Rampa, octombrie 1934 (Anul 17, nr. 5016-5041)

1934-10-01 / nr. 5016

O INSTALAŢIE DE ELECTRICITATE, aluna o putefi şi Dv. S­ocietatea Generală de Gaz şi de Elec­tricitate a cheltuit milioane pentru a face instalaţia cablului electric în strada Dv. • Pentru o taxă foarte modestă vă puteţi racorda la reţeaua de electricitate şi care Introducând electricitate în casa Dv., o trans­for­maţi într’o locuinţă modernă şi con­fortabilă. Cheltuiala instalaţiei e neînsem­nată faţă de creşterea valorii proprietăţii, legătură o puteţi plăti până în 18 rate fanare. • Introducând electricitate în imobilul Dv. valoarea acestuia creşte imediat. Afară de aceasta, faceţi viaţa Dv. şi a copiiilor mai confortabilă, mai plăcută. Unde mai puneţi că având lumină electrică casa e în mai multă siguranţă! PENTRU LĂMURIRI ADRESAŢI-VĂ EXPOZIŢIEI CALEA VICTORIEI. SO­R BUCUREŞTI CREDIT 18 LUNI SOCIETATEA GENERALA DE GAZ ŞI DE ELECTRICITATE Culisele parisului (continuare din pagina I-a) Fotograful e gata să imortalize­ze aspectul acestui templu al ele­ganţei. Reporterul fotograf reco­mandă fetelor: — Nu mă priviţi de loc, continu­aţi lucrul. O Mimi Pinson şopteşte: — Dar ce te crezi aşa de sedu­cător? Sunt zece manechine de lemn pe măsura bustului prințesei Ma­rina. Acest lamé de argint e pen­tru ea; pentru ea, mousseline-ul acest roz ca un vis. Totul e pentru ea. — Cele care vor avea norocul să lucreze la rochia de mireasă, nu vor uita că puie un fir de păr în tiv. Evident, brunele nu-­și vor putea permite acest curios dar. — Pentru ce acest fir de păr? — Ca să se mărite şi ele, în ace­laş an. Uit pentru o clipă pe prinţesă Ca să privesc veselia ce se poate ceti pe­­obrazul fetelor. Ele care muncesc şi transpiră pentru ele­ganţa altora, deşi corpul lor e în­făşurat în rochii simple şi mo­deste. Buzele Dev. a Iat .,dar Michel vă ofeia un rouge care le face şi mai is­pititoare. Nu conţine urmă de grăsime, nu se ia şi e de o culoare atât de naturală, încât nici nu se observă. Michel mai are şi alte preparate renumite: rouge-uri compacte, pudre compacte, pudre praf, (în patru nuanţe superbe) şi cosmetice pentru gene. TULcheţL Reottzemani Civitaui Detitru Romouu Galeries Lafayette Bmmttp Duminică 30 Septembrie 1934 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 160 kHz. 364,5 hi. BUCUREȘTI 12 kw. 823 kHz 11.30. Cronica religioasă de I. Sa­vin. 11­­45.­­Muzică 'religioasă *executată de Sextetul Cotroceni; G. Dima- Răs­punsurile mari; Pre tine te lăudăm; Cu trupul lui Hristos; Beethoven: Imn de slavă. (Sub conducerea d-lui I. M. Pelu. 11. Zoologie muzicală, executată de Orcestra Radio: Ghillemont: Uvertu­ră romantică la ,,Cărăbuşeul de aur“; Lincky: Idila licuricilor; Rechtign­­wald: Salutul de­ dimineaţă al privi­ghetoarei-polca de concert pentru pic­colo (solo D. Teodorescu); Kochmann: Lîliacul-foxtrot fanteziei; Schütt: Ca­narul, pentru violină (solist D. Teodo­ru); Benl: Nunta broaştelor-humores­que; Krome: Privighetoarea in tufişul de liliac; Penn-Tavan: Albina şi cu nuniţa; Poliakin: Canarul-polca pen­tru violină (solo D. Teodora); Lilen­berg: Cântecul în pădure al păsării de noapte; Bortkiewicz și Moussorgs­­ky: Găinăria și dansul puilor în gă­oace; Kochmann: Vânzătorul drei pă­sări-foxtrot-fantezi­e; Lehar: Potpuriu din opereta „Cântecul Ciocârliei“. 