Rampa, mai 1935 (Anul 18, nr. 5190-5213)

1935-05-02 / nr. 5190

Cronica Dramatică Teatrul Regina Maria­ , comedie in 3 acte O­­ premieră fericit inspirată pentru o zi de sărbătoare şi un spectacol cum nu se poate mai potrivit ipemitru zilele Alaiului carce începe. Lin cadru nou ide scenă. O poveste — o aventură — care se desfășoară­­ toat­ă pe bordurl umilă dirijabil în plin zbor. Şi Zepelinul cu tot utilajul lui de surpriză, cu trepidaiţia în con­tinuă mişcare, pe­ lângă morii ce tre­c în fugă, şi prin furtuni deslănţuite peste Ocean, — de­cor inedit şi fascinant, e con­struit în întregime în uzina d­e fantezie a regizorului Soare şi tehnica de gust rafinat ia picto­rului Feodoroff. Dar aventura însăş e şi ea nouă, spiirituală şi atrăgătoare. Un bătrân director de teatru, exasperat de insucces şi o tână­ră debutantă însetată de suc­ces, s’au strecurat pe bordul sburător, unul ca barman, cea­­laltă ca pasager clandestin în căutarea unui scandal aerian, a unei faime sgomotoase, care să le dea o celebritate în zadar căutată pe drumurile bătute ale pământului. O idilă fermecătoare se în­firipă între tânărul căpitan al aeronavei şi între actriţa inutil travestită în ipanitaloni de ştren­gar aventurier... Povestea e simplă dar cuceritoare şi plină de peripeţii; e spirituală şi me­reu înoită de haz. Tânărul John Alexander, un debutant cutezător, e un ta­lent incontestabil. Celebritatea şi-o începe cu prima lui piesă, în care a pus miu numai îndrăs­­neală, ci mult , talent, inspira-­­ţie, fantezie, o sensibilitate cal­dă şi spirit subţire de cea mai bună calitate. Trei acte trec pre­a repede printre surprinderi glumă şi inedit. Poveste capti­vantă, am­ vrea-o prelungită şi reiînoită­­aşa cum e de la înce­put, mereu variată şi plipă de neprevăzut. Spectacol de mare haz şi de glumă bună, oferă trei ore de încântare deplină şi de o rară delectare. E drept că ,amuzanta come­die, a aventurei în Zepelin, şi-a găsit la noi o fericită interpre- „ aventură in Zeppelin” de John Alexander tare şi o montare din cele mai sugestive. Pasagerul d­a intestin , Leng Caler, în primul act în travesti de haimana istieiaţă pornită pe drumurile nesigure ale văz­duhului. Apoi în uniformă de groom, pus să ispăşească la muncă, delictul călătoriei fără bilet, pentru ca abia în ultimul act să-şi regăsească rochia în­drăgostitei şi farmecul ingenuu al fetiţei pornită în aventuri ca să-şi găsească o fericire. E rând pe rând ştrengarul, o­­braznic şi sfidător, apoi speria­tă fată în haine de băiat pus la treburi şi încercări neprevă­zute care-i ultragiază pudoa­rea căci se gândise eai doară la o urechială sau la u­n scandal faimos, nu şi la riscurile mă­runte dar catastrofale care aş­teaptă pe o fabită liniată drept bă­iat. O avalanşă de situaţii­­ sporite în comicul lor de vervă şi hazul inegala­tei comediane Leny Caler. Şi încă: dansează şi cântă, amu­mă şi înveseleşte, pentru a emoţiona la sfârşit, când îndrăgostită cade în bra­ţele tânărului cuceritor. Acesta a fost d. Tony Bulan­­dra, autentic tânăr şi veritabil cuceritor în vestonul elegant al ofiţerului de aviaţie. Autoritar cu blândeţe ,şir spiritual, cuce­reşte dintru