe cei 11 primi reprezentanţi ai footballului românesc. O echipă românească, însă a cărei raţiune să nu se întemeieze numai pe terminaţiunea în „eseu“, cum a fost cazul formaţiunei care a prilejuit footballului bulgar, o zi de mare sărbătoare. Dar despre asta vom vorbi numărul de mâine. A fost rei. in Divizia Naţională ,anunţă o reluare interesantă La Cluj, Arad şi Bucureşti partide strânse După pauză impusă de matchurile internaţionale ale României — de la Berna şi Bucureşti — Divizia Naverno, Prinţul Iraţională îşi va relua, cu Duminica ce vine, desfăşurarea sa normală. Sorţii au făcut ca reluarea ostilităţilor să fie pigmentată de trei partide — din cele şapte ale zilei — cari promit surchideri înverşunate. ..&hiifd! UNIVERSITATEA—€. F. R. va fi partida cea mai ,,forte“ a zilei, atât prin valoarea adversarilor cât şi prin interesul ced au ambii combatanţi de a-şi apropia titlul de leader al seriei. Cu un C. F. R. în plină formă, şi cu o UNIVERSITATE în care se poate pune orice confienţă pe teren propriu, aspectul partidei se anunţă nespus de interesant. Intr’un cuvânt un match ,,tare’4, în toată puterea cuvântului. VENUS C AMEFA O dispută care se anunţă tot atăt de interesantă ca şi partida precedentă. După victoria, cu 4-1, asupra Universităţei din Cluj, Amefa şi-a pierdut calitatea de outsideră a seriei A sau mai bine zis şi-a transformat-o în aceea de vedetă. Redutabiltatea ei — augmentată când joacă la Arad, într’un mediu ambiant care se pretează de miine jocului dur, chiar excesiv de dur, ce-l practică — va fi un obstacol din cele mai grele, în culta dorinţei de ,,evadare“ a VENuS-ulid din locul, ele quasi-codaş, în care se găseşte. JUVENTUS—ROMANIA La Bucureşti JIHENTUS se va ciocni cu hărţuitoara ROMANIA.Calitatea arhi-cunepută a bucureşteanului neferite de a insista mai mult asupra oaspetelui. Gruparea clujană era cunoscută ca o echipă modstă, ca valoare şî veleităţi, postând o singură calitate: însuflţirea. Am văzut-o, la Bucureşti,cedând cu I12 în faţa C. F. R-no — pe atunci ieşit complet di formă — şi impresia vizuală a confirmat crezul ce ni-l făcuse despre clujeni prin expunerile respondenţilor. De atunci însă liturile s’au schimbat enorm. Atei, după ce au scăpat, în arare, de R. G. M. T. — primi surprize . — au continuat săbedeasscă o îmbunătăţire a valorii lor, care îmbunătăţire a culmtii în seremţionalul draw (4—4) . Ripensia. Ultima lor partidă tot atât de senzaţională. Primind pe Murei »— care conta pe două înfrângi onorabile, 3-4 cu C. A. O. şi 4-3 cu Juventus — i-au administt o corecţie severă, un 5-0 care ambolizează o formă perfectă şi bună recomandaţiei pentru romişti. Sarcina Juventusii în faţa acestui adversar a ţinit astfel mai grea şi alegerea vngătorului mai dificilă. In jeluzie un match ce se anunţă apt CRIŞAN A—BRAVIA Leader a serie. A se deplasa la Braşov unde localii vor făcea reţetă, dat fiind Desul ce-l suscintă prezenţa lui Kat,ca în rândurile oaspeţilor. Astfel Crişana va fa şi o operă de apostolat strând pe simandhoşii braşoveni pe teren de foot-ball. j .khkJXu TRICOLOR—CHINEZ O L Republicanii vor fi iarăş mulţumiţi. Reprezentantul lor — Tricolor — primeşte un oaspete modest care îi poate procura satisfacţia unei victorii. Pentru exaltaţii ploeşteni un bun prilej de a se umfla în pene. RIPENSIA—MUREŞUL Egala(f) României va primi vizita Mureşului. Intre doi adversari de posibilităţi atât de diferite matchul devine de o atracţiozitate imposibilă. Bilanţul material al matchului va uşura „Fondul de ajutor" al F. N. cu câteva mii de lei C. A. O.—ŞOIMII La Oradia situaţia se anunţă analoagă cu cea de la Timişoara. Există o singură excepţie: orădeni vor evita reprezentantului lor pierderile materiale. — b.b.