Rampa, iunie 1934 (Anul 17, nr. 4912-4936)
1934-06-01 / nr. 4912
Mâine Deschiderea stagiunei la Cărăbuş Mâine seară are loc mult aşteptata deschidere a grădinii Cărăbuş, cu premiera revistei „Cărabuş-Express“, de d. N. Kîriţescu. Stagiunea Cărăbuşului, care a constituit întotdeauna, marele erou al vieţii bucureştene estivale, se anunţă, în vara aceasta, mai strălucită decât oricând. Un text extrem de reuşit, un ansamblu formidabil, o muzică selecţionată, splendidă, şi o montare de un fast încă neîntâlnit chiar pe scena Cărăbuşului, fac din spectacolul de mâine seară un mare şlagăr al genului revuistic. „Cărăbuş-Express“ va însemna, înainte de toate, un spectacol desăvârşit, la a cărui reuşită contribue colaborarea armonioasă dintre text, muzică, montare, coreografie şi interpretare. TEXTUL „Cărăbuş Express“ e, incontestabil, una din cel mai reuşite reviste ale inepuizabilului Kiriţescu. Dacă nu chiar cea mai bună. Nicicând, fecundul revuist n’a risipit mai mult umor, mai multă fantezie, mai multe trouvaille-uri comice şi mai multă ingeniozitate de ansamblu ca în „Cărăbuş-Express“. Scene ca: Şcoala manierelor elegante, Carioca, Wagon-Litsul, Cavalerii Cruciaţi, Salutul, Concursul de vedete, etc., etc., sunt adevărate capodopere ale genului Tănase: „E frumos! Nu-i frumos! „Dictatură! Dictatură“, „Aşa se poartă“, etc., care abundă în poinţe irezistibile. MUZICA Un alt factor important al spectacolului de la „Cărăbuş“, e muzica. D. Kiriţescu şi-a înzestrat revista, cu fluidul unor melodii delicioase. In afara câtorva şlagăre ale Occidentului, „Cărăbuş-Express“ va lansa ultimele compoziţii ale d-lor Elly Roman, P. Andreescu şi G. Dendrino. Cităm astfel: Ai să iubeşti odată, Somn uşor, Un băiat şi o fată, Pe înserat, In Călăraşi 36, etc., etc., tangouri, slow-foxuri şi fox-trotturi insinuante şi de bogată inspiraţie. MONTAREA Ne rezumăm să spunem că montarea e pur şi simplu senzaţională şi că va depăşi şi cele mai pretenţioase aşteptări. BALETUL „Cărăbuşul“ şi-a sporit anul acesta şi efectivul coreografic. 80 balerine şi 12 boy’s, formează sub conducerea excelenţilor Floria Capsali şi Clark Nichols, o armată disciplinată şi talentată. Dintre realizările coreografice, desigur că „baletul ruletei“ şi „baletul lebedelor“ vor obţine sufragii unanime. ANSAMBLUL Cât priveşte ansamblul, e cel mai numeros din câte s’au aliniat, în decursul anilor pe scena din strada Academiei şi cuprinde în afară de vechii făuritori ai succesului „Cărăbuşului", un mănunchi de elemente inedite: C. Tănase, Lizica Petrescu, Mia Steriade, Maud Mary, Lulu Savu, Lisette Verea, Rica Martinescu, Marian Martinescu, Lia Bogdan, Radu Moldovanu, Elisa Lamé, Giugariu Sandi- Huşi, Aurel Munteanu, Milică Milian, M. Emilian F. Glodariu, Roman, Radu Vaier, Dinescu, Trestian, Mirea, etc. Cărăbuş-Express“ oferă, în plus surpriza unui faimos număr de atracţie: Stadler şi Rosé, celebrităţi internaţionale, cunoscute din fii- -fM» «! Nu mai vorbim de cupletele lui „Regele Jazzului" N. Kiriţescu noastră e isbânda revistă în doua acte ii un prolog, de Ben-Eli Teatrul Izbânda