Rampa, august 1934 (Anul 17, nr. 4963-4989)

1934-08-01 / nr. 4963

w HipisutA.MRF.A., Gloria C.F.R.şi C.A.T. ~ au intrat din Divizia Naţională Frumoasa victorie a G­F.R.-ului la Braşov Cu excepţia disputei C. F. R.ş­i A. C. F. R., care urmează să-şi mai joace o ediţie, barajele s’au terminat aducând victoriile finale ale Amerei, Gloriei C. F. R. şi T. A. C-ului, care în modul acesta au intrat în noua ediţie a Diviziei­­Naţionale. Amefa a confirmat întru totul pronosticul nostru reuşind să ani­hileze avantajul, de două puncte, luat de Olympia, la Satu Mare. Partida a fost extrem de dură, aducând rănirea gravă a jucăto­rului Pop Ştefan de la Olympia C. F. R., şi a decurs în nota de supe­rioritate a arădenilor, cari au re­editat pe terenul lor partidele bu­ne reuşite în returul Diviziei Na­ţionale. In urma acestei victori, Ame­fa şi-a menţinut locul din Divi­zie, pe care-l merită de altfel. T. A. C. - ROMANIA 5-1 (1-0) T. A. C. a câştigat, la Timişoa­ra, a doua ediţie a matchului cu România. A câşigat însă în aşa manieră, încât avantajul de două puncte a­­vut de România, de la Cluj, s-a vo­latilizat aducând eliminarea clu­jenilor. Ca şi la Arad partida a abundat în brutalităţi, sfârşitul jocului a­­rătând pe C. A. T. şi România în respectiv — 10 şi 9 oameni. Intrarea timişorenilor în Divi­zie este extrem de preţioasă, dat fiind buna calitate a teamului lor. Divizia Naţională a câştigat de­ un nou punct de atracţiune. PRAHOVA - GLORIA C. F. R. 3—2 (2—1) Ploeştenii s’au reabilitat, în ur­bea lor, dispunând de Gloria C. F. R. Ce contează însă medicul 3—2 reuşit faţă de 1—5 realizat de ară­deni, în prima ediţie? Ploeşti-ul, deci, nu va mai avea reprezentant în a treia ediţie a Di­viziei Naţionale. C. F. R. - A. C. F. R. 2—0 (1-0) Contrar tuturor aşteptărilor C. F. R. a reuşit o performanţă de bună calitate, la Braşov, dispu­nând de colegii lor de la poalele Tâmpei. Socotiţi învinşi, şi pe bună drep­tate, în avant-disputarea partidei, ceferiştii bucureşteni au luat un avans de două puncte, pe care — după toate probabilităţile — îl vor menţine, de nu îl vor mări, la Bucureşti. După această Duminică, numă­rul participanţilor calificaţi în Di­vizia Naţională s-a ridicat la 11: Venus. Unirea-T­ricolor. Juventus. Ripensia. Chinezul. C. A. T. Gloria C. F. R. A. M. E. F. A. C. A. O. Crişana. Universitatea. Pe oraşe combatanţii sunt îm­părţiţi astfel: Bucureşti 3 — pro­babil 4 —, Timişoara 3, Arad 2, Oradia 2 şi Cluj 1. A. M. E. F. A. R. 3-­ OLYMPIA C. F.­­0 (2—0) Startul nefericit din pr. Marghiloman.­Carsa Ini Craciunel.­Suspenilarsa ini Dubrescu Ultimele două reuniuni de ga­lop au învederat, odată ’n plus, ca contribuţia proprietarilor­ pentru bunul mers al soc. Smic este din cele mai reduse, dacă nu chiar ine­xistentă. In zece probe câte s’au disputat Sâmbătă şi Duminecă, au concurat 51 concurenţi, ceeace în medie înseamnă 5 partanţi de cur­să. In realitate, trei curse s’au re­dus la lupte între 3 cai, una a strâns patru cai, alta 5 pursângi, trei câte 6 alergători şi încă două câte şapte şi opt performeri. Bi­lanţul unui asemenea spectacol? Falimentar. Cauzele? Greu de discernat. O constatare se impune însă: e trist că nu se găsesc oameni care să vadă şi mai departe de lungul nasului şi care să ştie să aprecieze zicala românească: „o mână spală pe alta şi amândouă obrazul? Cum dracu să mai poată face unicul faţă cheltuelilor de regie şi chemărei sale de a încuraja rasa cavalină, când cei care beneficia­ză de pe urma acestor curse, se de­zinteresează