început nu numai inima pasagerilor ci şi pe spec­tatori. In trio d. V. Maximilian aduce vervă şi haz copios, cu o regretabil de scurtă irupţie într’un slow cu ritm, cu nos­talgii, cu draci. D. Ionel Ţăranu e un repor­ter ingenios şi avid de aven­turi. Vă închipuiţi ce inventă şi ce ingeniază, mereu prezent şi stăruitor. D. J. Cazaban un a­­merican ■ speriat de perspecti­vele unei catastrofe aşteaptă cu superstiţie , iar d-na Maria Sandu o doamnă în­­vârstă în goană a­eriană după târzii sen­zaţii pământeşti. Ansam­bul întreg, legat, an­trenat strunit de d. Soare în in­genioasa montare a Zepelinului sburător fac din această come­die un spectacol de rară a­trac­ţie de un divertisment sigur şi care va fi mult căutat. V. Tintitfs Reprezentaţiile Operei Ce se va cânta intre Me Hal Opera Română anunţă pentru astă­­seară Miercuri, Carmen cu d-na Flo­­rica Cristoforeanu. Rolul Micaelei va fi cântat de d-ra­ Valentina Creţoiu, al lui Don José de tenorul Emil Mari­­nescu şi al lui Escamillo de barito­nul Lupescu. Dirijează d-l Alfred Alessandrescu. Joi : Maeştri cântăreţi din Nürn­berg, pentru ultima oară în stagiune. In primele roluri d.nii P. Ştefănes­­cu-Goangă, N. Apostolescu, G. Nicu­­lescu-Basu şi d-nele Dora Massini şi Maria Snejina. Vineri Concert simfonic. Sâmbătă Aida cu d.nele Alexandra Grozea (Aida), Melanie Bujarinovici (Amneris) şi d-nii Apostolescu, Atana­­siu şi Folescu. Dirijează d-l E. Massini. Duminică în matineu Boema cu d-nele Fea Pomponiu, Zoe Corfescu şi d-nii Marinescu, Tassian, Secăreanu, Oprişan, etc. Seara Traviata cu d-na Valentina Creţoian şi d-nii Mircea Lazăr şi Al. Lupescu. Luni spectacol de balet cu Nicolae­ Va şi Renoff. Marţi Carmen cu d-nele Melanie Bugarinovici, Valentina Creţoiu şi d-nii Dinu Bădescu, Al. Lupescu, Steiner, etc. Miercuri Parsifal cu d-na Florica Cristoforeanu şi d-nii Apostolescu, Fo­lescu, Lupescu, Steiner, Nae Dumi­trescu. Dirijează d.l Ionel Perlea. Joi 9 Mai Butterfly cu d-na Lu­­creţia Enescu şi tenorul Mircea La­zăr. Vineri 10: Belache. Sâmbătă 11 Mai Liliacul. Duminică 12 Mai matineu Traviata, seara Aida. In fragere se repetă Cavaleria ru­sticana de Mascagni și Paiate de Leoncavallo. Emil Marinescu Descoperiri din vremea lui Boris Gudunov la Moscova Oraşul Moscova există de 800 ani. Sub străzile şi pieţele sale stau ascunse mii de obiecte vechi despre care el ar putea scrie o a­­devărată istorie a acestui vechiu lobăş.­­ Lucrările întreprinse în verte­tea metroului subteran au scos la iveală numeroase obiecte Vechii Cari daţi acum de lucru arheologilor ruşi. Secţia Acade­miei pentru cultura materială a trecu­tu­lui aduită şi Cercetează de Un an­ şi jumătate obiectele gă­site sub Uliţele Moscovei­­In ace­laşi t­ru­p au studiat şi istoria Mos­­coviei după cele mai vechi pla­nuri, după acte, cărţi şi docu­mente vechi­. D­espre toate aceste lucruri vor­beşte expoziţia deschisă mai zi­le­ite trecute la Moscova, în sălile Muzeului d­e istori­e. Expoziţia cuprinde peste 2000­­obie­tre, găsite teu prierul săpat c­­tu­ter subterane. Printre cele mai vechi obiecte e un vas mare de pământ pentru păstrarea cereale­lor, o piatră ele moară şi un cuţit