13. Cola apelor Dimanii. Concert de proz (transmis prin doză electromag­netică). 13.45: Jean Moscopol-diseur: muzică uşoară. 14.15: Ora. Mersul vremii. Radio Jur­­nal . 14.40: Muzică moară (transmisă prin doză electromagnetică). Ora satului. 17: Cunoştinţe folositoare de dr. D. Paşcanu. 17.15: V. Bârnă: Muzică româneas­că. 17.30: De vorbă cu­ sătenii de or. O­prişan. 17.45: Viaţa satului de George Acsin­­teanu. 18: Concert de muzică variată exec. de Orch. Jean Marcu: Arii naţionale; Wolstaedt: Fraţii veseli-vals Pa'Schill: Floarea României potpuriu; Andrees­­cu: Şi tu-tango; Youmans; Carioca­­rumba; Romanţig şi Arii Naţionale. 19: Ora. Mersul vremii. Radio Jur­nal. 19.15: Orchestra Jean Marcu. UNIVERSITATEA RADIO S0: Demostene Botez. SO.S0: Muzică instrumentală (trans­misă prin doză electromagnetică). S0.45: Săptămâna de Gh. D. Mugur S1: Concert de muzică spaniolă exe­cutat de Orch Radio. Ora veselă. SS: Guesli, discuri și muzică uşoa­­­r (parodiei) de Nelu Manzatti. S2.S5: Rezultate sportive. SS.S5: Muzică de operetă executată de Orchestra Radio. S3: Radio Jurnal­­e S3.S5: Concert de muzică veselă (tran­smisă prin doză electromagnetică). Trei Rampa-Sport Divizia T nafionala partide de luptă strânsă Favoriţii pot sucomba cu uşurinţa Nu există nici o regulă spe­cială care să stabilească un ra­port între cantitate şi calitate. De aceea nu tot ceea ce e mult trebuie să fie şi bun, după cum nici ceea ce este puţin trebue să reprezinte selectul. In foot-ball, însă­­mai mult ca oriunde, nu este nevoie de o cantitate mare pentru ca să se poată aprecia calitatea. Aceasta a fost judecata care a dus la modificarea Diviziei Naţionale, amputându-i-se patru concurenţi şi trebuie să o măr­­turism — pentru a câta oară ? — cât de salutară se dovedeşte operaţiunea făcută. Lăsându-se competiţiunea la discreţia unor participanţi de lui care îi poate fi­ de mare fa­­valori sensibil egale s’a adus­­ probei un interes formidabil prin neprevăzutul care poate ţâşni de­ oriunde, şi care îşi are farmecul său, aproape pentru toţi, prin răsturnarea calcule­lor sau supoziţiilor cele mai ra final posibile. Nimic nu se dovedeşte mai a­tract­iv, mai interesant, decât o dispută în care nu există un în­vingător şi un învins, cunoscu­­ţi mai dinainte, şi în care tocmai cel care pare mai slab se pre­zintă mai periculos, ameninţând prin năzbâtiile sale socotelile favoritului. Cam acesta este aspectul ac­tualului campionat pe ţară şi chiar partidele de astăzi — doar trei la număr — exemplifică, mai elocvent ca orice, crezut de mai sus. Normal Unirea Tricolor, Cri­şana şi C. A. O., arr trebui să furnizeze pe învingătorii zilei. Dar întrebăm, pe cine ar sur­prinde faptul de a vedea câşti­gând pe A.M.E.F.A., România sau Chinezul ? Toţi am fi de acord prin a primi victoriile acestor din ur­mă