Rampa, noiembrie 1934 (Anul 17, nr. 5042-5067)
1934-11-01 / nr. 5042
Printre filmele cu deosebire importante ale acestei stagiuni, un loc de frunte îl ocupă magistrala realizare a lui Leonce Perret „Sapho”, pe care o vom vedea săptămâna aceasta. Capodopera lui Alphonse Daudet a fost transpusă pe ecran cu o distribuţie excepţia Rampa Film Viitoarele premiere „Sapho“ la Capitol și Roxy i-a oferit rolul lui Fanny Legrand, nemuritoarea eroină a Lui Daudet. Mary Marquet a acceptat imediat, și a făcut o creație primită cu elogii de critica mondială. Pretutindeni, „Sapho” s-a bucurat de o călduroasă primire. Regisorul a izbutit să dea aces nală. In rolul principal — Fan tei producţii o frumoasă ţinund Legrandi — apare Mary Marquet, ilustra societară a Comediei Franceze. Mary Marquet şi-a făcut în „Sapho” un strălucit debut pe ecran. Solicitată în dese rânduri să se consacre cinematografului, marea artistă a refuzat, fiindcă nu se găsea un rol demn de reputaţia şi talentul ei. Când însă Leonce Perrettă artistică. Atmosfera boemei pariziene de acum cincizeci de ani, e redată cu mult farm©0 Mary Marquet e înconjurată de un excelent ansamblu, din care se relevă simpaticul amorez Francois Rozet şi comicul Charpin. Ilustraţia muzicală a filmului semnată de Reinaldo Hahn, va fi o adevărată revelaţie. Dolores Del Rio, cu numele ei adevărat Dolores Asunsolo, s-a născut la 3 August 1905 la Durango (Mexico), oraşul natal al lui Pancho Villa şi al lui Ramon Novarro. Del Rio a fost numele primului ei soţ și ea l-a păstrat ca pseudonim. Dolores descinde din una din cele mai distinse familii mexicane, originară din Spania. Dolores a fost crescută la St Joseph Convent, unde a învăţat limba franceză. La vărsta de patrusprezece anii, familia ei a luat-o în Europa pentru a-i completa aci educaţia. Dolores nu a visat niciodată să se facă actriţă. A studiat dansul pentru propria ei plăcere. Cariera cinematografică a început printr-un simplu accident. Fiind în vizită la Hollywood, un producător a remarcat-o și i-a oferit un rol în „Johanna“, cu Dorothy Mackaill și Jack Mulhall. In acest film Dolores a jucat un rol de „vamp“. Filmul ei favorit a fost „învierea". Cel mai important este „Wonder Bar", Greta Garbo este actrița ei favorită, Rudolph Valentino a fost actorul favorit. Pe scenă, o admiră pe Katherine Cornell. La Argentina este, după ea, cea mai mare dansatoare. Ii plac piesele lui Robert Sherwood, melodiile lui Victor Herbert, operele lui Wagner şi muzica simfonică a lui Beethoven. Şi faimosul „Bolero“ al lui Maurice Ravel. Dacă ar trebui să abandoneze ecranul ar vrea să fie decoratoare de interioare. Soţul ei este celebrul decorator Cedric Gibbons. Călătoriile sunt una din pasiunile ei. I-ar place să viziteze Orientul şi Franţa de sud. Ii plac rochii frumoase şi crede că Parisul poate oferi unei femei mai mult decât oricare alt centru. Culorile ei preferate sunt: auriu, roşu şi verde. Colecţionează cărţi, obiecte de artă. Biblioteca ei e una din cele mai complete din Hollywood. Romanul ei favorit: „Sclavia umană" de W. Somerset -Maugham. Dolores Del Rio are părul negru lucios, ochiil negru. Ultimele ei filme, realizate în studiourile Warner, sunt „Madame Du Barry" și „Wonder Bar“. Portréte Dolores del Rio O noua piesă de Gromelock Teatrul Comedie des Champs Elyseea a pus în repetiție o nouă piesă de Fernand Cromelynck și care se va juca la începutul lui Noembrie. Tatăl meu, Eddie Cantor Fiica lui Eddie Cantor celebrul comilc american,care a stârnit senzaţie în noul său film"Scandal la Roma", a scris următoarele rânduri despre tatăl ei. Marjorie Cantor, in vârstă de 19 ani, este cea mai mare dintre cele cinci fete ale