Rampa, noiembrie 1933 (Anul 16, nr. 4741-4766)

1933-11-01 / nr. 4741

M­obile Fine ! Sursa cea mai avantajoasă Dormitoare, Sufragerii,______ Modele distinse Expediţiann Provincie Carol H. Kamlel Strada Romulus No. 58 Inaugurarea părţii secunde a m­eetingului de toamnă de la Flo­­reasca s-a făcut în excelente con­­diţiuni. Asistenţa, atât Sâmbătă, cât şi Duminecă, a fost extrem de numeroasă. Mai ales Duminecă, tribunele şi peluza erau arhipline. Era şi de aşteptat acest succes, dacă avem în vedere faptul că reuniunea din ziua de 29 octom­brie, oferea ca punct de atracţie premiul Jubileului de 10 ani al activităţii curselor de trap. Acest succes trebuie să servea­scă de lecţi­e conducătorilor Şnncu­­lui. Reclama intensă făcută prin toată presa a adus acest rezultat. Ar fi bine să se persevereze. Cât mai multă reclamă şi diver­sitate în spectacolul oferit. Numai în felul acesta se poate reuşi marea minune.­­Clasicul premiul România, a­­nul acesta, a fost lipsit de orice a­­tracţie, datorită faptului că toţi fruntaşii doi anilor au declinat lupta. Tânăra generaţie a fost susţinută în lupta contra Stancei şi Soldobăgencei, de Dolly şi Pan­dora, care nu au putut face abso­lut nimic, faţă de două elemente care au obligat pe Cousette să se întindă la maximum în premiul Gh. Vivian. Stanca şi-­a încheiat în chip glorios cariera, triumfând la pas. Distanţa şi monta excelentului Radu Cristea i-au convenit tot­deauna de minune. Să sperăm că la herghelie, flip­a Sulfinei, cu care nu s’a abuzat­­de loc în decursul activităţii sale pe luri, va produce elemente tot atât de valoroase ca şi ea. Cele două reuniuni de la Flo­­reasca, ne-au permis constatarea că proprietarii­ nu acordă aceiaşi solicitudine curselor de pe hipo­dromul 8 n­icul­ui ca acelor de la Bănea­sa. ! N ! Loturile în cele nouă curse ale reuniunilor au fost extrem de re­duse. 4—5 sau cel mult şase por­­tanţi. I (Al iWiUl Dar cu asemenea loturi, garan­tat că nu se poate stimula jocul, mai ales dacă se ţine fama­­ faptul că nu aceste loturi faceau parte şi­ partanţi ca Fio, Basamac, Hanna, Coana Leanca şi alţii. Deci o are în handicapuri la concurau minimum zece iar la Floreasca nu se Băneasa, partanţi, pot strânge nici cinci? Proprietarii, cel puţin în pri­mele două zile nu aveau de ce să se abţină, căci caii grajdului le erau înscrişi, groponte nu Plecările au fost cât se poate de proaste, în ambele zile la Fio­reasca. Sâmbătă, de exemplu, în cursa doua a zilei din nouă cai, cinci au plecat bine, iar restid prost. Duminecă, doi din favoriţii publi­cului, Răstoaca II şi Fraga au rămas la start în cursele în care concurau. Vina nu este totuşi a starteru­­lui. Acesta a făcut tot ce i-a stat omeneşte în putinţă spre a nu lăsa pe nimeni la start. Dacă totuşi au rămas unii cai, de vină este extrema nervozitate de care au dat dovadă. Concluzii? Nici una. Am cere d-lui Dellaporta un mic hatâr ,­ să aştepte şi mai mult decât a aşteptat în premiul Rigo­­letto II. Sunt mici sacrificii care, îşi au rostul lor. Liera regulamentului aplicată cu stricteţă devine a de­se­ori odioasă. ...