Rampa, iunie 1934 (Anul 17, nr. 4912-4936)

1934-06-01 / nr. 4912

Mâine Deschiderea stagiunei la Cărăbuş Mâine seară are loc mult aştep­tata deschidere a grădinii Cără­buş, cu premiera revistei „Căra­­buş-Express“, de d. N. Kîriţescu. Stagiunea Cărăbuşului, care a constituit întotdeauna, marele erou al vie­ţii bucureştene estiva­le, se anunţă, în vara aceasta, mai strălucită decât oricând. Un text extrem de reuşit, un ansamblu formidabil, o muzică se­lecţionată, splendidă, şi o monta­re de un fast încă neîntâlnit chiar pe scena Cărăbuşului, fac din spectacolul de mâine seară un mare şlagăr al genului revuistic. „Cărăbuş-Express“ va însemna, înainte de toate, un spectacol de­săvârşit, la a cărui reuşită contri­­bue colaborarea armonioasă din­tre text, muzică, montare, coreo­­grafie şi interpretare. TEXTUL „Cărăbuş Express“ e, incontes­tabil, una din cel mai reuşite re­viste ale inepuizabilului Kiriţescu. Dacă nu chiar cea mai bună. Nici­când, fecundul revuist n’a risipit mai mult umor, mai multă fante­zie, mai multe trouvaille-uri co­mice şi mai multă ingeniozitate de ansamblu ca în „Cărăbuş-Ex­press“. Scene ca: Şcoala manierelor ele­gante, Carioca, Wagon-Lit­sul, Ca­valerii Cruciaţi, Salutul, Concur­sul de vedete, etc., etc., sunt ade­vărate capodopere ale genului Tănase: „E frumos! Nu-i frumos! „Dictatură! Dictatură“, „Aşa se poartă“, etc., care abundă în poin­­ţe irezistibile. MUZICA Un alt factor important al spec­tacolului de la „Cărăbuş“, e muzi­ca. D. Kiriţescu şi-a înzestrat re­vista, cu fluidul unor melodii de­licioase. In afara câtorva şlagăre ale Occidentului, „Cărăbuş-Ex­press“ va lansa ultimele compozi­ţii ale d-lor Elly Roman, P. Andre­escu şi G. Dendrino. Cităm astfel: Ai să iubeşti odată, Somn uşor, Un băiat şi o fată, Pe înserat, In Călăraşi 36, etc., etc., tangouri, slow-foxuri şi fox-trotturi insinu­ante şi de bogată inspiraţie. MONTAREA Ne rezumăm să spunem că mon­tarea e pur şi simplu senzaţiona­lă şi că va depăşi şi cele mai pre­tenţioase aşteptări. BALETUL „Cărăbuşul“ şi-a sporit anul a­­cesta şi efectivul coreografic. 80 balerine şi 12 boy’s, formează sub conducerea excelenţilor Floria Capsali şi Clark Nichols, o arma­tă disciplinată şi talentată. Dintre realizările coreografice, desigur că „baletul ruletei“ şi „ba­letul lebedelor“ vor obţine sufra­gii unanime. ANSAMBLUL Cât priveşte ansamblul, e cel mai numeros din câte s’au aliniat, în decursul anilor pe scena din strada Academiei şi cuprinde în afară de vechii făuritori ai succe­sului „Cărăbuşului", un mănunchi de elemente inedite: C. Tănase, Lizica Petrescu, Mia Steriade, Ma­ud Mary, Lulu Savu, Lisette Ve­­rea, Rica Martinescu, Marian Mar­tinescu, Lia Bogdan, Radu Moldo­­vanu, Elisa Lamé, Giugariu Sandi- Huşi, Aurel Munteanu, Milică Mi­lian, M. Emilian F. Glodariu, Ro­man, Radu Vaier, Dinescu, Tresti­an, Mirea, etc. Cărăbuş-Express“ oferă, în plus surpriza unui faimos număr de a­­tracţie: Stadler şi Rosé, celebrităţi internaţionale, cunoscute din fii- -fM» «! Nu mai vorbim de cupletele lui „Regele Jazzului" N. Kiriţescu ­ noastră e isb­ânda revistă în doua acte i­i un prolog, de