Rampa, noiembrie 1934 (Anul 17, nr. 5042-5067)

1934-11-01 / nr. 5042

Printre filmele cu deosebire importante ale acestei stagiuni, un loc de frunte îl ocupă ma­gistrala realizare a lui Leonce Perret „Sapho”, pe care o vom vedea săptămâna aceasta. Capodopera lui Alphonse Daudet a fost transpusă pe e­­cran cu o distribuţie excepţia­ Rampa Film Viitoarele premiere „Sapho“ la Capitol și Roxy i-a oferit rolul lui Fanny Le­­grand, nemuritoarea eroină a Lui Daudet. Mary Mar­quet a acceptat imediat, și a făcut o creație primită cu elogii de cri­tica mondială. Pretutindeni, „Sapho” s-a bu­curat de o călduroasă primire. Regisorul a izbutit să dea aces nală. In rolul principal — Fan tei producţii o frumoasă ţinu­nd Legrandi — apare Mary Mar­quet, ilustra societară a Come­diei Franceze. Mary Marquet şi-a făcut în „Sapho” un strălucit debut pe ecran. Solicitată în dese rân­duri să se consacre cinemato­grafului, marea artistă a refu­zat, fiindcă nu se găsea un rol demn de reputaţia şi talentul ei. Când însă Leonce Perret­tă artistică. Atmosfera boemei pariziene de acum cincizeci de ani, e redată cu mult farm©0­ Mary Marquet e înconjura­tă de un excelent ansamblu, din care se relevă simpaticul amo­rez Francois Rozet şi comicul Charpin. Ilustraţia muzicală a filmului semnată de Reinaldo Hahn, va fi o adevărată revelaţie. Dolores Del Rio, cu numele ei adevărat Dolores Asunsolo, s-a născut la 3 August 1905 la Du­rango (Mexico), oraşul natal al lui Pan­cho Villa şi al lui Ramon Novarro. Del Rio a fost numele primului ei soţ și ea l-a păstrat ca pseudonim. Dolores descinde din una din cele mai distinse familii mexicane, originară din Spania. Dolores a fost crescută la St Joseph Convent, unde a învăţat limba franceză. La vărsta de pa­trusprezece anii, familia ei a luat-o în Europa pentru a-i completa aci educaţia. Dolores nu a visat niciodată să se facă actriţă. A studiat dansul pentru propria ei plăcere. Carie­ra cinematografică a început prin­tr-un simplu accident. Fiind în vi­zită la Hollywood, un producător a remarcat-o și i-a oferit un rol în „Johanna“, cu Dorothy Mackaill și Jack Mulhall. In acest film Do­lores a jucat un rol de „vamp“. Filmul ei favorit a fost „învie­rea". Cel mai important este „Wonder Bar", Greta Garbo este actrița ei fa­vorită, Rudolph Valentino a fost actorul favorit. Pe scenă, o admi­ră pe Katherine Cornell. La Ar­­gentina este, după ea, cea mai ma­re dansatoare. Ii plac piesele lui Robert Sher­wood, melodiile lui Victor Her­bert, operele lui Wagner şi muzi­ca simfonică a lui Beethoven. Şi faimosul „Bolero“ al lui Maurice Ravel.­­ Dacă ar trebui să abandoneze ecranul ar vrea să fie decoratoare de interioare. Soţul ei este cele­brul decorator Cedric Gibbons. Călătoriile sunt una din pasiu­nile ei. I-ar place să viziteze Ori­entul şi Franţa de sud. Ii plac rochii frumoase şi cre­de că Parisul poate oferi unei fe­mei mai mult decât oricare alt centru. Culorile ei preferate sunt: auriu, roşu şi verde. Colecţionează cărţi, obiecte de artă. Biblioteca ei e una din cele mai complete din Hollywood. Roma­nul ei favorit: „Sclavia umană" de W. Somerset -Maugham. Dolores Del Rio are părul ne­gru lucios, ochiil negru­. Ultimele ei filme, realizate în studiourile Warner, sunt „Mada­me Du Barry" și „Wonder Bar“. Portréte Dolores del Rio O noua piesă de Gromelock Teatrul Comedie des Champs Elyseea a pus în repetiție o nouă piesă de Fernand Cromelynck și care se va juca la începutul lui Noembrie. Tatăl meu, Eddie Cantor Fiica lui Eddie Cantor cele­brul comilc american,­­care a stârnit senzaţie în noul său film­­"Scandal la Roma", a scris următoarele rânduri des­pre tatăl ei. Marjorie Cantor, in­ vârstă de 19 ani, este cea mai mare dintre cele cinci fe­te ale artistului şi îndeplineş­te funcţia de secretară la fai­mosul ei tată. Să nu vă închipuiţi că pentru că sunt fiica lui Eddie Cantor, situa­ţia mea de secretară este uşoară Sunt fireşte, momente foarte amu­zante, dar am în schimb ore­ întregi de lucru. Eu administrez venituri­le lui, stabilesc orele persoanelor cari doresc să-i vorbească şi îl scuz faţă de acelea pe care nu vrea să le vadă. In această direc­ţiune m’am specializat şi îi sunt de mare folos. Cunosc mai bine decât orice pe cine nu vrea să primească. Eu îngrijesc Ide corespondenţa lui, cea particulară, comercială şi răspunsurile către admiratori. Tot eu îngrijesc­ de partiturile lui mu­zicale. Ţin şi un registru de efec­te comice. Aceasta este foarte im­portant, căci tata trebuie să Ştie ce anume provoacă râsul in toate ţările lumii. Fiecare curier poştal ne aduce noui cântece şi subiecte, trimise de tineri compozitori şi scriitori plini de speranţă, cari speră că vor fi lansaţi de papa. V­eţi fi sur­prinşi când veţi auzi ce pretexte invoacă unii, pentru a trimite lui tata material. Intr’o zi, pe când şedeam la maşina de scris şi lu­cram în birou, un tânăr pe care nu-1 văzusem niciodată, se apro­­pie de managerul lui tata, al că­rui pupitru este lângă al meu, ru­­gându-1 să accepte un manuscris. „Sunt sigur că d-1 Cantor se va interesa de lucrarea mea" — in­sistă tânărul. — „Sunt un foarte bun prieten cu fiica lui, Marjorie, şi ţinând seamă de această amici­ţie, desigur că va citi manuscri­sul. Nu poate refuza aceasta unui coleg de şcoală a fetei lui“. Eu nu i-am spus că sunt Marjo­rie, că el stă faţă ’n faţă cu mine, despre care afirma că ne cunoaş­tem atât de bine din... şcoală. Ar fi fost prea crud. L’aş fi pus într’o situaţie prea penibilă... Apoi mai sunt şi „vânătorii de amintiri". Unii doresc un buton, un guler vechiu, o cravată sau am­prentele digitale ale luii papa. Al­ţii se mulţumesc cu autografe. Tata pierde o oră pe zi, stând jos şi semnând autografe. Odată era plecat din oraş şi am semnat o fo­tografie pentru o fetiţă. După cât­va timp îmi răspunse în scris, mul­țumindu-mi, profesorul spus, că scrisul de este al unui bărbat informându-mă că el de caligrafie i­a pe fotografie unui iminat distins, un tată de familie! Este interesant de a observa pe tata cum lucrează. Odată i s’a pro­pus titlul „Fiul ideicului“, pentru una din comediile sale. A refuzat, deşi se potrivia admirabil, pentru a nu atinge memoria lui Rudolph Valentino. Când pleacă din oraş, tata ră­mâne totuşi