enorm. Obictele acestea sunt so­cotite că au o vechime de cel pu­ţin 600 de ani. Foarte interesan­te obiecte de fierărie, aparţinând sec. XVII, găsite la poarta vecinu­lui „oraş alb”. Arheologii au gă­sit foarte multe obiecte şi în alte părţi ale oraşului. Printre aces­tea se numără: securi, tromboa­ne, ţesături, pistoale cu inscrip­ţia: „Tuia 1771­’, lănci din secolu XVI, un chingel verde de măce­lărie care a stat cel puţin 200 ani sub pământ, obiecte de înmor­mântare şi altele. Pe unul d­in a­­cestea sta scris: „Ucis... Vasil­­iev“ Expoziţia mai cuprinde pes­te şase sute mii documente. S’a aflat şi planul Moscovei din vre­mea lui Boris Godunov, ca şi planul lui Sigismund din anul 1610. D­e asemeni s’au găsit aquare­­leri desenuri şi croquiuri diferite. RAMPA Se va produce, la toamnă, importante schimbării in configuraţia teatrali a Vienei? Ce prevesteşte cafeneaua. Directorii reţin mereu piese noni. Căzni Reinhardt VIENA. — Când se apropie vara, încep grijile pentru vii­toarea stagiune. Teatrele care se închid, se tem că nu se vor mai redeschide. Temerile acestea sunt din nefericire, în bună parte în­temeiate. Situaţia nu se îmbună­tăţeşte de loc. Dispariţia unui di­rector de teatru cu vechimea, ex­perienţa şi gloria lui Hubert Ma­­rischka, e un eveniment care in­fluenţează puternic întreaga miş­care teatrală vieneză. Dacă Ma­­rischka n’a putut lupta cu vitre­gia timpurilor, cum să se mai simtă siguri alţi directori, mai ti­neri, mai puţin rutinaţi şi mai puţin glorioşi ? De câtva timp, au şi început să circule svonuri din cele mai fantastice asupra unor iminente schimbări în conducerea câtorva importante teatre, particulare. Dar nu ne vom face ecoul aces­tor svonuri, atâta timp cât direc­torii actuali ai teatrelor îşi pre­gătesc încă, cu grijă, viitoarea stagiune, reţinând piese şi anga­jând actori. Iată astfel, o serie de piese ca­re vor vedea lumina rampei, pe diferite scene . La Deutsches Volkstheater, printre primele premiere vor fi piesa populară „Mitzi“ de Fre­­d­erich Moli, cu Gisela Werbe­­zirk şi Adrienne Gessner, come­dia „Gastspiel im Leben“ de Fred Heller şi Adolf Schütz, şi drama „Tractorul“ de Josef Wenter şi Fritz Gottwalt. Directorul lui Volksth­eater, Ralph Jahn, a mai reţinut şi ur­mătoarele lucrări dramatice : „Cufărul norocos“ de Julius Horst, ,,Barul lui Jimmy“ de G. Vetter, piesa populară „Judecăto­ria de ocol“ de Otto Piei, „Ata­cul călăreţilor“ de Erwin, Lodron şi comedia „Intr’o stradă lătural­nică“ de Andreas Thom. Raimund Theater va continua ciclul pieselor populare cu ,,O­­chiul vânăt“ de Hans Sassmann, cu comedia „Catastrofa“ de Hans Schubert şi cu farsa „Unde este Bébé de Amnin Friedmann şi Kurt Brener, în care rolul prin­cipal va fi interpretat de Gisela Werbezirk. Theater in der Iosefstadt a re­ţinut piesa „De închiriat o ghei­şă” de Norbert Garai, drama ,,Un rege se trezeşte“ de Raimund Martin, comedia „Albumul vie­ţii’ de Richar Reich şi piesa „Le­gendă pe Canalul Dunării” de scriitoarea vieneză Hedwig Rossi­­Câteva piese importante au fost reţinute de direcţia Burg­­theaterului. Astfel, prima noutate a stagiu­nii va fi drama „Cel mai puter­nic“ de Georg Dueren. Această piesă va fi creiată de Werner Krauss. A doua premieră va fi piesa americană „Elisabeta Angliei ” ele Maxwell Anderson, într-o versiu­ne germană de Fried­erich Shrey­­vogel. 