Şi apoi şi publicul trebuie să fie menajat. \ j...j uj j- j Cursele de obstacole au prins definitiv. E o constatare îmbucu­rătoare căci succesul acestui gen de curse nu permite programului sa posede o variaţie cât mai mare. De altfel nu trebuie uitat că cursele de garduri, şi mai ales cursele de steeple-chase, s’au bu­curat, la crearea lor, de mari sim­patii și că scoaterea lor de pe pro­gram s’a făcut mai mult din cau­za numărului restrâns de elemen­te săritoare, care se aflau în an­trenament. Acum ei cu totul altceva. In an­­tren;-mc'n^ cp n-Plo rvnc+n, fin rin r*ni o? numărul lor creşte continuu prin adeziunile a numeroase ele­mente specializate pe plat. Jubileului, revenit lui Naverno, a dovedit, în chip def­i­nitiv cât de bună este actuala ge­­nerţie a doi anilor trăpaşi. Primii trei plasaţi, N­aron , au­­ stabilit recorduri­­ sub 1­38. Anul trecut, în premiul Semidradov, Ciclon a făcut ,kilo­metrul în peste 1.38. Naverno este, inchiscutab, cel mai bun doi an şi un element care în străinătate, ar fi ajuns departe. Stilul victoriei sale este edifica­­tor. A câştigat la pas, deşi a fost obligat să ocolească. Pe primii cinci sute de metri a mers în ,,fără 13“ — ceea ce face pe kilo­metru 1.34. E un timp care atestă certa sa calitate. ST. GHERASE­ U) p Dipă victoria lui Naverno. - Succesul curselor de garduri.- Cauzele lipsei de atracţie al pr. România I . Westminster Abbey Continuare din pag. I-a probabil cu briceagul, iniţialele W. C. făcute de nişte femin­e grăbite, cari au vrut astfel să se răzbune. Anglia tradiţionalistă nu a şters aceste iniţiale obscene căci solidaritatea monarhiei britanice, e mai presus de aceste revolte efe­ri în capela Sfântului Ioan Evan­ghelistul se află, între multe alte morminte cel al tragedienei Sid­dons. „ O placă de marmoră indica mor­mântul lui Darwin, iar Isme Nem­­on are de asemenea un monu­ment.­­ . Wesminster-ul înglobează şi o mână­stire, care datează de pe vre­mea civilizaţieii normande. Aci, întro încăpere, cu, podeaua trebue să încalţe peste vizitatorii . .. încălţăminte, un foi de sandale se află într’o vitrină un volum gros, deschis, cu numele celor care au căzut în ultimul război. In fiecare zi o filă este întoarsă.. Aci, la Westmaster,— la ,,Chap­ter House“, se află adăpostit te­zaurul Coroanei păzit în perma­nenţă de policomani înarmaţi. Scara care duce aci, nu are toate treptele — aceasta probabil d­in motive de siguranţă. Westminster-ul e un labirint din care cu greu te poţi descurca. Noaptea, când uşile Catedralei, se închid, desigur că morţii iluştri îşi lasă mormintele şi se încinge sfat mare, între regi, regine, p°cV actori, cântăreţi, tragediene­­şti ge­nerali — toţi protagonişti ai pie­sei cu acţiune înlănţuită, Istoria Angliei. . Şi astăzi Englezoaice sentimen­tale, aduc violete lui Disraeli, con­­te de Beaconsfield... IOAN MASSOFF In numărul viitor: tru de cultură. Londra cent Succesul şi eşecul lui Duke Ellington la Paris la Continuare din pag­ ­ătorul a început să surâdă gal­ben şi numai apariţia lui Duke l-a salvat deja o bătaie foarte probabilă. DUKE ŞI IMPROVIZAŢIA Improvizaţia este elementul unui ziarist, dar refrenurile tot cele mai tipice se datoresc în spe­cial improvizaţiei. El nu admite niciodată ca muzicienii săi să cânte solo-uri scrise. Le lasă o libertate complectă. Toate solo­­urile pe care le auzim în discu­rile de gramofon ale lui Elling­ton sunt improvizate. DUKE DESPRE LOUIS