printre noi. Ne scrie foarte des scrisori foarte frumoa­se. Ele sunt pline die sfaturi înţe­lepte, pare că ar vorbii cu noi. Mă gândesc să strâng aceste scrisori şi să Ie public. Sunt foarte intere­sante. Sunt tot atât de folositoare şi altora, ca şi nouă, familia lui Dacă le voiu publica vreodată, voiu numi cartea „Punillo". E un nume nostim? Nu-i aşa?.. Este un nume foarte duios pentru familia Cantor. Este numele cu care îl răsfăţăm pe tata... Mai a­­les mama îl întrebuinţeaz­ă. Cu mulţi ani în urmă, papa juca pe scena unui music-hall. In aceiaşi trupă se afla un mic bulldog me­xican. Se numea Punillo. Avea o mutră simpatică, speriată, cu o­­chii foarte mari cafenii. Semăna cu tata. De atunci mama l’a che­mat Punillo. ide Marjorie Cantor Intre Georges Milton şi Maurice Chevalier O rivalitate artistică a luat sfârşit Se cunosc cauzele cari au deter­minat ca aceşti doi vechi prieteni,­­ GEORGES MILTON şi MAURI­CE CHEVALIER,­­ să pară ri­vali. Şi unul şi celălalt erau soco­tiţi „Copiii Parisului“ deopotrivă de­­răsfăţatji. (S-a întâmplat însă, ca, cel de-al doilea să fie ademe­nit de studio­urile americane în timp ce MILTON a refuzat întot­deauna să părăsească Parisul, în ciuda celor mai ispititoare oferte Din această pricină, admiraţia publicului francez în general, al celui parizian în particular, s’a îndreptat exclusiv spre GEOR­GES MILION și, azi, acest mare comic e suficient să apară pe o scenă sau pe ecranul unei săli de Cinematograf ca aplauzele să nu mai contenească. E un lucru pe care „MAURICE“’ nu l’a mai în­tâmpinat. De-aici, răceala între acești prieteni încă din vremuri de restrişte. Iată, însă, că şi GEORGES MIL­TON e pe punctul de a fi acapa­rat de filmul american. — I s’a propus, după reprezentarea fil­mului „împăratul Negrilor“ ,tur­narea unui film în condiţii cu ade­vărat împărăteşti. Şi interesant e că mijlocitorul a fost însuşi MAU­RICE CHEVALIER. Nu e, însă, mai puţin adevărat Că GEORGES MILTON a decla­rat că această trecere a sa din­­tr’un continent într’altul e doar un simplu capriciu de moment şi o dorinţă a prietenului său MAU­RICE CHEVALIER pe care o va român, satisface, — dar că el continuă să Ivii, să rămână credincios Parisului al că­rui spirit îl personifică MILTON. Lili Damita sub di­recţia lui Erich Pommer Erich Pommer, marele regizor emigrat din Germania, fondatorul industriei de filme germane şi a studiourilor UFA, a realizat îna­inte de plecarea sa la Hollywood, un film cu Lili Damita şi Henry Garat. Scenele au fost filmate la A _ ________ Nissa, pe Coasta de Azur, în ţinu- ■ ghişeurilor la care cetăţenii din tur pitoresc al Rivierei Franceze.­­ poat’e unghiurile ţării vor pu Titlul noului film al lui Erich Pommer este „On a volé un hom­me!” (S’a furat un bărbat). Este un film de acţiune, sentimental şi senzaţional, realizat într’un cadru modern şi elegant. Scenariul este scris de René Fujol şi Hans Wil­helm. Muzica de Jurmann şi Kap­per, compozitorii filmelor luii Kie­pura. Pommer a încredinţat regia a­­cestui film vorbit în franceză, re­gizorului Max Ophnels, realizato­rul filmului „Liebelei“. Lili Da­mita şi