îşi inaugurează stagiunea cu o revistă plină de umor şi de antreu: „A noastră e izbânda“, două acte şi un prolog, de Ben-Eli. Data premierei a fost fixată pentru mâine. Vineri 1 Iunie. D. Ben-Eli are o activitate revuistică remarcabilă; d-sa e autorul, revistelor „Bucureşti-New- York”, al cărui mare succes îşi mai păstrează încă ecoul, şi „Bucureştii petrec“, care a obţinut acelaş răsunet. „A noastră e izbânda“ se va impune prin conţinutul ei copios şi care numără nu mai puţin de o sută de cuplete! In această revistă sunt desbătute toate problemele la ordinea zilei, iar ansamblul adună, pentru prima oară la un loc, elementele cele mai încercate ale acestui gen. In „A noastră e izbânda“ apare o privelişte a „Bucureştiului aşa cum este“, prezentându-ne şi ,străinii la Bucureşti“. Urmează celebrul trio: vinul, muzica şi femeia: „Vinul din viile „Dâmboviţa apă dulce“, „Petecul de negreaţă“ şi „Muzica fiscală“. O altă chestiune de actualitate care e atacată este campania electorală. ’ ■V?*N’a fost ignorată nici epidemia „Dictatoriţei". Se interprinde apoi o incursiune profundă în cartierul latin al lui Peltz. Spectatorii vor fi pe urmă transportaţi în „Cetatea eroilor de celuloid“ la Hollywood. Toate aceste titluri reprezintă o mică parte din actul I. In actul al II-lea, publicul va vizita „Ţara veche-nouă“, unde printre portocali, palmieri, măslini, arabi şi sionişti se vor debita pointe pline de savoare. De-aici, ajungem la Geneva unde e parodiată conferinţa păcii, surprinsă la un banchet care abundă în pitoresc. In „Familia Speriescu“ e pusă la punct chestiunea elevilor de liceu. După care, toată lumea se întâlneşte în „Taverna obiectelor prohibite“, care relevă o bizară şi hilariantă lume interlopă. „A noastră e isbânda“ conţine numeroase muzici originale de Swartzmann, care lansează câteva tangouri de succes: „Pentru o femee“, „Astăzi vreau să trăesc" şi un slowfox „Aşi vrea şi nu ştiu ce". Direcţia de scenă o deţine d. G. Groner. „Isbânda-girls” sunt conduse de d. L. Groff. Decorurile aparţin pictorului Caramanlău, iar cei care vor contribui la „isbândă“ sunt: d-nele Violeta Ionescu, Sylvia Klueger, Elena Body, Mimi Cretzulescu, Nina Nicolau, Agnia Bogoslavska, Mariana Ciulea, Gigi Cristescu, Lucica Pârvulescu, Bonica Demian, Nutzi Ionescu, etc., și d-nii G. Groner, Dan Demetrescu, Ladislau Groff, Piu Mironescu, Mişu Cassvan, H. Nicolaide, Jean Tomescu, C. Husar, John Havis și D’Ayol a G. Gronerrrr. Premiul Teatrului Naţional a fost acordat piesei Juda“ Aseară a avut loc la Teatrul Naţional o şedinţă a Comitetului de lectură pentru decernarea premiului Teatrului Naţional în valoare de 100.000 lei celei mai bune piese româneşti reprezentate în cursul stagiunii. Au luat parte la şedinţă: d-nii Octavian Goga, prof. I. Petrovici, Paul I. Prodan, Simion Mândrescu, G. Murnu, Scarlat Froda şi Gr. Mărculescu. Teatrele de cartier O nouă companie de reviste Luni 4 iunie are loc la grădina Teatrului Cinema volta Buzeşti deschiderea stagiunei de vară a companilei de reviste „N. Kanner şi I. Pizone" cu o revistă de Nican