Rampa, august 1934 (Anul 17, nr. 4963-4989)
1934-08-01 / nr. 4963
w HipisutA.MRF.A., Gloria C.F.R.şi C.A.T. ~ au intrat din Divizia Naţională Frumoasa victorie a GF.R.-ului la Braşov Cu excepţia disputei C. F. R.şi A. C. F. R., care urmează să-şi mai joace o ediţie, barajele s’au terminat aducând victoriile finale ale Amerei, Gloriei C. F. R. şi T. A. C-ului, care în modul acesta au intrat în noua ediţie a DivizieiNaţionale. Amefa a confirmat întru totul pronosticul nostru reuşind să anihileze avantajul, de două puncte, luat de Olympia, la Satu Mare. Partida a fost extrem de dură, aducând rănirea gravă a jucătorului Pop Ştefan de la Olympia C. F. R., şi a decurs în nota de superioritate a arădenilor, cari au reeditat pe terenul lor partidele bune reuşite în returul Diviziei Naţionale. In urma acestei victori, Amefa şi-a menţinut locul din Divizie, pe care-l merită de altfel. T. A. C. - ROMANIA 5-1 (1-0) T. A. C. a câştigat, la Timişoara, a doua ediţie a matchului cu România. A câşigat însă în aşa manieră, încât avantajul de două puncte avut de România, de la Cluj, s-a volatilizat aducând eliminarea clujenilor. Ca şi la Arad partida a abundat în brutalităţi, sfârşitul jocului arătând pe C. A. T. şi România în respectiv — 10 şi 9 oameni. Intrarea timişorenilor în Divizie este extrem de preţioasă, dat fiind buna calitate a teamului lor. Divizia Naţională a câştigat de un nou punct de atracţiune. PRAHOVA - GLORIA C. F. R. 3—2 (2—1) Ploeştenii s’au reabilitat, în urbea lor, dispunând de Gloria C. F. R. Ce contează însă medicul 3—2 reuşit faţă de 1—5 realizat de arădeni, în prima ediţie? Ploeşti-ul, deci, nu va mai avea reprezentant în a treia ediţie a Diviziei Naţionale. C. F. R. - A. C. F. R. 2—0 (1-0) Contrar tuturor aşteptărilor C. F. R. a reuşit o performanţă de bună calitate, la Braşov, dispunând de colegii lor de la poalele Tâmpei. Socotiţi învinşi, şi pe bună dreptate, în avant-disputarea partidei, ceferiştii bucureşteni au luat un avans de două puncte, pe care — după toate probabilităţile — îl vor menţine, de nu îl vor mări, la Bucureşti. După această Duminică, numărul participanţilor calificaţi în Divizia Naţională s-a ridicat la 11: Venus. Unirea-Tricolor. Juventus. Ripensia. Chinezul. C. A. T. Gloria C. F. R. A. M. E. F. A. C. A. O. Crişana. Universitatea. Pe oraşe combatanţii sunt împărţiţi astfel: Bucureşti 3 — probabil 4 —, Timişoara 3, Arad 2, Oradia 2 şi Cluj 1. A. M. E. F. A. R. 3- OLYMPIA C. F.0 (2—0) Startul nefericit din pr. Marghiloman.Carsa Ini Craciunel.Suspenilarsa ini Dubrescu Ultimele două reuniuni de galop au învederat, odată ’n plus, ca contribuţia proprietarilor pentru bunul mers al soc. Smic este din cele mai reduse, dacă nu chiar inexistentă. In zece probe câte s’au disputat Sâmbătă şi Duminecă, au concurat 51 concurenţi, ceeace în medie înseamnă 5 partanţi de cursă. In realitate, trei curse s’au redus la lupte între 3 cai, una a strâns patru cai, alta 5 pursângi, trei câte 6 alergători şi încă două câte şapte şi opt performeri. Bilanţul unui asemenea spectacol? Falimentar. Cauzele? Greu de discernat. O constatare se impune însă: e trist că nu se găsesc oameni care să vadă şi mai departe de lungul nasului şi care să ştie să aprecieze zicala românească: „o mână spală pe alta şi amândouă obrazul? Cum dracu să mai poată face unicul faţă cheltuelilor de regie şi chemărei sale de a încuraja rasa cavalină, când cei care beneficiază de pe urma acestor curse, se