ARMSTRONG „Oh! Louis este admirabil de declarat Duke. Este atât minat, încât nu poate fi compa­rat cu niciunul dintre muziciani existenţi. Nu poate fi nici clasat, nici comparat cu alţii. Este un muzicant excepţional — şi Duke apasă pe acest cuvânt — în toată puterea acestui termen*. Acelaş entuziasm La manifes­tat, acum un an, şi Louis Arm­strong, vorbind despre Duke în termeni la fel de elogioşi. Cât de reconfortant este să vezi că doi artişti aşa de mari nu se invidiază şi se apreciază reci­proc. ALFRE D’ORSAY a mi 99 RMPK" FOOTBALL După succesul de la Berna După eşecul de la Bucureşti Şi acum, câteva puncte pe „1 ■■■ Cum se poate admite ca atunci când avem o echipă care e su­perioară Bulgariei cu cinci-şase goaluri, să acceptăm un 2—4, nu­mai de dragul promovării unei formule al cărei succes trebue să-i realizeze timpul... In întrecerea mondială, foot­­ballul românesc are nevoie de victorii. Dacă aceste victorii le vom putea obţine numai cu forţe strict româneşti, va fi motiv de mare entuziasm şi de splendidă satisfacţiun­e. Deocamdată însă, evidenţa e categorică. Avem nevoie de o e­­ch­ipă A, care să întrunească pe cei mai buni jucători ai Româ­niei. Aceasta este echipa prin ca­re — cum o dovedeşte rezultatul de la Berna, — putem păstra lo­cul pe care îl ocupăm actualmen­te în concertul soccerului inter­naţional. Şi avem nevoie de un al doilea team, acesta pur românesc, care pregătit pe îndelete, sub îndru­să întreţinem în opinia publică mările unui antrenor, să ne fur­un curent care a eşuat lamenta­bil la prima verificare. Căci una este dorinţa legitimă de a ne şti cu o echipă naţională alcătuită numai din jucători ro­mâni, şi alta este tentativa de a realiza INSTANTANEU, fără nici un drum evolutiv, acest dezide­rat. Instantaneu nu se poate. Şi ori­cât de drag ne-ar fi să avem o echipă cu desăvârşire româneas­că, nu se poate admite să ajun­gem la împlinirea acestui ideal, public, — dar nu pot fi aprobate prin sacrificii înjositoare cum a Incontestabil că rezultatul de Duminică a constituit un duş rece, — şi ar fi de dorit, de efect, — pentru acei cari, militând pen­tru un ideal care este al tutu­­rora, — o echipă naţională pur românească, — au sărit peste cal, dispreţuind, cu aere de definitivă competinţă, realităţi sdrobitoare şi îmbrăţişând atitudini care, v­or fi ele de... efect pentru marele Rezultatul de la Berna şi rezul­tatul de la Bucureşti, nu ne îngă­­due să perseverăm în absurd şi JACK BERAR­IU Avântându-se, în aceiaşi zi, pe două fronturi diferite, footballu! românesc a înregistrat, Dumini­că, un succes şi o înfrângere. Dar de unde ne aşteptam la un eşec în dificilul match de la Berna, şi aveam dreptul să sperăm într’un rezultat favorabil la Bucureşti, contul nostru internaţional s’a soldat, surprinzător, cu o splen­didă comportare la Berna şi cu un penibil fiasco la Bucureşti. Trăgând linia, şi adunând şi scăzând, avem motive să fim sa­tisfăcuţi, întrucât, în timp ce partida de la Bucureşti nu intere­sa lumea footballului internaţio­nal, material de la Berna consti­tuia una din cele mai importante cărţi de vizită internaţionale ale footballului românesc. Dincolo însă, de bilanţul inter­naţional, eşecul din faţa Bulga­riei rămâne o chestiune dureroa­să, care nu poate fi cocoloşită