cu sentimentul unor isprăvi anticipate d­refit posibile, în ciu­da faptului că învinşii păreau favoriţi siguri pe şansa lor. Deci, cu intenţiunea de a nu ne complica prea mult, vom tre­ce în revistă programul oficial fără ca să garantăm că impresii­le şi calculele noastre se vor do­vedi litere de evanghelie. CHINEZUL - C. A. O. Timişoara adăposteşte parti­da vedetă a zilei. Un cuplu Chi­nezul — C. A. O., înseamnă o împerechiere mai mult decât fe­ricită, capabilă de un spectacol frumos. Ambele garnituri nu exce­lează insă în regularitate. Ast­fel, Chinezul dispune de Ripen­sia pentru ca să piardă apoi la C. F. R., iar C. A. O., scapă de rivali de talia Universităţii şi Unirea­ Tricolor pentru ca să nu reuşească decalt un draw cu A.M.E.F.A. Nu ar fi o surpriză deci dacă astăzi, se vor reabilita amân­­doi — furnizând o partidă ma­re. La uşorul avantaj avut pe hârtie de C. A. O., Chinezul răspunde prin „atout”-ul teremi­los. In consecinţa, un draw ar re­prezenta mai exact rezultatul normal. CRIŞANA — ROMANIA Un favorit: Crişana; şi un outsider: România. Fiecare cu şansele şi posibilităţile lui şi cu C. A. O.­­ A. M. E. F. A. 1—1, din care rezultă superioritatea arădenilor. Adăugând însă la rigiditatea cifrelor amănuntul că Unirea- Tricolor, a pierdut tot aşa de u­­şor cum ar fi putut câştiga pe aceeaş egalitate în capitolul de­ I când A.M.E.F.A., a atras de­fectelor, Ipăr” scoru­l, pe care l-a limitat prin teroare asupra arbitru­lui — aşa cum a vrut, credem în şansa Unirei - Tricolor, care nu poate reuşi mai puţin de un drag. Pronosticul nostru e însă vic­toria lor.­­ . . Bucur Berceanu Crişana cunoaşte o agresivita­te specială pe terenul ei , cum e cazul astăzi. In deplasări poa­te face partide de cea mai sla­bă factură. România, mult mai regulată, se acomodează cu orice teren. Nu se împacă însă cu un adver­sar care practică o aceeaş ma­nieră de joc ca şi ea bazată pe însufleţire şi duritate. Ar putea deci să se resimtă de identitatea sistemului de joc cu adversarul ei, mai ales că oră­­denii prezintă în plus o techni­­că avansată. Concluzia: Crişana trebuie sa câştige. De nu... incertitudinea balonului rotund­­ câştigat de Scârbă Mare, la des­chiderea stagiunei. Ţin’te bine şi Scârbă Mică nu sunt afară din cursă. Program PR. PARADOX 1200 m. (L. D.) Pr. I 15.000; II 3000; 111 1500; IV 500. Fr. de Nufăr 50­­. Sh­ikcker M. 5 Rose Maria 48 0 3 Baraka 52 j. Enescu Gh. 2 Cândva 51 j. Vincent R. 4 j. Leandru 52 O 1 j. Hai 59 Csillag M. 2 j. Noapte Bună 55 j. ? (0) Arămița 50 j. Constantinescu 4 j. Pandora 55 Cristea R. 0 România 50 j. Gabens M. 2 Războieni II 56 j. O 1 j. PR. ULMILOR (Whop.) 1600 m. (P. V.) Pr. I 18.000; II 3500; III 1700; IV 800. Repriza I-a UNIREA-TRICOLOR - A. E. F. A. Un adversar comun, din ac­tualul campionat, oferă pentru beligeranţii de la Arad, urmă­toarea Rnie de comparaţie: C. A. O. — Unirea-Tricolor 2-1. M. West End 49 Conquerant 50 1. Jogar 67 3.O 8 Fantoma 54 1. Cristea R.1 3. Hop­el Eu 54 3-Toth R.1 5. Lido 53 Csillag M. 3 j. Tra] an 53 Sampson Fi.4 Goldana 52 j. i’O 