dezinteresează de a le mai acorda concursul. Dacă există nemulţumiri, să fie declarate sus şi tare. Sabotajul nu este o politică onestă. Jockeul Sampson pare hotărît să se reabiliteze în ochii turfiştilor bucureşteni. Sâmbătă, în handicapul Souverain a călărit cu un brio inegalabil pe Goldana, reuşind să smulgă victoria în ultimul ruleu, în dauna Harnicei, care plecată tambour battantt, a condus alergarea cu aproape zece lungimi. Sampson nu s’a grăbit ci şi-a apropiat calul treptat, fără să-i irosească forţele prematur. In actuala penurie de jockei prezenţa lui Sampson constituie o garanţie de talent şi energie. Proba principală a zilei, pr. Mihail Marghiloman, s’a terminat în scandal. Din mizerul lor de portanţi, trei la număr, doi au binevoit să piardă complect startul. Vina nu o poartă starterul D-l S. Dellaporta s’a căsnit aproape un sfert de oră, ca să prindă într’un moment fericit pe cei trei concurenţi. Zadarnică i-a fost truda, din cauza nervozităţii extreme la iepe! Misotion, care a continuat şi pe colegul de grajd Rosmarin. Doar Copain rămăsese liniştit în faţa benzilor. George adormise în şea, aşteptând plecarea. S’a întâmplat că la un moment, cei trei cai sa fie aliniaţi. Starterul a dat plecarea. Rosmarin s’a întors ca ’ntr’o piruetă de dans, iar Georges a avut un moment de ezitare, de „recul“, care l’a făcut să piardă aproape 10 lungimi. Publicul a huiduit copios. Rămăsese doar favoritul la start. Dacă rămânea Miosotis, scandalul ar fi luat proporţii uriaşe. S’ar fi spus că intenţionat s’a făcut aceassta spre a se facilita victoria pensionarului d-lor Eu. Ottulescu şi G. Negroponte. O repetăm din nou: d-l Dellaporta nu poartă nici o vină in rămânerea la start a lui Copain şi cei cari susţin contrariul, n’au văzut cu ochi obiectivi alergarea... Şansa lui Crăciunel în premiul Casserolard era din cele mai mari. Pensionarul lui Ion Gheorghe nu a contat totuşi în cursă deşi alergarea s’a disputa pe distanţa sa favorită şi pe pista de nisip cu care se împacă de minune. Cauzele? Ni se poate spune jockeul Gh. Enescu. Noi ne mulţumim să punem aceasta întrebare: de ce Enescu nu a călărit aşa cum l’a călărit în ziua când a pierdut pe drum pe Mourath Bey? Din ce considerente, a făcut cursă de aşteptare? Calul nu purta o greutate mare, încât efortul unei curse din cap în cap să-i fie fatal. Premiul Menton, alergare de trap, s’a soldat cu victoria lui Sir Caid. O victorie nu ca toate celelalte victorii, asupra căreia se cuvine să ne oprim puţin. In condiţiuni normale, Sir Caid s’ar fi plasat al treilea. Alergarea fusese câştigată uşor de Pumn, care era urmat de Luminiş. Pumn a fost însă descalificat pentru tractaj, pedeapsă prea severă dacă ţinem seamă de faptul că nu a tracnat decât o porţiune foarte mică, în ultimul ocol. Dar să trecem peste , aceasta: năzbâtiile comisarilor sunt fără drept de apel. Luminiş rămăsese deci câştigător, întrucât Sir Caid se găsea la distanţă de el. Dobrescu şi-a oprit calul din acţiune — zice-se pentru că cineva i-a strigat că a fost descalificat — lăsându-se surprins pe potou de Sir Caid. Isprava aceasta a deşteptat interesul d-lor comisari, cari au sancţionat cum se cuvine suspendându-l pe trei zile de curse şi referind cazul comitetului. E o lecţie care probabil că va da roade. St. Gherase Sampson „Campionatul“ de lupte greco romane se termină astăseară Mascarada de la Onef îşi trăeşte astăseară ultima zi de excrocherie sportivă. Ne mirăm că în