Rampa, ianuarie 1936 (Anul 19, nr. 5390-5413)
1936-01-01 / nr. 5390
Spectacolele Teatrului Naţional La, Teatrul Naţional, revelionul va fi serbat aarăseara prin reprezentarea piesei originale „Patima Roşie" din Mihail Sârbu, care şi-a regăsit, cu prilejul reluării, succesul de alta dată. In rolurile principale vor apare d-nele Marioara Zimniceanu, V. Corclov şi d-nii G. Ciprian, N. Dumitriu şi G. Demestru. Pentru prima zi a anului nou, laMică pentru mâine Miercuri 1 Ianuarie 1936, Teatrul Naţional şi-a compus spectacolul din cele două mari piese de succes aie repertoriului străin din actuala stagiune... Astfel, în matineu, se va reprezenta ,,Henric al IV-lea“ de Shakespeare, iar seara , Casa Hervey” de R. O' Avery, ambele cu distribuţia de la premieră şi în flustuoasa montare a d-lui Soare J. Soars. Ziua de Joi, cuprinde iar două atacole. In matineu se va reprezenta ,,Muşcata din fereastră” de Victor Ion Popia, iar seara, capodopera lui Victor Hugo, ,,Rug.Blas" în care d. Tony Bulandra are o minunată şi desăvârşită creaţie a rolului titular. Mai apar in această piesă d-nii D. Manolescu şi R. Bufinsky şi dinele Agepsina Macri.Eftimiu Sorana Topa. , Vineri seara afişul e deţinut iar de ,Casa Hervey”. Sâmbătă în matineu se reprezintă piesa originală ,Umbra" de V. Voiculescu şi seara din nou ,,Ruy-Blas. Deci, o săptămână bogată în spectacole excepţionale şi alese. .. Representaţiile Operei Opera Română anunţă pentru astă seară Marţi: Boema cu doamnele Evantia Costinescu, Zoe Corfescu şi d-nii Dinu Bădescu, Şerban Tassian, Secăreanu, etc. Dirijează d. I. Nona Ottescu. ■ Miercuri: Rigoletto cu d-nele Emilia Guţianu, Olimpia Grosovska şi d-nii P. Ştefanescu Goangă, V. Chirideanu, Steiner, Theodorian. Dirijează d.I. Bein. Joi: Povestirile lui Hofmann cu d-nele Felicia Vasiliu, Maria Snejina, Maria Cojocăreanu, Dora Massini, Olimpia Grosovska şi d. Dinu Bădescu, G. Niculescu Basu, Oprişan Gh. Marinescu, etc. Vineri pentru prima oara în stagiune: Tristan şi Lolda cu d-nele Elena Basarab, Olimpia Grosovska şi d-nii N. Apostolesm, Jean Atanasiu, Secăreanu, etc. Dirijează d. Alfred Alessandrescu. Sâmbătă: Faust cu d-nele Fea Pomponiu, Fl. Popovici, V. Miciora şi d-nii V. Chirideanu, Folescu, Al. Alger, Gh. Marinescu, etc. Duminică Belache. Spectacolele sunt suspendate fiind ajunul Bobotezei. Luni 6 ianuarie în matineu: Hansel şi Gretel şi Zâna păpuşilor, seara: Balul mascat cu d-nii Dinu Bădescu, Şerban Tassian, Gh. Folescu, Gh. Niculesu-Basu şi d-nele Acade Barbu, Emilia Guţianu și Tana Nanescu Dirijează d. E. Massini. P. Stefanescu-Goangă ICî" Ora spectacolelor de astâ seară In vederea Revelionului de astă seară teatrele Comedia și Alhambra încep spectacolul la ora 8 fix. ■ 1 Toate celelalte teatre încep la ora 8 jum Astfel că toate spectacolle se sfârşesc înainte de ora 11 şi jum. La premiera de astă seară de la Teatrul Regina Maria .Lozul cel Mare” cortina se ridică la 8 juni. Sărbătorirea d-nei Lucia Sturdza Bulandra La 16 Ianuarie va fi sărbătorită pentru activitatea artistică profesorală d-na Lucia Sturdza- Bulandra. Festivitatea este pusă sub înaltul patronaj al M. S. Regelui Carol şi organizată de un comitet alcătuit din d-nii: General N. Condeescu, preşedintele societăţii scriitorilor români, Nona Ottescu rectorul Academiei Regale de muzică şi artă dramatică, Ion Marin Sadoveanu, director general al teatrelor, Paul Prodan, directorul Tetrului Naţional, Emil Fagure preşedintele soc. criticilor