3 BIeiloté 52 ' Dannegger0 Somogy 51 j. ^ Logofătu C.4 Stânjenel 51 3-Dierer 3 j. FI. Albastră 50 j. Vincent R.1 Bairam 50 Constantinescu2 Bagheta 50O 3 5 Brazdă 48 3-Joesza St.1 3. Norocos 48 PR. ULMILOR 1600 Csillag G. m. (P. V.) 1 ReprizaIl-a Aldea 62 3. GiU J.4 Edda 61 j. Csillag M.3 Păzboieni II 59 j.O 1 Crăciunel 59 Enigscu St.2 3 Ardeal 58 j. Horvath Gh.3 Nerone 58 j. *' - "O 9 Suzana 58X (2) Dud 56 j. ^ Cristea R.6 Bufnita 56 j. ’"T" Dannegger (2 j.) Nitta Jo 56 U-~ Toth B.3 Amurg 55 3. r: Steker M.5 Ciuvică 54 Constantinescu(0) Liman 53 Ilinca M. 3 3 Scufița 51 3 Logofătul Mertic 50 Vinceint R.3 Olimp II 45 Enescu A.8 PR. CĂȚELUL 1000 m. (L. D.) Pr. I 20.000; IE 4000; III 2000; IV loop Sinany 52 j. Medardus 52­­ Menelik 50 j. West End 46 j. Balta 48 j. Odată 51 j. ■ Conquerant 52 j. Prince 52 j. Nicolette 47 3. * St. Ana 48 j. Ti Nuc 52 j. Orz 32 j. Popina 47 3. Rubin 51 3. Bimba 47 3. ” Getta 51 Parabola 54 ?­­Gabens M. O Enescu A. Vincent R. Constantinescu Diespfr Gill­a Balint J. Iosza St. Csillag G. Logo­făt­u * ” O ■ ” O o Enescu O. Cristea R. PR. SAINT LEGER 2800 m. (L. D. și P. V.) Pr. I 80.000; II 10.000; III 5000; IV 25oo Maus 58 Mertic 58 Jolyon 58 Scârbă Mare 58 Cazimir 758 Toiag 58 lAldea 58 Mourath Bey­­58 Dudău 58 Goldana 56 3. Miosotis 56 3. Grozav 58 T Norocos 58 * O 1 3. ' O 26 I Csillag M.1 j. i ” Vincent R.0 Toth R.6 Ilinca N.2 f. T 08 s O7 'r Cristea R.2 Sampson 5 j. O 10 O 19 0 11 AGRICOLE A IUD. (P. V.) 7000; III 3500; IV20 op. O O Copila 54 r-Ilinca W. Dor 50 j. r',\ Csillag G. Havana 53 r TCsillag M. Kristina 49 t_r O Dop 53 ' 7 ' , *rCristea R. Nurmi 53 X -PR. VALEA LARGA 1800 pi. (P. V.) Pr. I 25.000 ; II 5000; ILL 2500 ; IV 120o Leu 66 . O2 Scârbă Mică 63 j. ' X j-Marchiz 59 T GUI J.0 Ţin’te bine 59 î Toth B. j. Ninon 58 3-Ilinca N.2 j. Nărăvaş 57 |. FI Csillag M.1 Grand Duc 56 3. ' T Cristea R.3 Buzdugan 55 ynX 3 3. Fănișoara 54 j. TO 1 Miosotis 54 T' ''Enescu Gh.4 Dascăl 53 3-O 5 Luța 52 T T 'Vincent R.0 Astăzi la O.N.E.F.: Ripensia-Universitatea .„în match final pentru Cupa României După serioase pregătiri meti­culoase ştiu chiar exagerate, Ri­­pensia şi Universitatea îşi vor disputa astăzi după amiază, pe stadionul O.N.E.F., finala Cu­pei României. De mare interes, această fina­lă a reuşit să atragă atenţia tu­turor, chiar şi a M. S. Regele, care va om­ora cu înalta Sa pre­zenţă disputa­ finală. IN CE FORMAŢIE VA JUCA UNIVERSITATEA In tabăra clujenilor nemulţu­mirea împotriva rezultatelor ob­ţinu­te de echipa lor exponentă, în Divizia Naţională, a dat naş­­tere unui curent puternic care opinează spre modificarea for­maţiei, prin introducerea câtor­va elemente din vechea gardă— de la cari se poate obţine mai mult decât de la nouii introduşi. Astfel este posibili ca alb-ne­grii se prezinte următorul ,,un­sprezece”: Şepci; Vidraşan, I­anco­vici, Ştefănescu, Gain, David (?), Orza, Ploeşteanu, Ionaş, Sur­­laşiu, Baciu, care ar însemna o formaţie cu o apărare masivă — în care ex­celează un Şepoi în mare formă — şi cu o înaintare rapidă, în­fiptă şi mai