Ben-Eli Teatrul Izbânda îşi inaugurează stagiunea cu o revistă plină de u­­mor şi de antreu: „A noastră e izbânda“, două acte şi un prolog, de Ben-Eli. Data premierei a fost fixată pentru mâine. Vineri 1 Iu­nie. D. Ben-Eli are o activitate re­vuistică remarcabilă; d-sa e auto­rul, revistelor „Bucureşti-New- York”, al cărui mare succes îşi mai păstrează încă ecoul, şi „Bu­cureştii petrec“, care a obţinut a­­celaş răsunet. „A noastră e izbânda“ se va im­pune prin conţinutul ei copios şi care numără nu mai puţin de o sută de cuplete! In această revistă sunt desbătu­­te toate problemele la ordinea zi­lei, iar ansamblul adună, pentru prima oară la un loc, elementele cele mai încercate ale acestui gen. In „A noastră e izbânda“ apare o privelişte a „Bucureştiului aşa cum este“, prezentându-ne şi ,străinii la Bucureşti“. Urmează celebrul trio: vinul, muzica şi femeia: „Vinul din viile „Dâmboviţa apă dulce“, „Petecul de negreaţă“ şi „Muzica fiscală“. O altă chestiune de actualitate care e atacată este campania elec­torală. ’ ■V?*­N’a fost ignorată nici epidemia „Dictatoriţei". Se interprinde apoi o incursiu­ne profundă în cartierul latin al lui Peltz. Spectatorii vor fi pe ur­mă transportaţi în „Cetatea eroi­lor de celuloid“ la Hollywood. Toate aceste titluri reprezintă o mică parte din actul I. In actul al II-lea, publicul va vi­zita „Ţara veche-nouă“, unde prin­tre portocali, palmieri, măslini, a­­rabi şi sionişti se vor debita poin­­te pline de savoare. De-aici, ajun­gem la Geneva unde e parodiată conferinţa păcii, surprinsă la un banchet care abundă în pitoresc. In „Familia Speriescu“ e pusă la punct chestiunea elevilor de liceu. După care, toată lumea se întâlneşte în „Taverna obiectelor prohibite“, care relevă o bizară şi hilariantă lume interlopă. „A noastră e isbânda“ conţine numeroase muzici originale de Swartzmann, care lansează câte­va tangouri de succes: „Pentru o femee“, „Astăzi vreau să trăesc" şi un slowfox „Aşi vrea şi nu ştiu ce". Direcţia de scenă o deţine d. G. Groner. „Isbânda-girls” sunt con­duse de d. L. Groff. Decorurile aparţin pictorului Caramanlău, iar cei care vor contribui la „is­­bândă“ sunt: d-nele Violeta Iones­cu, Sylvia Klueger, Elena Body, Mimi Cretzulescu, Nina Nicolau, Agnia Bogoslavska, Mariana Ciu­lea, Gigi Cristescu, Lucica Pârvu­lescu, Bonica Demian, Nutzi Io­­nescu, etc., și d-nii G. Groner, Dan Demetrescu, Ladislau Groff, Piu Mironescu, Mişu Cassvan, H. Ni­­colaide, Jean Tomescu, C. Husar, John Havis și D’Ayol­­ a G. Groner­rrr. Premiul Teatrului Naţional a fost acordat piesei Juda“ Aseară a avut loc la Teatrul Naţional o şedinţă a Comitetului de lectură pentru decernarea premiului Teatrului Naţional în valoare de 100.000 lei celei mai bune piese româneşti reprezentate în cursul stagiunii. Au luat parte la şedinţă: d-nii Octavian Goga, prof. I. Petrovici, Paul I. Prodan, Simion Mândrescu, G. Murnu, Scarlat Froda şi Gr. Mărculescu. Teatrele de cartier O nouă companie de reviste Luni 4 iunie are loc la grădina Tea­trului Cinema volta Buzeşti deschide­rea stagiunei de vară a companilei de reviste „N. Kanner şi I. Pizone" cu o revistă