dramatici, Tudor Teodorescu-Branişte, Claudia Milian din partea autorilor dramatici, d-nii Scarlat Froda, Romulus Seişanu şi d-na Maria Filoti preşedinta Sindicatului artiştilor lirici şi dramatici. ---------------------------------- Lucia Sturdsta-Bulandra Un revelion senzaţional Ionel Ţăranu, C. Toneanu, George Vraca. Afară de aceştia se vor mai produce: D. Ion Manu care va recita din opurile sale, D. Finteşteanu care va cânta, d. Baldovin care va lansa două tangouri noi şi d. I. Ghiberlcon care va spune, cu hazul său neîntrecut, snoave. Dar programul întocmit de Bonboniera Lafayette nu se opreşte aci. Ni se anunţă: Cascade de surprize. Cadouri de valoare (fără loterie şi fără vânzări) — şi în plus, publicul va fi delectat de Jazzul James Kok şi orchestra Lafayette. Incontestabil, că reveillonul astfel organizat, — şi menţionăm că este organizat de „Sindictul Artis Va fi desigur, acel care va avea loc astăseară la Bonboniera Lafayette. In noianul de anunţuri şi reclame destinate sărbătoririi sfârşitului de an şi începutului celui nou, — acel al Bonbonierei Lafayette se desprinde şi se impune de la sine prin excepţionalul şi variatul program pe care îl oferă. . Intr’adevăr, e deajuns să-i redăm cuprinsul, pentru a fi siguri că va constitui o tentaţie pentru cei dornici de a petrece un reveillon unic. îşi dau întâlnire, pentru a colabora la reuşită, artiştii cei mai de frunte ale scenelor noastre. Iată-i, în ordinea în care au aderat: Nataşa Alexandra, Manette Anca, Mia Apostolescu, Leny Carter, Any Gălinescu, Florica Demian, Elvira Godeanu, Puia Ionescu, V. Mierlescu, Lulu Nicolau, Nutzi Pantazi, Nora Piacentini, Virginica Popescu, Marietta Sadova, Olga Solomoneanu, Silyasiliu,, Lisette Verea, Marioara Botdiescu, Elena Zamora, Titu Chicöny D '-J- "r'—’ Giugaru, G. vescu, Ion Manu, V. Puiu Iancu- Aurel Munteanu, Nicolai Marti 31 Decembrie, după amiază, se va deschide expoziţia min. G. Storin, Stroe și Vasila,de pictură a cunoscutului pictor ele C. Tănase, Tasian, C. Timică -mân®u^e^, ’n sa^a Ateneului Ro. Memonto expoziţii TEATRELE ! Şi, ca să terminăm, adăugăm că ,OttoElefantul este admirabil încadrat în două sugestive decoruri, secnate de pictorul Feodorov. „Otto Elefantul“ îşi va întrerupe insă în curând seria triumfală, pentru a pleca — în aceleaşi excepţionale condiţiuni — într’un scurt turneu în ţară. Alhambra încântătoarea Dunărea Albastră"e petru participanţii care umplu in fiecare sea a teatrul Alhambra c Vesni „Otto Elefantul pornit biruitor, îşi ontinuă triumfal drumul său, trecut find de mult de suta de spectacole, ar sălile arhipline făcute până azi unt un indiciu sigur că vom sărbăori, curând-curând, şi cea de a doua ura de reprezentaţii glorioalse. Se cuvine să asociem acestui succes primul rând pe energicul director Teatrului Vesel, pe d. Sică Alexandrescu care este, în acelaş timp, şi utorul prelucrării, şi directorul ei de cenă. Alături de d-sa, şi în aceiaşi măură, aşezăm apoi pe talentatul comeian care este d. G. Timică, şi care N. Antonia desfătătoare evocare de tinereţe, de iubire romantică, de poezie şi hnor sănătos, de peisagii din epoca fermecătoare a lui [Iuhan Strauss, „Dunărea Albastră" o spectacol care bine sub vraja lui publicul tr are de neuitată încântare.. Un ansamblu de 30 de vedete prezintă cel mai complet și vast corp d interpretare cu cele mai frumoas vedete bucureștene: Sili Vasiliu, Lulu Nicolau, Lisite Verea, Virgrației Popescu FLn-M Demion, Ady