în­tre frazele unor explicaţii discul­­pante, ci trebuie analizată, cu li­nişte sufletească şi cu desăvârşită obiectivitate, în legătură cu per­formanţa ech­ipei A. la Berna şi cu mult agitata problemă a unei naţionale pur româneşti, acest 2—4 din faţa Bulga-din moment ce crează o stare de­ spirit din care nu avem decât de pierdut. Aşa, un­ proaspăt şi festiv ga­zetar sportiv, anticipa, cu frene­tică bucurie, înfrângerea echipei A. la Berna, de dragul unui ar­ticol cu trompete furnizat de po­sibilitatea de control critic al ci­titorului. Un român care a aștep­tat, cu patimă, o cât mai catastro­fală înfrângere la Berna, pentru a putea sburda apoi... „victorios’, în­tr’un articol de gazeta. Şi care nu sa sfiit să i­vecleveze echipa care lupta la Berna Pentru cam­pionatul mondial şi a cărei per­formanţă era mai interesantă de­cât fleacul unui match România- Bulgaria! Astfel de atitudini nu-şi au ro­stul. Aberaţiile nu pot sluji o idee, care trebue dusă la izbândă pe un drum normal şi bine tra­sat, Mizeze într’un viitor cât mai a­­propiat, pe cei 11 primi reprezen­tanţi ai footballului românesc. O echipă românească,­­ însă a cărei raţiune să nu se întemeie­ze numai pe terminaţiunea în „eseu“, cum a fost cazul forma­­ţiunei care a prilejuit football­ului bulgar, o zi de mare sărbă­toare. Dar despre asta vom vorbi numărul de mâine. A fost r­ei. in Divizia Naţională ,anunţă o reluare interesantă La Cluj, Arad şi Bucureşti partide strânse După pauză impusă de matchu­­rile internaţionale ale României — de la Berna şi Bucureşti — Divizia Naverno, Prinţ­ul Iraţională îşi va relua, cu Dumi­nica ce vine, desfăşurarea sa nor­mală. Sorţii au făcut ca reluarea osti­lităţilor să fie pigmentată de trei partide — din cele şapte ale zilei — cari promit surch­ideri înverşu­nate. ..­­&h­iifd­! UNIVERSITATEA—€. F. R. va fi partida cea mai ,,forte“ a zilei, atât prin valoarea adversari­lor cât şi prin interesul ced au ambii combatanţi de a-şi apropia titlul de leader al seriei.­­ Cu un C. F. R. în plină formă, şi cu o UNIVERSITATE în care se poate pune orice confienţă pe teren propriu, aspectul partidei se anunţă nespus de interesant. Intr’un cuvânt un match ,,tare’4, în toată puterea cuvântului. VENUS C AMEFA O dispută care se anunţă tot a­­tăt de interesantă ca şi partida precedentă. După victoria, cu 4-1, asupra Uni­­versităţei din Cluj, Amefa şi-a pier­dut calitatea de outsideră a seriei A sau mai bine zis şi-a transformat-o în aceea de vedetă. Redutabilta­­tea ei — augmentată când joacă la Arad, într’un mediu ambiant care se pretează de m­iine jocu­­lui dur, chiar excesiv de dur, ce-l practică — va fi un obstacol din cele mai grele, în culta dorinţei de ,,evadare“ a VENuS-ulid din locul, ele quasi-codaş, în care se găseşte. JUVENTUS—ROMANIA La Bucureşti JIHENTUS se va ciocni cu hărţui­toara ROMA­NIA.­­Calitatea arhi-cunepută a bu­­cureşteanului ne­ferite de a in­sista mai mult asupra oaspetelui. Gruparea clujană­­ era cunos­­cută ca o echipă m­odstă, ca va­loare şî veleităţi, postând o sin­gură calitate: însuflţirea. Am văzut-o, la Bucureşti,cedând cu I12 în faţa C. F. R-no — pe a­­tunci ieşit complet di formă — şi impresia vizuală a confirmat crezul ce ni-l făcuse d­­espre clu­jeni prin expunerile responden­­ţilor.