fine, genialul duo de unguri Foray-Huhtanen s’a hotărit să lichideze spre a trece în Serbia unde vor etala mai departe forţa colosală aJaponului-cretin” Kujampaa, elasticitatea lui Huli tanen şi celelalte ,,calităţi" ale acestei bande de energument unguri. Nedecisele, decisivele, revanşele, pararevanele, matchurile de protest, nu au plictisit câtuşi de puţin pe naivul spectator bucureştean care continuă să vină în ciuda flagrantelor dovezi că totul e plăzmuit cu neruşinare. Spiritul comercial al ungurului Foray a dat însă greş pentru o dată : ca să obţină maximum de benfieni în aceste ultime trei zile, trebuia ca prima victorie a lui Hutanen asupra lui Olvera (care are un văr la Bucureşti, după spusele microfonului) să fie obţinută printr’o decizie cu scandal, in asemenea condiţii, revanşa de Azil după amiază, la 5, se desfăşoiară pe cortsurile Tennisei şi IClubului Român, întâlnirea din seara ar fi atras o asistenţă con-jtre Segall şi Botez, în cadrul siderabilă. Smatchurilor de selecţie pentru Şi cel mai bun regisor areCupa Davis. Gerry câteodată scăpăm. I le reamintim noi spre a se corecta, pe alte meleaguri. Precum îl mai sfătuim să interzică trupei sale să colinde localurile de noapte şi să se îmbete. Ce dracu, Szabó, Fischer şi Vavra sunt foarte limbuţi la un pahar de vin ! Mai ales de când au învăţat şi româneşte. Şi „cretinului” Kujampaa să-i interzică de a mai colinda cu femeile. „Laponul” spre a face impresie, a spus la „Bandy” că-i capabil să-l facă pe Hulitanen har- tulcea-parcea şi că înfrângerea sa se datorește unei clauze contractuale. Dar dece să ne mai amărâm cu trista exerodierie de la Onef. Bine că s’a terminat! Ecouri sportive ! Restaurantul GRITA IORDACHESCU ILFOV No 380.17 est© localul de întâlnire al lumei selecte din Bucureşti Deschis după teatru Preţuri moderate, Reduceri pentru artişti — 31iulie 1934 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 364,5 m. BUCUREȘTI 12 kw. 823 kHz 13: Cota apelor Dunării. Concert de prânz (transmis prin doză lectromagnetică). 13.45: Spectacolele, Bursa, Muzică ușoară (transmisă prin dozăelectromagnetică). 14.15: Ora, Mersul vremii, Radio Jurnal. 14.40: Muzică uşoară (transmisă prin doză electromagnetică). 19: Ora. Mersul vremii. 19.05: Muzică variată, executată de Orchestra P. Moţoi: Arii naţionale; Ştiinţe naturale. 20.30: Viaţa în adâncul mării de Dr. George Vasiliu. 20.45: Muzică de Cameră (transmisă prin doză electromagnetică): Andante și Menuet din quartetul în re major de Mozart executat de Quartetul de coarde Flonzaley (H. M. V.) Figuri: 21: Un creator de energie de Radu Patrulius. 21.15: Concert simfonic al Orchestrei Radio dirijat de Th. Bogalsky, A. Corelli: Concerto grosso No. II. W. A. Mozart: Concert In Re major, pentru pian şi orchestră (solist: Dagobert Bachoz). 22: Antologia Radio: Alex. Macedónsky. 22.15: Continuarea concertului simfonie: ,. S. Bach: Fugar la minor; Haydn: Simfona în re (Ceasornicul). 23: Radio Jirnal. 23.30: Muztă uşoară (transmisă prin doză elefitromagnetică). RAMPA însemnări pe marginea* Vietto a devenit regele munților După etapa Tarbes-Pau, ultima etapă in munţi, clasamentulcelor mai buni ,,grimpeuri“ s-a definitivat, astfel: 1. Vietto 111 puncte. 2. Trueba 91 puncte. 3. Martano 78 puncte. 4. Veirvaecke şi Ezquerra 75 puncte.3. A. Magne 66 puncte. 