artistului şi îndeplineşte funcţia de secretară la faimosul ei tată. Să nu vă închipuiţi că pentru că sunt fiica lui Eddie Cantor, situaţia mea de secretară este uşoară Sunt fireşte, momente foarte amuzante, dar am în schimb ore întregi de lucru. Eu administrez veniturile lui, stabilesc orele persoanelor cari doresc să-i vorbească şi îl scuz faţă de acelea pe care nu vrea să le vadă. In această direcţiune m’am specializat şi îi sunt de mare folos. Cunosc mai bine decât orice pe cine nu vrea să primească. Eu îngrijesc Ide corespondenţa lui, cea particulară, comercială şi răspunsurile către admiratori. Tot eu îngrijesc de partiturile lui muzicale. Ţin şi un registru de efecte comice. Aceasta este foarte important, căci tata trebuie să Ştie ce anume provoacă râsul in toate ţările lumii. Fiecare curier poştal ne aduce noui cântece şi subiecte, trimise de tineri compozitori şi scriitori plini de speranţă, cari speră că vor fi lansaţi de papa. Veţi fi surprinşi când veţi auzi ce pretexte invoacă unii, pentru a trimite lui tata material. Intr’o zi, pe când şedeam la maşina de scris şi lucram în birou, un tânăr pe care nu-1 văzusem niciodată, se apropie de managerul lui tata, al cărui pupitru este lângă al meu, rugându-1 să accepte un manuscris. „Sunt sigur că d-1 Cantor se va interesa de lucrarea mea" — insistă tânărul. — „Sunt un foarte bun prieten cu fiica lui, Marjorie, şi ţinând seamă de această amiciţie, desigur că va citi manuscrisul. Nu poate refuza aceasta unui coleg de şcoală a fetei lui“. Eu nu i-am spus că sunt Marjorie, că el stă faţă ’n faţă cu mine, despre care afirma că ne cunoaştem atât de bine din... şcoală. Ar fi fost prea crud. L’aş fi pus într’o situaţie prea penibilă... Apoi mai sunt şi „vânătorii de amintiri". Unii doresc un buton, un guler vechiu, o cravată sau amprentele digitale ale luii papa. Alţii se mulţumesc cu autografe. Tata pierde o oră pe zi, stând jos şi semnând autografe. Odată era plecat din oraş şi am semnat o fotografie pentru o fetiţă. După câtva timp îmi răspunse în scris, mulțumindu-mi, profesorul spus, că scrisul de este al unui bărbat informându-mă că el de caligrafie ia pe fotografie unui iminat distins, un tată de familie! Este interesant de a observa pe tata cum lucrează. Odată i s’a propus titlul „Fiul ideicului“, pentru una din comediile sale. A refuzat, deşi se potrivia admirabil, pentru a nu atinge memoria lui Rudolph Valentino. Când pleacă din oraş, tata rămâne totuşi printre noi. Ne scrie foarte des scrisori foarte frumoase. Ele sunt pline die sfaturi înţelepte, pare că ar vorbii cu noi. Mă gândesc să strâng aceste scrisori şi să Ie public. Sunt foarte interesante. Sunt tot atât de folositoare şi altora, ca şi nouă, familia lui Dacă le voiu publica vreodată, voiu numi cartea „Punillo". E un nume nostim? Nu-i aşa?.. Este un nume foarte duios pentru familia Cantor. Este numele cu care îl răsfăţăm pe tata... Mai ales mama îl întrebuinţează. Cu mulţi ani în urmă, papa juca pe scena unui music-hall. In aceiaşi trupă se afla un mic bulldog mexican. Se numea Punillo. Avea o mutră simpatică, speriată, cu ochii foarte mari cafenii. Semăna cu tata. De atunci mama l’a chemat Punillo. ide Marjorie Cantor Intre Georges Milton şi Maurice Chevalier O rivalitate artistică a luat sfârşit Se cunosc cauzele cari au determinat ca aceşti doi vechi prieteni, GEORGES MILTON şi MAURICE CHEVALIER, să pară rivali. Şi unul şi celălalt erau socotiţi „Copiii Parisului“ deopotrivă derăsfăţatji. (S-a întâmplat însă, ca, cel de-al doilea să fie ademenit de studiourile americane în timp ce MILTON a refuzat întotdeauna să părăsească Parisul, în ciuda celor mai ispititoare oferte Din această