intitulată: „O noapte la Volta". Elementele principale afară de N. Kanner şi I. Pizone sunt: I. Brună, Willy, Cr. Șerbănescu, iar cadrul femenin e format din d-rele Rozina Wiquelin care va lansa la noi „Cariocka“ împreună cu partenerul Willy, Lilly Socec, Mia Georgescu și M. Iordănescu. " Premiile literare acordate de Academie anul acesta 1. premiul Năsturel, de 900 lei, s’a acordat d-lui Dr. Eugen Nicoară pentru scrierea „Tinereţe, bătrâneţe ’, pe baza raportului d-lui Dr. G. Marinescu. 2. Premiul Statului Eliade-Rădu- Iescu, de 50.000 lei, s’a acordat la 5 scrieri astfel: 25.000 lei d-lui D. Murăraşu pentru lucrarea „Lucreţiu“. Poemul Naturii, „ traducere în metru original cu un Studiu introductiv“, pe baza raportului d-lui I. Bianu. 10.000 lei d-lui D. Jianu pentru volumul „Poesii“, pe baza raportului d-lui M. Sadoveanu. 5000 lei d-lui Nicolae Timiraş pentru lucrarea „Ioan Creangă, după documente vechi, însemnări şi mărturii de autografe, portrete şi vederi“, pe baza raportului d-lui Gh. Adam,eseu. 2500 lei d-lui George Dumitrescu pentru volumul de poeme „Elegii“, pe baza raportului d-lui G. Murnu. 2500 lei d-lui G. Şt. Cazacu pentru volumul „Calea Sângelui“, pe baza raportului d-lui G. Murnu. 3. Premiul C. Rădulescu-Codin, de 3000 lei s-a acordat d-lui D. Al. Nanu pentru „Poezia milităriei şi a Crăciunului de pe valea Argeşului. Studiu estetic de florilor inedit“, pe baza raportului d-lui Şt. Ciobanu. 4. Premiul Dr. Cornel Nicoară, de 20.000 lei (divizibil), s-a împărţit astfel: 15.000 lei d-nei E. Dvoicenco pentru lucrarea „Viaţa şi opera lui C. Stamati. Contribuţiuni după izvoare inedite“, pe baza raportului d-lui G. Bogdan-Duică; 2500 lei d-nei Oltea I. Nistor pentru scrierea „Spre Orient“ pe baza raportului d-lui G. Bogdan-Duică; 2500 lei d-lui Tiberiu Crudu pentru volumul „Săhăstria Sihlei“, pe baza raportului d-lui M. Sadoveanu. 5. Premiul Alexandru Bodescu, de 2000 lei, cu subiectul „Poeţii Bihorului”‘ s’a acordat d-lui Eugeniu Potoran pentru lucrarea in manuscris tratând subiectul dat, pe baza raportului d-lui G. Bogdan Duică. 6. Premiul Vasile Părvan, de 30.000 lei, s’a împărţit astfel: 15.000 lei, d-lui Ion Nestor pentru lucrarea „Der Stand der Vorgeschichtsforschung in Rumänien“, pe baza raportului d-lui I. Andrieșescu., 15.000 lei d-lui AL Dărcăcilă, pentru descoperirile sale arheologice, pe baza raportului d-lui Al .Lapedatu. 7. Premiul Adamachi, de 5000 lei (divizibil), s-a acordat în întregime d-lui Gh. Ghibănescu pentru următoarele lucrări: I. „Surete şi Izvoade Documente Kogălmiceneşti între anii 1529—1878. Volumul XXV“. II. „Valea Lilivei (Schiţă Istorică)“. III. „Neamul Kogălnicenilor (Schiţă genealogică)“, pe baza rapoartelor d-lui I. Nistor. 8. Premiul Gh. Chiţu, de 3000 lei, s-a acordat d-lui D. D. Gerota pentru scrierea„Protecţiunea drepturilor obligatarilor în Societăţile pe acţiuni (Studiu de Drept comparat)“, pe baza raportului d-lui V. Erbiceanu. 