­­ De atunci însă liturile s’au schimbat enorm. Atei, după ce au scăpat, în arare, de R. G. M. T. — primi surprize . — au continuat să­­bedeasscă o îmbunătăţire a valorii lor, care îmbunătăţire a culmtii în serem­ţionalul draw (4—4) . Ripensia. Ultima lor partidă tot atât de senzaţională. Primind pe Murei »— care conta pe două înfrângi onorabi­le, 3-4 cu C. A. O. şi 4-3 cu Ju­ventus — i-au admini­stt o corec­ţie severă, un 5-0 care ambolizea­­ză o formă perfectă şi bună re­­comandaţiei pentru romişti. Sarcina Juventus­ii în faţa acestui adversar a ţinit astfel mai grea şi alegerea vngător­u­­lui mai dificilă. In jeluzie un match ce se anunţă apt CRI­ŞAN A—BRAVI­A Leader a seri­e. A­ se­ deplasa la Braşov und­e localii vor fă­cea reţetă, dat fiind Desul ce-l suscintă prezenţa lui K­at,ca în rândurile oaspeţilor. Astfel Crişana va fa şi o o­peră de apostolat strân­d pe si­­mandhoşii braşoveni pe teren de foot-ball. j .khkJXu TRICOLOR—CHINEZ O L Republicanii vor fi iarăş mulţu­miţi. Reprezentantul lor — Trico­lor — primeşte un oaspete modest care îi poate procura satisfacţia unei victorii.­­­­ Pentru exaltaţii ploeşteni un bun prilej de a se umfla în pene. RIPENSIA—MUREŞ­UL Egala(f) României va primi vi­zita Mureşului. Intre doi adver­­sari de posibilităţi atât de diferite matchul devine de o atracţiozitate imposibilă. Bilanţul material al matchului va uşura „Fondul de ajutor"­ al F­. N. cu câteva mii de lei C. A. O.—ŞOIMII La Oradia situaţia se anunţă a­­naloagă cu cea de la Timişoara. Există o singură excepţie: oră­­de­ni vor evita reprezentantului lor pierderile materiale. — b.b.~ Tennis Dramaticul match Jean Borotra-W. T. Austin Finala campionatelor Angliei de simplu domni pe teren acope­rit, petrecută între francezul Jean Borotra și englezul Austin, poate fi numită cu drept cuvânt drama­tică. Intre cei doi matadori ai rache­tei, în decursul celor cinci seturi, s’a dat o luptă pe viaţă şi pe moarte. Dramatic a fost setul cinci. Jean Borotra, la un moment, era con­dus cu 4—1; într’un efort suprao­menesc, luând joc după joc, a e­­galat. La 4—4, Jean Borotra este con­dus cu 40—0; el reuşeşte două mingi minunate: 40—30; o gre­şeală la filet a lui Austin aduce egalitatea. Borotra, deşi extenuat câştigă game-ul, 5—4. Ultimul joc este cât se poate de disputat. Austin enervat greşeşte de două ori şi astfel Borotra de­vine campion al Angliei pe teren acoperit, pentru nu ştim a câta oară. Din lumea ringului — Pierre Gandon, vechea noastră cunoștiință a cedat la puncte compatriotului său Ro­ger, după un match extrem de dur. — Cleto Locatelli, noul cam­pion­ european la categoria u­­şoară, se îmbarcă mâine pentru Statele­ Unite. — Astă seară, la Lyon, Young Perez, recentul învingător al lui Kid Francis, se întâlnește Cil­l 1 ru­i mi 1 "V­ocalnicul Young Lorei. X — Maurice Huguenin a în­vins, ușor, la puncte pe Mauri­ce Fitbel, cu ere la prima în­tâlnire terminase la egalitate. Matchul româno-bulgar în desba­­terile presei sportive bucureştene De unde se vede cât de relative sunt consideraţuirile­­ verdicte­­... Eram siguri, în minutele când am început să identificăm medio­critatea footballului practicat de echipa românească, că aprecierile ulterioare matchuilui româno-bul­­gar, — şi cele