ales eficace prin ca­litatea trăgătorilor ei la poartă. RIPENSIA ÎNCLINA SPRE VECHEA ALCĂTUIRE Adversarii, timişorenii, sunt mai calmi atât prin faptul că e­chipa lor îşi vine, continuu, în condiţie — ceea ce înseamnă mult — cât şi prin rutina lor a­­vansată, care îi ajută enorm în matchurile decisive. Echipa lui Zombory se pare că va apela la vechea alcătuire­­ Zombory, Bürger, Agner, Hrehuss, Kotormany, Dehe­­reanu Bindea, Beke, Ciolac, Schwar­tz, Dobay, de la care se poate aştepta cea mai bună comportare. Toți titularii reprezintă, în parte, câte un mic maestru, ca­­r ştie că suplinească prin s­inea şi rutina lor avansată efec­tul unei forme mai slabe. ARBITRAJUL va fi prestat, în mod competent, de d. Xilando. TIMIŞORENII SUNT RIŢI FAVO­ Astăzi dimineaţa la Ciocanul: Lewsky (Rusenic)-Macaby După partida de eri, Lewsky va avea — astăzi — o misiune mult mai grea trebuind să în­frunte garnitura, în plină for­mă, a Macaby-lor. Ultim­ile performanţe ale alb­­albaştrilor bucureşteni, extrem de măgulitoare, dovedesc o con­diţie cu care gazdele nu s’au în­tâlnit­ de mult. Numai că de astă-dată au de înfruntat... , UN ADVERSAR DE CĂLITĂ­­TE SUPERIOARA cu care vor trebui să muncea­scă din greu.­­ Oaspeţii dispun de un team tânăr, rapid, pătrunzător care poate inoportuniza orice adver­sar. Se aşteaptă deci ca astăzi — când vor da întreaga măsură a valorii lor — să strălucească, Pu­nând la grea încercare buturile gazdelor. . T ' Uf) Ambiţiunea comună a belige­ranţilor de a se dovedi mai bu­ni — decât vis-a-vis-ul — va in­fluenţa în bine asupra specta­culozităţii partidei, care va în­semna ••• 1 I * UN SPECTACOL REUŞIT Cum aceasta reprezintă şi in­tenţiunea cuplului programat, amicalul va corespunde necesi­tăţii pentru care a fost montat. In mod normal şansele sunt de partea dudeştenilor cari, fiind mai obişnuiţi cu terenul, vor pu­tea smulge victoria — după o luptă crâncenă. Bulgarii își păstrează însă o şansă mare, putând procura o surpriză — contrar tuturor cal­culelor.­­ * Adversarii vor prezenta cele mai bune formaţii. Dacă timpul se va menţine fa­vorabil, putem fi siguri că succe­sul reuniunei de astăzi de la Bă­neasa va fi deplin. Un program bo­gat, în care se află încadrate două curse clasice, din cele mai frumoa­se, ar avea dreptul să atragă cât de hârtie şansele celor doi ani . m­ai multă lurae­­versari indică superioritatea ti-* Principala probă a zilei, pre mişorenilor, pe bază de perior-1 raiul Saint Leger, care se aleargă nuanţe şi chiar de condiţie. I Pe ° distanţă menită să stabileas­ce teren însă, mai ales în mat "" 1 "ÎJ' i J churi grele universitarii aflat cu mult mai bine decât îi indica calculele. ii E o „specialitate” de a l°r şti­inţa de a pun­e în mare încurcă­tură lui adversar ce se aşteaptă la o pradă uşoară. In special în partidele cu Ri­­pensia este o veche necidivistă în acest capitol. Sunt deci indicii sigure că îi vom vedea astăzi cu mult mai buni decât ne aşteptăm. Pronosticul — şi încrecederea noastră — însă indică tot Ripen­sia, că atât valoarea cât şi puterea de