de a le mai acorda concursul. Dacă există nemulţumiri, să fie declarate sus şi tare. Sabotajul nu este o politică onestă. Jockeul Sampson pare hotărît să se reabiliteze în ochii turfişti­­lor bucureşteni. Sâmbătă, în han­dicapul Souverain a călărit cu un brio inegalabil pe Goldana, reu­şind să smulgă victoria în ulti­mul ruleu, în dauna Harnicei, care plecată tambour battantt, a condus alergarea cu aproape zece lungimi. Sampson nu s’a grăbit ci şi-a apropiat calul trep­tat, fără să-i irosească forţele prematur. In actuala penurie de jockei prezenţa lui Sampson constituie o garanţie de talent şi energie.­­ Proba principală a zilei, pr. Mi­hail Marghiloman, s’a terminat în scandal. Din mizerul lor de por­tanţi, trei la număr, doi au bine­voit să piardă complect startul. Vina nu o poartă starterul D-l S. Dellaporta s’a căsnit aproape un sfert de oră, ca să prindă într’un moment fericit pe cei trei concu­renţi. Zadarnică i-a fost truda, din cauza nervozităţii extreme la ie­pe! M­isotion, care a continuat şi pe colegul de grajd Rosmarin. Doar Copain rămăsese liniştit în faţa benzilor. George adormise în şea, aşteptând plecarea. S’a în­tâmplat că la un moment, cei trei cai sa fie aliniaţi. Starterul a dat plecarea. Rosmarin s’a întors ca ’ntr’o piruetă de dans, iar Georges a avut un moment de ezitare, de „recul“, care l’a făcut să piardă a­­proape 10 lungimi. Publicul a huiduit copios. Ră­măsese doar favoritul la start. Dacă rămânea Miosotis, scandalul ar fi luat proporţii uriaşe. S’ar fi spus că intenţionat s’a făcut aceas­sta spre a se facilita victoria pen­sionarului d-lor Eu. Ottulescu şi G. Negroponte. O repetăm din nou: d-l Della­porta nu poartă nici o vină in ră­mânerea la start a lui Copain şi cei cari susţin contrariul, n’au văzut cu ochi obiectivi alergarea...­­ Şansa lui Crăciunel în premiul Casserolard era din cele mai mari. Pensionarul lui Ion Gheor­­ghe nu a contat totuşi în cursă deşi alergarea s’a disputa pe dis­tanţa sa favorită şi pe pista de nisip cu care se împacă de minu­ne. Cauzele? Ni se poate spune jo­ckeul Gh. Enescu. Noi ne mulţumim să punem a­­ceasta întrebare: de ce Enescu nu a călărit aşa cum l’a călărit în ziua când a pierdut pe drum pe Mourath Bey? Din ce consideren­te, a făcut cursă de aşteptare? Ca­lul nu purta o greutate mare, în­cât efortul unei curse din cap în cap să-i fie fatal.­ ­ Premiul Menton, alergare de trap, s’a soldat cu victoria lui Sir Caid. O victorie nu ca toate cele­lalte victorii, asupra căreia se cu­vine să ne oprim puţin. In condi­ţiu­ni normale, Sir Caid s’ar fi pla­sat al treilea. Alergarea fusese câştigată uşor de Pumn, care era urmat de Luminiş. Pumn a fost însă descalificat pentru tractaj, pedeapsă prea severă dacă ţinem seamă de faptul că nu a tracnat de­cât o porţiune foarte mică, în ult­­imul ocol. Dar să trecem peste , aceasta: năzbâtiile comisarilor sunt fără drept de apel. Luminiş rămăsese deci câştigător, întru­cât Sir Caid se găsea la distanţă de el. Dobrescu şi-a oprit calul din ac­ţiune — zice-se pentru că cineva i-a strigat că a fost descalificat — lăsându-se surprins pe potou de Sir Caid. Isprava aceasta a deşteptat inte­resul d-lor comisari, cari au sanc­ţionat cum se cuvine suspendân­­du-l pe trei zile de curse şi refe­rind cazul comitetului. E o lecţie care probabil că va da roade. St. Gherase Sampson „Campionatul“ de lupte greco romane se termină astăseară Mascarada de la Onef îşi tră­­eşte astăseară ultima zi de excro­­cherie sportivă. Ne mirăm că în fine, genialul duo de