ale publicului şi cele ale presei — dacă nu vor fi vioate de culoarea clubistă sau ,,naţionalistă“ a enunţătorilor, apo­i se vor ilustra în unanimitate prin­­tr’o desăvârşită lipsă de armonie în vederi. Fiindcă, prea a fost „bâlbâit‘‘ jocul naţionalei noastre, prea s’au fâstâcit — toţi reprezentanţii noş­tri — o excepţie sau d­ouă nu con­tează — pentru a se putea extrage din jocul lor măcar două opinii diverse şi concordante. Astfel, în timp ce o gazetă a văzut în Fănescu, una din deter­minantele cauze ale eşecului nos­tru, alta, din contră îşi afişează o revoltă enormă pentru faptul că acelaş Fănescu — după această gazetă, minunat — a fost înlocuit în repriza secundă cu Gain. Şi în timp, ce un confrate se extaziază în faţa excepţionalului joc al lui Borbil­a, altul îl găseşte pe belvederist prea modest pentru naţională! In timp ce Suditul­escu e gratu­lat de un confrate cu aprecierea „cel mai bun echipier român“, „tot Sucitulescu primeşte din par­tea altei gazete o consideraţie mo­­destă „a fost destul“ de bun“... Ce să mai spun de Stanciu, pe care o gazetă l-a găsit „admirabil“, alta satisfăcător şi a treia... dezas­truos. Ce să mai­ spun de Cucclan, căruia un gazetar nu i-a găsit nici o greşală, altul i-a văzut calităţi doar o repriză şi al treilea l-a ta­xat cu termenul „catastrofal” . Iată deci, cum fiecare jucător al naţionalei noastre poate avea pretenţia că­­a jucat bine. Fănescu nare decât să citească numai „Cu­­vântul“, Sucîtelescu „Universul“4, ti--.I -a ,',o--------yt &i~.,,,Di­mineaţa4 !... Şi vor fi toţi satisfăcuţi de „per­formanţa“ lor... In alt domeniu de idei, se cu­vine să reproducem divagaţiile d■ ilariante ale doui din cei mai proaspeţi — şi mai inimoşi — cronicari­ sportivi ai noştri. Confruntarea opiniilor acestor doui domni, devine cu atât mai u­­moristică cu cât aprecierile dum­nealor, pe cât se asemănau în fond, înainte de revanşa bulgă­rească, pe atât diferă, acum­, după ce naţionala românească a eşuat... Astfel, în timp ce... dar hai să-i reproducem, mai bine, textual a­­precierile unuia din prietenii de cri şi „adversarii1“ de astăzi: „Dar onorabilul (şi stupid tor­turatul) examen al jucătorilor a relevat ierii spectatorilor existenţa unui stil românesc în football, o manieră originală şi specifică de joc, caracterizată prin vijelioase rafale,­­ complect deosebită de cea maghiară, atât de­ silnică şi cea străină temperamentului nostru etnic“. Deci echipa noastră, a eviden­ţiat după autorul rândurilor de mai sus, ,,un stil propriu, româ­nesc, complet deosebit de cel ma­ghiar“. Aşa. Şi să ne delectăm acum citind ceiace, tovarăşul d-sale de idei şi — de vechime — în doc­trina sportivă, crede despre în­­genunchierea noastră: ,,In loc să se practice un joc la­tin, dacă nu englezesc, echipa ro­mânească a practicat un lamenta­bil soil maghiar, fără să aibă însă tehnica acestui­ 4“. Era să zică, pe când primul a cules impresiile unui joc, cate­go­­ric opus celui unguresc, secundul, din contră, n’a văzut nicio deose­bire între footballul pestan şi foot, baliul exilat de naţionala noa­stră... Ptiu să nu, fie de deoceu! Și noi cam­ am găsit jocul echi­pei noastre, nu unguresc, nici spe­cific românesc, ci... „bramburit“ / Atâta tot ! M. Silvian * ?ioi Rectificare Dintr’o eroare