de Nican intitulată: „O noap­te la Volta". Elementele principale afară de N. Kanner şi I. Pizone sunt: I. Brună, Willy, Cr. Șerbănescu, iar cadrul fe­­menin e format din d-rele Rozina Wi­­quelin care va lansa la noi „Cariocka“ împreună cu partenerul Willy, Lilly Socec, Mia Georgescu și M. Iordă­­nescu. " Premiile literare acordate de Academie anul acesta 1. premiul Năsturel, de 9­00 lei, s’a acordat d-lui Dr. Eugen Nicoară pen­tru scrierea „Tinereţe, bătrâneţe ’, pe baza raportului d-lui­ Dr. G. Mari­­nescu. 2. Premiul Statului Eliade-Rădu- Iescu, de 50.000 lei, s’a acordat la 5 scrieri astfel: 25.000 lei d-lui D. Mură­­raşu pentru lucrarea „Lucreţiu“. Poe­mul Naturii, „ traducere în metru o­­riginal cu un Studiu introductiv“, pe baza raportului d-lui I. Bianu. 10.000 lei d-lui D. Jianu pentru volu­mul „Poesii“, pe baza raportului d-lui M. Sadoveanu. 5000 lei d-lui Nicolae Timiraş pen­tru lucrarea „Ioan Creangă, după do­cumente vechi, însemnări şi mărturii de autografe, portrete şi vederi“, pe baza raportului d-lui Gh. Adam,eseu. 2500 lei d-lui George Dumitrescu pentru volumul de poeme „Elegii“, pe baza raportului d-lui G. Murnu. 2500 lei d-lui G. Şt. Cazacu pentru volumul „Calea Sângelui“, pe baza ra­portului d-lui G. Murnu. 3. Premiul C. Rădulescu-Codin, de 3000 lei s-a acordat d-lui D. Al. Nanu­ pentru „Poezia milităriei şi a Crăciu­nului de pe valea Argeşului. Studiu estetic de florilor inedit“, pe baza ra­portului d-lui Şt. Ciobanu­. 4. Premiul Dr. Cornel Nicoară, de 20.000 lei (divizibil), s-a împărţit astfel: 15.000 lei d-nei E. Dvoicenco pentru lucrarea „Viaţa şi opera lui C. Sta­­mati. Contribuţiuni după izvoare ine­dite“, pe baza raportului d-lui­ G. Bog­­dan-Duică; 2500 lei d-nei Oltea I. Nistor pentru scrierea „Spre Orient“ pe baza rapor­tului d-lui G. Bogdan-Duică; 2500 lei d-lui Tiberiu Crudu pentru volumul „Săhăstria Sihlei“, pe baza raportului d-lui M. Sadoveanu. 5. Premiul Alexandru Bodescu, de 2000 lei, cu subiectul „Poeţii Bihoru­­lui”‘ s’a acordat d-lui Eugeniu Pot­o­­ran pentru lucrarea in manuscris tra­tând subiectul dat, pe baza raportului d-lui G. Bogdan­ Duică. 6. Premiul Vasile Părvan, de 30.000 lei, s’a împărţit astfel: 15.000 lei, d-lui Ion Nestor pentru lu­crarea „Der Stand der Vorges­chichts­­forschung in Rumänien“, pe baza ra­portului d-lui I. Andrieșescu., 15.000 lei d-lui­ AL Dărcăcilă, pentru descoperirile sale arheologice, pe baza raportului d-lui Al .Lapedatu. 7. Premiul Adamachi, de 5000 lei (divizibil), s-a acordat în întregime d-lui Gh. Ghibănescu pentru următoa­rele lucrări: I. „Surete şi Izvoade Documente Kogălmiceneşti între anii 1529—1878. Volumul XXV“. II. „Valea Lilivei (Schiţă Istorică)“. III. „Nea­mul Kogălnicenilor (Schiţă genealo­gică)“, pe baza rapoartelor d-lui I. Nistor. 8. Premiul Gh. Chiţu, de 3000 lei, s-a acordat d-lui D. D. Gerota pentru scri­erea­­„Protecţiunea drepturilor obli­­gatarilor în Societăţile pe acţiuni (Stu­diu de Drept comparat)“, pe baza ra­portului d-lui V. Erbiceanu. 