unguri Foray-Huhtanen s’a hotărit să lichideze spre a tre­ce în Serbia unde vor etala mai departe forţa colosală a­­Japonu­lui-cretin” Kujampaa, elastici­tatea lui Huli tanen şi celelalte ,,calităţi" ale acestei bande de energument unguri. Nedecisele, decisivele, revanşele, pararevan­­ele, matchurile de protest, nu au plictisit câtuşi de puţin pe naivul spectator bucureştean­ care con­tinuă să vină în ciuda flagrante­lor dovezi că totul e plăzmuit cu neruşinare. Spiritul comercial al ungurului Foray a dat însă greş pentru o dată : ca să obţină maximum de benfieni în aceste ultime trei zile, trebuia ca prima victorie a lui Hutanen asupra lui Olvera (care are un văr la Bucureşti, după spu­sele microfonului) să fie obţinută printr’o decizie cu scandal, in a­­semenea condiţii, revanşa de Azil după amiază, la 5, se des­­făşoiară pe cortsurile Tennis­ei şi IClubului Român, întâlnirea din seara ar fi atras o asistenţă con-jtre Segall şi Botez, în cadrul siderabilă. Smatchurilor de selecţie pentru Şi cel mai bun regisor areCupa Davis. Gerry câteodată scăpăm­. I le reamintim noi spre a se corecta, pe alte me­leaguri. Precum îl mai sfătuim să inter­zică trupei sale să colinde loca­lurile de noapte şi să se îmbete. Ce dracu, Szabó, Fischer şi Vavra sunt foarte limbuţi la un pahar de vin ! Mai ales de când au în­văţat şi româneşte. Şi „cretinului” Kujampaa să-i interzică de a mai colinda cu fe­meile. „Laponul” spre a face im­presie, a spus la „Bandy” că-i ca­pabil să-l facă pe Hulitanen har-­ tul­cea-parcea şi că înfrângerea sa se datorește unei clauze contrac­tuale. Dar dece să ne mai amărâm cu trista exerod­ierie de la Onef. Bine că s’a terminat! Ecouri sportive ! Restaurantul GRITA IORDACHESCU ILFOV No 380.17 est© localul de întâlnire al lumei selecte din Bucureşti Deschis după teatru Preţuri moderate, Reduceri pentru artişti — 31­­iulie 1934 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 364,5 m­. BUCUREȘTI 12 kw. 823 kHz 13: Cota apelor Dunării. Concert de prânz (transmis prin doză lectromag­­netică). 13.45: Spectacolele, Bursa, Muzică u­­șoară (transmisă prin doză­­electro­magnetică). 14.15: Ora, Mersul vremii, Radio Jur­nal. 14.40: Muzică uşoară (transmisă prin doză electromagnetică). 19: Ora. Mersul vremii. 19.05: Muzică variată, executată de Orchestra P. Moţoi: Arii naţionale; Ştiinţe naturale. 20.30: Viaţa în adâncul mării de Dr. George Vasiliu. 20.45: Muzică de Cameră (transmisă prin doză electromagnetică): Andante și Menuet din quartetul în re major de Mozart executat de Quartetul de coarde Flonzaley (H. M. V.) Figuri: 21: Un creator de energie de Radu­ Patrulius. 21.15: Concert simfonic al Orchestrei Radio dirijat de Th. Bogalsky, A. Co­relli: Concerto grosso No. II. W. A. Mozart: Concert In Re major, pentru pian şi orchestră (solist: Dagobert Ba­choz). 22: Antologia Radio: Alex. Macedón­­sky. 22.15: Continuarea concertului simf­o­nie: ,­. S. Bach: Fuga­r la minor; Haydn: Simfon­a în re (Ceasornicul). 23: Radio Jirnal. 23.30: Muztă uşoară (transmisă prin doză elefitromagnetică). RAMPA însemnări pe marginea* Vietto a devenit regele munților După etapa Tarbes-Pau, ultima etapă in munţi, clasamentul­­celor mai buni ,,grimpeuri“ s-a definitivat, astfel: 1. Vietto 111 puncte. 2. Trueba 91 puncte. 3. Martano 78 puncte. 4. Veirvaecke şi Ezquerra 75 puncte.­­3. A. Magne 66 puncte. 