9. Premiul Năsturel, de 5000 lei, cu subiectul „Graniţa de vest a României (către Cehoslovacia şi Ungaria)“ s'a acordat d-lui Ștefan Manciulea pentru lucrarea in manuscris tratând subiectul dat, pe baza raportului d-lui G. Văsian, 10.000 lei d-lui Dimitrie Cuclin pentru „Tratat de Estetică muzicală“, pe baza raportului d-lui George Enescu. * La Marele Premiu C. Hamangiu, de 200.000 lei, pentru traducerea in limba franceză a operei poetice a lui Mihail Eminescu s’au prezentat 7 manuscrise. Comisiunea însărcinată cu examinarea manuscriselor a apreciat că cea mai valoroasă dintre traduceri este cea prezentată sub pseudonimul „Kyrman Daily“. Secţiunea Literară, prin care se acordă premiul a propus plenului şi plenul a aprobat ca textul acestei traduceri să fie supus revizuirii unui liberat francez de mare notorietate din Franţa şi numai după ce textul va fi revizuit şi aprobat de Comisiunea specială şi de Secţia Literară, să se decidă asupra acordării premiului. In unanimtate Comitetul a hotărît să decearnă premiul Teatrului Naţional d-lor I. Luca şi G. Ciprian, pentru piesa „IUDA“. Salonul Sirato-Han-Tonitza se Închide Duminică Salonul plastic: Sirato, Han, Tonitza — de la Dalles — se închide Duminică seara, 3 Iunie. Amatorii cari au reţinut lucrări sunt rugaţi a le ridicca pănă la acea dată. Premiaţii Conservatorului Cornetti din Craiova In ziua de 27 Mai, a avut loc producţia de fine de an a elevilor Conservatorului de Muzică Cornetti din Craiova. In ziua de 28 au început examenele. Premiaţii din anul acesta au fost la clasa de canto a d-lui Jenny Ciolac — elevul Gigi Giuriade — care a luat premiul Elena Minovici. Elevele Cornelia Haţegan şi Florica Neghină, au luat premiul Jenny şi Eug. Ciolac. Premiul Eugenia Bazel li s-a oferit elevei Henrietta Goiano — de la clasa de pian a d-lui M. Giuriade. Elevul Giuriade, premiat şi la concursul internaţional din Viena a cântat luna trecută la Radio. Se va ridica un mausoleu pentru actori In legătură cu articolul asupra mormintelor actorilor de la cimitirul Bellu, Sindicatul artiştilor dramatici, ne face cunoscut că se intenţionează ridicarea pe curând a unui mausoleu în care să fie adăpostite osemintele actorilor cari au ilustrat scena românească. Iniţiativa aceasta aparţine comitetului, in frunte cu d-na Maria Filotti şi este cât se poate de binevenită. RXMPX A murit Marie Therese Pierat PARIS, 29 (Rador). —• Astăzi a încetat din viaţă d-na Guiraud de Scevola, societară a Comediei Franceze. Defuncta era cunoscută în teatru sub numele de Madame Pierat.* Iată o telegramă care închide în cinci rânduri anodine o ştire emoţionantă. Căci Marie Therese Pierat e nu numai una din cele mai mari artiste ale Franţei, dar o creatoare de rar prestigiu în arta dramatică universală. Tragediană de impresionante resurse, neîntrecută în drama modernă de salon,Marie Therese Pierat e una din marile glorii ale Comediei Franceze şi se înscrie triumfător în galeria marilor actriţe ale scenei franceze. Bucureştii, ca şi alte centre ale Europei, au cunoscut-o în două turnee întreprinse acum câţiva ani înconjurată de André Luguet, Georges Maulois şi Maurice Escande. Moartea ei e surprinzătoare întrucât încă tânără "Marie Therese Pierat, în plină