Ferry, Margareta Maian, Mangal Didan« Rădulescu, Itza Pusky, Nutzi Pantazî Annie Gălinescu^ Lili Mih&Uescu, Const. Tonsanu, G. Groner, Guis. Lungeanu^ Ttti Botezi, R. Rang, Aiovani, N. Antoniu, Mih. Balaban Dan Demetrescu_ tenorul Poenaru, Dodu, I. Nădejde, C. Bronislaw și S. Siomîn, Oleg Danowsky, Gimy et Teddy. Astăseară, (Revelionul) spectacolul începe in mod exceptional la ora 8 fix, pentru a se termina la 11. Mâine 1 Ianuarie matineu popular cu ,Dunărea Albastră" la orele 3 jumătate. re a melodiilor, hazul irezistibil al sketchurilor și al cupletelor, feeria costumelor şi creaţiile admirabile ale interpreţilor. E uin triumf excepţional, pe care gura lumii l-a şi purtat în toate colţurile Bucureştiului, făcând ca reprezentaţiile să se desfăşoare în faţa unor săli arhipline, D. C. Tanase, inepuizabil de vervă și de antren, e în fruntea unui numeros ansamblu, care cuprinde mai departe pe Olga Solomoneanu, Mary Maud, Liana Mihăilescu, Marie-Jeanne, Tuntzi Grigoriu, Mia Georgescu, Paula Georgescu, Vivette Popescu, Margaretta Gheorghiu, Elena Burmaz, Aurel Munteanu, Al. Giuguru, Piu Mironescu, N. Roman, Dinescu, Crestian, Călin Botez, Petrul, Mirea şi Mia Apostolescu. Majestic La Teatrul Majesctic — St. şi Vasilache, au loc irevoca ultimele spectacole ,cu triumful succes Tic-Tic-Tic treia de muzică şi comedie care s’a prezentat de peste 170 de ori succes. Tic-Tic-Tic se mai reprezii numai până în seara de 7 ianie 1936, când întregul ansamb al Teatrului Majestic porneşte tr’un lung turneu în ţară, făcut din rolul fabricantului Piper minunată creaţie, care-i atrage, setaţilor dramatici şi lirici din Romaig de cu tmaticeu sau aplauzele unor săli entuziaste , iu folosul ».Co minunitiştilor” e menit să se bucure de cel mai mare succes. Serbând un atare reveillon, e o chezăşie, că noul an 1936 va oferi tuturor, bucuria şi fericirea mult dorită. De altfel întreaga distribuţia străucit susţinută de minunatul ansamblu al Teatrului Vesel, în frunte cu d-nele Silvia Fulda, Silvia Dumitrescu Maria Wavrinia, Fiii Harand, Veronica Vasitu, etc., şi cu d-nii Vasiliu-Birlic, Romeo Lăzărascu, U Chaniel, Geo Maican, M. Brunot N. Vetculescu, C. Miarache, etc. şi Ionel Ţăranu, , Spectacolul este agrementat die muzică scrisă special de talentatul ompozitor EUy Romen, care' este'și utorul tangoului ,.Pentru d-voastră doamnă a cântat in actul I de Geo Maican, G. Timică Naţional Astă seară Marţi 31 Decembrie, (Revelion) Teatrul Naţional reprezin. ,, ,,Patima roşie“ de d. Mihail Sorcul, cu d.nele Marioara Zimniceanu, V. Gonciov, d-nii G. Giprian, N. Dimitriu şi G. Demetru. Reprezentaţia SJ va sfârşi înainte de ora 11 noap teia. i ■ II: ciclul de reprezentaţii cu concursul d-rei Maria Ventura, Teatrul Naţional va relua marele succes din trecuta stagiune ,,Ca înainte, mai bine ca înainte" de Luigi Pirandello. ■ La Teatrul Naţional se repetă, sub conducerea d-lui Victor Bumbeşti, ,Harap Alb" de d-ra Nella Stroescu, a cărei premieră a fost fixată, pentru seara de Luni 13 Ianuarie 1936. Premiera de astă seară „Lozul cel mare“laTeatrul Regina Maria intervenţia unui curtezan bancher, care dovedeşte odată în plus veracitatea proverbului călit, care este adevăratul posesor al lozului cel mare. Rolul lui Trull va fi interpretat de d-ra Leny Caler, care apare pentru prima oară în această stagiune într’un rol de mare comedie, rol care, va prilejui acestei mare artiste, o nouă minunată creaţie. Rolul directorului Urban, curtezanul