Rampa, iunie 1935 (Anul 18, nr. 5214-5236)
1935-06-01 / nr. 5214
Repetiţii febrile cu revista „Luna Cărăbuşului“ De Luni au început pe scena Cărăbuşului, repetiţiile cu orchestră fale revistei „Lunia Cărăbuşului“ de d. N. Kiriţescu, a cărei premieră va avea loc în cursul săptămânei viitoare. Repetiţia de eri, desfăşurată cu întreaga şi excelenta orchestră a Cărăbuşului, a scos în evidenţă admiirabilele muzici ale revistei. Muzici variate şi de fermecătoare melodie. Vom cita astfel, tangourile: Cel din urmă trandafir, Inimile noastre se ’ntălnesc, Tn cântec de iubire ţi-am cântat, slow fox-urile: Am la ora, 5 un rendezvous. Toate fetele sunt la fel, abile: Fiji veseli că se arată Cărăbuşii, Luna Cărăbuşului, etc., datorite d.lor P. Andreescu, G. Dendrino, Angliei Miclescu şi Ionel Fernie. Din şlagărele en vogue ale Occidentului, deasemnea au fost selecţionante câteva pe care le vor lansa Silly Vasiliu, Joujou Pavelescu, Viorel Chirideanu şi Aurel Munteanu. D. N. Kiriţescu conduce întreaga desfăşurare a repetiţiilor care se apropie de faza ultimelor retuşeri. Maud Mary Ultimele trei zile „O aventură în Zeppelin" Compania dramatică de la teatrul Regina Maria anunţă pentru Vineri, Sâmbătă şi Duminică, ultimele spectacole cu comedia O aventură în Zeppelin, marele succes al stagiunii. Piesa are şansa unei excepţii cu nale interpretări în frunte d-ra Leny Caler care joacă rolul actriţei Daisy Wolf. D-l Tony Bulandra apare în rolul căpitanului comandant al Zeppelinului D-l V. Maximilian în rolul unui barman şi d-l Ionel Ţăranu în rolul unui ziarist. Alte roluri importante sunt jucate de d-na Maria Sandu şi de d-nii Manta şi Cazaban. Piesa e pusă în scenă de d-l Soare Z. Soare. Acelaş spectacol va figura pe afiş şi în matineurile de Sâmbătă şi Duminică-Duminică la ora 10.50 dimineaţa va fi un matineu excepţional cu piesa Nădejde de Bernstein. Rolurile principale sunt jucate de d-nele Lucia Sturdza-Bulandra, Margueritte Romaine, Elvira Petreanu, şi d-nii Storin, Tony Bulandra şi Marcel Enescu. Ionel Ţăranu 's'katjok see. ULTIMELE SPECTACOLE ALE OLEREI. — REPETIŢIILE Opera Română anunţă pentru săpttămâna aceasta până la 2 iunie inclusiv ultimele spectacole ale stagiunei. Astă seară Vineri va fi un recital Vera Karailli cu concursul d-rei Penescu Liciu şi al elevelor sale. Sâmbătă Aida cu d-nele Lucreţia Enescu, Martca Snefina, Zoe Corfescu şi d-nii N. Apostolescu, Jdan Atanasiu, Folescu şi Roşea. Dirijează d-l Umberto Pessione. Duminică în matineu Liliacul cu d-nele Nya Bădescu, Emilia Guţianu, Babad, Zoe Corfescu şi d-nii Dinu Bădescu, G. Niculescu-Basu, Nasta, Oprişan, etc. Dirijează d-l Alfred Alessandrescu, Setam Cavaleria rusticana cu d.nele F.lena Basarab, Maria Snejina, Tana Nanescu, Dem. Gâlman, şi Nae Dumitrescu şi Paiaţe cu d-nele Dora Massini şi d.nii N. Apostolescu, P. Ştefănescu,Goangă, Ştefanovici şi alexiu. Dirijează d-l E. Massini. REPETIȚIILE In folagere se repetă: Don Juan de Mozart şi „O noapte furtunoasă“, operă originală de compozitul P. Constantinescu după piesa lui Caragiale. Naţional ,,Trandafirii roşii”, piesa de mare succes a d-lui Zaharia Bârsan, înscrisă în repertoriul permanent al Teatrului Naţional, se reia pentru o singură reprezentaţie astă-seară Vineri 31 Mai. „Dridri”, piesa d.lui Ion Cantacu, zino, se reprezintă pentru ultima oară în actuala stagiune a Teatrului Naţional, în matineul de Sâmbătă 1 Iunie. 