~ Tennis Dramaticul match Jean Borotra-W. T. Austin Finala campionatelor Angliei de simplu domni pe teren acoperit, petrecută între francezul Jean Borotra și englezul Austin, poate fi numită cu drept cuvânt dramatică. Intre cei doi matadori ai rachetei, în decursul celor cinci seturi, s’a dat o luptă pe viaţă şi pe moarte. Dramatic a fost setul cinci. Jean Borotra, la un moment, era condus cu 4—1; într’un efort supraomenesc, luând joc după joc, a egalat. La 4—4, Jean Borotra este condus cu 40—0; el reuşeşte două mingi minunate: 40—30; o greşeală la filet a lui Austin aduce egalitatea. Borotra, deşi extenuat câştigă game-ul, 5—4. Ultimul joc este cât se poate de disputat. Austin enervat greşeşte de două ori şi astfel Borotra devine campion al Angliei pe teren acoperit, pentru nu ştim a câta oară. Din lumea ringului — Pierre Gandon, vechea noastră cunoștiință a cedat la puncte compatriotului său Roger, după un match extrem de dur. — Cleto Locatelli, noul campion european la categoria uşoară, se îmbarcă mâine pentru Statele Unite. — Astă seară, la Lyon, Young Perez, recentul învingător al lui Kid Francis, se întâlnește Cill 1 rui mi 1 "Vocalnicul Young Lorei. X — Maurice Huguenin a învins, ușor, la puncte pe Maurice Fitbel, cu ere la prima întâlnire terminase la egalitate. Matchul româno-bulgar în desbaterile presei sportive bucureştene De unde se vede cât de relative sunt consideraţuirile verdicte... Eram siguri, în minutele când am început să identificăm mediocritatea footballului practicat de echipa românească, că aprecierile ulterioare matchuilui româno-bulgar, — şi cele ale publicului şi cele ale presei — dacă nu vor fi vioate de culoarea clubistă sau ,,naţionalistă“ a enunţătorilor, apoi se vor ilustra în unanimitate printr’o desăvârşită lipsă de armonie în vederi. Fiindcă, prea a fost „bâlbâit‘‘ jocul naţionalei noastre, prea s’au fâstâcit — toţi reprezentanţii noştri — o excepţie sau două nu contează — pentru a se putea extrage din jocul lor măcar două opinii diverse şi concordante. Astfel, în timp ce o gazetă a văzut în Fănescu, una din determinantele cauze ale eşecului nostru, alta, din contră îşi afişează o revoltă enormă pentru faptul că acelaş Fănescu — după această gazetă, minunat — a fost înlocuit în repriza secundă cu Gain. Şi în timp, ce un confrate se extaziază în faţa excepţionalului joc al lui Borbila, altul îl găseşte pe belvederist prea modest pentru naţională! In timp ce Suditulescu e gratulat de un confrate cu aprecierea „cel mai bun echipier român“, „tot Sucitulescu primeşte din partea altei gazete o consideraţie modestă „a fost destul“ de bun“... Ce să mai spun de Stanciu, pe care o gazetă l-a găsit „admirabil“, alta satisfăcător şi a treia... dezastruos. Ce să mai spun de Cucclan, căruia un gazetar nu i-a găsit nici o greşală, altul i-a văzut calităţi doar o repriză şi al treilea l-a taxat cu termenul „catastrofal” . Iată deci, cum fiecare jucător al naţionalei noastre poate avea pretenţia căa jucat bine. Fănescu nare decât să citească numai „Cuvântul“, Sucîtelescu „Universul“4, ti--.I -a ,',o--------yt &i~.,,,Dimineaţa4 !... Şi vor fi toţi satisfăcuţi de „performanţa“ lor... In alt domeniu de idei, se cuvine să reproducem divagaţiile d■ ilariante ale doui din cei mai proaspeţi — şi mai inimoşi — cronicari sportivi ai noştri. Confruntarea opiniilor acestor doui domni, devine cu atât mai umoristică cu cât aprecierile dumnealor, pe cât se asemănau în fond, înainte de revanşa bulgărească, pe atât diferă, acum, după ce naţionala românească a eşuat... Astfel, în timp ce... dar hai să-i reproducem, mai bine, textual aprecierile unuia din prietenii de cri şi „adversarii1“ de astăzi: „Dar onorabilul (şi stupid torturatul) examen al jucătorilor a relevat ierii spectatorilor existenţa unui stil românesc în football, o manieră originală şi specifică de joc, caracterizată prin vijelioase rafale, complect deosebită de cea maghiară, atât de silnică şi cea străină temperamentului nostru etnic“. Deci echipa noastră, a evidenţiat după autorul rândurilor de mai sus, ,,un stil propriu, românesc, complet