17 I . Alte teatre vieneze, precum Scala, Bürgertheater, Kantmer­­spiele, au reţinut deasemeni câte una sau două piese. Astfel, Scala anunţă o piesă po­liţistă „Mister Lefoet” de Fred Mustban, iar B­ürger­theater o nouă prelucrare a „f­ratelui Mar­tin“, text de Wilhelm Sterk, mu­zică de lessel. Teatrul Kammerspiele, care se dedă pentru moment amuzamen­tului uşor al revistei, având ca autori şi interpreţi pe reputaţii comici-umorişti f­ritz Grünbaum şi Karl Farkas, a reţinut, totuşi, pentru viitoarea stagiune, două piese serioase: „Duel“ de Ed­mund Colerus, în care figura principală este cardinalul Riche­lieu, şi „Winterfrühling“ (Primă­vara ibernală) de Franz Dattner. * După toate aceste pregătiri, nu s’ar putea bănui că sunt pe cale să­­se producă evenimente atât de senzaţionale, cum le prevesteşte cafeneaua. Totuşi, ne putem aş­tepta la surprize... Astfel, faptul că guvernul german a început să-l urmărească pe Reinhardt la Viena pentru nişte datorii fisca­le, pe de-o parte, iar pe de altă parte, intenţia lui Reinhardt de a-şi vinde castelul Leopoldskron, iată lucruri care vor avea cause-v­oinţe. Dacă Reinhardt va părăsi Viena, pentru a-şi muta activita­tea în studiourile americane şi pe scenele din New-York şi Londra, e cert că se vor produce schim­bări în configuraţia teatrală a Vienei. Indiscreţii Hubert Marisdika Congresul confederaţiei internaţionale a societăţilor de autori şi compozitori După cum am mai anunţat, al X-lea congres al Confedera­ţiei Internaţionale a Societăţilor de autori şi compozitori se va ţine anul acesta l­a Sevilla între 6 şi 11 Mai. Congresul coincide cu data începerei festivităţilor organizate de guvernul spaniol pentru celebrarea tricentenaru­­lui forţei celebrului autor Lo­pe de Vega. O parte din aceste festivită­ţi se vor desfăşura la Sevilla chiar în timpul congresului. Astfel în seara de 6 Mai la teatrul, clădit acum câţiva ani cu prilejul expoziţiei se va re­prezenta o tragedie de Lope de Vega, interpretată de cei mai buni artişti spanioli. In ziua de 8 Mai va fi o festivitate la Uni­­versitatea din Sevilla pentru co­memorarea tricentenarului. Cu prilejul acestei ceremonii vor lua cuvântul: rectorul Uni­versitatea din Sevilla, Eduardo Marquina, preşedintele Societă­ţii generale a autorilor spanioli, (Sociedad General de Autor­es de Espagna) şi preşedinte al Confederaţiei Internaţionale a­ Societăţilor de autori şi compo­zitori, care va vorbi în numele Spaniei. Charles Mere, autor dramatic francez şi preşedinte de onoare al Confederaţiei ca­re va vorbi în numele Societăţi­lor care fac parte din Confede­­raţe. Pentru ca acest omagiu să aibe un caracter special latin, preşedinţii Societăţilor din două ţări de cultură latină Franţa şi Italia, d. Henri Kistemateckers şi Dino Alfieri, vor ţine de ase­­meni cuvântări precizând in­fluenţa scriitorului spaniol Lo­pe di Vega asupra evoluţiei tea­trului din ţările respective. România va fi reprezentată la acest congres prin d. I. Nona