7. S. Maes 59 puncte. Deci iatu-l pe micul René Vietto „rege al munților“. • Spiritul de solidaritate în echipa franceză, a prins rădăcini puternice. Ca‘ să se evidenţieze, a trebuit să treacă 14 etape. In etapele Pirinailor, toată echipa a conclucrat pentru ca tricoul galben să-şi menţină supremaţia. „Tonin“ Magne a găsit un sprijin colosal sal în micul Vietto, care în două rânduri i-a oferit bicicleta sa. Japebie, l-a remorcat pe leader şi într-o trenă infernală i-a recuperat întârzierea în cursul etapei XVI-a câştigată de Vignoli. De mare folos a fost şi aportul lui Louriol. „Lampelte“ tot timpul a secundat pe Magne, facilitându-i sarcina, fie conducând, fie curăţindu-i drumul. Echipa Belgiei a mai pierdut un om, De Caluwe. Excelentul alergător a suferit o puternică comoţiune in cursul etapeicâştigată de Magne, Belgia a rămas cu doi oameni în competiţie, cu Gijssells, care abia acum şi-a regăsit forma, şi Bonduel. Excepţional le-au comportat individualii belgieni Vervaeche şi Sylvere Maes, fratele nefericitului alergător care a abandonat în etapa VlII-a. Moralul spaniolilor este cât se poate de scăzut. Ezquerra, deprimat de fa, că tocmai Pirinei a eşuat din munţii pe care îi cunoştea la perffecţie, a vrut să abandoneze. A fost nevoie de intervenţia directorului eplitipei şi de rugămintele ca şefii pieirilor săi pentru ca să-şi continue. .cursa.spania va termina cu echipa întreagă, la Paris. Germania a rămas în patru paperii, ultimul eliminat fiind ,By.se.. Continuă lupta Geyer, Stoepel, Kutz, Cach și Risch. Ultimul a primit" poreclă extrem de originală: Ethpela Mort". In fiecare etapă pare gata și totuşi găseşte suficiente irresurse pentru a termina1 înainte de ifrichide Tarului Franţei rea controalelor. Kutzbach e un alergător foarte bun la şes însă prost căţărător. In primele etape reuşise să se claseze onorabil. Primul atac dat munţilor, a însemnat şi moartea sa. • Victoria lui Magne din etapa XVII-a — care probabil că a rezolvit şi problema câştigătorului Turului, fără accident, bineînţeles—se datoreşte proastei condiţii in care s’a prezentat la start Martano. Insă suferind de pe urma unei căderi din etapa XVI Martano a avut ghinionul să se intoxice cu nişte lapte. Dacă acestor două cauze, se mai adaugă şi deprimarea care-l cuprinsese în urma unor declaraţii făcute de Constante Girardeugo, se poate lesne deduce uşurinţa cu care Magne a recoltat victoria. • Istoricul Turului Franţei pe anul 1934, nu este deloc bogat în peripeţii. In cursă nu au existat decât doi oameni: Magne și Martano. A câștigat cel care a știut să profite de momentele de slăbiciune ale adversarului. Rezultatul poatei că ar fi fost altul, dacă Martano nu avea ghijo bunul să piardă 7 minute în etapa^Lille-enaiheville. . . Flook -BdlU n I a i* a Prezenţa în ţara a echipelor Hacoach (Viena), Z. A. C. (Subottka) şi A. C. 23 (Sofia) a permis montarea câtorva matchuri amicale, terminate în favoarea echipelor româneşti. PHOENIX (BAIA MARE) — HACOAH 1-0 (1-0) După o serie impresionantă de victorii, Hacoah a capotat la Baia Mare cedând localnicului Phönix, la limită. Gazdiele au practicat un joc prea forte. FRANCO-ROMANA (BRAILA)— Z. A. C. 2—1 (0—0) Campioana Brăilei, Franco-Română, a reușit o victorie frumoasă asupra ceferiștilor yugoslavi. Merită a fi relevat faptul că scorul s’a decis, în favoarea brăilenilor, în minutul 89 FLPIS—A. C. 23 5-1 (4—1) La Constanţa, Elpis a ridiculizat formaţia bulgară A. C. 23, dispunând de ea cum a vrut şi cu cât a vrut. Bulgarii au făcut o impresie proastă. C. A. O. — CRIŞANA 2—1 (0-1) Derby-ul Oradiei s’a terminat cu victoria C. A. O.