1 lTiUiuri Ultimul spectacol cu drama „Făcliile”, va avea loc la Teatrul Naţional, Sâmbătă 1 Iunie,seara. Aceiaşi distribuţie aleasă în frunte cu d-neie Marioara Voiculescu, Maria Anca, Tantzi Economy., şi d-nii B. Bulfinsky, N. Băltăteanu, G. Caiboreanu ,O. Dutulescu, N. Polizu, etc. Direcția de scenă d. V. Enescu. Vesel „Microbii Bucureştilor”, comedie în 4 acte localizate de, d. P. Gusty, obţine mare succes la teatrul Vesel. In fruntea distribuţiei d. Ion Morţun şi d-nele Tantzi Cutava Barrozi, Nora Piacentini, Tina Radu, Fiii Harand, Veronica Vasiliu, d-nii Grigore Vasiliu-Breloc, G. Chamel, Chr. Etter,le, Romeo Lăzărescu, M. Bruno, St. Cruțescu, etc. Inaugurarea teatrului de pe Normandie Sala de teatru de pe transatlan- Fanny Heldy şi tenorul Thill şi ticul Normandie — inaugurată zi- tu dansuri interpretate de surdele trecute — pe cât se spune nu e prea reuşită nu din punct de vedere al esteticei ci din acel al acusticei. Cu prilejul unui spectabile Boyer, cari au dansat şi Cărăbuş acum câţiva ani. Sacha Guitry care fusese invitat să prezinte un Spectacol cu tacot de binefacere ce s’a dat la prilejjul călătoriei de inaugurare a renunţat la această cinste pentru că ar fi riscat ca nici el Havre cu prilejul festivităţilor de inaugurare, a ţinut o cuvântare Compozitorul Reynaldo Hahn, dar nu prea s’a auzit. S’a jucat apoi de către Alice Field şi Deboncourt un act inedit de Louis Vernfeuil, strris pentru această împrejurare. Un spectator depărtându-se, a spus: — Comedia, fără îndoială ar fi părut mai bună dacă ar fi fost auzită. Se pare că la construcţia vasului s’a plasat în apropierea sălei de teatru un motor auxiliar care face un sgomot înfiorător. Tot pe Normandie s’a jucat o comedie într’un act de Francis de Croisset . Biletul de loterie, cu Gaby Morlay şi Victor Boucher-Programul a fost complectat cu o parte de concert cântată de să nu fie auzit. In schimb Sacha Guitry a admis ca noul său film „Pasteur” să fie prezintat cu prilejul primei călătorii a vaporului- O operetă parisiană la Londra Zilele trecute s-a reprezentat la Londra pentru prima oară opereta parisiană „Toi c’est moi” sub titlul „The Gay Deceivers” de Moise Simons și Henri Duvernois. Opereta a fost creată la teatrul Bouffes Parisiens din Paris. RAMPA Teatrele particulare din Viena vor fi sprijinite de Stat Un comitet special studiază diferite proecte. O concesiune de jocuri în beneficiul teatrelor VIENA. — Oficialitatea e din ce în ce mai preocupată de soarta teatrelor vieneze. Secretarul de Stat Dr. Peinter, care conduce direcţia teatrelor din ministerul Instrucţiunii, şi-a dat seama că trebuesc luate măsuri rapide şi serioase, pentru ca în viitoarea stagiune, să nu se mai repete cazul lui „Theater an der Wien”. In acest scop, dr. Pernter a numit un comitet pe care l-a însărcinat să studieze posibilităţile existente pentru asanareateatrelor particulareIn ultima şedinţă a acestui comitet s’au discutat o serie de proecte a căror aplicare ar schimba complect întreaga organizare a teatrului vienez. ŞASE TEATRE PARTICULARE VOR FI FAVORIZATE Chestiunea este aceasta: dacă statul se hotărăşte să intervină pentru a sprijini în mod public teatrele, atunci lucrul nu e posibil fără o selecţie. Nu se poate ca statul să sprijine absolut toate teatrele- Se va proceda deci prin eliminare. Teatrelor rămase in finală, li se va recunoaşte caracterul de „teatre de utilitate publică’’. Se înţelege că şi restului de teatre statul îi va arăta toată solicitudinea, afara de sprijinul financiar efectiv. Ori, „teatrele de utilitate publică n’au fost încă alese aşa că nu s’a stabilit încă nici modalitatea prin care vor fi favorizate. Totuşi, e aproape sigur că aceste teatre vor fi: ; • Un al doilea teatru de operă, actuala „Volksoper’’; Un mare teatru de operetă, probabil „Scala”; Un mare teatru de reviste, pentru care ar veni în consideraţie „1heater an