Henry Garat fac în aceas­tă producţie creaţiuni strălucite. Ea va rula la noi pe ecranele ci­nematografelor Capitol şi Roxy. Ce cred fruntaşii ţării despre­­împrumut “. Prof. N. IORGA fost prim-ministru: „Sunt bani ascunşi. A-i ţinea acolo în saltar­e a-i fura ţării, iar a-i trimite peste graniţă e o crimă care nu s’ar putea pedepsi destul de greu. Banul e sângele unei societăţi. Să-l facem să circule pu­ternic pentru înviorarea noastră”. D. VICTOR SLAVESCU, Ministru de Finanţe: „...Piaţa internă dispune fie capitaluri masiv© ţinute în rezervă în toată durata depresiunei economice şi care astăzi sunt în căutarea unui plasament remuneratoriu. Iată pentru ce am socotit necesar să dau prilej economiilor naţionale de a găsi un plasament bun satisfăcând în acelaş timp şi necesită­ţile statului”. D. VASILE SASSU, ministrul agriculturii şi domeniilor: „Orice subscripţie la acest împrumut — al cărui scop este­ înzestrarea ţărei cu cele necesare Armatei, Culturei şi Agriculturei , va constitui nu numai o prevedere de bună şi înţeleaptă plasare a economiilor, dar şi un act de strălucită so­lidaritate naţională”. D- GRIGORE DUMITRESCU, guvernatorul Băncii Na­ţionale: „împrumutul va asigura statului român posibilitatea de a-şi îndestula nevoile prin propriile sale mijldac©, dând do­vadă mai mult de vitalitate. El va fi o pildă de încredere într’un Stat care, în cele mai grele împrejurări financiare din câte a cunoscut, a respectat angajamentele sale, plătind cu strictețe cuponul rentelor in­terne. împrumutul intern va permite îndreptarea agonisitului ce­lor mulţi, către o formă sănătoasă de avuţie şi, deci o aşezare stabilă a claselor muncitoare­ şi producătoare. El reprezintă un excelent plasament al economiilor, azi în căutare de o rod­nică întrebuinţare”. D. NICOLAE TEODORESCU, fost ministru de industrie, preşedintele U. G. I. R.. „In fine utilitatea fondurilor împrumutului nu va înceta de a-şi produce efectele ei binefăcătoare odată cu terminarea lucrărilor. Patrimoniul naţional va eşi sporit şi complectat prin aceste lucrări, cari vor contribui la o majoritate permanentă a venitului naţional, adică la crei­area de noui posibilităţi de con­­sumaţiune pentru populaţiunea ţării, deci la creiarea de noui debuşee pentru produsele naţionale şi ca atare va constitui un nou pas c­ătre emanciparea noastră faţă de industriile străine. D. IONESCU-SISEŞTI fo­st ministru de agricultură, recto al institutului de cercetări agronomice: Trebu© să ne gândim din vreme la această problemă a conservărei solului şi vegetaţiei, dacă nu vrem să pregătim ţă­rei pustiul şi ariditatea ţărilor din basinul Mediteranei. Iată câte nevoi trebuesc împlinite numai pentru agricul­tură. In faţa acestor nevoi micile şi marile ecoinomii nu vor ră­mâne de­sigur îngheţate în saitare. Se va subscrie la împrumutul de înzestrare Sentimental naţional, totdea­una dar mai cu seamă în actua­lele împrejurări interne şi ex­terne, precum și scopul împru­mut­ul­ui, comandă oricărui bun în limita mijloacelor considere ca onoare a figura printre subscriitori. Pe lângă că se va face un bun plasament, sigur