Otescu, rectorul Academiei de muzică şi artă dramatică. Ordinea de zi a congresului cuprinde o serie de chestiuni importante în­­legătură cu mo­dificarea convenției de la Berna referitoare la drepturile de au­tor şi compozitor. „Alhambra filmează" Comedie muzicală de strainic succes „Alhambra filmează“, comedia mu-­mi", „Ca’ntr’un film american”, „Când zicală a d-lor Vlădoianu şi Coristan, vrea ceva femeea”, „S’a dus drago­­tinescu, reluată de Sărbători şi-a­ce­­stea, s’a dus !”, „Cântă să uit dra­gostea !’’ sunt din cea mai bună inspiraţie a compozitorului I. Vasi­­lescu. Elena Zamora, Marietta Ionaşcu, Virginia Popescu, Florica Demian, G. Groner, Const. Lungeanu, Titi­­ Botez, R. Rang, H. Nicolaide, ş. a., fac un exelent şi aplaudat ansamblu. Azi Miercuri (1 Maiu), mâine Joi şi Sâmbătă şi Duminică sunt patru ma­­tineuri cu „Alhambra filmează“. In fiecare seară comedia muzicală „Al­­hamabra filmează“ se joacă numai până Duminică seara (5 Maiu) când se închide stagiunea­, găsit succesul cu care a surprins şi încântat în primele ei reprezentaţii din Noembrie.­­Spirituală şi sentimentală, simplă dar plină de peripeţii, melodioasă şi antrenantă, comedia muzicală „Al­hambra filmează” continuă să fie un desfătător şi atractiv spectacol. Melodiile ei savuroase : „Vrei să ne ’ntâlnim Sâmbătă seara“, ,,Mi-a­ cântat un lăutar", „Noapte bună Mi- Ion Vasilescu O parte din ansamblul Operei din Paris a plecat la Florenţa O parte din ansamblul Operei din Paris în frunte cu d-nele : Germaine Lubin, Yvonne Gall, Holvey, şi cu d-nii Vilabela, Bo­­nard, Claverne, d-ra Germaine OHerner şi tot ansamblul de bal­let a plecat la Florenţa, unde va cânta în cadrul Maiului muzical, „Castor și Pollux” de Rameau, sub regia lui Philippe Gaubert. Gaston Baty adaptează un roman de Flaubert Celebrul regizor Gaston Raty, directorul teatrului Montparnasse din Paris a terminat o adaptare dramatică în 4 acte a romanului lui Gustave Flaubert „Madame Bovary“. Piesa va fi jucată la teatrul Montparnasse cu Margueritte Ja­­mois în rolul Emma. Concerte la Paris Grupul organizatorior de con­certe din Paris anunță următoa­rele concerte : La 2 Mai la Ecole Normale de lMusique, violoncelistul Caspar Cassado. La 6 Mai un recital al pianis­tului Copeland. Ştiri teatrale parisiene Opera comnică di­­­ Paris va face câteva reluări importante din cursul Imm­ei Mai. La 9 Mai se va cânta: Relieias și Melissain­­do, de Debussy. La 16 Mai se va relua La Femme Nue și la 21 Mai La Reime Framette cu Tanny Heldy. * Teatrul Dam­on anunță re­prezentarea comediei „U­n­e Nuit” de René Pujol cu Jane Reim­onardt şi d-nii Louvigny Gal­let și Palliau. Teatrul Odeon introduce în repertoriul său­­comedia lui Victorien Sardou „Diversons“. * Teatrul Palais Royal anunță reprezentarea comediei: Odette est servie, de Roger Ferdinand. Cu acest prilej își face rein­trarea în teatru actrița Denise Grey care nu mai jucase de șapte ani. Marcel Pagnol a scris o nouă piesă pe care o va prezenta tea­trului de Paris. * La mare fiu­rile lui Beogradsky Ca în toţi anii, Paştele a prilejuit în Bucureşti o serie de mari manifes­taţii sportive. In fruntea lor au fost incontestabile