Rampa, decembrie 1935 (Anul 18, nr. 5367-5389)

1935-12-01 / nr. 5367

TOȚI ADMIRATORII FRUMOSULUI, CU GUST ARTISTIC, PREFERA INCALIAMINEA RIIPHCI Rampa Film Premiera de azi „îmi dau inima mea“, cu Gitta Alpar la Trianon Marele cotidian ,­Times, a organizat recent un plebiscit. Era vorba ca cititorii acestui mare ziar englez să aleagă pe cea mai celebră cântăreaţă din lume. Lupta finală s a dat în­tre cele două mari cântăreţe ca­re se bucură azi în lumea în­treagă de cea mai mare popu­laritate: Gitta Alpar şi Grace Moore. Până în cele din urmă, la des­­pierea scrutinului, s-a constatat că cele mai multe voturi le-a în­trunit Gitta Alpar. Celebra cân­tăreaţă a... terminat cu un avans aproape de 3000 voturi înaintea rivalei Grace Moore. Succesul Gittei Alpar a fost desigur mult influenţat de re­centa prezentare la Londra a marelui film muzical „îmi dau inima mea” în care această ex­cepţională primadonă a reuşit­­cea mai frumoasă isbândă din carieră. „îmi dau inima mea” rulează cu începere de azi pe ecranul cinematografului Trianon. E un film de-o montare extraordi­nară, într’un cadru de cea mai luxoasă envergură. Intr’adevăr, nimic nu a fost precupeţit pentru ca atmosfera curţii lui Ludovic al XV să fie redată cât mai veridic. Gitta Alpar interpretează în „îmi dau inima mea” rolul cele­brei curtezane Dubarry, o mo­distă care a ajuns metresa Re­gelui Ludovic al XV-lea. Subiectul filmului, se ocupă de prima parte a vieţii celebrei amante, când nu era decât mi­cuţa Jeanne, de dragostea ei cu poetul Rene.­, apoi de nunta cu contele Dubarry şi în sfârşit pre­zentarea ei la curte, după care a luat locul celebrei M­ine de Pompadour, cu toată opunerea şi intrigile ministrului Choiseul­ In „îmi dau inima mea” Gitta Alpar ar ocazia să cânte cele mai frumoase arii scrise până acum pentru film şi pe care ea le cântă cum încă n’a cântat pe ecran. Gitta Alpar EBEc Biografie Katharine Hepburn Născută în Hadtford, Connecticut, U. S. A. la 8 Noembrie are 1, m. 67 înăl­ţime şi greutate 56 kg. 500. Părul este şaten, iar ochii verzi. Eiste fiica lui Thomas Hepburn, un mare specialist in boli de rinichi. D-na Hepburn, mama, se ocupă in­­tens de feminism. Katharine are pa­­tru fraţi şi surori. Studiile şi le-a fă­cut la Oxford şi Ieryn Maur Coleget fiind promotoarea rişcării artistice din şcoală. Cu toate că fălăi ei se împotrivia, ea se decide să devină artistă şi plecă la New-York. Mult timp dublează şi obţine numeroase... insuccese în mi­cile roluri ce i se încredinţau ; este chiar înlăturată din mai multe piese, între altele din The Big Pond, Death lakes a Holiday, Animae Kingdom. Insfărşit, un mic rol în Art and Mrs. Battle, cu Jane Cord­, Holiday, dar mai ales Amazoania si sotul ei (din ca­re s-a extras un film jucat, de Elissa Landi) îi consacră talentul şi­­ pro­cură un angajament la Hollywood. După primele ei mari succese în film, ea creează la New­ York pentru The Lake care n'are acces. Hepburn visea­ză set­ şi ia revanşă strălucită faţă de semi-eşecul suferit. Filmele jucate sunt :­ Sentinţa de divorţ, Morning Glory, Little Women, Spitfire, Micul ministru, Iubirea lor, Alice Adams, Sylvia Scarlett. Ea obține medalia Academiei cine­matografului pentru cea mai bună in­­terpretare pe anul 1933 în filmul Mor­ning Glory (Focul sacru). Hotărîtă, voit excentrică din plăcere şi pentru a atrag­e atenţia, iată carac­­teristicele personalităţii ei. La început la Hollywood, ea se plimba într'un Hispano îmbrăcată în salopetă cu o­­ maimuţă pe umăr. Este inteligentă şi foarte erudită, cu voinţă de fier. Cu talentul ei ex­cepţional este considerată drept cea mai puternică revelaţie artistică de la descoperirea Gretei Garbo. Măritată cu Ludlow Ogden Smith, agent de asigu­rări, a divorţat de curând. Caracterul ei autoritar, ura împo­­triva gazetarilor, au ajutat succesului ei, dar dăunează popularităţii în lu­mea cinematografului din Hollywood Star cere să fie tot atât de amabilă pe cât e de talentată.