vigoare era aşteptată să dea încă mult teatrului şi scenei naţionale franceze, pe care a servit-o aproape 30 de ani. Marie Therese Pierat Tenorul Gigli cântă la Paris într’o sală cu 20.000 de locuri La Paris s’a dat zilele trecute pentru prima oară un concert în sala Palate des Sports o sală în care pot sta comod două zeci de mii de spectatori. Gigli a cântat cu orchestra arii din repertoriul său. Au obținut mare succes ariile din operile: Aida, Africana, Manon, Tosca, Rigoletto şi canzonetele Napolitane. Artistul a fost ovaţionat de numerosul public care a asistat. S-a constatat cu acest grilej că sala are o acustică excelentă şi o consecinţă va fi utilizată pe viitor şi pentru alte concerte. De la Teatrul Regina Maria Compania dramatică de la teatrul Regina Maria anunţă ultimele spectacole ale stagiunei până Duminică inclusiv. Ordinea spectacolelor e următoarea: Joi: Nu mă tutui! Vineri: Bărbatul da, femeia nu. Sâmbătă matineu: Bărbatul da femeia nu; seara: Marchizul de Priola. Duminică matineu: Bărbatul da femeia nu, seara. Sărutul în faţa oglinzii. Cum se distrează berlinezii Organizaţia germană „Kraft durch Freude“ (Forţă prin joc) care se ocupa de distracţiile muncitorilor a făcut o anchetă întrebând 42.000 Berlinezi şi Berlineze cum îşi petrec orele libere. 30 la sută din bărbaţi şi 35 la sută din femei, cei mai mulţi între 35 şi 40 de ani au declarat că se ocupă cu sportul, bicicleta, motocicleta, înotul, canotajul, patinajul şi sky-ul. Jucătorii de popice şi amatorii de pescuit sunt mai rari. S’a mai constatat din această anchetă că 29 la sută din bărbaţi joacă şah şi că 40 la sută din bărbaţi şi 18 la sută din femei sunt amatori fotografi. E de mirat apoi că 84 la sută din bărbaţi şi 55 la sută din femei pretind că vizitează muzee. Teatrul nu e o distracţie populară. 63 la sută din bărbaţi şi 74 la sută din femei au declarat că nu se duc niciodată la teatru. In schimb 46 la sută dintre bărbaţi ascultă regulat la radio. Se mai afirmă că Germania e o ţară de muzicanţi. Totuşi 75 la sută dintre bărbaţi au declarat că nu cântă la nici un instrument, 65 la sută sunt abonaţi la un ziar iar 5 la sută nu citesc nimic. Cât despre cărţi jumătate preferă romane şi altă jumătate opere politice. Un concert al larmilei Novotna la fiena Celebra cântăreață cehă farmila Novotna a dat Miercuri un concert la Viena, consacrat lui Smetana. -------------Vii, ------------ Baletele dela Monte Carlo la Londra Ansamblul de balet de la Monte Carlo va da o serie de reperentații la teatrul Covent Garden din Londra cu începere de la 19 iunie. Bela Sindicatul artiştilor dramatici Sindicatul Artiştilor Dramatici şi Lirici din România, aduce la cunoştinţa membrilor săi, că Adunarea Generală anuală, va avea loc Sâmbătă 2 Iunie 1934, orele 9 dimineaţa, în sala Operei Române. Doamna Hanau publică un hebdomadar satiric Marthe Hanau, financiara pariziană celebra, prin afacerea Hanau de acum câţiva ani, publică o revistă hebdomadară, satirică „Ecoutez-moi“ în care e vorba de Stavisky, de cecuri, de afacerea Prince, de comisiunea de anchetă şi chiar