Rampa, mai 1935 (Anul 18, nr. 5190-5213)
1935-05-02 / nr. 5190
Cronica Dramatică Teatrul Regina Maria , comedie in 3 acte O premieră fericit inspirată pentru o zi de sărbătoare şi un spectacol cum nu se poate mai potrivit ipemitru zilele Alaiului carce începe. Lin cadru nou ide scenă. O poveste — o aventură — care se desfășoară toată pe bordurl umilă dirijabil în plin zbor. Şi Zepelinul cu tot utilajul lui de surpriză, cu trepidaiţia în continuă mişcare, pe lângă morii ce trec în fugă, şi prin furtuni deslănţuite peste Ocean, — decor inedit şi fascinant, e construit în întregime în uzina de fantezie a regizorului Soare şi tehnica de gust rafinat ia pictorului Feodoroff. Dar aventura însăş e şi ea nouă, spiirituală şi atrăgătoare. Un bătrân director de teatru, exasperat de insucces şi o tânără debutantă însetată de succes, s’au strecurat pe bordul sburător, unul ca barman, cealaltă ca pasager clandestin în căutarea unui scandal aerian, a unei faime sgomotoase, care să le dea o celebritate în zadar căutată pe drumurile bătute ale pământului. O idilă fermecătoare se înfiripă între tânărul căpitan al aeronavei şi între actriţa inutil travestită în ipanitaloni de ştrengar aventurier... Povestea e simplă dar cuceritoare şi plină de peripeţii; e spirituală şi mereu înoită de haz. Tânărul John Alexander, un debutant cutezător, e un talent incontestabil. Celebritatea şi-o începe cu prima lui piesă, în care a pus miu numai îndrăsneală, ci mult , talent, inspira-ţie, fantezie, o sensibilitate caldă şi spirit subţire de cea mai bună calitate. Trei acte trec prea repede printre surprinderi glumă şi inedit. Poveste captivantă, am vrea-o prelungită şi reiînoităaşa cum e de la început, mereu variată şi plipă de neprevăzut. Spectacol de mare haz şi de glumă bună, oferă trei ore de încântare deplină şi de o rară delectare. E drept că ,amuzanta comedie, a aventurei în Zepelin, şi-a găsit la noi o fericită interpre- „ aventură in Zeppelin” de John Alexander tare şi o montare din cele mai sugestive. Pasagerul da intestin , Leng Caler, în primul act în travesti de haimana istieiaţă pornită pe drumurile nesigure ale văzduhului. Apoi în uniformă de groom, pus să ispăşească la muncă, delictul călătoriei fără bilet, pentru ca abia în ultimul act să-şi regăsească rochia îndrăgostitei şi farmecul ingenuu al fetiţei pornită în aventuri ca să-şi găsească o fericire. E rând pe rând ştrengarul, obraznic şi sfidător, apoi speriată fată în haine de băiat pus la treburi şi încercări neprevăzute care-i ultragiază pudoarea căci se gândise eai doară la o urechială sau la un scandal faimos, nu şi la riscurile mărunte dar catastrofale care aşteaptă pe o fabită liniată drept băiat. O avalanşă de situaţii sporite în comicul lor de vervă şi hazul inegalatei comediane Leny Caler. Şi încă: dansează şi cântă, amumă şi înveseleşte, pentru a emoţiona la sfârşit, când îndrăgostită cade în braţele tânărului cuceritor. Acesta a fost d. Tony Bulandra, autentic tânăr şi veritabil cuceritor în vestonul elegant al ofiţerului de aviaţie. Autoritar cu blândeţe ,şir spiritual, cucereşte dintru început nu numai inima pasagerilor ci şi pe spectatori. In trio d. V. Maximilian aduce vervă şi haz copios, cu o regretabil de scurtă irupţie într’un slow cu ritm, cu nostalgii, cu draci. D. Ionel Ţăranu e un reporter ingenios şi avid de aventuri. Vă închipuiţi ce inventă şi ce ingeniază, mereu prezent şi stăruitor. D. J. Cazaban un american ■ speriat de perspectivele unei catastrofe aşteaptă cu superstiţie , iar d-na Maria Sandu o doamnă învârstă în goană aeriană după târzii senzaţii pământeşti. Ansambul