lui Truly, va fi jucat de d-l V. Maximilian, al cărui neîntrecut talent este o chezăşie pentru reuşita personajului pe care îl interpretează. In rolul chelnerului Rudy va apărea d-1 V. Ronea, — iar în celelalte roluri, d-nele: Maria Sandu, Marietta Deculescu, Elvira Petreanu, Tatiana Grossu, V. Stoiescu, Francisca Cristian, — precum și d-nii: I Talianu, JCazaban, C. Etterle, J. Constantinescu, V. Bulandra, V- Eggerth, Al. Brunetti şi V. Romano. Montarea cuprinde patru de coruri noi: actul întâia se petrece la o colectură şi în sala de tragere a loteriei, la care ia parte şi publicul spectator (pentru acest act se va utiliza scena turnantă), actul doi într’un separeu şi actul trei în casa directorului Urban, — toate elegant lucrate după schiţele pictorului Feodorov. In actul întâiu, Leny Caler va lansa tangoul „Norocul vine peste noapte”, iar în actul trei, foxtrottul «inimioara mea", ambele, compoziţii noi ale lui Ely Roman, întreaga regie a spectacolului poartă pecetea maestrului Soare Z. Soare, — şi ca ultim amănunt. Spectacolul de astăseară va începe fix la ora 8 jum. O. F. mea, e şi dânsul posesor al lozului cel mare, provoacă o serie de încurcături şi de situaţii extrem de amuzante, până la urmă, când se lămurește în sfâr-ban la ban trage" și care, cui-Astaseară va avea Loc la Teatrul Regina Maria premiera comediei in "Lozul cel mare” de Ferdinand Steeg, — care a cunoscut un imens succes la „Academie-Theater” din Viena, — precum și pe alte scene ale marelor teatre occidentale. După cum indică titlul, subiectul comediei se învârteşte în jurul unui loz şi al posesorului său. Asistăm astfel la tribulaţiile şi aventurile pe care le încearcă cumpărătorul unui loz, — în speţă un chelner, — care, ba pune mâna pe lozul cel mare, ba îl scapă printre degete- Acţiunea începe într’o colectură a Vieeei, în care Truli, vânzătoare în magazin, este îndrăgostită şi logodită de chelnerul posesor al lozului cel mare... Peripeţiile prin care trec eroii spre a îşi asigura câştigul. — V. Maximilian Leny Caler Ion Talianu Cnm°ilia Aclamaţiuni entuziaste, salve de aplauze şi bis-uri frenetice, escortează seară de seară, spectacolul Cărăbuşului cu revista „Apropo Tănase” de d-nii N. Kiriţescu şi P. Andreescu. ... Presa, de asemenea, în unanimitate, are aprecieri extrem de elogioase la adresa revistei „Apropo, Tănase", considerând-o printre cele mai strălucite biruinţi ale Cărăbuşului. „Dimineaţa”, „Universul”. ..Gaze„Rampa“,„Adevărul”, la"Vapoca", „Ordinea”, etc. subliniază anvergura excepţională a montării, prezentarea captivantă a baletelor, vraja fermecătoa- Excelsior In fiecare seară la orele 9 fi Teatrul Excelsior (în spatele Pitei) reprezintă formidabilul succes „Afacerea Kubinsky de Fidor László, cu d. Ion Iancovest în rolul principal. Sidy Thal în fint-a am ur-bUi t ■áu reprezintă în litcare se-ai'â 'i kitxul Roxy marele succes ..Sfânt lin America“. Excepţional spectacol din seara de 31 Dec. de Revelie începe la orele 8, precis şia termina la ora 11. Acest spectaco va fi încadrat de un formidabil prgram de revelion la care vor da «noureul întreaga trupă, in frunte caydi Thal. Miercuri 1 Ilanuarie du cererea generală marele succes ,,Rivana“, matineu ora 3. Prețuri reduse. Seara „Sfânta dimericia”. " filarmonica 1ONCERT SIMFONIC, IN FOLOSU! INFOMETATILOR DIN BASARABI ‘ Joi 9 Ianuiarie 1936, orele 9 seara Fundațiile Cultturale Regala direct.is ,,Filarmonica“, va da un concer simfonic in sala