9. Premiul Năsturel, de 5000 lei, cu subiectul „Graniţa de vest a României (către Cehoslovacia şi Ungaria)“ s'a acordat d-lui Ștefan Manciulea pen­tru lucrarea in manuscris tratând su­biectul dat, pe baza raportului d-lui G. Văsian, 10.000 lei d-lui Dimitrie Cuclin pen­tru „Tratat de Estetică muzicală“, pe baza raportului d-lui George Enescu. * La Marele Premiu C. Hamangiu, de 200.000 lei, pentru traducerea in lim­ba franceză a operei poetice a lui Mi­hail Eminescu s’au prezentat 7 manus­crise. Comisiunea însărcinată cu exa­minarea manuscriselor a apreciat că cea mai valoroasă dintre traduceri este cea prezentată sub pseudonimul „Kyrman Daily“. Secţiunea Li­terară, prin care se acordă premiul a propus plenului şi plenul a aprobat ca textul acestei traduceri să fie supus revizui­rii unui lib­erat francez de mare noto­rietate din Franţa şi numai după ce textul va fi revizuit şi aprobat de Comisiunea specială şi de Secţia Lite­rară, să se decidă asupra acordării premiului. In unanimtate Comitetul a ho­­tărît să decearnă premiul Teatru­lui Naţional d-lor I. Luca şi G. Ci­­prian, pentru piesa „IUDA“. Salonul Sirato-Han-Tonitza se Închide Duminică Salonul plastic: Sirato, Han, Toni­­tza — de la Dalles — se închide Du­minică seara, 3 Iunie. Amatorii cari au reţinut lucrări sunt rugaţi a le ridicca pănă la acea dată. Premiaţii Conservatorului Cornetti din Craiova In ziua de 27 Mai, a avut loc pro­ducţia de fine de an a elevilor Conser­vatorului de Muzică Cornetti din Cra­iova. In ziua de 28 au început exame­nele. Premiaţii din anul acesta au fost la clasa de canto a d-lui Jenny Cio­­lac — elevul Gigi Giuriade — care a luat premiul Elena Minovici. Elevele Cornelia Haţegan şi Florica Neghină, au luat premiul Jenny şi Eug. Ciolac. Premiul Eugenia Ba­zel li s-a oferit e­­levei Henrietta Goiano — de la clasa de pian a d-lui M. Giuriade. Elevul Giuriade, premiat şi la con­cursul internaţional din Viena a cân­tat luna trecută la Radio. Se va ridica un mau­soleu pentru actori In legătură cu articolul asupra mor­mintelor actorilor de la cimitirul Bellu, Sindicatul artiştilor dramatici, ne face cunoscut că se intenţionează ridicarea pe curând a unui mausoleu în care să fie adăpostite osemintele actorilor cari au ilustrat scena românească. Iniţiativa aceasta aparţine comitetu­lui, in frunte cu d-na Maria Filotti şi este cât se poate de binevenită. RXMPX A murit Marie Therese Pierat PARIS, 29 (Rador). —• Astăzi a încetat din viaţă d-na Guiraud de Scevola, societară a Comediei Fran­ceze. Defuncta era cunoscută în teatru sub numele de Madame Pierat.* Iată o telegramă care închide în cinci rânduri anodine o ştire emoţionantă. Căci Marie Therese Pierat e nu numai una din cele mai mari ar­tiste ale Franţei, dar o creatoare de rar prestigiu în arta dramati­că universală. Tragediană de impresionante resurse, neîntrecută în drama mo­dernă de salon,Marie Therese Pie­rat e una din marile glorii ale Co­mediei Franceze şi se înscrie tri­umfător în galeria marilor actri­ţe ale scenei franceze. Bucureştii, ca şi alte centre ale Europei, au cunoscut-o în două turnee întreprinse acum câţiva ani înconjurată de André Luguet, Georges Maulois şi Maurice Es­­cande. Moartea ei e surprinzătoare în­trucât încă tânără "Marie