­ ­ Katherine Hepburn Viitoarele premiere „Ciniadele“ cu­Henry Wilcoxon şi Loretta Young la „Scala“ Cecil B. de Miile, realizatorul re­constituirilor istorice Cele zece po­runci, Regele Regilor şi Semnul Cru­cii, vine acum cu un film, de vaste proporţii la a cărui înscenare au con­­tribuit cele mai consacrate elemente technico-artistice. E vorba de Crucia­dele, pagina isorică medievală, care a necesitat eforturi multe şi îndelungate până să fie transpusă pe ecran.­­Interpretarea a fost încredinţată lui Henry Wilcoxon, Lorettei Young şi lui Katherine de Mille, însăşi fiica ma­relui regisor. Această realizare, comentată de cri­tica■ străină în cei mai elogioşi ter­­meni şi calificată ca mai presus de creaţiunile anterioare ale lui Cecil B. de Mille, va deţine programul festiv de­ inaugurare a cinematografului Scala. Loretta Young Capitol şi Roxy: „Anna Karenina“ cu Garbo şi Frei­l­ March Cinematografele Capitol şi Roxy pre­gătesc premiera unuia din cele mai mari filme al studiourilor din Holly­wood, ANNA KARENINA, după capo­dopera lui Leo Tolstoi. E o romanţă de dragoste unică prin frumuseţea şi singularitatea ei. Anna şi Alexe, cei doui îndrăgostii care în marea lor pasiune, crezându­­se singuri pe lume, uită de tot ce­i înconjoară, au găsit interpreţii ideali în versiunea pe care o prezintă Me­tro. Goldwyn-May­er, Greta Garbo şi Fredric March, cel mai nou cuplu hollywoodian formea­ză o pereche de îndrăgostiţi unică pâ­­nă acum în analele cinematografiei. Freddie Bartholomew, copilul-minune din David Copperfield completează strălucit un trio excepţional. ANNA KARENINA, care prilejueşte reapariţia pe ecran a mărci Garbo, a fost realizată de Clarence, Brown) ce­lebrul regisor al „Camei diabolice“ și al tuturor marilor succese ale divinei vedete. Capitol și Roxy, cinematografele premierelor tari, programează ANNA KARENINA, pentru aniversarea a 25 ani de la moartea marelui scriitor. 4lk Greta Garbo Pe ecranele noastre Pe mările Chinei“ la Capitol şi Roxy „Pe mările Chinei” continuă să ruleze cu deosebit succes pe ecranele cinematografelor Capi­tol şi Roxy. Fantastici aventuri pe mările misterioase ale Chinei. Aspecte necunoscute ale Extremului O­­rient. Peripeţii, mistere, groază. Iată ceva din conţinutul acestui film emoţionant. Acţiunea ,,Mărilor Chinei” se petrece pe bordul unui pache­bot care face curse între Hong, Kong şi Singapore. Un autentic taifun, în plină deslănţuire şi o impresionantă luptă cu piraţii, dau un farmec în plus acestui film (China Seas) care se bucură de o distribuţie excepţională- Clark Gable, Jean Harlow. Wallace Beery, Lewis Stone, Rosalind Russell sunt principalii interpreţi. i qeaaaaaaaaaMoaaaMeaetwBoaflowaooMMoaoMaooooooo „Eşti al mer la AJLP.A Cinematograful Arpa obţine acelaş mare succes,­­de la pre­mieră, cu „Eşti al meu”, cel de al doilea film turnat la Londra cu Elisabeth Bergner, cea mai mare actriţă a ecranului euro­pean. „Eşti al meu” care e , turnat după „Escape me never” piesa Margaretei Kennedy, care s’a jucat timp de un an de zile, con­tinuu, la Londra e pus în scenă de marele regisor Paul Czinner, soțul vedetei. „RAMPA"1 Filme vechi şi noui Cinematograful este o artă despre care poţi spune : „am văzut filmul a­­cesta", aşa cum ai vorbi despre un tablou ? Nu. Şi lista care o prezen­tăm mai jos va dovedi­­aceasta. Se ştie că în fiecare