deosebit de cel maghiar“. Aşa. Şi să ne delectăm acum citind ceiace, tovarăşul d-sale de idei şi — de vechime — în doctrina sportivă, crede despre îngenunchierea noastră: ,,In loc să se practice un joc latin, dacă nu englezesc, echipa românească a practicat un lamentabil soil maghiar, fără să aibă însă tehnica acestui 4“. Era să zică, pe când primul a cules impresiile unui joc, categoric opus celui unguresc, secundul, din contră, n’a văzut nicio deosebire între footballul pestan şi foot, baliul exilat de naţionala noastră... Ptiu să nu, fie de deoceu! Și noi cam am găsit jocul echipei noastre, nu unguresc, nici specific românesc, ci... „bramburit“ / Atâta tot ! M. Silvian * ?ioi Rectificare Dintr’o eroare de paginaţie — s’a invertit un pasagiu — reportagiul nostru telefonic de cri, referitor la matchul Elveţia—România, a apărut cu o mică defectuozitate tipografică. In titlul reportagiului nostru a apărut un rezultat de 2-0 la pauza matchului, pe când în realitate scând în acel moment nu prevedea decât un punct românesc. Iar în decursul cronicei, paragraful care descria marcarea celui de-al doilea goal al nostru de către Sepi, a fost — din greșală —, introdus în fragmentul de coloană care povestea prima repriză. Desigur că cititorii au remarcat eroarea — și au scuzat-o — mai ales că, ceva mai jos, scria destul de clar: :Așa că lapauză 10 pentru Rectificarea e totuș necesară. O explicaţie Se ştie că la pauza matchului Bulgaria—România B. Fănescu — mijlocaşul nostru centru — care până atunci făcuse o partidă mai mult decât merituoasă a fost înlocuit cu universitarul Gann. Independent de faptul că jucătorul clujan nu a satisfăcut, înlocuirea bucureşteanului — cu nimic justificată — a surprins, în mod neplăcut, asistenţa. „ Suntem astăzi în măsură să precizăm că această înlocuire a fost „dictată“ înainte de a se ştie cum, se va comporta Fănescu adică înainte de începerea matchului — de o persoană ce ocupă o înaltă situaţie în conducerea foot-ballidu românesc şi care ţinea neapărat ca Gain să fie uns „internaţional“. Simplu. Nu? U ;y\ "'~f Sparta joacă în Belgia Cunoscuta echipă cehoslovacă va întreprinde în curând un turneu în Europa, find invitată în mai multe state. Astfel, la 22 Noembrie, Sparta va juca la Bruxelles. Apoi va mai susţine câteva matchuri în Olanda şi Anglia. , Turneul C. A. T. In Turcia Se cunoaşte proeclul unui turneu al C. A. T-ului în Turcia. Tratativele fiind duse la bun sfârşit C. A. T. şi-a început turneul în mod victorios. Vineri au dispus de Ates Gunescu 6-2 (6-0). Duminică au jucat contra lui Galata Serai, campioana Turciei pe care i-au învins net cu 4-0 (3-0). Ambele jocuri au fost pentru cupa „Kemal Paşa“. turneul prevede încă trei partide. Azi vor întâlni în match revanşă pe Atesa Gunes. Vineri primesc replica lui Besigtas. Ultimul joc are loc Duminică 5 Noembrie, când li se opune selecţionata Angorei în prezenţa preşedintelui republicei. Rezultatele frumoase ele până acum ne fac să privim cu încredere şi aceste jocuri. O propagandă din cele mai utile. Jubileul clubului Slavia In cadrul turneului organiza cu ocazia jubileului clubului iSlavia s’au disputat următoarele matchuri, înregistrându-se rezultatele: Sparta—AN pacific (Selecţionata Peru-Chili) 2-1 (1-1), Slavia—Beogradscky S. K. 3- 3-2). De remarcat succesul Spartei asupra sud-americanilor, care Jo- au jucat la Londra cu West Ham United reușind joc egal 2-2 (1-1) Heuser In mare declin Germanul Adolf Heuser, a cărui plecare în Statele Unite, a stârnit atâta vâlvă şi a dat loc la atâtea comentarii, este actualmente într’o proastă condiţie. Nu de mult a fost învins de Maxie Rosembloom. net, la puncte. Săptămâna trecută a înregistrat o nouă înfrângere, de astădată mult mai rușinoasă decât precedenta. Yankeul Lou Brouillard l-a obligat să abandoneze în repriza a opta. Până atunci, Heuser fusese net dominat și purtat prin toate colțuriie ringului. .