Therese Pierat, în plină vigoare era aştep­tată să dea încă mult teatrului şi scenei naţionale franceze, pe care a servit-o aproape 30 de ani. Marie Therese Pierat Tenorul Gigli cântă la Paris într’o sală cu 20.000 de locuri La Paris s’a dat zilele trecute pen­tru prima oară un concert în sala Pa­late des Sports o sală în care pot sta comod două zeci de mii de spectatori. Gigli a cântat cu orchestra arii din repertoriul său. Au obținut mare succes ariile din o­­perile: Aida, Africana, Manon, Tosca, Rigoletto şi canzonetele Napolitane. Artistul a fost ovaţionat de numero­sul public care a asistat. S-a constatat cu acest grile­j că sala are o acustică excelentă şi o conse­cinţă va fi utilizată pe viitor şi pen­tru alte concerte. De la Teatrul Regina Maria Compania dramatică de la teatrul Regina Maria anunţă ultimele specta­cole ale stagiunei până Duminică in­clusiv. Ordinea spectacolelor e următoarea: Joi: Nu mă tutui! Vineri: Bărbatul da, femeia nu. Sâmbătă matineu: Bărbatul da fe­meia nu; seara: Marchizul de Priola. Duminică matineu: Bărbatul da fe­meia nu, seara. Sărutul în faţa o­­glinzii. Cum se distrează berlinezii Organizaţia germană „Kraft durch Freude“ (Forţă prin joc) care se ocupa de distracţiile mun­citorilor a făcut o anchetă între­bând 42.000 Berlinezi şi Berlineze cum îşi petrec orele libere. 30 la sută din bărbaţi şi 35 la sută din femei, cei mai mulţi în­tre 35 şi 40 de ani au declarat că se ocupă cu sportul, bicicleta, mo­tocicleta, înotul, canotajul, pati­najul şi sky-ul. Jucătorii de popice şi amatorii de pescuit sunt mai rari. S’a mai constatat din această anchetă că 29 la sută din bărbaţi joacă şah şi că 40 la sută din băr­baţi şi 18 la sută din femei sunt amatori fotografi. E de mirat apoi că 84 la sută din bărbaţi şi 55 la sută din femei pretind că vizitează muzee. Tea­trul nu e o distracţie populară. 63 la sută din bărbaţi şi 74 la sută din femei au declarat că nu se duc niciodată la teatru. In schimb 46 la sută dintre băr­baţi ascultă regulat la radio. Se mai afirmă că Germania e o ţară de muzicanţi. Totuşi 75 la sută dintre bărbaţi au declarat că nu cântă la nici un instrument, 65 la sută sunt abonaţi la un ziar iar 5 la sută nu citesc nimic. Cât despre cărţi jumătate pre­feră romane şi altă jumătate ope­re politice. Un concert al larmilei Novotna la fiena Celebra cântăreață cehă farm­i­la No­votna a dat Miercuri un concert la Viena, consacrat lui Smetana. -------------Vii, ------------­ Baletele dela Monte Carlo la Londra Ansamblul de balet de la Monte Carlo va da o serie de repere­ntații la teatrul Covent Garden din Londra cu începere de la 19 iunie. Bela Sindicatul artiştilor dramatici Sindicatul Artiştilor Dramatici şi Lirici din România, aduce la cunoş­tinţa membrilor săi, că Adunarea Ge­nerală anuală, va avea loc Sâmbătă 2 Iunie 1934, orele 9 dimineaţa, în sala Operei Române. Doamna Hanau publică un hebdomadar satiric Marthe Hanau, financiara pariziană celebra, prin afacerea Hanau de acum câţiva ani, publică o revistă hebdoma­dară, satirică „Ecoutez-moi“ în care e vorba de Stavisky, de cecuri, de afa­cerea Prince, de comisiunea de