an o serie de numero­ase vechi succese sunt turna­­te din nou. S a creeat obiceiul a se face „noui versiuni vorbitoare“ după filmele mute care au avut ceasul lor de celebritate. Insă, niciodată nu sau înregistrat a­­tâtea reluări ca în acest an. Douăzeci de filme (câteva sunt glata) sunt anun­ţate pentru stagiunea 35/36 și probabil că Hollywoodul nu se va opri aici, de bună voie. Iată lista : Solitude tun­­ata de Paul Fejes în 1930 cu Barbara Kent și Glenn Tryo­­, a devenit The affaire of Susan. Po­vestea dranmatică a fost metamorfozată în com­edie și turnată cu Zasu Pitts ca vedetă. interference (192­9) interpretat de Cli­ve Brook, Evelyn Brent și Tom Meig­­han a devenit Without regret (Fără regret) cu Elissa Kandi şi Kent Taylor. A travers Forage, triumful lui D. W. Griffiti in 1920, este azi turnat cu Henri Fonda, Slim Summerville şi Rochelle Hudson, cari înlocuesc pe Richard Barthelmess şi Lilian Gish, foştii interpreţi. Hotel imperial, in care Pola Negri a turnat in regia lui Maurice Stiller, a fost realizat din nou cu Marlene Dietrich şi Charles Boyer, sub titlul invitation to happnes (Invitaţie la fe­ricire). Anna Karenina, ultimul film al Gre­­tei Garbo, viitoarea premieră a Cine­matografului Capitol și Roxy, a fost realizat, tot cu ea, și în 1937, Fredric March joacă lacum rolul lui John Gil­bert, L'ange des tenebres (1926) a făcut celebru cuplul Ronald Colman—Wilma Banks. Acum e rândul lui Merle Ober­ron, Fredric March și Herbert Mars­hall. : I . 1 Cei trei muschetari a fost, în 1922, unul din cele mai bune filme ale lui Douglas Fairbanks, cu M­argueritte de la Motte şi Adolphe Menjou ca parte­neri. Nouii interpreţi ai acestui film sunt Paul Lukas, Margot Grahame şi Walter Abek Rose-Marie, celebra operetă care se j­oacă şi la noi de către compania Că­răbuş,­i a fost interpretată în 1929 de Joan Crawford şi James Murray. Ech­i­­pa Jeanette MacDonald şi Nelson Eddy Io succede. La glorieuse reine de Soba a fost turnat cu Betty Blithe în 1922. Cum Etiopia este azi centrul interesului mondial, filmul va fi realizat cu sigu­ranţă, din nou. Little old New-York ia făcut trium­ful lui Marion Davies în 1923; vedeta avea atunci 23 de ani. O vom vedea anul viitor în­­acelaş rol. Sous deux drapeaux, o pitorească poveste despre Legiunea străina e fil­mul de debut a Simonei Simon, ala­­turi de Ronald Colman, intrăm rol care a făcut-o celebră pe Priscilla Dean în 1923. Notre Dame de Paris (1924) va fi re­alizat în momentul în care va fi găsit un actor dapabh să-l înlocuiască pe Lon Chaney.­­ Capitain Blood s-a jucat în 1925 cu I Warren Kerigan. Anul acesta va prilejui debutul lui Errol Flynn, soțul I­ilyei Damita. Dama cu Camelii este anunţată ca viitorul film al Gretei Garbo, Norma Talmadge, Gilbert Roland şi Lilian Tashman iau contribuit la succesul a­­cestui film în 1927. Robin des Bois, (Craiul pădurilor) a fost un alt mare succes al lui Douglas Fairbanks în 1924, alături de Wallace Beery şi Enid Bennett, J­ames Cagney încarnează acum pe acest popular per­­sonagiu, iar Guy Kibee îi este parte­ner. Papa Longues Jambes a fost creat în 1919 cu ,Mary Pickford, iar în 1931 cu Janet Gaynor. Povestea a fost puţin modificată și Shirley Temple îi împrumută farmecul ei. Ultimele zile ale orașului Pompei, in 1926, ne­-a prezentat-o pe Maria Korda. Noua versiune este re­cu­­tată cu Preston Forster și Dorothy Wilson. / RSS* Elisa Landi Janet Mac­Donald Sub lumina reflectoarelor.... In secolul al 17-lea Jean Murat ne vorbeşte despre calul său din „La Kermesse heroice.- O lume plină de pitoresc şi romantism.