-ului. Biruinţa obţinută într’un stil foarte curios — prin două goaluri marcate de atletici în minutul 88 şi 89 — nu a tranşat chestia supremaţiei în foot-ballul orădean. La Crişana a debutat, dintre achiziţiile anunţate, Lacatos (U. D. R.) UNIVERSITATEA MUREŞUL 4—2 (3—2) După o serie neagră, Universitatea a reuşit o victorie, la Ig.Mureş, asupra Mureşului Trebui© re relevat că la un moment dat Mureşul conducea cu un avans de două goaluri. -------- -«»gn. uffltt»'--------—— 'rrr? » r:n Cupa Europei Centrale inter-cluburi Admira a eliminat pe Juventus calificândise pentru finală TOTUȘI JUVENTUS A DISPUS DE ADMIRA, LA GENOVA, CU 2—1 — Semi-finala Cupei Europei centrale intercluburi a revenit Admirei, care a reușit să se califice în finală, având un goal-average mai bun decât adversarul ei, Juventus. Intr’adevăr austriacii câştigaseră prima ediţie a matchului, la Viena, cu 3—1. Cea de a doua partidă, disputată la Genova, a revenit Juventusului, care nereuşind decât un scor de 2—1 a fost eliminat din competiţiune. ( Iti modul acesta Admira va în- Itâlni în funiții pe Bologna. Noua formulă de campionat a Ligei de Sud va desfiinţa campionatul bucureştean Se Încearcă o manevră odioasă Am arătat în câteva numere trecute sforţările care se depun, pentru a se asigura Ligei de Sud un campionat gen Divizia Naţională. Am putea spune că până la un punct suntem şi noi convinşi de utilitatea acestei reforme, care aplicată va fi un real folos pentru oraşe ca Brăila, Galaţi, Constanţa, Bazargic, etc., cari lipsite de portanţi divizionari se sbat într’im quasi-anonimat, fiind nevoite să-şi rezume întreaga lor activitate oficială la un campionat local sărac în portanţi, disproporţionat şi chiar lipsit de interes. Pentru nevoile acestor oraşe de sigur că o competiţiune a Ligei, cu tur şi retur, va însemna o adevărată binefacere. Nu s’a întrebat însă nimeni ce se va întâmpla cu campionatul bucureştean şi credem că aci s’a făcut o greşeală mare. Căci noua formulă aduce o consecinţă neplăcută acestui campionat, pe care — pur şi simplu — îl desfiinţează. Divizia Naţională a venit şi a luat patru combatanţi — crema Capitalei: Venus, Unirea-Tricolor, Juventus şi C. F. R. Utilitatea nouei competiţiuni justifică însă sacrificiul ce-l avea de făcut Bucureştiul, pentru promovarea linei reforme de mare importanţă. Categoria „onoare“ a suportat însă cu greu aceste pierderi, mai ales că concurenţa matchurilor divizionare îi tăiase aproape toate sursele de beneficii. Acum ne găsim în faţa unei situaţiuni care, tradusă în fapte, va da lovitura de graţie acesui campionat atât de glorios în trecut. Campionatul Ligei de Sud va îngloba trei sau patru partanţi bucureşteni: Macaby, Sportul Studenţesc, Turda şi A. S. C. A. M. Ar mai rămâne pentru proba de frunte a Capitalei codaşii „onoarei“, Olimpia, V. Mihai şi Viforul Dacia — sau poate nici aceştia! — la care s’ar adăuga nouii promovaţi „promoţionali“: Colţea, Anger, Gloria, etc. Din capul locului o spunem că această probă ar constitui o „întrecere“ sub-mediocră şi nu credem să se găsească naivul care să afirmă că vreuna din aceste grupări, pe valoarea de acum, ar merita să poarte titlul de campion al Bucureştiului. La aceasta însă nu s’au gândit domnii oficiali cari—zor nevoie— vor să ne înzestreze cu o competiţiune a cărei utilitate sportivă — pentru Bucureşti — sincer spuns nu o găsim. Căci ce se va întâmpla: O partidă, Macaby-Franco-Româna sau