întreg, legat, antrenat strunit de d. Soare în ingenioasa montare a Zepelinului sburător fac din această comedie un spectacol de rară atracţie de un divertisment sigur şi care va fi mult căutat. V. Tintitfs Reprezentaţiile Operei Ce se va cânta intre Me Hal Opera Română anunţă pentru astăseară Miercuri, Carmen cu d-na Florica Cristoforeanu. Rolul Micaelei va fi cântat de d-ra Valentina Creţoiu, al lui Don José de tenorul Emil Marinescu şi al lui Escamillo de baritonul Lupescu. Dirijează d-l Alfred Alessandrescu. Joi : Maeştri cântăreţi din Nürnberg, pentru ultima oară în stagiune. In primele roluri d.nii P. Ştefănescu-Goangă, N. Apostolescu, G. Niculescu-Basu şi d-nele Dora Massini şi Maria Snejina. Vineri Concert simfonic. Sâmbătă Aida cu d.nele Alexandra Grozea (Aida), Melanie Bujarinovici (Amneris) şi d-nii Apostolescu, Atanasiu şi Folescu. Dirijează d-l E. Massini. Duminică în matineu Boema cu d-nele Fea Pomponiu, Zoe Corfescu şi d-nii Marinescu, Tassian, Secăreanu, Oprişan, etc. Seara Traviata cu d-na Valentina Creţoian şi d-nii Mircea Lazăr şi Al. Lupescu. Luni spectacol de balet cu Nicolae Va şi Renoff. Marţi Carmen cu d-nele Melanie Bugarinovici, Valentina Creţoiu şi d-nii Dinu Bădescu, Al. Lupescu, Steiner, etc. Miercuri Parsifal cu d-na Florica Cristoforeanu şi d-nii Apostolescu, Folescu, Lupescu, Steiner, Nae Dumitrescu. Dirijează d.l Ionel Perlea. Joi 9 Mai Butterfly cu d-na Lucreţia Enescu şi tenorul Mircea Lazăr. Vineri 10: Belache. Sâmbătă 11 Mai Liliacul. Duminică 12 Mai matineu Traviata, seara Aida. In fragere se repetă Cavaleria rusticana de Mascagni și Paiate de Leoncavallo. Emil Marinescu Descoperiri din vremea lui Boris Gudunov la Moscova Oraşul Moscova există de 800 ani. Sub străzile şi pieţele sale stau ascunse mii de obiecte vechi despre care el ar putea scrie o adevărată istorie a acestui vechiu lobăş. Lucrările întreprinse în vertetea metroului subteran au scos la iveală numeroase obiecte Vechii Cari daţi acum de lucru arheologilor ruşi. Secţia Academiei pentru cultura materială a trecutului aduită şi Cercetează de Un an şi jumătate obiectele găsite sub Uliţele MoscoveiIn acelaşi trup au studiat şi istoria Moscoviei după cele mai vechi planuri, după acte, cărţi şi documente vechi. Despre toate aceste lucruri vorbeşte expoziţia deschisă mai zileite trecute la Moscova, în sălile Muzeului de istorie. Expoziţia cuprinde peste 2000obietre, găsite teu prierul săpat ctuter subterane. Printre cele mai vechi obiecte e un vas mare de pământ pentru păstrarea cerealelor, o piatră ele moară şi un cuţit enorm. Obictele acestea sunt socotite că au o vechime de cel puţin 600 de ani. Foarte interesante obiecte de fierărie, aparţinând sec. XVII, găsite la poarta vecinului „oraş alb”. Arheologii au găsit foarte multe obiecte şi în alte părţi ale oraşului. Printre acestea se numără: securi, tromboane, ţesături, pistoale cu inscripţia: „Tuia 1771’, lănci din secolu XVI, un chingel verde de măcelărie care a stat cel puţin 200 ani sub pământ, obiecte de înmormântare şi altele. Pe unul din acestea sta scris: „Ucis... Vasiliev“ Expoziţia mai cuprinde peste şase sute mii documente. S’a aflat şi planul Moscovei din vremea lui Boris Godunov, ca şi planul lui Sigismund din anul 1610. De asemeni s’au găsit aquareleri desenuri şi croquiuri diferite. RAMPA Se va produce, la toamnă, importante schimbării in configuraţia teatrali a Vienei? Ce prevesteşte cafeneaua. Directorii reţin mereu piese noni. Căzni Reinhardt VIENA. — Când se apropie vara, încep grijile pentru viitoarea stagiune. Teatrele care se închid, se tem că nu se vor mai redeschide. Temerile