matchurile echipei iugos­lave Beogradsky, care au atras pe sta­dionul Venus, un număr considerabil de spectatori. j, j j Fugitiva noastră anchetă a, putut indentifica în asistenţă numeroase personalităţi politice, literare şi artis­­tice, venite să palpite la peripeţiile matchurilor româno,iugoslave. Teatrul de o pildă, era reprezentat prin d-rele Leny Caler, Elvira Godeanu, Silly Va­­siliu, Lulu Nicolau, Marietta Decu­­lescu şi d-nii George Vraca, Groner, Baldovin, etc. -care au ţinut să încura­jeze echipele bucureştene. Echipele bucureştene au fost însă mai cu seamă icurajate de arbitru, un domn Mielu Petrescu, care i-a lucrat lin foi de viţă pe iugoslavi. Odată, de două ori, de trei ori, pâ­nă ce publicul s’a supărat. Şi au în­ceput, vehemente, huiduelile. — „Ochelari, arbitru” ! — „Ruşine, boule” ! — „La Moşi, tâmpitule” ! — „Huo, Mielule !” !­­­— „Bă nenorocitule” ! La un moment dat, arbitrul s’a o­­prit. Chiar în spatele lui cineva ră­cnise : „Imbecilul !”. Şi acum­ căuta să-l descopere, lăsând baltă pentru câ­teva­ clipe matchul. A oprit matchul şi se uită de jur împrejur. . . — Ce te uiţi bă — îl apostrofează o voce piţigăiată de la galerie, — de ti­ne era vorba ! A fost ca un fel de piedică. Arbintul care voia să se arate crunt şi demn, a trebuit să reia matchul, în hohotele de râs ale asistenţii . Nuanţe teatrale Teatrul Regina Maria a prezentat în prima seară de­ Paşte, comedia „O aventură in Zeppelin"­ de I. Ale­xander. O comedie extrem de amu­zantă, cu o acţiune inedită, — da. şi cum arată şi titlul, — şi slujită de o interpretare admirabilă în frun­te cu Leny Cater, Tony Bulandra şi V. Maximilian.­ţii. In ciuda... meteorologiei teatrale, a fost o sală plină. Performanţă obici­nuită când e, vorba de Leny Cater, dar excepţională, când se ţine seama că premiera avea loc în prima seară de Paşti, când cetăţeanul stă aca­să la mielul şî la cozonacul lui După spectacol, în, timp ce se în­drepta spre casă în compania soţiei şi a fiicei d.sale, d. dr. A. d. r. n. V. r. se întâlneşte în dreptul Casei de Depuneri, cu avocatul O. T. t. n. — De unde vii, doctore ? — De la premieră, de la Regina Ma­ria. — Succes ? ! i if )• ‘., i i ii: . * : i J ,_l. , |! — Succes ! I I . — Lume multă ? —! Plin ! — Ia uită-te, dom'le, eu viu dela..., — și aici avocatul spuse numele unui spectacol despre care svonul este că merge strună, — și sala era pe jumă­tate goală... y — Pe jumătate, — replică doctorul V. T., — nu e chiar atât de rău... Mai ales când spui că sala era pe jumete­tare plină.. . — Păi nu-i tot aia? — Este ! Dar nu cunoști istoria cu directo­rul de teatru care spunea ce­dată, unui ziarist: „Domnule, de ce tot scrii de ta că la noi se joacă cu săli pe jumătate goale. Scrie că se joacă cu săli pe jumătate pline. E tot aia, dar... sună mai frumos ! Mickey Mouse Programul festivităţilor Parisiene Comitetul de organizare al fes­tivităţilor parisiene care încep la 25 Mai a întocmit un program variat şi interesant din care men­ţionăm numai pe cele cu caracter teatral şi muzical. La 25 Mai va fi la Operă un spectacol de gală pentru inaugu­rarea festivităţilor. La 28 Mai va fi la Operă un festival Gabriel