Ateneului, în foloiul înfome'.iaților «din Basarabia, , Concertul va fi dirijat de d. Egi?zio Massini având ca solist pe perettful violoncelist italian ARTURO BONUCCI. Elisa Landi Tristan Bernard Hotărăndu-se să se recreeze câtva timp, după istovitoarea muncă din, studiouri, faimoasa vedetă a companiei paramount Elisa Landi a părăsit Hollywoodul venind la Paris. Faimoasa vedetă a filmului amercan are insă oroare de hoteluri, cei care u măresc vierile romanţate de starurilor de la Hollymood, cunosc, probabil, aceste amănunte — astfel că sosind la Paris, a început ă caute de zor un apartament pe măsura vanităţii sale... Degeaba insă, nu găsea nici un partament pe plac. In cele din urmă, tocmai când disperase, se Intăriurin prieten, un american slab la Paris, care plecând pentru o luiă a New York_ î,a oferit apatamenul său situat la rue Raphael. Un apartament splendid. Elisa Landi a acceptat, încântată, ropunerea. Si a luat in primire apartamentul O lună mai târziu, americanul se înapoiază la Paris. Conița e acasă? întrebă el pe servitoare care venise să... deschidă ușa. 1 I . — Nu e acasă conița. E plecată în excursie la Brest. Se înapoiază mâine... Americanul intră în casă și rămâne tablou. în lipsa sa, Elisa Land îi întorsese casa cu susul în jos. In bibliotecă era acum sufragerie, salonul de fumat devenise hoit în baie era acum biblioteca, biroul devenise salon de recepţie, însfărşit ceva ce nu s’a mai pomenit. Şi ca o culme, buduutul d'a instalat în bucătărie ! întâmplarea a făcut ocolul Parisul Ui şi a ajuns şi la urechile lui Tri. ■tian Bemard. — Ce spui, maestre, de povestea ista? Cwai nebună Elisa Landi... Auzi unde a găsit să facă amor, în bucătărie ! — In bucătărie... Poate unde știi mai multe rețete! a răspuns zâmbind marele umorist francez, Mickey Mouse Povestitorul danez Andersen a fost rudă cu Madame Duturry? Ceracităriie «le istorie litfcarara ale consilîerului da stat Olrik, în legăurâ cu originea lui H. Ch. Andersen, ducând, la rezultat» pontifarii .tilor de până acum, au produs o mare surpriză în rândurile specialit Ş_ i tot din ţările nordice. Oltik a inircat să dovedească faptul că odenii Andersen nu e fiul unui cis. iar sărman din Odense, ci fiul unui emigrant francez, Gomard, frizer ,are de asemenea învăţa pe alţii limba franceză. La Odense trăeşte o fată bătrână , numele da A. Gomard, fiica deputatului danez N. Gomard, la rândul ău fiul lui J»an N. Gomard^ friz»x profesor de ••limba franceză,'care a ■'erbt în Danemarca înainte de anu' 789. Jean N. Gomard s’a așezat la »densa Andersen vorbește despre a'•esta în autobiografia " sa din 1831 iumindu.1 ,(cumătru și singura con.clare a mamei sale1 (a mamei Iundersen). Oldik amintește că: Jean Nicolas Grinard de Vaudemier s’a născut în departamentul Marne și a fost un fiul celebrei damante a lui Ludov'r al XV: „contesa Marie Jeanne Derry (du .Barry) , al cărui dium lupă tată, care era ffuncționar la urnă, era exact de Vaubernier. Acest frizerabil şi profesor ciuiica franceză cu numele de Go lard, care avea printre elevii să’ ş’ de moştenitorul regelui danez, Wilelm VII, era, după cât se ştie, foare cochet şi elegiant. Avea numeroasemante cu care a făcut mai mulţ ’opii nelegitimi. A cunoscut deasemenea șipe frumoasa spfelătoreasiune Marie Andersciatter. Deaceea foarte probabil să (în legăturile sali de dragoste cu Maria s’a născut s' uiqul Hans Christian. Carea veni pe .lume imediat după călătoria Mariei cu J. Andersen, un