Rampa, iunie 1936 (Anul 19, nr. 5513-5536)
1936-06-01 / nr. 5513
PAGINA UMORISTICA Economie dirijata Mitică şi nendula ce — Ce vrei, Mariţo? — Vream peria coniţă. Dar văd c’acusn e ocupată. Viu după sfârşiţi E3S. — Domule ceasorHjcar, am adus limba asta dela pendulă să vezi dija ce are de nu jumblă. — Şi pendula c’aţi adus’o? — Păi pendula n’are nimic Limba nu merge. Şi dv. unde o să plecaţi? Nu ştiu! Să vedem. Bărbatul meu mi-a propus o călătorie lumii Dar eu prefer în altă parte. J ur , w — „Preţul un — Şi în rate? — Două milioane.. Jumate daţi imediat In predare, şi jumate îndoi ani cu 60 la sută dobândă, milieu, bani ghiaţă. RÁMPA Vârsta critică S'au căsătorit din dragoste, deşi el i-a fost profesor (poate tocmai din această pricină), femeia simte nevoiasă-i respecte pe acel pe care-l iubeşte. Această nevoie, nu-i face cinste, căci e dovada unui rudiment de sclavie. Bărbatul, dimpotrivă, de ce o femee merită mai puţin respect, de ce o iubeşte mai mult. Ea, când i-a fost elevă avea 16 ani, el dublu. In decursul vremurilor a rămas numai cu 16 ani mai mare şi diferenţierea dintre ei s’a nivelat. Zburdalnică la început, s’a liniştit zi de zi, trecându-i lui zburdălnicia, abia peste 18 ani de convieţuire. Căci la 50 de ani, el s’a schimbat cu desăvârşire. Până la această dată preocuparea de căpetenie era să-şi spioneze tovarăşa, s’o martirizeze cu bănueli neîntemeiate, s’o ascundă tuturor, s‘o creadă ţinta oricui. Viaţa ei era un infern. Se duceau la operă de pildă, sipgura lui bucurie era muzica. Dacă un spectator îşi arunca ochii spre loja lor în timp ce pe scena reprezentaţia îşi urma cursul şi asta se întâmpla adeseori, în primul loc pentru că era frumoasă şi al doilea pentrucă el spionând sala, atrăgea privirile asupra lojei uode-şi ascundea cu atâta egoism comoara; plecau imediat, ea cu ochii în lacrămi, el încruntat. Nu vorbeau două zile, după fiecare întâmplare similară. Şi cum se duceau cel puţin de două ori pe săptamana la operă, am putea spune că vorbeau foarte rar. Ea-şi omora amărăciunea cântând la piano căci şi ea avea patima muzicei. Nu le venea nimeni, nu se duceau nicăeri. Noroc că dânsa îşi era suficientă sieşi, căci altfel ar fi murit de plictiseală. Muzica şi pictura, nu-i da răgaz să-şi adâncească soarta, care pentru oricare altă femee ar fi fost considerată vitregă. Sentimentală incorigibilă şi vizionară, aprecia felul lui de a fi’ dându-i o explicaţie în favoarea nevoilor ei sufleteşti. S’a dorit întotdeauna iubită. Sunt oameni cari consideră o durere de măsea ca o supremă mulţumire. Ceiace exasperează pe toţi muritorii, pe ei îi face să sufere cu voluptate. Aşa era şi dânsa, de ce o martiriza mai mult de ce era mai fericită de această dovadă de dragoste. Preocupat numai de dânsa, nu s’a gândit niciodată la altă fe■mee. Atât pretindea ea. Aşa că am putea zice, că erau fericiţi, căci fericire mi înseamnă numai decât o stare bună, ci îndeplinirea unei dorinţi, fără a se ţine seamă cu ce preţ. Unii spun că a batut-o chiar odată când s’au întors dela operă, pentru simplul motiv că ea uitând cauza geloziei îi ripostase jignindu-l cu o singură remarcă: ,,Ce vină am eu dacă toţi cred că-mi eşte tată şi nu se sfiese să mă privească?” De aceea s’o fi ferind toţi de adevăr, căci enunţarea lui, e primejdioasă. Totuşi, ea fiind dintre acei car iubesc durerile de măsea, era fericită. Iată însă că într’o bună zi el s’a schimbat brusc. In primul loc n’a mai plecat dela operă pentru motivul că un coleg al lui de școală a privit-o insistent, ci în pauză i la recomandat. Apoi a doua seară în loc să plece cum o făcuse de atâtea ori din pricina privirilor insistente ale unui admirator, în a doua pauză i l-a adus în lojă și a lăsat-o singură cu el. Când un bărbat gelos încetează de a mai fi, aduce prin aceasta o gravă ofensă femeiei. Căci gelozia presupune dragoste, deşi sunt cazuri de gelozie pură. Şi un bărbat nu încetează de a iubi