acestea sunt din nefericire, în bună parte întemeiate. Situaţia nu se îmbunătăţeşte de loc. Dispariţia unui director de teatru cu vechimea, experienţa şi gloria lui Hubert Marischka, e un eveniment care influenţează puternic întreaga mişcare teatrală vieneză. Dacă Marischka n’a putut lupta cu vitregia timpurilor, cum să se mai simtă siguri alţi directori, mai tineri, mai puţin rutinaţi şi mai puţin glorioşi ? De câtva timp, au şi început să circule svonuri din cele mai fantastice asupra unor iminente schimbări în conducerea câtorva importante teatre, particulare. Dar nu ne vom face ecoul acestor svonuri, atâta timp cât directorii actuali ai teatrelor îşi pregătesc încă, cu grijă, viitoarea stagiune, reţinând piese şi angajând actori. Iată astfel, o serie de piese care vor vedea lumina rampei, pe diferite scene . La Deutsches Volkstheater, printre primele premiere vor fi piesa populară „Mitzi“ de Frederich Moli, cu Gisela Werbezirk şi Adrienne Gessner, comedia „Gastspiel im Leben“ de Fred Heller şi Adolf Schütz, şi drama „Tractorul“ de Josef Wenter şi Fritz Gottwalt. Directorul lui Volkstheater, Ralph Jahn, a mai reţinut şi următoarele lucrări dramatice : „Cufărul norocos“ de Julius Horst, ,,Barul lui Jimmy“ de G. Vetter, piesa populară „Judecătoria de ocol“ de Otto Piei, „Atacul călăreţilor“ de Erwin, Lodron şi comedia „Intr’o stradă lăturalnică“ de Andreas Thom. Raimund Theater va continua ciclul pieselor populare cu ,,Ochiul vânăt“ de Hans Sassmann, cu comedia „Catastrofa“ de Hans Schubert şi cu farsa „Unde este Bébé de Amnin Friedmann şi Kurt Brener, în care rolul principal va fi interpretat de Gisela Werbezirk. Theater in der Iosefstadt a reţinut piesa „De închiriat o gheişă” de Norbert Garai, drama ,,Un rege se trezeşte“ de Raimund Martin, comedia „Albumul vieţii’ de Richar Reich şi piesa „Legendă pe Canalul Dunării” de scriitoarea vieneză Hedwig RossiCâteva piese importante au fost reţinute de direcţia Burgtheaterului. Astfel, prima noutate a stagiunii va fi drama „Cel mai puternic“ de Georg Dueren. Această piesă va fi creiată de Werner Krauss. A doua premieră va fi piesa americană „Elisabeta Angliei ” ele Maxwell Anderson, într-o versiune germană de Friederich Shreyvogel. 17 I . Alte teatre vieneze, precum Scala, Bürgertheater, Kantmerspiele, au reţinut deasemeni câte una sau două piese. Astfel, Scala anunţă o piesă poliţistă „Mister Lefoet” de Fred Mustban, iar Bürgertheater o nouă prelucrare a „fratelui Martin“, text de Wilhelm Sterk, muzică de lessel. Teatrul Kammerspiele, care se dedă pentru moment amuzamentului uşor al revistei, având ca autori şi interpreţi pe reputaţii comici-umorişti fritz Grünbaum şi Karl Farkas, a reţinut, totuşi, pentru viitoarea stagiune, două piese serioase: „Duel“ de Edmund Colerus, în care figura principală este cardinalul Richelieu, şi „Winterfrühling“ (Primăvara ibernală) de Franz Dattner. * După toate aceste pregătiri, nu s’ar putea bănui că sunt pe cale săse producă evenimente atât de senzaţionale, cum le prevesteşte cafeneaua. Totuşi, ne putem aştepta la surprize... Astfel, faptul că guvernul german a început să-l urmărească pe Reinhardt la Viena pentru nişte datorii fiscale, pe de-o parte, iar pe de altă parte, intenţia lui Reinhardt de a-şi vinde castelul Leopoldskron, iată lucruri care vor avea cause-voinţe. Dacă Reinhardt va părăsi Viena, pentru a-şi muta activitatea în studiourile americane şi pe scenele din New-York şi Londra, e cert că se vor produce schimbări în configuraţia teatrală a Vienei. Indiscreţii Hubert Marisdika Congresul confederaţiei internaţionale a societăţilor de autori şi