de paginaţie — s’a invertit un pasagiu — reporta­­giul nostru telefonic de cri, referi­tor la matchul Elveţia—România, a apărut cu o mică defectuozitate tipografică. In titlul reportagiului nostru a apărut un rezultat de 2-0 la pau­za matchului, pe când în realitate scând în acel moment nu preve­dea decât un punct românesc. Iar în decursul cronicei, para­graful care descria marcarea celui de-al doilea goal al nostru de că­tre Sepi, a fost — din greșală —, introdus în fragmentul de coloană care povestea prima repriză. Desigur că cititorii au remarcat eroarea — și au scuzat-o — mai ales că, ceva mai jos, scria destul de clar: :Așa că la­­pauză 1­0 pentru Rectificarea e totuș necesară. O explicaţie Se ştie că la pauza matchului Bulgaria—România B. Fănescu — mijlocaşul nostru centru — ca­re până atunci făcuse o partidă mai mult decât merituoasă a fost înlocuit cu universitarul Gann. Independent de faptul că jucă­torul clujan nu a satisfăcut, înlo­­cuirea bucureşteanului — cu ni­mic justificată — a surprins, în mod neplăcut, asistenţa. „ Suntem astăzi în măsură să pre­­cizăm că această înlocuire a fost „dictată“ înainte de a se ştie cum, se va comporta Fănescu adică înainte de începerea matchului — de o persoană ce ocupă o înaltă si­­tuaţie în conducerea foot-ballidu româ­nesc şi care ţinea neapărat ca Gain să fie uns „internaţio­nal“. Simplu. Nu? U ;y\ "'~f Sparta joacă în Belgia Cunoscuta echipă cehoslovacă va întreprinde în curând un tur­neu în Europa, find invitată în mai multe state. Astfel, la 22 Noembrie, Sparta va juca la Bruxelles. Apoi va mai susţine câteva matchuri în Olan­da şi Anglia. , Turneul C. A. T. In Turcia Se cunoaşte proeclul unui tur­neu al C. A. T-ului în Turcia. Tratativele fiind duse la bun sfâr­şit C. A. T. şi-a început turneul în mod victorios. Vineri au dispus de Ates­ Gunes­cu 6-2 (6-0). Duminică au jucat contra lui Galata Serai, campioa­­na Turciei pe care i-au învins net cu 4-0 (3-0). Ambele jocuri au fost pentru cupa „Kemal Paşa“. t­urneul prevede încă trei par­tide. Azi vor întâlni în match re­vanşă pe Atesa Gunes. Vineri primesc replica lui Be­­sigtas. Ultimul joc are loc Duminică 5 Noembrie, când li se opune se­lecţionata Angorei în prezenţa preşedintelui republicei. Rezultatele frumoase ele până a­­cum ne fac să privim cu încrede­­re şi aceste jocuri. O propagandă din cele mai utile. Jubileul clubului Slavia In cadrul turneului organiza cu ocazia jubileului clubului iSla­via s’au disputat următoarele mat­churi, înregistrându-se rezultatele: Sparta—AN­ pacific (Selecţi­o­nata Peru-Chili) 2-1 (1-1), Slavia—Beogradscky S. K. 3-­ 3-2). De remarcat succesul Spartei a­supr­a sud-americanilor, care Jo- au jucat la Londra cu West­ Ham­ United reușind joc egal 2-2 (1-1) Heuser In mare declin Germanul Adolf Heuser, a că­­rui plecare în Statele Unite, a stârnit atâta vâlvă şi a dat loc la atâtea comentarii, este actualmen­te într’o proastă condiţie. Nu de mult a fost învins de Maxie Rosembloom. net, la punc­te. Săptămâna trecută a înregistrat o nouă înfrângere, de astădată mult mai rușinoasă decât prece­denta. Yankeul Lou B­rouil­lard l-a o­­bligat să abandoneze în repriza a opta. Până atunci, Heuser fusese net dominat și purtat prin toate colțur­iie ringului. .

Next