der Wien” sau Stadtheater. In afară de aceste trei teatre muzicale, vor mai primi atributul de teatru de utilitate publică, trei teatre de proză: „Theater in der Josefstadt“, „Deutsches Volkstheater” şi „Raimundheater”. Primele două teatre rămân, cum au fost totdeauna, teatre de nivel literar ridicat, în timp ce al treilea se va consacra pieselor populare, destinate unui public de cartier. Rămâne de văzut acum în ce mod vor fi „favorizate” aceste teatre. Printre alte proecte luate în discuţie până acum de comitetul Pertner, este şi următorul: acordarea unei concesiuni la Viena pentru jocuri, cu obligaţia, din partea concesionarului, de a vărsa o anumită sumă organizaţiei teatrale ce se va creia. Această concesiune nu s’ar acorda însă decât pentru lunile de iarnă, lunile de vară rămânând rezervate cazinoului din Baden. Acest punct întâmpină însă o opoziţie forte serioasă, din partea anumitor cercuri, astfel încât nu e încă probabilă acceptarea lui. Pentru acest caz, mai există un plan.După acest plan, ar urma să se majoreze preţul biletelor de intrare la cinematograf cu o sumă foarte mică, pentru care publicul ar primi bonuri. Un anumit număr de bonuri i-ar da apoi dreptul posesorului să obţină în schimb un bilet de teatru. Se înţelege că acest plan întâmpină opoziţia dârză a cinematografiştilor.In fine, un al treilea plan, vrea să creieze o legătură între radio şi teatru. Abonamentele societăţii „Ravag“ ar urma să fie majorate, dându-li-se astfel abonaţilor în mod automat ocazia de a se duce la teatru , iar teatrelor o subvenţie serioasă din suplimentele încasate la abonamente Asemănare Rar o asemănare atât de mare ca aceea care există între cunoscutul cântăreţ de discuri, C. V. şi un ofiţer de la aviaţie, al cărui nume ne este cu desăvârşire necunoscut o asemănare teribilă. Statura, nasul, ochii, gura,, culoarea feţii, coafura, — aceleaşi. Până şi logodnica lui C. V., o brunii şi talentate^ vedetă de revistă, i.a confundat odată pe stradă. — Vă dau cuvântul meu, de onoare că intr’o zi i-am confundat ! mărturisea zilele trecute actriţa într’un grup de camarazi şi de gazetari... — Intr'o zi sau.. într’o noapte ? — întrebă cu aerul cel mai serios de pe lume, unul din ziariştii prezenţi la discuţie... — Cum, într’o noapte ? sare acri ta, niţeluş iiasată şi gata să izbucnească din îor nervii... — Fiincă noaptea, natural, se pot face mai uşor confuzii... Un răspuns spiritual, în faţa căruia supărarea actriţei s’a evaporat cu repeziciunea unei picături de eter... Sf. Ilie şi Cărăruşu ! Nu se poate spune câtSf.Ilie n'a fost, şi anul acesta parolist... S'a prezentat, ca de obicei, în ultimele zile din Maiu, cam pe când ştie dumnealui, că este deschiderea Cărăbuşului, cu tradiţionalele d.sale ploi... Iată : Miercuri 19 Mai a plouat. Eri, joi, cerul a fost toată ziua acoperit şi după amiază au căzut căli va stropi de ploaie Astăzi, — putem anticipa cu certitudine, — cerul va fi, în continuare, bosumflat. Şi probabil şi mâine. Mă rog, decorul e ca în toţii anii când trebuie să se deschidă stagiunea Cărăbuşului: cernorat şi ploi continue... Cu diferenţa însă, că in vara aceasta, Sfântul Ilie a fost tras pe sfoară. Cum spunea er Tănase : De data aceasta, a înghiţit şi Sf. Ilie unchiul. N’a aflat, probabil, că, am amânat deschiderea stagiunii pentru Joia viitoare / Mickey Mouse 'I Indiscreţii . Reforme la Comedia Franceză Reducerea numărului actorilor. Repertoriul Zilele trecute a avut loc la Comedia Franceză o nouă şedinţă de comitet. S’a continuat studiul diferitelor proecte de reorganizare a instituţiei şi s’au discutat mijloacele absolut indispensabile pentru a ajunge la o