7. S. Maes 59 puncte. Deci iatu­-l pe micul René Vietto „re­ge al munților“. • Spiritul de solidaritate în echipa franceză, a prins rădăcini puternice. Ca‘ să se evidenţieze, a trebuit să trea­că 14 etape. In etapele Piri­nail­or, toată echipa a conclucrat pentru ca tricoul galben să-şi menţină supremaţia. „To­nin“ Magne a găsit un sprijin colosal sal în micul Vietto, care în două rân­duri i-a oferit bicicleta sa. Japebie, l-a remorcat pe leader şi într-o trenă infernală i-a recuperat întârzierea în cursul etapei XVI-a câştigată de Vig­­noli. De mare folos a fost şi aportul lui Louriol. „Lam­pelte“ tot timpul a se­cundat pe Magne, facilitându-i sarci­na, fie conducând, fie curăţindu-i dru­mul. Echipa Belgiei a mai pierdut un om, De Caluwe. Excelentul alergător a suferit o puternică comoţiune in cursul etapei­­câştigată de Magne, Bel­gia a rămas cu doi oameni în competi­ţie, cu Gijssells, care abia acum şi-a regăsit forma, şi Bonduel. Excepţio­nal le-au comportat individualii bel­gieni Vervaeche şi Sylvere Maes, fra­tele nefericitului alergător care a a­­bandonat în etapa VlII-a. Moralul spaniolilor este cât se poate de scăzut. Ezquerra, deprimat de fa, că tocmai­­ Pirinei a eşuat din munţii pe care îi cunoştea la perffec­­ţie, a vrut să abandoneze. A fost n­e­­voie de intervenţia directorulu­i epliti­­pei şi de rugămintele ca şefii pieirilor săi pentru ca să-şi continue. .cursa.­­spa­nia va termina cu echipa întreagă, la Paris.­­ Germania a rămas în patru pa­­perii, ultimul eliminat fiind ,By.se.. Continuă lupta Geyer, Stoepel, Kutz, Cach și Risch. Ultimul a primit"­­ po­reclă extrem de originală: Ethpe­la Mort". In fiecare etapă pare­ gata și totuşi găseşte suficiente irresurse pentru a termina1 înainte de ifrichide­ Tarului Franţei rea controalelor. Kutzbach e un aler­gător foarte bun la şes însă prost că­ţărător. In primele etape reuşise să se cla­seze onorabil. Primul atac dat mun­ţilor, a însemnat şi moartea sa. • Victoria lui Magne din etapa XVII-a — care probabil că a rezolvit şi pro­blema câştigătorului Turului, fără ac­cident, bineînţeles—se datoreşte proas­tei condiţii in care s’a­ prezentat la start Martano. Insă suferind de pe ur­ma unei căderi din etapa XVI Mar­tano a avut ghinionul să se intoxice cu nişte lapte. Dacă acestor două cau­ze, se mai adaugă şi deprimarea ca­re-l cuprinsese în urma unor decla­raţii făcute de Constante Girardeugo, se poate lesne deduce uşurinţa cu care Magne a recoltat victoria. • Istoricul Turului Franţei pe anul 1934, nu este deloc bogat în peripeţii. In cursă nu au existat decât doi oa­meni: Magne și Martano. A câștigat cel care a știut să profite de mom­e­n­­tele de slăbiciune ale adversarului. Rezultatul poat­ei că ar fi fost altul, dacă Martano nu avea ghijo bunul să piardă 7 minute în etapa^Lille-en­aihe­­ville. . . Flo­ok­ -­BdlU­ n I a i* a Prezenţa în ţara a echipelor Hacoach (Viena), Z. A. C. (Subo­­ttk­a) şi A. C. 23 (Sofia) a permis montarea câtorva matchuri ami­cale, t­erminate în favoarea echi­pelor româneşti. PHOENIX (BAIA­ MARE) — HACOAH 1-0 (1-0) După o serie impresionantă de victorii, Hacoah a capotat la Baia Mare cedând­ localnicului Phönix, la limită. Gazdie­le au practicat un joc prea forte. FRANCO-ROMANA (BRAILA)— Z. A. C. 2—1 (0—0) Campioana Brăilei, Franco-Ro­­mână, a reușit o victorie frumoa­să asupra ceferiștilor yugoslavi. Merită a fi relevat faptul că scorul s’a decis, în favoarea brăi­­lenilor, în minutul 89 FLPIS—A. C. 23 5-1 (4—1) La Constanţa, Elpis a ridiculi­zat formaţia bulgară A. C. 23, dispunând de ea cum a vrut şi cu cât a vrut. Bulgarii au făcut o impresie proastă. C. A. O. — CRIŞANA 2—1 (0-1) Derby-ul Oradiei s’a terminat cu victoria C. A. O.