pe una, decât atunci când alta la scos din minţi. Biata Gabi suferea îngrozitor. In ziua când a venit la masă întovărăşit de adoratorul ei, care-i pricinuise atâtea plecări şi îndată după masă i-a lăsat singuri, ea n’a mai avut nici o îndoială. Dacă n’ar fi fost femeea care iubeşte o singură dată în viaţă, totul s’ar fi aranjat de minune. Când s’a întors pe la cinci, i-a găsit tăcând, cum îi lăsase. A avut o clipă de mustrare de cuget, dar această stare sufletească nu cunoaşte decât clipa, are intensitate, dar n’are durată. Seara s’au dus la operă şi mare i-a fost surprinderea când în prima pauză i-a adus în lojă o fetişcană nostimă şi dată dracului, recomandându-io ca pe cea mai bună studentă a lui. Erau intimi şi el nu se sfiise s’o arate Imnei în general şi nevesti-sii în particular-Suferinţa, pe care o femee, care a fost iubită atâta vreme o simte când e părăsită, nu se poate exprima prin vorbe. Gabi slăbea şi se ofilea- Avea însă ambiţie şi-i ascundea lui durerea, jignirea, umilinţa... Când însă l’a găsit în patul fetei din casă, (a cărei cameră era în vecinătatea dormitorului, nici nu ştia că se întorsese, s’a dus întâmplător, o sunase şi pentrucă n’a venit, a crezut că e bolnavă) s’a hotărât să divorţeze. Sunt femei care î şi trâmbiţează suferinţa, iar altele cari o ascund in mândrie. Gabi era mândră. Aşa că nimeni n’a ştiut adevărata cauză a divorţului ei-Mulţi au bănuit-o pe dânsa şi ea a preferat, cu riscul de a-şi strica reputaţia, să s® creadă că ea l’a părăsit, nu el. Divorţul s'a terminat uşor şi elegant. El i.a dat o scrisoare ofensatoare, în care nu spunea altceva decât: ,,Recunosc că am legături la cari nu pot renunţa”. Erau în termenul de transcriere, a doua zi chiar trebuia să se facă. Sufereau şi unul şi altul, pentru că se iubeau încă. Ea tristă, asculta orice-ţ servea programul studio-Bucureşti. O conferinţă a unui mare savant îi readuse fericirea. In acea ,,vârstă critică la bărbat” era descrisă viaţa şi manifestările observate în ultimii doi ani la soţul ei. Medicul zicea între altele: „Codul penal pedepseşte îi consideră infractori pe aceşti inconştienţi, cărora medicina le da circumstanţe atenuante. Şi Gabi i-a dat circumstanţe atenuante, nădăjduind că odată criza trecută, viaţa lor se va aşterne tihnită. Savantul conferenţiar n’a precizat durata crizei. A spus numai că ea începe la 50 de ani. Gabi s’a gândit la lucrul acesta şi totuşi s’a învoit să suporte cu resemnare manifestările vârstei critice. Suntem convinşi că toate femeile cari au ascultat conferinţa, vor face la fel, iar bărbaţii profitând de caritatea femenină, vor prelungi criza la infirnit- ALCOR Săptămâna copilului — Dacă ai zece prăjituri şi dai fratelui tău jumătate ţie câte îţi mai rămân. — Şoapte. •— Cum se poate! Nu ştii să socoteşti — Ba eu ştiu. Dar el nu ştie— Nu -ţi e ruşine să fumezi la vârsta ta. — Aveţi dreptate, dar ce să fac? De trei ani vreau să mă las şi nu pot. uile i LA MOŞI De două săptămâni, în fiecare zi de trei ori — dimineaţa la prânz şi seara, aşa după cum se servesc medicamentele — Eleonora îi servea lui Vladimir trei „,porţii” de scandaluri scăldate în sos de lacrimi. — Din cauza neglijenţei şi Sgârceniei tale, o să fim singurii oameni din Bucureţi cari n’au fost la Moşi. — Nu te alarma, dragă. Nu team dus la Luna Bucureştilor! O să te duc şi la Moşi. — Când? — Mâine, poimâine. Nu-i nici o grabă! — Ba vezi, că e foarte multă grabă! Ce o să aştept până să se închidă Moşii! — Ei, şi chiar dacă nu ne v om duce? O sa se dărâme pământul! — Nu fii tâmpit! N’o să se dărâme pământul, dar mă fac eu de râs! — Cum asta? — Păi şi Georgeasca şi Vasiloaica şi Dumitreştii în sfârşit, toţi prietenii noştri, de câte ori mă văd, mă întreabă dacă am fost la Moşi. — Ei şi ? — Păi, sigur, ţie nu-ţi pasă!.. Dar pe mine mă roade în suflet!De ce să meargă toţi ăia şi noi să stăm ca proştii în casă!.. Ce? Ei sunt mai cu moţ ca noi! Sau îţi convine