și renta­bil, temeiuri suficiente pentru a determina subscrierea îm­pru­mutul prezintă beneficiile con­curării la premii multe şi cu drept cuvânt importante. Românii buni trăesc cu în­credere în viitorul României contribuirea lor la înzestrarea moşiei strămoşeşti asigură vii­torul acesteia, ceia ce însemnea­ză asigurarea propriului lor viitor, împlinind şi din acest punct de vedere datoria lor către Pa­trie, continuăm pilda faptelor patriotice ale străbunilor noş­­trii, de pe urma cărora se tră­ieşte în România mai bine ca oriunde. ION SAVESCU Directorul general al Băncei Româneşti Avantagiile împrumutului de Înzestrare Ultimele 6 zile înainte de de­schiderea subscrierii împrumu­tului de înzestrare sunt consa­crate de către Ministerul de Finanţe pentru organizarea tea să-şi prezinte subscrierile la împrumut. Dată fiind atmosfera favora­bilă din toate regiunile ţării pentru această operaţiune fi­nanciară şi interesul deosebit pe care-l arată populaţia rura­lă pentru acest plasament, se vor lua dispoziţiuni care să îngădue subscrierea în absolut toate comunele din ţară. 2. • Prospectul împrumutului de înzestrare a Ţărei precizează şi alte numeroase avantagii, pen­tru detentorii titlurilor. Plata bonurilor eşite la sorţi, a premiilor care se urcă la sute de milioane, a dobânzilor, se va face la paritatea aur a leului. Pentru orice posesor de ca­pital dispare astfel orice teamă că îşi va vedea depreciate e­­conomiile sale. Titlurile împrumutului de In­zestrare a Ţărei, vor fi dease­­menea primite în gaj de Ban­ca Naţională, Cassa de Depu­neri, Cassa Naţională de Econo­mii şi Cecuri Poştale. Vor fi primite deasemenea la valoarea lor nominală, ca ga­ranţii sau cauţiuni. Acestea sunt celelalte avanta­gii, care împreună cu premii­le şi cu rambursarea cu o primă de 320 lei la fiecare 880 lei sub­scrisă trebue să îndemne pe orice posesor de lei să-şi facă numerariul productiv şi să îl aibă de acum în colo în siguran­ţă deplină. ___ CURSUBHQHSHEMnBUSEEE&BSI numărul de pe lozul matcă al Loteriei de Stat nuv­a milionul, nu aruncaţi lozul Examinaţi lozurile anexe­i 4 pe fiecare loz în- S* nu uitaţi că şi acestea vă pot ADUCE CÂŞTIGURI INDI­VIZIBILE DE MILIOANE Astăzi, cumpăraţi un loz întreg la Lo­teria de Stat şi fiţi siguri în felul acesta aţi faci.“ U­. pas hotărât în calea norocului OTIRIAWDE A A PRlMATPAGEBc 1. HOEMBR PwgMnifa, TRIANON. — Nan.a cu Anna Sten şi Lionelll Artwill. VICTORIA. — Dreptul la dragoste . cu Ann Harding şi Nils Asth­er. SELECT. — Dezamăgire cu Joan Craw­ford şi Genei Raymond. ROXY­ — Frasquita cu Jarmilla No­votna şi Hans Heinz Bollmann. ED. PALACE. — Dezamăgire cu Joan Crawford şi Gene Raymond. VOX. — Fantome vii (Zombi).