-ului. Biruinţa obţinută într’un stil foarte curios — prin două goaluri marcate de atletici în minutul 88 şi 89 — nu a tranşat chestia su­premaţiei în foot-ballul orădean. La Crişana a debutat, dintre a­­chiziţiile anunţate, Lacatos (U. D. R.) UNIVERSITATEA­ MUREŞUL 4—2 (3—2) După o serie neagră, Universi­tatea a reuşit o victorie, la Ig.­­Mureş, asupra Mureşului Trebui© re relevat că la un moment dat Mureşul conducea cu un avans de două goaluri. -------- -«»gn. u­ffltt»'--------—— 'rrr? » r:n Cupa Europei Centrale inter-cluburi Admira a eliminat pe Juventus calificândi­­se pentru finală­ ­ TOTUȘI JUVENTUS A DIS­PUS DE ADMIRA, LA GE­NOVA, CU 2—1 — Semi-finala Cupei Europei cen­trale intercluburi a revenit Ad­­mirei, care a reușit să se califice în finală, având un goal-average mai bun decât adversarul ei, Ju­ventus. Intr’adevăr austriacii câştigase­ră prima ediţie a matchului, la Viena, cu 3—1. Cea de a doua partidă, disputa­tă la Genova, a revenit Juventus­­ului, care nereuşind decât un scor de 2—1 a fost eliminat din com­­­petiţiune. ( Iti mod­u­l acesta Admira va în- Itâlni în funiții pe Bologna. Noua formulă de campionat a Ligei de Sud va desfiinţa campionatul bucureştean Se Încearcă o manevră odioasă Am arătat în câteva numere tre­cute sforţările care se depun, pen­tru a se asigura Ligei de Sud un campionat gen Divizia Naţională. Am putea spune că până la un punct suntem şi noi convinşi de utilitatea acestei reforme, care a­­plicată va fi un real folos pentru oraşe ca Brăila, Galaţi, Constan­ţa, Bazargic, etc., cari lipsite de portanţi divizionari se sbat într’im quasi-anonimat, fiind nevoite să-şi rezume întreaga lor activitate ofi­cială la un campionat local sărac în portanţi, disproporţionat şi chiar lipsit de interes. Pentru nevoile acestor oraşe de sigur că o competiţiune a Ligei, cu tur şi retur, va însemna o ade­vărată binefacere. Nu s’a întrebat însă nimeni ce se va întâmpla cu campionatul bu­cureştean şi credem că aci s’a fă­cut o greşeală mare. Căci noua formulă aduce o consecinţă neplă­cută acestui campionat, pe care — pur şi simplu — îl desfiinţează. Divizia Naţională a venit şi a luat patru combatanţi — crema Capitalei: Venus, Unirea-Tricolor, Juventus şi C. F. R. Utilitatea nouei competiţiuni justifică însă sacrificiul ce-l avea de făcut Bu­­cureşti­ul, pentru promovarea li­nei reforme de mare importanţă. Categoria „onoare“ a suportat însă cu greu aceste pierderi, mai ales că concurenţa matchurilor di­vizionare îi tăiase aproape toate sursele de beneficii. Acum ne găsim în faţa unei si­­tuaţiuni care, tradusă în fapte, va da lovitura de graţie acesui cam­pionat atât de glorios în trecut. Campionatul Ligei de Sud va în­g­loba trei sau patru partanţi bu­cur­eşteni: Macaby, Sportul Stu­denţesc, Turda şi A. S. C. A. M. Ar mai rămâne pentru proba de frunte a Capitalei codaşii „onoa­­rei“, Olimpia, V. Mih­ai şi Viforul Dacia — sau poate nici aceştia! — la care s’ar adăuga nouii promo­vaţi „promoţionali“: Colţea, An­ger, Gloria, etc. Din capul locului o spunem că această probă ar constitui o „între­cere“ sub-mediocră şi nu credem să se găsească naivul care să afir­mă că vreuna din aceste grupări, pe valoarea de acum, ar merita să poarte titlul de campion al Bucu­­reşti­ului. La aceasta însă nu s’au gândit domnii oficiali cari—zor nevoie— vor să ne înzestreze cu o competi­ţiune a cărei utilitate sportivă — pentru Bucureşti — sincer spuns nu o găsim. Căci ce se va întâmpla: O par­­tidă, Macaby-Franco-Româna sau