comprimare a cheltuelilor. S’a propus între altele reducerea numărului artiştilor cu şase Aceşti şase ar urma să fie aleşi fie dintre societari fie dintre artiştii scoşi la pensie dar cari mai joacă. S’a arătat că reducerea trupei nu se poate face decât după ce se va proceda la o strictă raţionalizare a concediilor, altfel nu s-ar mai putea completa distribuţiile şi nu s ar mai putea face turneuri în ţară şi în străinătate. Limitarea numărului zilelor de concediu va fi pusă imediat în aplicare şi se vor prevede amenzi grave pentru contravenienţi. Discuţiile vor continua în şedinţele viitoare. REPERTORIUL Comitetul a mai stabilit lista pieselor ce vor fi montate în cursul stagiunei viitoare: Napoleon Unique de Paul Raynal cu Yonnel şi Marie Bell. Judith de Bernstein cu Maria Ventura..■ Balzac de Rene Benjamin. Chaqun sa verité (Ciascuno suo modo) de Luigi Pirandello, Sonata Kreutzer de Fernand Nozière și Alfred Savoir după nuvela lui Tolstoi Le Roi des Aubes de Jean Desbordes Neuf deux enfant de Roy de Henri Cheon, Emile et Gracieuse de Pierre Wolf. Ce joacă teatrele din Moscova La Moscova teatrele sunt încă în plină stagiune și joacă un repertoriu viariat. . . La Marele teatru de operă se cântă: Sadko de Rimsky Korsakoff, Cei trei graşi, Legenda cetatei Kitev, Prinţul Igor de Borodine, Eugen Onegin de Tchakovsky, Snegurulchka, Calul cocoşat, Don Quichotte. La filiala marelui teatru de operă se cântă Traviata, Trubadurul, Mazeppa, Demonul de Rubinstein şi O precauţiune zadarnică. La teatrul Mau se joacă Solo de flaut, Paharul cu apă, Lupu şi oile. La primul teatru de artă se joacă In pragul regatului, Suflete moarte, Pâinea. La al doilea teatru de artă se joacă In fundul prăpastiei, Viata fiu . La teatrul Vachtangoff, Aristocra. [ii, Egor Bulitcheff, Principesa Turandot, Intervenţia. La teatrul Mdyerhold se joacă Lupta finală. La teatrul Kamerny se joacă Nop‘, egiptene, după :Shakespeare, Shaw, Puskin — şi Culmile fericirei. La teatrul Revoluţiei: Borneo , Julietta, Poltronul îndrăsnet, După bal, Prietenul meu. Ştiri de la teatrele Parisiene Cu prilejul comemorărei lui Hugo, Comedia Franceză a dat un spectacol gratuit cu „Hernani“. Teatrul dies Mathurine anunţă premiera piesei lui Steve Passeur: ,Je vivrai un grand amour”. Rolurile principale sunt jucate de Ludmilla Pitoeff, René Cordade şi d-nii Roger Gailllard, Pitoeff. Teatrul Porte St. Martin, a reluat opera lui Mozart „Nunta lui Figaro“ cu concursul nouei grupării: Groupement des Artistes Asociés. Opera s-a cântat cu Roger Bourdin (Figaro) şi d-jpele Emma Luart şi Yvonne Brothner. Teatrul Odeon anunţă o reluare a comediei lui Tristan Bernard „Cafeneaua cea mică“. Actualmente sunt închise la Paris, următoarele teatre : National Populaire de Trocadero,' Trianon Lyrique, Ambaseadleuipiţ Theatre des Arts, Atelier, Folies Wagram, Monpartanasse, Gaston Báty, Renaissance, Theatre de Paris, Albert I, Potiniere, Theatre des Champs Elysees, Studio des Champs Elysees şi Comedie de Champs Elysees „Adevărul“ închinat Maréi Britanii ),Adevărul“ a dedicat Marei Bricour, N. Titulescu, lordul Halitanii un număr festiv, cu prile- fax, George Brătianu, Reginaldul jubileului Regelui George. Hoore, N. Iorga, C. Argetoianu Este mai mult decât un ziar, este o adevărată mică enciclopedie anglo-română, o sinteză de probleme, fapte şi personalităţi, ce dă cetitorului român un tablou sumar clar complect al marei ţări amice. Aspecte din viaţa politică, economică, socială şi intelectuală, formează un material informativ variat şi viu. Colaborări ilustre sporesc prestigiul acestei manifestări de cooperare europeană. Regina Maria, Principesa