anche­tă şi chiar de Hollywood, r­­cfiSSSSE- Spectacolele Capitalei OPERA ROMANA închis vacanţa anuală TEATRUL NAŢIONAL închis vacanţa anuală______ TEATRUL ALHAMBRA închis vacanţa anuală______ TEATRUL VENTURA închis Vacanţa anuală TEATRUL REGINA MARIA orele 9 seara NU MA TUTUI... Comedie în 3 acte caricaturale, de Pio de Flaviis in româneşte de V. Rodan TEATRUL CĂRĂBUŞ Direcţia C. Tănase Deschiderea Vineri 1 Iunie cu „CĂRĂBUŞ EXPRESS“ Revistă de N. Kiriţescu TEATRUL IZBANDA Calea Văcăreşti Deschiderea la 1 Iunie A NOASTRA E IZBANDA Revistă de Ben Eli GRADINA MARCONI Calea Griviţei Deschiderea la 1 Iunie VALSUL DIMINEŢII Comedie adaptare, de Tudor Muşatescu şi Sică Alexandrescu CAPITOL. — Jungla Morţii cu Marion Burns, Kane Richmond şi­ Harry Woods. FEMINA. — Melodia dragostei cu Ri­chard Tauber şi Lien Deyers. REGAL. — Melodii care nu se uită cu Lee Parry, Ida Wust, Paul Hörbi­ger şi Oscar Karlweiss. ROXI.— „Wilhelm Teil“ cu Conrad Veidt. ED. PALACE. — Femeia cu părul roşu şi Scandalul cu Franciska Gaal şi Szőke Szakáll. TRIANON. — Un vis mai frumos ca iu­birea cu Ginger Rogers. GRADINA SI SALA SELECT. _ Fe­meia biciuită cu Charles Laughton. Revista modei de plajă (numai la grădină). RIO. — Jidovul Rătăcitor cu Conrad Veidt. CORSO. _ Demonii văzduhului cu Robert Armstrong şi Richard Crom­well. VOX. — Sărută-mă cu Georges Milton. GRADINA FORUM. — Ordonanţa cu Marcelle Chantal şi Marşul Durerei FORUM. — Când luminile se sting cu Elisa Lanai şi Paul Lukas şî In vâr­tejul dragostei cu John Bolles şi Nancy Caroll. CITY­ — Un vis sub cer albastru cu Martha Egerth şi Herman Thimig. Jurnal şi complectare. BIZANTIN. — Doi într’un automobil cu Magda Schneider şi Verişoara din Varşovia cu Liane Haid. LIDO. — Idilă imperială şi Complicele nu răspunde. OMNIA. — Vraja trupului cu Wallace Beery, Ricardo Cortez şi Marşul du­rerii cu Leo Carillo. MARNA. — O dramă pe luciul apei cu Claudete Colbert şi Şase inimi în­tr’un vals cu Georg Alexander şi Greth Theimer. GRADINA SI SALA VOLTA BUZEŞTI. Ramon Novarro în Jocul dragostei şi al morţii­­şi Dama­­lela Maxim cu Florelle. MARCONI. — Mizerabilii (Seria II şi sfârşit). Jurnal Path Nathan. MODEL. — Cei trei Muşchetarii (opera complectă partea I-a şi II-a) cu Aime Simon Gerard, Harry Baur, Blan­che Montet. Sunt admişi elevi de Li­ceu şi copii. GRADINA ŞI SALA AMERICAN. — In­timităţi cu Norma Shearer, Robert Montgomery, jurnal şi complectare. GRADINA ŞI SALA IZBANDA. — Inti­mităţi cu Norma Shearer şi Robert Montgomery, complectare. GRADINA EDISON. — Serenada torţe­­lor cu Claudette Colbert şi complec­­tări muzicale. PACHE. — Floarea din Lugano cu Magda Schneider şi Oraşul cântece­lor cu Jan Kiepura. GRADINA ŞI SALA KISELEFF. — Vei fii Ducesă cu Fernand Gravey şi­ Re­gele Junglei. MILANO. — Criminal cu Harry Baur, Don Quichotte cu Saliapin şi Trupa de reviste Niculescu-Buzău. RAHOVA. — Mizerabili (partea II-a, ultima) cu Harry Baur. ODEON. — Doamna nu doreşte copil cu Liane Haid şi Ian Kiepura SPENDID. — Dragoste însângerată cu Claudete Colbert şi Frederik March şi Zeul Mărilor cu Fay Wray şi Ri­chard Arien. FRANKLIN. — Victor şi