de Hollywood, rcfiSSSSE- Spectacolele Capitalei OPERA ROMANA închis vacanţa anuală TEATRUL NAŢIONAL închis vacanţa anuală______ TEATRUL ALHAMBRA închis vacanţa anuală______ TEATRUL VENTURA închis Vacanţa anuală TEATRUL REGINA MARIA orele 9 seara NU MA TUTUI... Comedie în 3 acte caricaturale, de Pio de Flaviis in româneşte de V. Rodan TEATRUL CĂRĂBUŞ Direcţia C. Tănase Deschiderea Vineri 1 Iunie cu „CĂRĂBUŞ EXPRESS“ Revistă de N. Kiriţescu TEATRUL IZBANDA Calea Văcăreşti Deschiderea la 1 Iunie A NOASTRA E IZBANDA Revistă de Ben Eli GRADINA MARCONI Calea Griviţei Deschiderea la 1 Iunie VALSUL DIMINEŢII Comedie adaptare, de Tudor Muşatescu şi Sică Alexandrescu CAPITOL. — Jungla Morţii cu Marion Burns, Kane Richmond şi Harry Woods. FEMINA. — Melodia dragostei cu Richard Tauber şi Lien Deyers. REGAL. — Melodii care nu se uită cu Lee Parry, Ida Wust, Paul Hörbiger şi Oscar Karlweiss. ROXI.— „Wilhelm Teil“ cu Conrad Veidt. ED. PALACE. — Femeia cu părul roşu şi Scandalul cu Franciska Gaal şi Szőke Szakáll. TRIANON. — Un vis mai frumos ca iubirea cu Ginger Rogers. GRADINA SI SALA SELECT. _ Femeia biciuită cu Charles Laughton. Revista modei de plajă (numai la grădină). RIO. — Jidovul Rătăcitor cu Conrad Veidt. CORSO. _ Demonii văzduhului cu Robert Armstrong şi Richard Cromwell. VOX. — Sărută-mă cu Georges Milton. GRADINA FORUM. — Ordonanţa cu Marcelle Chantal şi Marşul Durerei FORUM. — Când luminile se sting cu Elisa Lanai şi Paul Lukas şî In vârtejul dragostei cu John Bolles şi Nancy Caroll. CITY — Un vis sub cer albastru cu Martha Egerth şi Herman Thimig. Jurnal şi complectare. BIZANTIN. — Doi într’un automobil cu Magda Schneider şi Verişoara din Varşovia cu Liane Haid. LIDO. — Idilă imperială şi Complicele nu răspunde. OMNIA. — Vraja trupului cu Wallace Beery, Ricardo Cortez şi Marşul durerii cu Leo Carillo. MARNA. — O dramă pe luciul apei cu Claudete Colbert şi Şase inimi într’un vals cu Georg Alexander şi Greth Theimer. GRADINA SI SALA VOLTA BUZEŞTI. Ramon Novarro în Jocul dragostei şi al morţiişi Damalela Maxim cu Florelle. MARCONI. — Mizerabilii (Seria II şi sfârşit). Jurnal Path Nathan. MODEL. — Cei trei Muşchetarii (opera complectă partea I-a şi II-a) cu Aime Simon Gerard, Harry Baur, Blanche Montet. Sunt admişi elevi de Liceu şi copii. GRADINA ŞI SALA AMERICAN. — Intimităţi cu Norma Shearer, Robert Montgomery, jurnal şi complectare. GRADINA ŞI SALA IZBANDA. — Intimităţi cu Norma Shearer şi Robert Montgomery, complectare. GRADINA EDISON. — Serenada torţelor cu Claudette Colbert şi complectări muzicale. PACHE. — Floarea din Lugano cu Magda Schneider şi Oraşul cântecelor cu Jan Kiepura. GRADINA ŞI SALA KISELEFF. — Vei fii Ducesă cu Fernand Gravey şi Regele Junglei. MILANO. — Criminal cu Harry Baur, Don Quichotte cu Saliapin şi Trupa de reviste Niculescu-Buzău. RAHOVA. — Mizerabili (partea II-a, ultima) cu Harry Baur. ODEON. — Doamna nu doreşte copil cu Liane Haid şi Ian Kiepura SPENDID. — Dragoste însângerată cu Claudete Colbert şi Frederik March şi Zeul Mărilor cu Fay Wray şi Richard Arien. FRANKLIN. — Victor şi Victoria