- Reconstituirea unei epoci de mare glorie Paris. O dimineaţă, la studioul E­­pinay, unde se filmează „La Kermesse heroique”. — „Pe domnul Jean Murat, vă­­ă rog . — „Domnul Murat? Il găsiţi la cantină, la ora aceasta este sigur acolo”. In cantină doar un preot ca­pucin şi un căpitan discută cu aprindere. Ezit. Jean Murat* Nu­., sunt Louis Jouvet şi Jean Murat, costumaţi şi machiaţi. Un Jean Murat cu o uşoară umbră de mustaţă şi barbă, un Jean Murat acoperit cu perle, brandenburguri, broderii şi pe­ne. Un Jean Murat foarte spa­niol şi costumaţi ca pe vremea războiului de 30 de ani. — ,,Da, sunt eu”, ne zise el­­„Până acum, când­ nu am jucat în ţinută de stradă, am îmbră­cat câte o uniformă frumoasă, cizme şi un chipiu şi eram un oarecare ofiţer de infanterie­­marină sau aviaţie; în toate fe­lurile însă, eram un personagiu în ţinuta căruia — la nevoie — puteam să ies pe stradă, eram un contimporan, pentru că nici­­unul din rolurile mele — după câte îmi amintesc- nu au trecut peste epoca debutului războiului din 1914”. — „Iată-vă însă, de astă dată, personagiu istoric”. — Personaj istoric? Ascultati­­mă- Nu trebuie să reprezint vreo personalitate ilustră a istoriei spaniole; nu mă expun la fulge­rele vreunui profesor de la Sor­­bona, care și-ar fi consacrat 1­ 5 ani din viaţa sa eroului în ches­tie şi care ar profita de erudiţia sa pentru ca să mă sdrobească cu rectrificări psyhologice sau is pentru că mi-a dat această oca­torice. — „Atunci vreun personaj de fantezie?” — „Nici pe atât. Eu trebue să evoc pe toţi acei „Grands d’Es­­pagne” din epoca de înflorire a Spaniei, căpitani străluciţi cu cuirase strălucitoare, glorioşi şi băieţi de viaţă, plini de alură şi nobleţă”­„Gânditi-vă la tablourile du’ Velasquez, gânditi-vă la portre­­tul equestru al ducelui de Oli­vares. Eu am trebuit să-mi zic. Iată cu cine trebue să mă ase­măn la corp şi suflet. Cred însă că, îmbrăcând costumul perso­nagiului, se intră — puţin — în pielea eroului”. „Când nu te mişt­i decât între case cu turnuri şi cu porţi ogiva­le, când nu bei decât din cupe cizelate, te-a­simţi fără să vrei „din epocă”. Lipsa buzunarelor, tnde să-ţi înfunzi mâinile, te o­­bligă să găseşti o atitudine no­bilă, o ţinută care convine”. „Cum vedeţi metamorfoza se face repede. Acest mare senior care preferă amorul războiului are un farmec deosebit şi-mi es­te extrem de simpatic..­” „Căci nu este puţin lucru pen­tru mine, să plec de acasă la stu­dio şi acolo — brusc — să mă simt transportat în altă lume, în plin secol al XVlI-lea. Este o senzaţie pe care n’am cunoscu­t-o încă şi care nu-mi displace de fel”. — „Eşti deci încântaţi?” — „Fără doar şi poate. Ei îi mulţumesc lui Jacques Feyder ziune de a mă reînnoi . „Dealtfel, trebuie să mărturi­sesc că realizarea lui mă uime­şte. Pitorescul vremurilor de la începutul secolului XVII-lea nu a fost reconstituit nici chiar la Hollywood atât de artistic”. „Este o adevărată plăcere să participi la o operă de această calitate şi apoi­, mă amuză să las să-mi crească barbă şi mus­tăţi. „Am impresia că aceste „atri­bute” îmi dau într’adevăr un su­flet ducal”. Și „ducele” ne părăsi trecând sub lumina reflectoarelor, în se­colul al XVII-lea. Cât costă lecţia de a în­văţa să fumezi Celebrul producător Samuel Gold­­wyn a angajat un tânăr ador englez, David Niven, pentru viitorul său film Splendor. Scenariul comportă un detaliu sim­plu in aparentă.