rezistenţă a trei anilor, totdeauna a prilejuit întreceri pasionante Anul acesta lipsa de la start a lui Maus ,şi incontestabila valoare a­rătată de Scârbă Mare în ultime­le sale eşiri a simplificat întrucât­­­va situaţia. Jolyon şi Toiay sunt­ adversarii cei mai de seamă ai fiu­lui lui Prince d’Orange. Nu cre­dem însă să-l poată închieia. Dudău, alt leader al generaţiei sale, nu ne inspiră încredere. Re­apare după boală. A doua dispută clasică a zilei, premiul Camerei Agricole a Jude­ţului Ilfov, va strânge la startul său maximum cinci partanţi. Svo­­nurile de la antrenament au insti­tuit favorită pe Copila. E o favo­rită care nu ne inspiră încredere din cauza originei şi a distanţei probei pe care o abordă pentru prima oară. In schimb, Havana a dovedit la Floreasca că știe sa meargă și pe parcursuri mai lungi ca kilometrul. Reprezentanta graj­dului Negroponte este favorita noastră. PR. PARADOX, 1200 mt. Pandora a marcat o uşoară reve­nire în cursa adjudecată de Mon Plaisir la Floreasca. Cum pe iar­bă este cu totul alt cal, nu ezităm 111 pi­sm Astăzi, la Băneasa Premiul Saint-Léger (2800 mt.) - Favoriţii noştri " Bonaka. PR. ULMILOR, 1600 mt. (Rep. I). Belote a mers excelent în cursa câştigată de Jogar, Duminica tre­cută. Ca să câştige acest premiu va avea serios de furcă cu Floare Albastră, Noroc şi Fantoma. Outsider. Hop şi Eu. Repriza II-a. Cea mai deschisă alergare a zi­lei. Prin simplă impresie indicăm: Gr. Catargi, Ciuvică, Liman. PR. CĂŢELUL, 1000 ml. Dacă Balta repetă alergarea din ziua în care Ta întins la maximum pe Vox, cu greu poate fi învinsă de Getta și Medardus. PR. VALEA LARGA. Intre Marchiz si Luța alergarea este o chestiune de simplă impre­sie. Vom merge cu armăsarul d-lui Deciu, care s’a odihnit după frumoasa comportare din cursa Turda - Lewsky 2-1 (1-1) Bulgarii au lucra slab şi au pierdut în faţa unui adversar mai hotărât. Nu e­ exclus însă ca oaspeţii care au utilizat ori două rezer­vei să se reabiliteze în matchul de astăzi. Cine va câştiga SaintLegerul S au primit 2600 răspunsuri Concursul nostru de galop re­feritor la rezultatul clasicei dis­pute a Saint Légerului, care se desfăşoară astăzi după amiază pe gazonatele piste ale Bănesei a cunoscut un foarte mare suc­ces. S-au primit 2600 răspunsuri din care 1254 indică favorit pe Scârbă Mare; Jolyon urmează cu 693 voturi, Toiag, cu 473; Dudău cu 153, iar Maus, Cazi­­mir şi Aldea au totalizat doar 47 voturi. Pentru locul doi, încurcătura concurenţilor a fost foarte ma­câtuşi de puţin de a o prefera ie-t re. Toţi leaderii trei anilor s’au pelor Noapte Bună, România şi­ bucurat de sufragii egale. Jol­lyon, Scârba Mare, Toiag, Du­­dău, Maus, .‘chiar şi Caza­ir au numeroşi su­sţinători pentru lo­curile din p­lasă. Concursul nostru s’a închis de eri. Ceea ce ne­ rămâne de făcut e­­ste să urăm­­numeroşilor concu­renţi şi să-i sfătuim că în caz de neşansă săi concureze şi la concursul reft­eritor la Campio­natul Calului de Trap, dotat tot cu un pren­­iu de 2000 lei, ca­re continuă pt­­nă Vineri 5 Oc­tombrie. t RItXMPA-SPORT

Next