Rampa, martie 1934 (Anul 17, nr. 4839-4865)

1934-03-01 / nr. 4839

NAPOLEON TANASE Super-revistă în 2 acte şi 36 ta­blouri de d. N. Kiriţescu. Cel mai formidabil spectacol ce sa văzut compus din cele mai reieşite şla­găre, care au făcut succesul Bu­cureştiului timp de 6 luni. O montare fantastică, 100 artişti 800 costume Cortine, decoruri şi costume de la Follies Bergere şi Casino de Pa­ris. Cel mai amuzant spectacol se râde cu lacrimi Mia Steriade şi Giugario STAN şi­ BR­AN In fruntea interpreţilor: Tănase Fizica Petrescu, Mia Steriade, Lulu Savu, Lisette Verea, Giuga­­riu, M. Emilian, St. Glodariu, N. Roman, I. Dinescu, Paula Geor­­gescu, Juliette Brendorfer, Did­­i­dea, Eug. Alexandrescu. MARE BALET 32 Balerine — sub conducerea d-nei Florin Capsai­ cu DUO MARTINESCU §1 Celebrul dansator comic nemaivăzut JOE CASSIDY De la Teatrul Coloseum din Lon­dra și Roxy din Chicago Orchestră proprie 24 persoane sub conducerea d-lui Dendrino Miercuri 28, Ploeşti. MARTIE Joi­­, Braşov. Vineri 2, Sibiu.­­ Sâmbătă 3, Tg.-Mureş. Duminică 4, Cluj cu matineu, la ora 4. N. BALTATEANU NELY CUTAVA ALEX. CHIRIŢESCU Sîrbătoritul autor sub' a.cărui supraveghere are loc spectacolul Ansamblu excepţional sub direcţia de «Xenâ . ... SOARE Z. SOARE Toaletele D-hei­a NELY CUTAVA jî D-toarei VALY MICLESCU sunt ultimele modele ale Casei Patou din Paris. ITINERARIU Marele Turneu imun­ „Cărăbuş“ 100 Persoane C. T­AN­ASE cu cel mai mare succes Bucureştean Joi 1 Martie, Caracal Vineri 2 Martie, Slatina Sâmbătă 3 Martie, T. Măgurele Duminica 4 Martie, Piteşti Luni 5 Martie, Buzău Marţi 6 Martie, Brăila Miercuri 7 Martie Galaţi Joi 8 Martie, Bârlad Vineri 9 Martie, Iaşi Sâmbătă 10 Martie, Dorohoi Duminică 11 Martie, Botoşani Luni 12 Martie, Cernăuţi Marţi 13 Martie, Roman Miercuri 14 Martie, Piatra Joi 15 Martie, Buhuşi Vineri 16 Martie, Bacău Sâmbătă 17 Martie Tecuci Duminică 18 Martie Focşani­ Luni 19 Martie R. Sărat. Marţi 20 Martie, după cerere generală a 2-a care Ploeşti Itinerariul FEBRUARIE Luni 5, Oradea. Marţi 6, Arad. Miercuri 7, Timişoara. Joi 8, Lugoj. V­ineri 9, T.­Severin. Sâmbătă 10, Tg.-Jiu. Duminică 11, Craiova cu matineu Luni 12, R. Vâlcea. Marţi 13, Slatina.­­ Miercuri 14, T.­Măgurele Joi 15, Piteşti. Vineri 16, Călăraşi. Sâmbătă 17, Bazingic. Duminică 18, Constanţa. Luni 19, Giurgiu. Marţi 20, Bucureşti-Rex A APARII­S LONDRA 1933 un elegant volum ilustrat asupra aspectu­­­lui„ vieţii, moravurilor, celui mai mare oraş al Europei de I­OAN MASS OFF CENTURA »RAMPEI orr­isoare fin® ASORTIMENT FORMIDABIL MODELE SUPERBE­RŞANU, Brezoianu 12 MAGAZINUL Samaritaine Lipscani 26 Anunţă onorata clientelă că a sosit un mare asortiment de STOFE pentru pardesiuri, rochi şi tailleur Raion special de Con­fecţiuni, gata şi decomandă, modele ori­ginale Dr. Setrofer fost asistent la Clinica Univer­sitară din Leipzig. Marios­ G.G­­necolog-Chirurg, str. Brezei­an­u 9. Consult 12—1 şi 4—7. Telefon 58.905. Expoziţii Joi 1 Martie 1934, ora 11 a. m. are loc vernisagiul Expoziţiei re­trospective I. Negulici (1812-1851) organizată de d-na Lucia Draco­­pol, în Palatul Pinacotecei Muni­cipiului București, b-dul Lascăr Catargiu 21. . _ . ^ 1. x j La an antrenament, la Obor: Câteva cuvinte cu d. Roşca, preşedintele Unirii Tricolor Despre profesionilism; Despre viitoarele orizonturi ale footballului românesc; Şi, fireşte, despre... Unirea Tricolor K- JatS.