Bibescu, d-nii Lloyd George, Paul B°nlordul Londonderry, şi alte multe personalităţi de primă importanţă din viaţa publică engleză şi română, iau parte cu articole, mesaje, declaraţii la sumarul „Adevărului“. E o realizare pe care suntem bucuroşi a o semnala, în calitatea noastră de gazetari, căci e o înfăptuire al cărui prestigiu se răsfrânge asupra presei întregi. O frumoasă biruinţă tehnică şi mai ales o foarte frumoasă biruinţă intelectuală. Reluarea de astă seară Trandafirii roşii la Teatrul Naţional Teatrul Naţional reia astă seară în cadrul spectacolelor festive de la sfârşitul stagiunii, poemul dramatic al d-lui Zaharia Bârsan, „Trandafirii roşii”. Piesa va fi jucată cu o excelentă distribuţie în frunte cu d-nele Lily Popovici, Kitty Gheorghiu, Lucia Gingulescu, I1fi Mihalovici, Victoria Corciov, Victoria Mierlescu, şi d-nii Valentineanu, Demetru, Mianu, Ulmeni, Duţulescu, Polizu, (i N. Săvulescu, Brancomir, Grigoriu, etc Adunarea Generală a Sindicatului Artiştilor Sindicatul Artiştilor Dramatici şi Lirici din România aduce la cunoştinţa membrilor că Adunarea Generală anuală s’a amânat pentru Joi 6 Iunie, orele 9 dimineaţa la sediul Sindicatului din str. Brezoianu No. 55 Ordinea de zi : 1) Darea de seamă. * 2) Aprobarea bilanțului și descărcarea comitetului de gestiunea anului financiar 1934—1935. 3) Votarea bugetului. 4) Alegerea biuroului. 5) Comunicări. 6) Alegerea comisiunei de arbitri. 7) Alegerea Comitetului. Baletele ruseşti de la Monte Carlo Trupa de, balete ruseşti de la Monte,Carlo a închis stagiunea Cu baletul : Seherezada de Rimsky Karsa, Korl. Ansamblul va da o serie de reprezentaţii la Paris şi apoi va trece la Londra. Piesa Savonarola nu s'a putut juca In cadrul Maiului Muzical Florentin urma să se reprezinte la Florența piesa Savonarola de Rino Alessi. Din cauza timpului urât piesa nu s’a putut juca trei zile în șir. Noua conducere a teatrului Metropolitan Opera House D. Gatti-Casazza, italian care a condus timp de aproape douăzeci de ani teatrul Metropolitan Opera House a părăsit New Yorkul. înainte de plecare a mulţumit Statelor Unite, pentru lunga ospitalitate ce i-a fost acordată şi a colaboratorilor săi care i-au permis să ridice acest teatru la cel mai înalt nivel. Succesorul său e Herbert Witherspoon un american. Stagiunea filarmonică din Berlin In cursul stagiunei viitoare, maestrul Furtwängler nu va dirija decât patru sau cinci concerte ale Filarmonicei din Berlin. Restul concertelor vor fi dirijate de maeştri germani şi streini de mare renume. Teatrele de Vară Domnul dena ora 5 la Islanda Duăp cum se anunţa deocamdată în stagiunea de vară a Bucureştiului nu vom avea teatre multe. In schimb vor fi ansame. Titmică grădină „Izbânda” din calea Văcăreşti are în frunte pe d-ni V. Maximilian, G. Timnică şi I. Talianu. E de remarcat că d- V. Maximilian şi Timnică n’au mai jucat împreună de ani de zile de când sau desfiinţat trupele stabile de operetă. Spectacolul de deschidere e foarte bine ales. Se va reprezenta în seara de Miercuri 5 Iunie. Domnul de la ora 5 (Le Monsieur de cinq heures) a celebrului autor Fierre Weber. E inutil să spunem că piesa se va juca cu un ansamblu excecelent. In afară de d-nii V. Maximilian, Tirnică și Talianu, în roluri principale mai apar Renée Annie, Sylvia Demetrescu, Didi Teodorescu, Rene Pressiano și d-nii I. Constantinescu, Niculescu Cadet, M. Zirra, Mihăileanu Eggerth-Piesa e pusă în scenă de d. V. Maximilian și se va juca cu decoruri noi. Preturile de intrare sunt ex-bluri bine închegate cu elemente de seamă. Astfel compania de comedie care va juca pe vară în cochetatrem de reduse. — Pll .M. UU ţţţ ■ ■.