pricină, admiraţia publicului francez în general, al celui parizian în particular, s’a îndreptat exclusiv spre GEORGES MILION și, azi, acest mare comic e suficient să apară pe o scenă sau pe ecranul unei săli de Cinematograf ca aplauzele să nu mai contenească. E un lucru pe care „MAURICE“’ nu l’a mai întâmpinat. De-aici, răceala între acești prieteni încă din vremuri de restrişte. Iată, însă, că şi GEORGES MILTON e pe punctul de a fi acaparat de filmul american. — I s’a propus, după reprezentarea filmului „împăratul Negrilor“ ,turnarea unui film în condiţii cu adevărat împărăteşti. Şi interesant e că mijlocitorul a fost însuşi MAURICE CHEVALIER. Nu e, însă, mai puţin adevărat Că GEORGES MILTON a declarat că această trecere a sa dintr’un continent într’altul e doar un simplu capriciu de moment şi o dorinţă a prietenului său MAURICE CHEVALIER pe care o va român, satisface, — dar că el continuă să Ivii, să rămână credincios Parisului al cărui spirit îl personifică MILTON. Lili Damita sub direcţia lui Erich Pommer Erich Pommer, marele regizor emigrat din Germania, fondatorul industriei de filme germane şi a studiourilor UFA, a realizat înainte de plecarea sa la Hollywood, un film cu Lili Damita şi Henry Garat. Scenele au fost filmate la A _ ________ Nissa, pe Coasta de Azur, în ţinu- ■ ghişeurilor la care cetăţenii din tur pitoresc al Rivierei Franceze. poat’e unghiurile ţării vor pu Titlul noului film al lui Erich Pommer este „On a volé un homme!” (S’a furat un bărbat). Este un film de acţiune, sentimental şi senzaţional, realizat într’un cadru modern şi elegant. Scenariul este scris de René Fujol şi Hans Wilhelm. Muzica de Jurmann şi Kapper, compozitorii filmelor luii Kiepura. Pommer a încredinţat regia acestui film vorbit în franceză, regizorului Max Ophnels, realizatorul filmului „Liebelei“. Lili Damita şi Henry Garat fac în această producţie creaţiuni strălucite. Ea va rula la noi pe ecranele cinematografelor Capitol şi Roxy. Ce cred fruntaşii ţării despreîmprumut “. Prof. N. IORGA fost prim-ministru: „Sunt bani ascunşi. A-i ţinea acolo în saltare a-i fura ţării, iar a-i trimite peste graniţă e o crimă care nu s’ar putea pedepsi destul de greu. Banul e sângele unei societăţi. Să-l facem să circule puternic pentru înviorarea noastră”. D. VICTOR SLAVESCU, Ministru de Finanţe: „...Piaţa internă dispune fie capitaluri masiv© ţinute în rezervă în toată durata depresiunei economice şi care astăzi sunt în căutarea unui plasament remuneratoriu. Iată pentru ce am socotit necesar să dau prilej economiilor naţionale de a găsi un plasament bun satisfăcând în acelaş timp şi necesităţile statului”. D. VASILE SASSU, ministrul agriculturii şi domeniilor: „Orice subscripţie la acest împrumut — al cărui scop este înzestrarea ţărei cu cele necesare Armatei, Culturei şi Agriculturei , va constitui nu numai o prevedere de bună şi înţeleaptă plasare a economiilor, dar şi un act de strălucită solidaritate naţională”. D- GRIGORE DUMITRESCU, guvernatorul Băncii Naţionale: „împrumutul va asigura statului român posibilitatea de a-şi îndestula nevoile prin propriile sale mijldac©, dând dovadă mai mult de vitalitate. El va fi o pildă de încredere într’un Stat care, în cele mai grele împrejurări financiare din câte a cunoscut, a respectat angajamentele sale, plătind cu strictețe cuponul rentelor interne. împrumutul intern va permite îndreptarea agonisitului celor mulţi, către o formă sănătoasă de avuţie şi, deci o aşezare stabilă a claselor muncitoare şi producătoare. El reprezintă un excelent plasament al economiilor, azi în căutare de o rodnică întrebuinţare”. D. NICOLAE TEODORESCU, fost ministru de industrie, preşedintele U. G. I. R.. „In