compozitori După cum am mai anunţat, al X-lea congres al Confederaţiei Internaţionale a Societăţilor de autori şi compozitori se va ţine anul acesta la Sevilla între 6 şi 11 Mai. Congresul coincide cu data începerei festivităţilor organizate de guvernul spaniol pentru celebrarea tricentenarului forţei celebrului autor Lope de Vega. O parte din aceste festivităţi se vor desfăşura la Sevilla chiar în timpul congresului. Astfel în seara de 6 Mai la teatrul, clădit acum câţiva ani cu prilejul expoziţiei se va reprezenta o tragedie de Lope de Vega, interpretată de cei mai buni artişti spanioli. In ziua de 8 Mai va fi o festivitate la Universitatea din Sevilla pentru comemorarea tricentenarului. Cu prilejul acestei ceremonii vor lua cuvântul: rectorul Universitatea din Sevilla, Eduardo Marquina, preşedintele Societăţii generale a autorilor spanioli, (Sociedad General de Autores de Espagna) şi preşedinte al Confederaţiei Internaţionale a Societăţilor de autori şi compozitori, care va vorbi în numele Spaniei. Charles Mere, autor dramatic francez şi preşedinte de onoare al Confederaţiei care va vorbi în numele Societăţilor care fac parte din Confederaţe. Pentru ca acest omagiu să aibe un caracter special latin, preşedinţii Societăţilor din două ţări de cultură latină Franţa şi Italia, d. Henri Kistemateckers şi Dino Alfieri, vor ţine de asemeni cuvântări precizând influenţa scriitorului spaniol Lope di Vega asupra evoluţiei teatrului din ţările respective. România va fi reprezentată la acest congres prin d. I. Nona Otescu, rectorul Academiei de muzică şi artă dramatică. Ordinea de zi a congresului cuprinde o serie de chestiuni importante înlegătură cu modificarea convenției de la Berna referitoare la drepturile de autor şi compozitor. „Alhambra filmează" Comedie muzicală de strainic succes „Alhambra filmează“, comedia mu-mi", „Ca’ntr’un film american”, „Când zicală a d-lor Vlădoianu şi Coristan, vrea ceva femeea”, „S’a dus dragotinescu, reluată de Sărbători şi-acestea, s’a dus !”, „Cântă să uit dragostea !’’ sunt din cea mai bună inspiraţie a compozitorului I. Vasilescu. Elena Zamora, Marietta Ionaşcu, Virginia Popescu, Florica Demian, G. Groner, Const. Lungeanu, Titi Botez, R. Rang, H. Nicolaide, ş. a., fac un exelent şi aplaudat ansamblu. Azi Miercuri (1 Maiu), mâine Joi şi Sâmbătă şi Duminică sunt patru matineuri cu „Alhambra filmează“. In fiecare seară comedia muzicală „Alhamabra filmează“ se joacă numai până Duminică seara (5 Maiu) când se închide stagiunea, găsit succesul cu care a surprins şi încântat în primele ei reprezentaţii din Noembrie.Spirituală şi sentimentală, simplă dar plină de peripeţii, melodioasă şi antrenantă, comedia muzicală „Alhambra filmează” continuă să fie un desfătător şi atractiv spectacol. Melodiile ei savuroase : „Vrei să ne ’ntâlnim Sâmbătă seara“, ,,Mi-a cântat un lăutar", „Noapte bună Mi- Ion Vasilescu O parte din ansamblul Operei din Paris a plecat la Florenţa O parte din ansamblul Operei din Paris în frunte cu d-nele : Germaine Lubin, Yvonne Gall, Holvey, şi cu d-nii Vilabela, Bonard, Claverne, d-ra Germaine OHerner şi tot ansamblul de ballet a plecat la Florenţa, unde va cânta în cadrul Maiului muzical, „Castor și Pollux” de Rameau, sub regia lui Philippe Gaubert. Gaston Baty adaptează un roman de Flaubert Celebrul regizor Gaston Raty, directorul teatrului Montparnasse din Paris a terminat o adaptare dramatică în 4 acte a romanului lui Gustave Flaubert „Madame Bovary“. Piesa va fi jucată la teatrul Montparnasse cu Margueritte Jamois în rolul Emma. Concerte la Paris Grupul organizatorior de concerte din Paris anunță