­­ Manifestând aceiaş grijulie pru­denţă, gruparea Unirea Tricolor a luat contact efectiv cu terenul, de aproape două săptămâni. Sub conducerea maestrului Steinbach, care are intenţia, pentru această primăvară, să-şi conducă echipa spre culmi excepţionale, cei a­­proape cincizeci de jucători uni­­rişti îşi dezmorţesc pulpele regă­­sindu-şi calităţile care anul trecut i-au adus, cu toate cele trei cate­gorii, în locurile de frunte ale cla­samentelor respective. Din curiozitate profesională, ne aflam şi noi, zilele trecute pe a­­rena din Obor, unde admiram ze­lul inepuizabil al acestui Stein­­bach, care ştie să transforme... în vedetă pe cel mai înapoiat dintre­­ footballişti. In tribuna uniristă se aflau pu­ţini spectatori. Atât de puţini, în­cât conversaţiunea generală sa angajat pe nesimţite. Şi atunci au intervenit recomandări. Prilejuindu-ni-se cunoştinţa u­­nui domn înalt, voinic, cu oche­lari, am auzit de numele: Ferdi­nand Roşca, preşedintele Unirii Tricolor. Instinctul profesional ne-a dat atuncea... ghes, şi convorbirea pe care am avut-o cu d. Roşca, ne-a sugerat acest interview, pe căir­ei Roşca nici nu l-a bănuit măcar. Şi pe care, suntem siguri, nu ni l-ar fi acordat, dacă i l-a­­ fi pre­tins gazetăreşte. Domnul Ferdinand Roşca, pre­şedintele clubului bucureştean, Unirea Tricolor — ştiaţi? — se bucură printre sportivi de o popu­­laritate atât de... vastă, încât... 80 1/1 Aullt« ./rlirL+T»** niciodată de numele dumisale! Căci, d. Roşca e un preşedinte sui-generis. Nu se vrea nici mă­fapt, în vreo societate oarecare. Şi într’o zi, d. Nicu Lucecsu, acest mare animator al sportului bucu­reştean, m’a invitat să asist la o­­pera, pe care d-sa şi cu alţii o du­seseră departe. Vizita pe care am făcut-o atunci arenei din Obor, a fost decisivă. M’a impresionat as­pectul stadionului, când­­-m­i com­parat cu măreţia operei ce se în­­făptueşte acolo. Lipsa de concurs a oficialităţii pentru gruparea V­iilor (Suditulescu, Bogdan) alături de cele ale vedetelor, animată de marea probă a campionatului îşi merita cu prisosinţă locul. Pentru returul divizionar, evident că nu pot să pronostichez decât o şi mai categorică afirmare a clubului meu. — Care e părerea dvs. în pri­vinţa naţionalizării echipei repre­zentative a României? — Cred că realizarea acestui deziderat, e strâns legată de mo­dul în care cluburile înţeleg să-şi îndeplinească misiunea, formând, aşa cum se întâmplă la noi, ele­mentele tinere dintre cari să se recruteze în viitor aşii naţionalei. Cât mai multă atenţie juniorilor, şi viitoarea echipă naţională va putea fi, cu adevărat româneas­că ! — Socotiţi că e vremea ca foot­­ballul românesc să-şi îndrepte privirile spre apus? — Hotărât, da. Redutabilitatea noastră, s’a evidenţiat cu suficien­tă convingere, în Balcani, pentru a persista să o menţină acolo. Cred că drumul occidentului ne poate primi, şi am­ credinţa că ,iei acolo, succesele nu se vor refuza footballulu­i românesc. D. Ferd­inalul Roşca ne-a mai făcut destăinuiri. Ne-a spus, de-o pildă, că nu priveşte cu ochi fa­vorabili, svonurile despre o pro­fesionalizare completă a football­­ului autohton. Şi că situaţia in­termediară actuală e, după d-sa, cea mai potrivită nouă. Ne-a în­­cunoştiinţat apoi, că procedează, pentru gruparea sa, câteva orga­nizări importante, dintre cari, _xLoxvx^ jwnlrtlml r txr ijv napid, a fost definitiv hotărât pentru 8 iunie la Onef. Sa fim sinceri şi să mărturisim că nu-l bănuiam pe d. Roşca, un preşedinte... atât de preşedinte. Ni-l închipuiam stând la birou, şi bucurându-se doar de victoriile Unirei Tricolor. Dar — cum aţi văzut dvs. — domnia-sa se pasio­nează după footballul românesc, cu atâta.... putem spune, patimă, încât a ajuns să-l cunoască, să-l înţeleagă, poate mai bine decât... mulţi oficiali. 