fine utilitatea fondurilor împrumutului nu va înceta de a-şi produce efectele ei binefăcătoare odată cu terminarea lucrărilor. Patrimoniul naţional va eşi sporit şi complectat prin aceste lucrări, cari vor contribui la o majoritate permanentă a venitului naţional, adică la creiarea de noui posibilităţi de consumaţiune pentru populaţiunea ţării, deci la creiarea de noui debuşee pentru produsele naţionale şi ca atare va constitui un nou pas către emanciparea noastră faţă de industriile străine. D. IONESCU-SISEŞTI fost ministru de agricultură, recto al institutului de cercetări agronomice: Trebu© să ne gândim din vreme la această problemă a conservărei solului şi vegetaţiei, dacă nu vrem să pregătim ţărei pustiul şi ariditatea ţărilor din basinul Mediteranei. Iată câte nevoi trebuesc împlinite numai pentru agricultură. In faţa acestor nevoi micile şi marile ecoinomii nu vor rămâne desigur îngheţate în saitare. Se va subscrie la împrumutul de înzestrare Sentimental naţional, totdeauna dar mai cu seamă în actualele împrejurări interne şi externe, precum și scopul împrumutului, comandă oricărui bun în limita mijloacelor considere ca onoare a figura printre subscriitori. Pe lângă că se va face un bun plasament, sigur și rentabil, temeiuri suficiente pentru a determina subscrierea împrumutul prezintă beneficiile concurării la premii multe şi cu drept cuvânt importante. Românii buni trăesc cu încredere în viitorul României contribuirea lor la înzestrarea moşiei strămoşeşti asigură viitorul acesteia, ceia ce însemnează asigurarea propriului lor viitor, împlinind şi din acest punct de vedere datoria lor către Patrie, continuăm pilda faptelor patriotice ale străbunilor noştrii, de pe urma cărora se trăieşte în România mai bine ca oriunde. ION SAVESCU Directorul general al Băncei Româneşti Avantagiile împrumutului de Înzestrare Ultimele 6 zile înainte de deschiderea subscrierii împrumutului de înzestrare sunt consacrate de către Ministerul de Finanţe pentru organizarea tea să-şi prezinte subscrierile la împrumut. Dată fiind atmosfera favorabilă din toate regiunile ţării pentru această operaţiune financiară şi interesul deosebit pe care-l arată populaţia rurală pentru acest plasament, se vor lua dispoziţiuni care să îngădue subscrierea în absolut toate comunele din ţară. 2. • Prospectul împrumutului de înzestrare a Ţărei precizează şi alte numeroase avantagii, pentru detentorii titlurilor. Plata bonurilor eşite la sorţi, a premiilor care se urcă la sute de milioane, a dobânzilor, se va face la paritatea aur a leului. Pentru orice posesor de capital dispare astfel orice teamă că îşi va vedea depreciate economiile sale. Titlurile împrumutului de Inzestrare a Ţărei, vor fi deasemenea primite în gaj de Banca Naţională, Cassa de Depuneri, Cassa Naţională de Economii şi Cecuri Poştale. Vor fi primite deasemenea la valoarea lor nominală, ca garanţii sau cauţiuni. Acestea sunt celelalte avantagii, care împreună cu premiile şi cu rambursarea cu o primă de 320 lei la fiecare 880 lei subscrisă trebue să îndemne pe orice posesor de lei să-şi facă numerariul productiv şi să îl aibă de acum în colo în siguranţă deplină. ___ CURSUBHQHSHEMnBUSEEE&BSI numărul de pe lozul matcă al Loteriei de Stat nuva milionul, nu aruncaţi lozul Examinaţi lozurile anexei 4 pe fiecare loz în- S* nu uitaţi că şi acestea vă pot ADUCE CÂŞTIGURI INDIVIZIBILE DE MILIOANE Astăzi, cumpăraţi un loz întreg la Loteria de Stat şi fiţi siguri în felul acesta aţi faci.