cu Renatte Mueller şi Hermann Thimig, Melodia Vioarei şi Varieté. EPISCOPIA. — Nagana cu Tala Birell DICHIU. — Locotenentul victorios şi Tenorul Ducesei cu Lee Parry. IMPERIAL. — Shanghai sub bombe şi Puterea destinului cu André Baugé. Seara: artiști. GRADINA DOROBANȚI. — Chandy cu Edmond Lowe şi Şase ore de trăit cu Warner Baxter. TOMIS. — Tu eşti! adorata mea cu Kaethe von Nagy şi O aventură la Monte Carlo cu Marie Bell. GOLESCU. — Drama de la Mayerling cu Lil Dagower, Ida Wustt şi Paul Otto. Jurnal şi complectare. ROATA LUMII. — Fra Diavolo cu Stan şi Bran şi Contesa de Monte Cristo LIA. — Ordonanţa şi Te iubesc numai pe tine cu Gustav Fröhlich. CINEMA APOLLO. — La Wally, opera italiană şi Cavalerii nopţii cu Jenny Jugo şi Hans Brausewetter. Complectare şi jurnal. ^INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE „RAMPA” INTRAREA ZALOMIT NO. 1, BUCUREȘTI Joi 31 Main 1934 304.5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz 1815 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 160 kHz. 13.00: Bursa, cota apelor Dunării. Concert de prânz (plăci): Uvertură al opereta „De aşi fi rege“ de Adam, executată de Orch. Paul Godwin (Polydor): Always, vals de Berlin şi Vals boston de Dubin, executate de orchestra Efim Schachsmeister (Polydor); Serenadă aranjată de Kedroff şi Contredanse, aranjată de Naprawnik, cântate de Quartetul Kedroff (C.); Selecţiuni din opera „Manon“ de Massenet, executate de Orch. New Queen’s Hall, dirijată de Alick Maclean (C.); 100% Schager-Potpuriu de Dostal, executat de Orch. Fred Bill’d Rhytmicans (H.) 13.45: Muzică uşoară (plăci). 14.15: Ora, Radio-Jurnal, Bursa, Spectacolele. 14.40: Muzică uşoară (plăci). ORA ŞCOLARILOR. 17.15: Limba română la bacalaureat: T. Mateescu. 17.30: Muzică. 17.45: Viaţa şcolară: Prof. Şt. Popp. 18.00: Concert de muzică uşoară şi românească, executat de Orchestra Gr. Dinicu: Ariii naţionale; Delibes: Pasul florilor-vals; Monţia: Scumpă, dragă lelişoară; Romanţe ţigăneşti şi Hora Stacato; Ackermans: Iubirea ta-i un trandafir; Petaluda şi Polca de concert; Arili naţionale. 19.00: Ora, Radio-Jurnal: 19.15: Continuarea concertului Orchestrei Dinicu: Lungeanu şi Daia: Nu eşti frumoasă-tango; Delettre: Vino să dansăm; Du-te dor la badea’n sân şi Hora lui Dobrîcă; Fibich: Poem; Arii naţionale. UNIVERSITATEA RADIO ARTA: 19.50: Conacurile Cretei- Arh. G. M. Cantacuzino. CARTEA ŞI PROBLEMELE EI: 20.10: Buletinul cărţii: Perpessicius. 20.30: Trubadurul, operă în 4 acte de Verdi (plăci). După actul I: Lectură de Gibu Mihăescu-premiul S. S. R. La sfârşit: Radio-Jurnal. Memento Expoziţii Ateneul Român. — Pictorul I. L. Cosmovici , sculptorul R. P. Hette, Jeana Boculescu, Bila Pavlovich, Laetiţia Lucasievici şi Viorica Candrea. Dalles. Expoziţia pictorului R. Iosif. Expoziţia demonstrativă de scoarţe româneşti a d-nei Maria Nisipeanu şi expoziţia grupului O. Han, F. Sirato şi N. Tonitza. Hasefer. — Expoziţia de artă decorativă a d-nei Synadino. „Universul“. — Expoziţia de marine Henri Vintilescu şi pictură T. Romanaţi „Ileana“.— Expoziţia de desen Mitan Byck-Wepper.