Sp. Studenţesc—D. V. A., care presupunem că ar figura ca un „derby“ al noiii competiţiuni nu va trezi nici un interes special de vizionare şi aceasta pe bună dreptate. Rămâne să ne consolăm cu ideia că cei patru participanţi bucureşteni îşi vor scoate, poate, prin desele deplasări, cheltuelile necesitate de echipă—salarii, prime, etc. Dar numai pentru atât nu înţelegem grija legiuitorului care, de altfel, nu are nici măcar meritul de a proteja un campionat de profesionişti, înseamnă că această „înecare“ voită a campionatului bucureştean este complet inutilă şi nu ar avea de scop principal decât servirea unui ,protejat“ pe lângă care, de nevoie, s’ar mai accepa încă doi-trei, pentru a se masca odioasa manevră ce se încearcă. BUCUR BERCEANU Restaurante, Cafenele Bune . Ghiţă Iordâchescu Strada Ilfov No. 4 — Telefon 380.17 Mâncăruri alese Vinuri naturale Orchestra sub conducerea Fănică Luca — Iordâchescu Vizitaţi Parcul Paradis :-: GOGU ROŞIANU :-: Statuia Pake Telefon 40671 Singurele vinuri alese, indigene şi străine. Orchestră clasică şi naţională Deschis până la 3 noaptea. Grătar special GRADINA SMILOVICI Strada Olteni 4 Grătar special, vinuri delicioase, linişte bună dispoziţie Se mănâncă bine, curat şi ieftin „LA MIELUL BLÂND” Calea Rahovei 75. Vinuri alese indigene şi străine. Grătar special. Jazzul Fănică Iordachescu — Diseur: GOQU. „AMBASADOR d’ETE” Calea Griviţei 84 Restaurant TgntiMagaomiei Antonin Magne a câştigat pentru a doua oară formidabila competiţiune Ultima etapă, Gaen-Paris, şi-a adjudecat-o „individualul“ Sylvere Maes I. Formidabila competiţiune a Turului Franţei, ediţia 28-a, s-a terminat — conform previziunilor generale — cu victoria francezului Antonin Magne, învingătorul, care în treacăt spus, a reuşit pentru a doua oară această performanţă, a dat dovadă de mari calităţi şi resurse reuşind să se menţină în fruntea clasamentului general timp de etape. Isprava lui e cu atât mai impresionantă cu cât a fost calhingeat de adversari renumiţi — Martano, Speicher, Lapebie, Vervaecke, etc. — cari şi-au înscris numele, mai de mult, printre „gloriile” magnificei competiţiuni. Magne a acoperit cei 4342 km. ai cursei în 147 ore 13 min. 58 sec., reuşind o medie orara de aproape 29 km. Ii urmează în clasament „as”-ul italian Martano, nenorocos în ultimele etape, datorită unui accident suferit în munţi. Căpitanul echipei italiene şi-a menţinut cu greu şi acest loc fiind tatonat puternic din francezul Vietto, revelaţia acestui an. Locul patru, în clasmentul final, a revenit tot unul, francez , Roger Lapebie. Ultima etapă, Caen-Paris, disputată pe o distanţă de 221 km, a revenit unui alergător extrem de merituos : individualul belgian Sylvere Maes. CLASAMENTUL ETAPEI , se prezintă astfel: 1) S. Maes (indivdual) 2) R. Lapebie (Franţa) 5) Stoepel (Germania) Dii această victorie Macs a înscris singura ,,biruinţă” a belgienilor în actualul „Tur”. * • Etapele s’au împărţit pe naţiuni, în moduli următor : 1) Franţa 18 etape 2) Italia 3 etape 3) Belgia 1 etapă Clasamentul pe naţiuni a conferit victoria Franţei, care datorită marei superiorităţi marcată de combatanţii ei s’a detaşat cu un avians de aproape 2 ore de Italia. Urmează apoi în ordine : Comb. Spania-Elveţia, Germania şi Belgia. Echipa câştigătoare a terminat în şase oameni : 1) A. Magne 2) R. Vietto R) R. Lapebie 4) G. Speicher 5) Le Grevés 6) R. Louriot pierzând doar doi alergători : Maurice Archambaud User, și Charles Tel .