“ U. pas hotărât în calea norocului OTIRIAWDE A A PRlMATPAGEBc 1. HOEMBR PwgMnifa, TRIANON. — Nan.a cu Anna Sten şi Lionelll Artwill. VICTORIA. — Dreptul la dragoste . cu Ann Harding şi Nils Asther. SELECT. — Dezamăgire cu Joan Crawford şi Genei Raymond. ROXY — Frasquita cu Jarmilla Novotna şi Hans Heinz Bollmann. ED. PALACE. — Dezamăgire cu Joan Crawford şi Gene Raymond. VOX. — Fantome vii (Zombi). ••—*“ —«-'-4 FORUM. — Uraganul cu Marlene Dietrich jurnal şi complectam BIZANTIN. — Femeia în flăcări cu Brigitte Helm şi O noapte in Veneţia cu Tino Pattiera. OMNIA. — Canalia cu Harry Baur şi Carioca cu Dolores del Rio. LIDO. — Jos Masca cu Harry Piei şi MareaDucesă Alexandria leu Maria Jeritza. CITY. — Jenny Gerhardt cu Sydvia Sidney Dama de la Maxim cu Florelle. MARCONI. — Bolero cu George Raft, Casa cu trei îngeri şi Revistă. VOLTA BUZEŞTI. — In ghiarele păcatului cu Joan Crawford şi O noapte divină cu John Boles. DIANA. — Când femeia iubeşte cu Norma Shearer şi Răzbunarea Mării. TOMIS. — Sylvia cu Martha Eggerth, Paul Hörbiger, Paul Kemp, Hana Spenker etc. Jurnal şi complectase IZBANDA. — Cele patru fiice ale D-ru lui March cu Katarine Hepburn. MILANO. — Cântă inimă cu Jan Kiepura și Pentru o femeie cu Jack Holt. X ODEON. — Uraganul cu Marlene Dietrich. SPLENDID. — Sylvia cu Martha Eggerth, complectare și jurnal. AMERICAN. — Eskimo și complectări. EDISON. — Iadul plăcerilor cu Sylvia Sidney. Vraja milioanelor cu Lionel Barrymore. Seara artiștii Mulatrii Lytton Brothers. RAHOVA. — IPovestiri din Pădurea Vieneză cu Magda Schneider. Jurnal şi complectare. — THALIA. — Drumul spre ocnă cu Richard Dix și Matchul de box Camera — Baer. TERRA. — Eterna lumină cu Boris Karloff şi Dezertorul; seara artişti. PACHE. — Alteţa Sa iubeşte cu Willy Fritsch şi Răpeşte-mă şi jurnal. flAM. Acum răciţi pe nesimţite! Evitaţi urmările unei răceli, de multe ori cu grave complicaţii, funcţionându-vă în fiecare seară numai cu originalul DIANA FRANZBRANNTWEIN PUF și FULGI Plăpămi, perne, saltele BROCHEURI de mătase naturală pentru plăpumi Lei 525 metrul ALFONSO BENONE Smârdan 15 (colţ Lipscani, Telefon 36002 Dr. Sanda Lieblich BOALE INTERNE, NERVOASE ŞI SIFILIS Str. Franklin 7 (parter) Tel. 419.0? Consultaţii .—i© 8 m. $—§ «• ftsonafică la RAMPA CAPI I OL. — Frasquita cu Jarmilla Novotna şi Hans Heinz Bollmann. REGAL. — Pasiunea cea mare cu Elisabeth Bergner. CORSO. — Miracolul Mascat cu Dikie Mooreşi Leo Carillo. FEMINA. — Domnişoara e măritată cu Jeny Jugo şi Paul Hörbiger. RIO. — Agonia vudurilor, jurnal cu itinerariile Regelui Alexandru şi Barthou. Complectare. '*»*►— ROATA LUMII. — BMrtha Eggerth in Cântecele mele ta imploră și Demonii Văzduhului cu Richard CromweL KISELEF. — Vraja trupului cu Wallace Beery şi Floarea din Mexico cu Dolores del Rio. PARIS. — Eskimo, jurnal şi complectare. APOLLO.— Justiţia de noapte şi Trupa de Reviste Mişu Ghimpu ,''Apollo petrece". MODEL. — Aeroportul Central cu Richard Barthelmeiss şi Femei în Dragoste cu Barbara Stanwyck. LIA. — Stan şi Bran in Congresul Şmecherilor și Ţine-ţi bărbatul cu Jane Harlow. MARNA. — Sylvia cu Martha Eggert* Paul Hörbiger, Paul Kemp. Jurnal Jurnal Fox și complectare. . Artişti americani de cinematograf pe scenele franceze Ziarele paristime anunţă că o întreagă serie de artişti americani de cinematograf vor juca în iarna asta pe scenele franceze. Astfel, Cornin Stan Laurel şi Oliver Hardi cunoscuţii la noi sub numele Stan şi Bran vor juca un sketch pe scena unui mare cinematograf. * * Vedeta Jeanette MacDonald a semnat un contract cu un teatru liric pentru a apare într’o operetă. Se mai anunță că și Mae West va veni la Paris să joace un sketch încadrată de un ansamblu de artiștii englezi. 90X5S BOBBY, Iubirea unui copil TRAGEDIA FEMEII DIe Arlltutr Schnitzler ambele romane numai Lei 15 în COLECŢIA CELOR 15 LEI VOL. 82, apărut astăzi die Hugo BeHauer