3 Personalitatea dumisale nu va putea fi omisă, la înregistrarea­­şi comentarea viitoarelor succese ale Unirii Tricolor. THE KID un rea, precum şi faptul eu, fiind şi preşedintele Sfatului Negusto­resc Obor, mă pasionează să mă ocup de tot ce se petrece în acest cartier, în orişice domeniu, m-au determinat să primesc preşedinţia clubului, onoare care mi se oferea cu atâta căldură. Eram decis, să colaborez şi eu, făptuia acolo. Şi în care, sacrifi­ciile cele mai mari se datorau pă­car discutat. D-sa preferă să fie că atunci d-lor N. Lucescu şi P. Bolintineanu. Iată cum am devenit preşedin­tele Unirei Tricolor. — Cum priviţi, situaţia actua­lă a grupării pe care o prezidaţi, în Divizia Naţională? — O găsesc foarte firească. Fiindcă la Unirea, se munceşte serios. Clubul nostru a devenit o veritabilă pepinieră în care tine­rele vlăstare nu cele mai mari transe să devină vedete. Minuna­tul maestru, Steinbach, binemeri­tă de la sportul românesc. Echipa noastră primă, care primeşte cu aceiaşi bucurie colaborările fine­preşedintele grupării pe care o iubeşte, din motive de ordin strict sentimental. Preşedinţia clubului Unirea nu e pentru d-sa, decât un divertis­ment care astăzi a început să-l pa­sioneze. D. Roşca, după un an de conducere, n a agitat pe nimeni în jurul persoanei d-sale. S’a complăcut în a activa din umbră. Sprijinul său, moral şi material, a salvat clubul oborean de multe situaţii critice iar contribuţia du­misale n’a fost subliniată de ni­meni. Vom transforma convorbirea cu d. Roşka, pentru a scoate în evidenţă părţile ei mai instruc­tive, într’un interview în care noi vom întreba şi d. preşedinte va răspunde. — In primul rând, ce v a hotă­rât, d-le Roşca, să acceptaţi de a fi preşedintele Uniunii Tricolor? — Sunt preşedintele clubului oborean, de numai un an de zile. Timp suficient pentru a mă fi i­­dentificat cu năzuinţele sale. Pâ­nă acum un an, urmărisem activi­tatea sportivă românească, de de­parte, fără a fi înregimentat, de :­ -MZI- Ferdinand Roşca Preşedintele dumnii! Unire. posturi ale echipei şi Albu, Venus - Amela Lăpuşneanu va reapareDuminica in poarta Venusului //­ vederea matchului de Dumi­necă, în care formaţia bucure­ştea­nă Venus, debutează în Ohezia Naţională, luptând contra A. M. E. F. A-ei din Arad, negrii fac zilele acestea ultimele antrena­­mente urmând ca mâine seară e­­chipa să fie definitiv precizată. Se pot totuşi face câteva pro­nosticuri în privinţa alcătuirii ei, după cele câteva eşiri pe teren ale Venusului, în ultima săptămână. Se pare astfel, că doi cei trei candidaţi la postul de goalkeeper, Burdan, Bărbulescu şi Lăpuşnea­nu, ultimul va fi­ preferat, întru­cât la antrenament, s’a mărturisit superior celorlalţi. ■ Alegerea aceasta nu e însă de­finitivă, negrii urmând să facă as­tăzi un nou antrenament care va hotărî pe titular. ALBU S-A REÎNTORS In celelalte vot­, figura : 1Ca fundaşi Dunăreanu care sa reîntors Luni seara în Bu-1 fj.na şi cu Martin etc. cari au fost cureşti şi care se află în marea for­mă. Linia de mijlocaşi­ va rămâne neschimbată, adică: Bărbulescu, Acus, Eisenbleisser, iar înainta­rea aceiaş ca în toamnă: Demetre­­scu, fraţii Valcov, Motorc­u. Nu se ştie dacă Stanciu, care e actualmente indispus, va figura în echipă. Dacă până