­ junele prim trebue să-şi aprindă neglient ţigara cu desin­­voltura unui perfect gentleman, de­taliu ce nu putea fi suprimat deoare­­ce e de un interes capital pentru ac­ţiune. Insă, când un accesanst, aduse tâ­nărului actor o ţigară şi chibrituri acesta se uita când la una când la cealaltă cu un aer atât de nevinovat şi de neştiutor, încât regisorul ener­vat îi stugă să nu facă pe clownul şi să fie ţigara ca toată lumea. Niven, insă, răspunse că n'a fumat niciodată, aşa că habar n'are cum trebue s'o ţină. A trebuit un pachet întreg de ţi­gări pentru a învăţa arta complicată a aprinderii, cu aer detaşat, a unei ţigări, şi nu la fel cu aerul unui băe­­taş de 12 ani, 1000 de dolari, acesta este costul, perfect calculat al acestei mici rcc.­siuni pe care a dat-o producătorul ac­torului şi reprezintă personalul mo­bilizat, electrictatea întrebuinţată, etc. La cursul actual: 160.000 lei. xxxKXKxacxxfce­ Dr. Sandu Kieblich Boli Interne, nervoase $1 sifilis STR. FRANKLIN 7 (parter) Telefon 4.17.07 Consultații 8-12 a. m. 7-8 p. m­. Sâmbătă — 30 NOEMBRIE 1935 -1875 m. RADIO ROMANIA 20 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw, 823 khz. 13.00: Ora. Calendar. Actualităţi. Cala Dunării. 13.05: Concert de prânz (discuri). 13.49—13.50 : Sport. Ştiri artistice. Bursa. 13.55: Muzică uşoară (discuri). 14.15: Radio jurnal. 14.30: Muzică uşoară (discuri). 15.00: Ultimele ştiri. 18.00: Concertul Fanfarei Reg­e Ro­şiori, condus de Lt. Juncu. 19.00: Actualităţi italiene de Alexandru Marcu. 19.15: Continutarea concertului. 20.00: Radio-jurnal. Turism. 20.15: Noutăţi (discuri). UNIVERSITATEA RADIO 20.10: Irinach Rusef de Pd. Popescu. 21.00: Jazzul Radio vă pofteşte la etanş (Refren vocal: Rada Moldovanu, Jenny Boerescu şi Sandu Stell­in). 22.30: Radio.jurnal. Sport, 22.40: D va Viorica Angli l-canto. 23.10: Concu t nocturn al orches cei Ionel Giurgeu, 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55. Ultimele știri. 24.00—1.00: Continuarea concert lui nocturn al orchestrei Sandu Marcu. kw. Prof Nai că au­ lavrt infine, ccxxaite cxcenxyrníce. Căsătoria' "salvată Sylvia­­aştepta în cercul rudelor ei sosirea mirelui. Ora fixată pentru că­sătorie trecuse de mult și o nelinişte lesne de înțeles puse stăpânire pe top. In cele din urmă un prieten al clasei alergă la Sancho, ginerele, pa care-1 găsi intr'o stare de plâns. Ră­mâne ca cititorul, să judece (sau să constate) dacă durerile groaznice de cap, de cari sufere­a Sancho, erau ur­­marea unui chef prea mult prelungit cu ocazia renunţării sale la vilata de burlac, dar proveneau de la o răceală ce şi-o trăsese în­­aerul rece al nopţii, în drum spre casă. In orice caz îi era imposibil să culeagă vre­un gând. Prietenul lui Sancho nu pierdu mul­tă vreme cu întrebările asupra cauzei durerilor, ci disolvă imediat două ta­blete de Aspirină într’un pahar um­plut pe jumătate cu apă, dând să bea ace­asta, sărmanului Sancho. Abea după cununie tânărul soţ putu să trădeze soţiei sale secretul rapidei sale vindecări, adăugând cu un zâm­bet : „îngrijeşte ca in gospodăria holastică să fie totdeauna o rezervă de tablete de Aspirină. COLORADO music-hall NCING-BAR if BURSEI, 3 ■ Prezintă cel mai frumos program pe luna Noembrie BERNNOFF & ANGELINE Mare atractiune de d­ans FOX AND RASCO Apreciaţii comici americani ELENA D’ALGY Celebra cântăreaţă mexicana SISTER D Renumite dansatoare JAZZ HILL-BILLIES-BAND­­COLORADO Dancing B­A R Serban Vodă 16 MISS DOLLY Cântăreaţă de jazz din Londra in­­tr'un repertoriu excentric fi original Apreciata dansatoare SONIA GORJANE WANDA DE WALEWSKA tânăra Şi frumoasa subretă inter­naţională Orchestra compozitorului FLLY ROMAN cel mai intim local de întâlnire al lume! selecte LOCALUL CHINEZESC Prezintă bogatul său program pe luna Noembrie Regina Frumuseţii Egiptene ILIHMAT FAHMI precum şi zece frumuseţi vieneze debutează în fiecare seară la LOCALUL CHINEZESC Pas. Comedia JAZZ SCHONFELD-FUHRMAN Duminică la ora 5 CEAI DANSANT cu întreg program

Next