cismanio'est și onoraiil. Astfel se înţelege că la botez Gotard a devenit naşul noului născu, a consola din când în, când pe mana micului Christian. Ipoteza acta. -ta e sprijinită de aH«;,fapte găsise n documentele • matricaidra ale tim. ,ului. înainte de naşterea lui Hans, otuard avusese deja doi copii nelegitimi care muriseră. Pe amândoi ipotezase cu numele de Hans Christian. Numele acesta ţinut să fie lat şi la plodul născut de frumoasapălărtoriţă, mobitaiia cu cismarul ndersen. Ipoteza mai e susţinută şi din faptt că membrii familiei lui Gomard amânau toți cu miarele povestitor anez, cum de pildă semăna depilatul danez N. Gomand care, în cazul cesta, era Mare nelegitim cu povesorul Andersen. In fine, d-la Gomard a povesti lui Orlik că a auzit canavadele mama ei că celebrul Andersen a fos de fapt fiul socrului ei, Joan N. Gomard, care pe lângă neseria de frizer mai avea şi pe aceea de ’a învăţa cucoaneie limba melodioasa a celebrei sale nepoate, Dubarry. Deacaea nu-i nici o mirare că poporul danez nu-i deloc mulţumit de noua descoperire a lui Orlik. La 61 ani după moartea genialului serelor, socotit până acum ca o mânură națională, se descoperă că e de orijine franceză. O comedie de nax la teatrul Teatrul Bouffes Parisien» a jucat zilele trecute pentru prima oară o comedie bufă de Max Dearley intitulată Les Popinod. E lesne de închipuit că toată răspunderea cade asupra lui Max Dearly atât ca actor cât și ca autor. Ca actor e iresistibil ca autor nu prea dă impresia că se distreaza distrând pe alţii. Les Popinod a spus Max Dearly sunt Les Burgraves transpusă în bufonuarie. Atuorul prezintă 5 generaţii cari stăpânesc o renumită marcă de vinuri din regiunea Champagne. Nu toţi aceşti Popinod au luat calea cea bună. Unul e doctor,pitul e avocat, iar tatăl lor care are 61 de ani și a spus că are 45, s’a însurat cu o fată tânără cu care a fugit la San Remo. Familia în frunte cu bătrâna d-na Josephine Popinod și cu fii lui vor să-l pună sub consiliu judiciar. In cele din urmă familia se împacă gratie unui copil. bufă Dearly s’a juc Donnes Párisién > Piesa a avut mare succes și succesul se bazează pe A. Dearly. Alte roluri au fost jucate Gildes, Gaston Dupray, Marcel Praince Rosina Derean, etc. J^NTVT DI ARTE GRAFICE „RAMPA* S* A. INTRĂRI A |M| j ^ TREEFON^94VH^ OTICITREStf Marta Ibba pe scenele italiene î ** Celebra actriță italiană Marta Abba, cea mai fericită interpretă a lui Pirandello, după o perioadă de re- Parts, se va întoarce pe scenele tertrelor italiene de curând. Mar Abba a alcătuit o trupă cu lacto , Memo Benassi și cu regiorii Gui Salvini. Programul ei va fi univ de patru piese: ,,La figlia di lor la lui di'Anunzil, noutatea poetu: Pastonchi ,,Simma'’, ,nQuesta sera recita a soggetto" a lui Pirandei şi ,,Sfânta Toana’’ & lui Shaw. Va fi foarte surprinzător pen publicul italian felul cum cea adâncă inirirpretă pirandeiană înţelege rolul Ioanei d’Arc. Martiul Abba Noua piesă a d-lui prof. . Iorga a fost present. .. Teatrului Naţional Ca în fiecare an, d. prof. Iorga a prezentat comitetului lectură al Teatrului Naţiona nouă piesă care va vedea lui r.j . rampei în a doua parte a stârni, după spectacolele pe care dă marea noastră artistă M Ventura. . Ca majoritatea operei cf. prof. N. Iorga, noua lucrare cl .matică este tot o piesa care i.i află legenda în Istorie. Acţia acestei lucrări, care se nun ' „Un biet moşneag — şi un D ... se petrece la Veneţia, pe tir domniei Dogelui Foscari. "