următoarele concerte : La 2 Mai la Ecole Normale de lMusique, violoncelistul Caspar Cassado. La 6 Mai un recital al pianistului Copeland. Ştiri teatrale parisiene Opera comnică di Paris va face câteva reluări importante din cursul Immei Mai. La 9 Mai se va cânta: Relieias și Melissaindo, de Debussy. La 16 Mai se va relua La Femme Nue și la 21 Mai La Reime Framette cu Tanny Heldy. * Teatrul Damon anunță reprezentarea comediei „Une Nuit” de René Pujol cu Jane Reimonardt şi d-nii Louvigny Gallet și Palliau. Teatrul Odeon introduce în repertoriul săucomedia lui Victorien Sardou „Diversons“. * Teatrul Palais Royal anunță reprezentarea comediei: Odette est servie, de Roger Ferdinand. Cu acest prilej își face reintrarea în teatru actrița Denise Grey care nu mai jucase de șapte ani. Marcel Pagnol a scris o nouă piesă pe care o va prezenta teatrului de Paris. * La mare fiurile lui Beogradsky Ca în toţi anii, Paştele a prilejuit în Bucureşti o serie de mari manifestaţii sportive. In fruntea lor au fost incontestabile matchurile echipei iugoslave Beogradsky, care au atras pe stadionul Venus, un număr considerabil de spectatori. j, j j Fugitiva noastră anchetă a, putut indentifica în asistenţă numeroase personalităţi politice, literare şi artistice, venite să palpite la peripeţiile matchurilor româno,iugoslave. Teatrul de o pildă, era reprezentat prin d-rele Leny Caler, Elvira Godeanu, Silly Vasiliu, Lulu Nicolau, Marietta Deculescu şi d-nii George Vraca, Groner, Baldovin, etc. -care au ţinut să încurajeze echipele bucureştene. Echipele bucureştene au fost însă mai cu seamă icurajate de arbitru, un domn Mielu Petrescu, care i-a lucrat lin foi de viţă pe iugoslavi. Odată, de două ori, de trei ori, până ce publicul s’a supărat. Şi au început, vehemente, huiduelile. — „Ochelari, arbitru” ! — „Ruşine, boule” ! — „La Moşi, tâmpitule” ! — „Huo, Mielule !” !— „Bă nenorocitule” ! La un moment dat, arbitrul s’a oprit. Chiar în spatele lui cineva răcnise : „Imbecilul !”. Şi acum căuta să-l descopere, lăsând baltă pentru câteva clipe matchul. A oprit matchul şi se uită de jur împrejur. . . — Ce te uiţi bă — îl apostrofează o voce piţigăiată de la galerie, — de tine era vorba ! A fost ca un fel de piedică. Arbintul care voia să se arate crunt şi demn, a trebuit să reia matchul, în hohotele de râs ale asistenţii . Nuanţe teatrale Teatrul Regina Maria a prezentat în prima seară de Paşte, comedia „O aventură in Zeppelin" de I. Alexander. O comedie extrem de amuzantă, cu o acţiune inedită, — da. şi cum arată şi titlul, — şi slujită de o interpretare admirabilă în frunte cu Leny Cater, Tony Bulandra şi V. Maximilian.ţii. In ciuda... meteorologiei teatrale, a fost o sală plină. Performanţă obicinuită când e, vorba de Leny Cater, dar excepţională, când se ţine seama că premiera avea loc în prima seară de Paşti, când cetăţeanul stă acasă la mielul şî la cozonacul lui După spectacol, în, timp ce se îndrepta spre casă în compania soţiei şi a fiicei d.sale, d. dr. A. d. r. n. V. r. se întâlneşte în dreptul Casei de Depuneri, cu avocatul O. T. t. n. — De unde vii, doctore ? — De la premieră, de la Regina Maria. — Succes ? ! i if )• ‘., i i ii: . * : i J ,_l. , |! — Succes ! I I . — Lume multă ? —! Plin ! — Ia uită-te, dom'le, eu viu dela..., — și aici avocatul spuse numele unui spectacol despre care svonul este că merge strună, — și sala era pe jumătate goală... y — Pe jumătate, — replică doctorul V. T., — nu e chiar atât de rău... Mai ales când spui că sala era pe jumetetare plină.. . — Păi nu-i tot aia? — Este ! Dar nu cunoști istoria cu directorul de teatru care spunea cedată, unui