Duminecă se restabileşte, va ocupa sau un loc în linia de halfi, (pe dreapta) sau numeroşi membri va înlocui pe Motorom. Terenul Venus, a fost­­curăţit complet de zăpadă, urmând ca menţinerea actualei temperaturi să-i desăvârșească accesibilitatea. Teamul A. M. E. F. A., va sosi în Capitală Vineri seara. Bălai Soc. Amicii Americi Sâmbătă seara a avut loc la Athenée-Palace, balul Soc. Amicii Amened sub patronajul Lega­­liunii americane. Intr’un cadru de o eleganţă şi distincţie puţin obişnuită s’a pe­trecut minunat toată noaptea. Di­n numeroasa asistentă care a reunit pe membrii coloniei anglo­amencane şi rican notez . Excelenţa sa d­ly cu d­-na, d-na al Institutului­ Ame­ministru Oswe­­şi d. Holmes, salutaţi în numele comitetului de către: d-na Cantacuzino, d-ra E­­caterina Cerkez, d. dr. Crăciun, i­-na Wally dr. Alexandrescu, d-na şi d. dr. Ciocârlan, d. I. Dra­gu­, d-na şi* d. Diamantescu, d-na şi d. ing. Orghidan, d-na şi d. Praghe­r, d-na şi d. ing. Metechs, d-na Oteteleşeanu, d-na Marita Athanasiu d-na şi d. Gulden, d-na şi d. Dinnerman, d-na şi d. Daily, ai coloniilor străine. BOX La 4 Martie o gală de box in memoria lui Gh. Dumitrescu Duminică 4 Martie a. c., ora 8 jum. seara, va avea loc la „GIB1“ o interesantă Gală de Box, orga­nizată de Clubul „Turda“ în me­moria regretatului Boxeur Gh. Dumitrescu, mort în împrejură­rile cunoscute, în urma materiu­­lui susţinut cu Vasile Stoian la Arenele­ Romane. Vasile Stoian a consimţit a-şi da concursul, boxând pe o bursă mai mică în raport cu bursa ce ar merita-o, deoarece din beneficiul galei se va oficia un parastas la mormântul defunctului. Programul foarte atracţios şi bine echilibrat va pune faţă în faţă 6 dintre cele mai cotate ele­mente profesioniste ale ringului românesc. Astfel Vasile Stoian se va în­tâlni pe distanţa de 10 reprize a 3 minute cu Milică Teodorescu. Şansele acestuia din urma sunt destul de mari având în vedere perseverenţa în luptă de care a dat dovadă şi voinţa de a învin­ge cu orice preţ de care e ani­mat. Semivedeta galei o va constitui întâlnirea dintre Ton Mihail şi Marin Plăeşu pe aceiaşi distanţă de 10 reprize a 3 minute. In fine seria match-urilor pro­fesioniste o închee Neni Oprescu cu Aurel Climan, match în 10 re­prize a 5 minute. Programul va fi complectat cu 3 finale pentru campionatele Eu­ropene de la Budapesta. Şi 3 mat­­churi amicale între cei mai buni purtători ai herminei albe. Ţinând seamă de programul destul de încărcat, pentru a nu se întârzia prea mult gala va începe la 8 juni, precis. Ringul va fi aşezat în mijlocul sălei. Biletele s au pus în vânza­re la Alcalay şi în seara galei la cassă. Preţurile locurilor: Fot. de ring 100 lei, stal 60 lei şi galeria 30 lei. Ştefan Moldoveanu provoacă . Ştefan Moldoveanu, unul din vechii pugilişti ai ringului nos­tru, care făcându-şi recent rein­trarea — după o foarte înde­lungată absenţă — a dispus prin descalificare de Dinu .Mi­hail, la Barascheum, vizitându­­ne la redacţie. n­e-a declarat ur­­rătoarele: „Regret că nu am putut do­ved­i superioritatea mea asupra lui Dinu Mihail, din cauza bo­xului neregulat utilizat de ad­versar. Sunt gata justă să-i a­­cord oricând revanșa pentru i dovedi ori stuff ni­ai bun decât ei. Țin să-mi exprim nedrepta­tea ce m­i se face de către orga­nizatori, care refuză să mă pro­grameze le reuniunile ce în­jghebează, deşi fiind profesio­nist, am consimţit de a boxa gratuit. In cariera mea am­­întâlnit nume consacrate ca : Axioti, Gheorghe Covaci, Hans An­ders, etc., comportându-mă on­o­rabd în toate aceste întâlniri, deci aş merita să figurez pe programul reuniunilor ce se al­cătuesc. M’am adresat şi F. R. B.