Sp. Studenţesc—D. V. A., care pr­e­supunem că ar figura ca un „der­­by“ al noiii competiţiuni nu va trezi nici un interes special de vi­zionare şi aceasta pe bună drep­tate. Rămâne să ne consolăm cu ideia că cei patru participanţi bucureş­­teni îşi vor scoate, poate, prin de­sele deplasări, cheltuelile necesi­tate de echipă—salarii, prime, etc. Dar numai pentru atât nu înţe­legem grija legiuitorului care, de altfel, nu are nici măcar meritul de a proteja un campionat de pro­fesionişti, înseamnă că această­ „înecare“ voită a campionatului bucureştean este complet inutilă şi nu ar avea de scop principal de­cât servirea unui ,protejat“ pe lân­gă care, de nevoie, s’ar mai accep­­a încă doi-trei, pentru a se masca odioasa manevră ce se încearcă. BUCUR BERCEANU Restaurante, Cafenele Bune . Ghiţă Iordâchescu Strada Ilfov No. 4 — Telefon 380.17 Mâncăruri alese Vinuri naturale Orchestra sub conducerea Fănică Luca — Iordâchescu Vizitaţi Parcul Paradis :-: GOGU ROŞIANU :-: Statuia Pake Telefon 40671 Singurele vinuri alese, indigene şi străine. Orchestră clasică şi naţională Deschis până la 3 noaptea. Grătar special GRADINA SMILOVICI Strada Olteni 4 Grătar special, vinuri de­licioase, linişte bună dispoziţie Se mănâncă bine, curat şi ieftin „LA MIELUL BLÂND” Calea Rahovei 75. Vinuri alese indigene şi străine. Grătar special. Jazzul Fănică Iordachescu — Di­seur: GOQU. „AMBASADOR d’ETE” Calea Griviţei 84 Restaurant Tgn­­tiM­ag­aomiei Antonin Magne a câştigat pentru a doua oară formidabila competiţiune Ultima etapă, Gaen-Paris, şi-a adjudecat-o „indivi­dualul“ Sylvere Maes I. Formidabila competiţiune a Tu­rului Franţei, ediţia 28-a, s-a ter­minat — conform previziunilor generale — cu victoria francezu­lui Antonin Magne, învingătorul, care în treacăt spus, a reuşit pentru a doua oară această performanţă, a dat do­vadă de mari calităţi şi resurse reuşind să se menţină în fruntea clasamentului general timp de­­ etape. Isprava lui e cu atât mai im­presionantă cu cât a fost calhin­­geat de adversari renumiţi — Martano, Speicher, Lapeb­ie, Ver­­vaecke, etc. — cari şi-au înscris numele, mai de mult, printre „glo­riile” magnificei competiţiuni. Magne a acoperit cei 4342 km. ai cursei în 147 ore 13 min. 58 sec., reuşind o medie orara de a­­proape 29 km. Ii urmează în clasament „as”-ul italian Martano, nenorocos în ul­timele etape, datorită unui acci­dent suferit în munţi. Căpitanul echipei italiene şi-a menţinut cu greu şi acest loc fiind ta­tonat puternic din francezul Viet­to, revelaţia acestui an. Locul pa­tru, în clasmentul final, a reve­nit tot unul, francez , Roger La­­pebie. Ultima etapă, Caen-Paris, dis­putată pe o distanţă de 221 km, a revenit unui alergător extrem de merituos : individualul belgian Sylvere Maes. CLASAMENTUL ETAPEI , se prezintă astfel: 1) S. Maes (indivdual) 2) R. Lapebie (Franţa) 5) Stoepel (Germania) Dii această victorie Macs a în­scris singura ,,biruinţă” a belgie­nilor în actualul „Tur”. * • Etapele s’au împărţit pe naţi­uni, în moduli următor : 1) Franţa 18 etape 2) Italia 3 etape 3) Belgia 1 etapă Clasamentul pe naţiuni a con­ferit victoria Franţei, care datori­tă marei superiorităţi marcată de combatanţii ei s’a detaşat cu un avians de aproape 2 ore de Italia. Urmează apoi în ordine : Comb. Spania-Elveţia, Germania şi Bel­­gia. Echipa câştigătoare a terminat în şase oameni : 1) A. Magne 2) R. Vietto R) R. Lapebie 4) G. Speicher 5) Le Grevés 6) R. Louriot pierzând doar doi alergători : Mau­rice Archambaud User, și Charles Tel .

Next