% ! Recitalul de dans al studioului Verra Karalli Vineri 31 Maiu, ora 9 seara, vaavea foc la Opera Română. Recitalul ele balet al Studio-ului „Vera Karaii", fostă primă balerină a teatrelor Imperiale din Moscova şi Petrograd. Cei care au văzut-o anul trecut, atât cunoscători cât şi profani, au putut admira rara distincţie, graţie, fineţa şi într’un cuvânt, arta desăvârşită a maestrei ; mulţi iau simţit planând sufletul unei lumi dispărute. Dacă anul acesta maestra, nu va apărea pe scenă, răpindu ne câteva clipe de adevărat regal artistic, este pentru a se ocupa încă mai mult de elevele studioului, adevărate flori rare, ce se mlădie cu gingăşia copilăriei şi a adolescenţei, în sunetele armonioase ale muzicei lui Chopin, Glazunov, Grieg, Rubinstein, Schumann, etc. Desigur nici un, iubitor de artă nu va neglija să-şi procure o mulţumire sufletească, admirând măestria cu care Vera Karalli, ştie să transmită elevelor ei, graţia, ritmul, secretul artei sale. In presa de anul trecut un cunoscut critic de artă îşi manifesta interesul de a urmări progresele D-relor’ Sorina Trancu şi Indira Murgund, in care vedea două revelaţii. Cred că anul acesta, prezicerea va fi realizată cu prisosinţă. Bucureştenii noştri, care ştiu să aprecieze frumosul, vor avea prilejul să se entuziasmeze Vineri seara. Bilete la Feder. CAR*TIMPUl „HITLER EDUCATOR. D. MARIO RONSTAN DESPRE NOUA SA CARTE RASISM SAU DEMOCRAŢIE“ D-l Mario Ronstan vorbind despre ultima sa lucrare „Hitler educator, Rasism sau Democraţie, dresaj sau libertate“ declară într’un interview acordat ziarului „Compedia“ că noua sa carte va fi înainte de toate o operă de bună credinţă. Mi-am propus să fac examenul pedagogiei hitleriene sau tal rasismului, spune d. Ronstan. Am studiat multă vreme şi am căutat să pătrund principiile naţional-socialismului. Rassismul este înainte de toate un reeducator. Führerul a reservat educaţiei şi chestiunei şcolare un, loc de căpetenie în opera sa. In sorumul acesta am făcut abstracţie de mine şi de ideile mele democratice. „Politicianul“ dispare în faţa criticului imparţial. Hitler a cetit, sub documentat enorm, şi-a început insă opera prea devreme. Documentarea sa exclusiv făcută in litera cărţii, se resimte când încearcă să vorbească de istorie, literatură sau iartă. De aci o insuficienţă a şcolarităţii, o insuficienţă a culturii propriu zise. In ce priveşte rassismul îl socotesc ca pe un fenomen ce înlocueşte inteligenţa, judecata, simţul critic, printr’un maximum de randament militar sub acelaşi nivel, înaintea aceloraşi şefi, pentru un acelaş ideal. Licii Fichte a spus-o înaintea mea, a încheiat d. Mario Ronstan: „De sub apăsarea lanţurilor, a sclaviei şi de sub jugul stăpânitorului, se naşte cel mai nobil şi cel întai frumos dintre sentimentele dăruite fiinţei omeneşti: Libertatea". " INSTITUT DE ARTE GRAFICE „RAMPA" S. A. - INTRAREA ZALOMIT NO. 1, BUCUREȘTI - TELEFON 3.10L24 Concursul de tenori de la Paris Sub auspiciile ziarului Comoedia va începe peste câteva zile un interesant concurs de tenori la care nu iau parte artiştii profesionişti S’au înscris până acum 165 de cântăreţi şi proba eliminatoare va avea loc într’un matineu în sala Operei pusă la dispoziţie de Jacques Bonche. . Comisia de examinare se compune din trei preşedinţi de onoare d- Husman, director la Beaux Arts, Jacques Bonche, directorul Operei şi Henri Raband directorul conservatorului. Mai fac parte din comisie tenorul Thomas Salignac, compozitorul Paul le Flem și d-nii Allard Bataille, David Danges, Franz Gresse, Scherte, creatorul lui don José, Vierulle, Warney și d-nele Croize, Donalda, Germaine, Martinelli, etc.