Pierre. La 21 Mai la Operă un specta­col cu „Faust“ cu distribuţia în care s-a cântat pentru a 2000-a oară. La 2 Iunie la Operă concurs de tenori. La 11 Iunie la Opera, spectacol cu opera Norma cântată de ar­tişti italieni (centenarul Bellini). La 12 Iunie la Operă Requem­­ul de Verdi cu orchestra de la Florenţa dirijată de Tulio Sera­fim. La Opera Comică spectacol de balet cu trupa de la Copenhaga. La 13 Iunie alt spectacol cu Norma la operă. La 14 Iunie, prima reprezenta­ţie cu Le Vray mistere de la Pa­ssion­ d’Arnoux Grebain în faţa bisericei Notre Dame. La 20 Iunie la Operă spectacol de gală cu muzici militare fran­ceze şi streine. La 21 Iunie la Opera Comică, premieră cu trei balete noui. La 26 Iunie serată de gală la Comedia Franceză. La 30 Iunie Gală Radiofonică cu concursul lui Sacha Guitry- SPECTACOLE IN ÎMPRE­JURIMI La 25 și 26 Iunie* vor fi corte­gii istorice la Compiègne în onoa­rea Jeannei d’Arc. La 1 Iunie serată în păr­urea de la Fontainebleau cu concursul baletului de la Operă. La 2 Iunie la Rheims: serba­rea vinului. La 2 Iunie la Versailles, jocul apelor și serate la basinul Nep­tun. La 3 Iunie, Concert istoric d­e muzică sacră d­in veacul al XVII la Versailles. La 28 Iunie serată de gală în­ boschetul Rocailles. La 1 Iulie, Târg d­in Evul me­diu la Beauvais. Concert istoric la Versailles. La 7 Iulie, jocul apelor la Sceaux. TEATRELE Regina Maria Compania dramatică de la teatrul Regina Maria va continua să repre­­zinte în tot restul săptămânei în fie­care seară hilarianta comedie: „O a­­ventură în Zeppelin“ de John Alexan­der, care a obţinut un strălucit suc­ces la premieră. Piesa se joacă cu o admirabilă dis­­tribuţie în frunte cu d-ra Leny Caler şi d-nii Tony Bulandra­, V. Maximi­lian, Ionel Ţăranu. Alte roluri impor­tante sunt jucat­e de d-ra Maria San­du şi de d-nii Cazaban şi Manta­. Piesa e pusă în scenă de d-l Soare Z. Soare. CE SE JOACA IN’ .MATINEURI In matineul de azi Miercuri se joacă „Simonul“ , H. R. Lenormand cu d-nele Margueritte Romaine, Bea­ty Fredanov şi d-nii Storin, A. Finţi, Manta, etc. Joi în matineu „O aventură în Zep­pelin“ cu întreaga distribuţie de la premieră. Sâmbătă în matineu „Rişca“ de Ver­­neuil cu d-ra Leny Caler şi cu d-nii V. Maximilian, Ţăranu, Ronea, Cazaban, Romano, etc. Duminică în matineu pentru ulti­­ma oară „Simonul". Reprezentaţiile tetrului Regina Ma­ria vor continua în tot cursul lunei Mai.­­ : Vesel BIRLIC triumfala farsă a d-lor Tu­dor Muşatescu şi Sică Alexandrescu reprezintată cu megadat succes de pes­te 250 de ori continuă să se reprezin­te cu săli arhipline, dovedindu-se ast­­fel cel mai valabil succes al acestei stagiuni. Faţă de acest inepuizabil triumf direcţiunea teatrului Vesel a hotărît , să se reprezinte tot minunata far­să BIBLIC în aceiaşi excelentă distri­buţie de la premieră în frunte cu Tantzi Cutava Barozzi, Grigore Vasi­­liu Breloc, Nora Piacentini, Maria Vavgrina, Fiii Harand, Tina Radu, G. Chamel, Romeo Lăzărescu, Chr­ii­tette, M. Iordănescu, Bruno, G. Mali­can, P. Miron, G. Cassvan etc.­ ­ Tantzi Cutava­ Barozzi INSTITUT DE ARTE GRAFICE RAMPA S. A. - INTRAREA ZALOMIT NO. 1 - BUCUREȘTI TELEFON 3.61.24

Next