Victoria cu Renatte Mueller şi­ Hermann Thi­mig, Melodia Vioarei şi Varieté. EPISCOPIA. — Nagana cu Tala Birell DICHIU. — Locotenentul victorios şi Tenorul Ducesei cu Lee Parry. IMPERIAL. — Shanghai sub bombe şi Puterea destinului cu André Bau­­gé. Seara: artiști. GRADINA DOROBANȚI. — Chandy cu Edmond Lowe şi Şase ore de trăit cu Warner Baxter. TOMIS. — Tu eşti! adorata mea cu Kaethe von Nagy şi O aventură la Monte Carlo cu Marie Bell. GOLESCU. — Drama de la Mayerling cu Lil Dagower, Ida Wustt şi Paul Otto. Jurnal şi complectare. ROATA LUMII. — Fra Diavolo cu Stan şi Bran şi Contesa de Monte Cristo LIA. — Ordonanţa şi Te iubesc numai pe tine cu Gustav Fröhlich. CINEMA APOLLO. — La Wally, ope­ra italiană şi Cavalerii nopţii cu Jen­ny Jugo şi Hans Brausewetter. Com­­plectare şi jurnal. ^INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE „RAMPA” INTRAREA ZALOMIT NO. 1, BUCUREȘTI Joi 31 Main 1934 304.5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz 1815 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 160 kHz. 13.00: Bursa, cota apelor Dunării. Concert de prânz (plăci): Uvertură al opereta „De aşi fi rege“ de Adam, executată de Orch. Paul Godwin (Po­­lydor): Always, vals de Berlin şi Vals boston de Dubin, executate de orches­tra Efim Schachsmeister (Polydor); Se­renadă aranjată de Kedroff şi Contre­­danse, aranjată de Naprawnik, cânta­te de Quartetul Kedroff (C.); Selec­­ţiuni din opera „Manon“ de Massenet, executate de Orch. New Queen’s Hall, dirijată de Alick Maclean (C.); 100% Sch­ager-Potpuriu de Dostal, executat de Orch. Fred Bill’d Rhytmicans (H.) 13.45: Muzică uşoară (plăci). 14.15: Ora, Radio-Jurnal, Bursa, Spec­tacolele. 14.40: Muzică uşoară (plăci). ORA ŞCOLARILOR. 17.15: Limba română la bacalaureat: T. Mateescu. 17.30: Muzică. 17.45: Viaţa şcolară: Prof. Şt. Popp. 18.00: Concert de muzică uşoară şi românească, executat de Orchestra Gr. Dinicu: Ariii naţionale; Delibes: Pa­sul florilor-vals; Monţia: Scumpă, dra­gă lelişoară; Romanţe ţigăneşti şi Ho­ra Stacato; Ackermans: Iubirea ta-i un trandafir; Petaluda şi Polca de con­cert; Arili naţionale. 19.00: Ora, Radio-Jurnal: 19.15: Continuarea concertului Or­chestrei Dinicu: Lungeanu şi Daia: Nu eşti frumoasă-tango; Delettre: Vino să dansăm; Du-te dor la badea’n sân şi Hora lui Dobrîcă; Fibich: Poem; Arii naţionale.­ UNIVERSITATEA RADIO ARTA: 19.50: Conacurile Cretei- Arh. G. M. Cantacuzino.­ CARTEA ŞI PROBLEMELE EI: 20.10: Buletinul cărţii: Perpessicius. 20.30: Trubadurul, operă în 4 acte de Verdi (plăci). După actul I: Lectură de Gibu Mi­­hăescu-premiul S. S. R. La sfârşit: Radio-Jurnal. Memento Expoziţii Ateneul Român. — Pictorul I. L. Cosmovici , sculptorul R. P. Hette, Jeana Boculescu, Bila Pavlovich, Laetiţia Lucasievici şi Viorica Can­drea. Dalles. Expoziţia pictorului R. Iosif. Expoziţia demonstrativă de scoarţe româneşti a d-nei Maria Ni­­sipeanu şi expoziţia grupului O. Han, F. Sirato şi N. Tonitza. Hasefer. — Expoziţia de artă deco­rativă a d-nei Synadino. „Universul“. — Expoziţia de marine Henri Vintilescu şi pictură T. Roma­­naţi „Ileana“.— Expoziţia de desen Mitan Byck-Wepper.

Next