ziarist: „Domnule, de ce tot scrii de ta că la noi se joacă cu săli pe jumătate goale. Scrie că se joacă cu săli pe jumătate pline. E tot aia, dar... sună mai frumos ! Mickey Mouse Programul festivităţilor Parisiene Comitetul de organizare al festivităţilor parisiene care încep la 25 Mai a întocmit un program variat şi interesant din care menţionăm numai pe cele cu caracter teatral şi muzical. La 25 Mai va fi la Operă un spectacol de gală pentru inaugurarea festivităţilor. La 28 Mai va fi la Operă un festival Gabriel Pierre. La 21 Mai la Operă un spectacol cu „Faust“ cu distribuţia în care s-a cântat pentru a 2000-a oară. La 2 Iunie la Operă concurs de tenori. La 11 Iunie la Opera, spectacol cu opera Norma cântată de artişti italieni (centenarul Bellini). La 12 Iunie la Operă Requemul de Verdi cu orchestra de la Florenţa dirijată de Tulio Serafim. La Opera Comică spectacol de balet cu trupa de la Copenhaga. La 13 Iunie alt spectacol cu Norma la operă. La 14 Iunie, prima reprezentaţie cu Le Vray mistere de la Passion d’Arnoux Grebain în faţa bisericei Notre Dame. La 20 Iunie la Operă spectacol de gală cu muzici militare franceze şi streine. La 21 Iunie la Opera Comică, premieră cu trei balete noui. La 26 Iunie serată de gală la Comedia Franceză. La 30 Iunie Gală Radiofonică cu concursul lui Sacha Guitry- SPECTACOLE IN ÎMPREJURIMI La 25 și 26 Iunie* vor fi cortegii istorice la Compiègne în onoarea Jeannei d’Arc. La 1 Iunie serată în părurea de la Fontainebleau cu concursul baletului de la Operă. La 2 Iunie la Rheims: serbarea vinului. La 2 Iunie la Versailles, jocul apelor și serate la basinul Neptun. La 3 Iunie, Concert istoric de muzică sacră din veacul al XVII la Versailles. La 28 Iunie serată de gală în boschetul Rocailles. La 1 Iulie, Târg din Evul mediu la Beauvais. Concert istoric la Versailles. La 7 Iulie, jocul apelor la Sceaux. TEATRELE Regina Maria Compania dramatică de la teatrul Regina Maria va continua să reprezinte în tot restul săptămânei în fiecare seară hilarianta comedie: „O aventură în Zeppelin“ de John Alexander, care a obţinut un strălucit succes la premieră. Piesa se joacă cu o admirabilă distribuţie în frunte cu d-ra Leny Caler şi d-nii Tony Bulandra, V. Maximilian, Ionel Ţăranu. Alte roluri importante sunt jucate de d-ra Maria Sandu şi de d-nii Cazaban şi Manta. Piesa e pusă în scenă de d-l Soare Z. Soare. CE SE JOACA IN’ .MATINEURI In matineul de azi Miercuri se joacă „Simonul“ , H. R. Lenormand cu d-nele Margueritte Romaine, Beaty Fredanov şi d-nii Storin, A. Finţi, Manta, etc. Joi în matineu „O aventură în Zeppelin“ cu întreaga distribuţie de la premieră. Sâmbătă în matineu „Rişca“ de Verneuil cu d-ra Leny Caler şi cu d-nii V. Maximilian, Ţăranu, Ronea, Cazaban, Romano, etc. Duminică în matineu pentru ultima oară „Simonul". Reprezentaţiile tetrului Regina Maria vor continua în tot cursul lunei Mai. : Vesel BIRLIC triumfala farsă a d-lor Tudor Muşatescu şi Sică Alexandrescu reprezintată cu megadat succes de peste 250 de ori continuă să se reprezinte cu săli arhipline, dovedindu-se astfel cel mai valabil succes al acestei stagiuni. Faţă de acest inepuizabil triumf direcţiunea teatrului Vesel a hotărît , să se reprezinte tot minunata farsă BIBLIC în aceiaşi excelentă distribuţie de la premieră în frunte cu Tantzi Cutava Barozzi, Grigore Vasiliu Breloc, Nora Piacentini, Maria Vavgrina, Fiii Harand, Tina Radu, G. Chamel, Romeo Lăzărescu, Chriitette, M. Iordănescu, Bruno, G. Malican, P. Miron, G. Cassvan etc. Tantzi Cutava Barozzi INSTITUT DE ARTE GRAFICE RAMPA S. A. - INTRAREA ZALOMIT NO. 1 - BUCUREȘTI TELEFON 3.61.24