-ului în această privinţă, în­să fără să pot obţine vre­un re­zidi­at. Anunţ să înţeleg să boxez gratuit, numai pentru dragos­tea ce o am faţă de box şi că sunt la dispoziţia oricărui mij­lociu român’’. a Învins pe Ara Luni seara, la Palais des Sports din Paris, campionul mondial al categoriei mijlocii, Marcel Tiril şi-a pus titlul în joc în faţa spa­niolului Ignacio Ara, fost cam­pion continental al aceleiaşi ca­tegorii . Matchul angajat pentru 15 foundiuri a fost consumat până la limită, într’un tempo care a ani­hilat orice faze spectaculoase, campionul reuşind — conform aş­teptărilor generale — să culeagă o nouă victorie, lipsită însă d­e orice semnificaţie. Până în prezent nu ne-au par­venit detaliile asupra atmosferii iarăși Hu­fiuenin! A învins pe Mendiola, cu concursul judecătorilor! Joi seara, la Paris-Ring, foştii adversari ai lui­ Aurel Tom­a, francezul Huguenin şi filipinul Mendiola au boxat într’un match de zece reprize, la fine­le căruia judecători au acor­dat un verdict favorabil lui Hu­guenin. Se pare însă, ca fizionomia matchului a fost de partea lu Mendiola, care ar fi meritat cel puţin un verdict de egalitate. Astfel, ziarul L’Inti­anisigeant prin condeiul apreciatului cri­tic Robert Bré, crede că o deci­zie egală ar fi fost mai echita­bilă. L’Auto­ur în­să afirmă catego­ric că Mandiola s’a arătat mai bun ca Huguenin,. In orice caz, putem conchide că hotărrrea juriului a fost, cu desăvrâşire falsă. Ea vădeşte, încă odată, că şovinismul jude­cătorilor francezi a luat propor­ţii. Ca titlu de informaţie, amin­tim că Aurel Tom­a a realizat performante frumoase im com­pania ambilor adversari. Cu Mendiola anul, trecut a reuşit match nul. Iar în faţa lui Huguenin, în chiar iarna aceas­ta, a fost declarat învins la puncte, după un match care i-a arătat cel Puţin egal adversa­rului, ce a dominat desfăşurarea luptei, insă desigur că rețeta totalizată de Jeff Dickson nu este deloc satisfăcătoare, căci nu constitue vreun secret pentru nimeni, decă­derea absolută a lui Ara. Francezii au deci destulă gri­je de a alege chalengerii pentru i­­dolul lor, Marcel Thill... Baratky costă 200.000 lei! Baratky, idolul Crişanei, pen­tru care s au dus tratative atât de prelungite­­între Hungaria şi Crişana, a procurat următoarea notiţă confratelui parizian ,,L’ Auto”: „In, fine, afacerea Baratky sa terminat pe cale amicală, Crişana a plătit, pentru acest jucător, Hungariei 7000 pengő (circa 200.000 lei)” Deci în afară de presa sporti­va românească, care termină cu un caz atât de obsedant, confraţii parizieni respiră şi ei uşuraţi de terminusul „afac­erei Baratky”. De vorbă cu­ Jaroff Continuare din pag. I-a V­olga, publicul l-ar cere ca su­pliment. Plac apoi foarte mult melodiile populare rusești. In Europa avem mereu acelas blic care vine la concertele stre. In Statele Unite, unde facem totdeauna săli pline la concertele noastre, contăm mimai pe un pu­blic de elită şi cu pricepere în materie muzicală. Altă dată, când am fost la Bu­cureşti am fost în două rânduri invitaţi la Palatul Ilegal unde am cântat, cu acest prilej am fost şi decorat cu Steaua României iar membrii corului cu Coroana Ro­mâniei. La Bucureşti venim totdeauna cu o deosebită plăcere. Şi am fost totdeauna bine primiţi/*îmi spu­ne d. Sergiu Iaroff. * - V Pu­nea­

Next