­ ­••—*“ —«-'-4 FORUM. — Uraganul cu Marlene Die­trich jurnal şi complectam BIZANTIN. — Femeia în flăcări cu Brigitte Helm şi O noapte in Vene­ţia cu Tino Pattiera. OMNIA. — Canalia cu Harry Baur şi Carioca cu Dolores del Rio. LIDO. — Jos Masca cu Harry Piei şi Marea­­Ducesă Alexandria leu Ma­ria Jeritza. CITY. — Jenny Gerhardt cu Sydvia Sidney Dama de la Maxim cu Flo­­relle. MARCONI. — Bolero cu George Raft, Casa cu trei îngeri şi Revistă. VOLTA BUZEŞTI. — In ghiarele păca­tului cu Joan Crawford şi O noapte divină cu John Boles. DIANA. — Când femeia iubeşte cu Norma Shearer şi Răzbunarea Mă­rii. TOMIS. — Sylvia cu Martha Eggerth, Paul Hörbiger, Paul Kemp, Hana Spenker etc. Jurnal şi complectase IZBANDA. — Cele patru fiice ale D-ru lui March cu Katarine Hepburn. MILANO. — Cântă inimă cu Jan Kie­­pura și Pentru o femeie cu Jack Holt. X ODEON. — Uraganul cu Marlene Die­trich. SPLENDID. —­­ Sylvia cu Martha Eg­gerth, complectare și jurnal. AMERICAN. — Eskimo și compl­ectă­­ri. EDISON. — Iadul plăcerilor cu Syl­via Sidney. Vraja milioanelor cu Lio­nel Barrymore. Seara artiștii Mula­trii Lytton Brothers. RAHOVA. — IPovestiri din Pădurea Vieneză cu Magda Schneider. Jurnal şi complectare. — THALIA. — Drumul spre ocnă cu Ri­chard Dix și Matchul de box Came­ra — Baer. TERRA. — Eterna lumină cu Boris Karloff şi Dezertorul; seara artişti. PACHE. — Alteţa Sa iubeşte cu Willy Fritsch şi Răpeşte-mă şi jurnal. flAM. Acum răciţi pe nesimţite! Evitaţi urmările unei ră­celi, de multe ori cu grave complicaţii, funcţionându-vă în fiecare seară numai cu originalul DIANA FRANZBRANNTWEIN PUF și FULGI­­ Plăpămi, perne, saltele BROCHEURI de mătase naturală pentru plăpumi Lei 525 metrul ALFONSO BENONE Smârdan 15 (colţ Lipscani,­ Telefon 36002 Dr. Sanda Lieblich BOALE INTERNE, NERVOASE ŞI SIFILIS Str. Franklin 7 (parter) Tel. 419.0? Consultaţii .—i© 8­ m. $—§ «• ftsonafică la RAMPA CAPI I OL. — Frasquita cu Jarmilla Novotna şi Hans Heinz Bollmann. REGAL. —­ Pasiunea cea mare cu Eli­sabeth Bergner. CORSO. — Miracolul Mascat cu Dikie Moore­­şi Leo Carillo. FEMINA. — Domnişoara e măritată­ cu Jeny Jugo şi Paul Hörbiger. RIO. — Agonia vud­urilor, jurnal cu itinerariile Regelui Alexandru şi Barthou. Complectare. '*»*►—­­ ROATA LUMII. — BMrtha Eggerth in Cântecele mele ta imploră și Demo­nii Văzduhului cu Richard Crom­­weL KISELEF. — Vraja trupului cu Wal­­­lace Beery şi Floarea din Mexico cu Dolores del Rio. PARIS. — Eskimo, jurnal şi complec­tare. APOLLO.— Justiţia de noapte şi Tru­pa de Reviste Mişu Ghimpu ,''Apol­lo petrece". MODEL. — Aeroportul Central cu Ri­chard Barthelmeiss şi Femei în Dra­­­goste cu Barbara Stanwyck. LIA. — Stan şi Bran in Congresul Şmecherilor și Ţine-ţi bărbatul cu Jane Harlow. MARNA. — Sylvia cu Martha Eggert*­ Paul Hörbiger, Paul Kemp. Jurnal Jurnal Fox și complectare. . Artişti americani de cinematograf pe sce­nele franceze Ziarele paristime anunţă că o întreagă serie de artişti americani de cinematograf vor juca în iarna asta pe scenele franceze. Astfel, Corni­­n­ Stan Laurel şi Oliver Hardi cunoscuţii la noi sub numele Stan şi Bran vor juca un sketch pe scena unui mare cinematograf. * * Vedeta Jeanette MacDonald a semnat un contract cu un teatru liric pentru a apare într’o operetă. Se mai anunță că și Mae West va veni la Paris să joace un sketch încadrată de un ansamblu de ar­­tiștii englezi. 90X5S BOBBY, Iubirea unui copil TRAGEDIA FEMEII DIe Arlltutr Schnitzler ambele romane numai Lei 15 în COLECŢIA CELOR 15 LEI VOL. 82, apărut astăzi die Hugo BeHauer

Next