ca să te calce toată lumea în picioare? — Ei, dacă-i vorba pe călcate în picioare să ştii Eleonora că ce seară mergem la Moşi! Nu de alta! Că, slavă Domnului, nu mai sunt copil ca să mă distreze toate drăcoveniile alea dar, numai de ambiţie! Eleonora cunoscând „ambiţia” soţului ei, nu scăpă ocazia ca să-i mai adauge, ingenuu. — Ah, Vladimir, mi se umple inima de bucurie când mă gândesc: la ,,oftica” pe care o să i-o facem scârbei ăleia de Georgeasca. Ce oftică? — Păi ştii tu ce a spus Georgeasca de tine? — Ce? — Auzi, că nu ne-am încă la Moşi, fiindcă eşti sgârcit! — Eu, sgârcit! — Aşa zicea ea! — Fir’ar a dracului de mahalagioaică! Tu ştii prea bine Eleonora, ca mie puţin îmi pasă de vorbele care se spun pe spinarea mea dar findcă ţiganca aia a îndrăznit să mă facă sgârcit, numai de-al dracului, o să intrăm în toate panoramele de la Moşi, o să cumpărăm câte o fotografie a artiştilor şi animalelor nemaivăzute, ca să i le vârâm sub nas! Să vedem, o să mai aibă nas ca să mai spună ceva? Numai aşa de ambiţie! ..Şi Vladimir, care niciodată nu sa abătut în faţa unei hotărâr luate. în aceaş seară, având în dreapta lui pe Eleonora, răsturnat într’un taximetru, se îndreaptâ spre Moşi. — Unde mergem mai întâi, Vladimire? — Am zis! Mergem peste tot! In toate panoramele în toate daravelile alea, şi cumpărăm fotografii! Numai de ambiţie. — Ne dăm în lanţuri? — Vezi bine! Şi în lanţuri şi în roata miraculoasă! Dar păstrăm toate biletele ca să le aratam Georgeaschii. P’ormă, o să cumpărăm nişte baloane şi nişte trompete şi ne fotografiem cu ele. — Bravo! Asta-i o idee minunată! Şi fotografia i-o arătăm tot Georgheaschij. — Vezi bine! Tu ştii că eu am ambiţie! O mie de lei pun la bătaie. — Ce eşti nebun! — Aşa sunt eu! Ori, ori! Nu las pe nimeni să mă calce în picioare! Am ambiţie! Intre timp ajunseră în poarta Moşilor. Şoferul după ce îşi cercetă aparatul de taxare, spuse: — 65 de lei. Vladimir, măsura cu luare aminte şofeurul şi automobilul. Eleonora se impacientă: — Ce faci? Nu-i plăteşti! — Ba da! Dar, îmi pare rău că n’o să avem cum să-i arătăm Georgeaschii ca am venit cu automobilul! Scârba aia o să creadă că am venit cu tramvaiul. ...Şi cu o uşoară umbră de tristeţe Vladimir intră în Moşi. Nu apucă să facă zece paşi, şi un ţigănuş cu ochii holbaţii va cea răguşită, striga cât îl ţineai gura: — Poftiţi domnilor! Aici! La pata norocului! Toate numerile câştigătoare!.Aici!.. Zece lei tragerea! Aiuci! Vladimir se opri brusc. Ţigănuşul, transformând urletul întro ■ biţionat dom’le să câştig cana! invitaţie tandră, începu să latra. ...După două ore, Vladimir Iaca, cu ochi sclipitori şi surâsuri de năduşeală, cu mâna tremu, pline de înţeles: —■ Poftiţi domnu’! Aici, la noi!.. Numai zece zi! Puteţi câştiga orice! Incercaţi-vă norocul! toate numerile câştigătoare! — Ia traga odată, Eleonoro! Să vedem, care ţi-e norocul? Şi Eleonora, învârti roata din ţaţă, care se opri după câteva tururi în dreptul numărului 47. — 47!.. Cei 47? — O pereche de plachiuri. — Ce să fac cu ele? Eu nu port plachiuri la ghete! se răsti domnul Vladimir. — Mai trageţi odată! — Ia mai trage odată Eleonora! — Un pahar! — Ce să fac cu el? — Dacă vreţi plătiţi polul îmi restituiţi obiectele şi mai aveţi dreptul ca să mai trageţi odată! — S’a făcut! Dar pe când Eleonora se pregătea din nou să învârtească roata Vladimir o dădu la o parte: — Lasă-mă, frate, pe mine!.. Ai tras de două ori Şi n’ai fost în stare să câştigi nimic!.. Nu ştii şmecheria! Ia să vezi ce o să câştig eu! — 16. Un pachet de scobitori Asta-i curată hoţie!. la-ţi scocurile, ţine încă cinci iei şi mai dau odată! Ce număr are cana? -- 91... — Aşa vezi! Şi Vladimir, după oarecare calcule asupra învârtirei cu precizie îşi încercă din nou norocul: — 93!.. Ce i hi 93? — Un pieptene. — Ai văzut, Eleonora? Diferenţă de două numere, şi câştigam cana! Acuma am prins mişcarea! Ia-ţi pieptenele, ţine cinci lei şi mai trag odată. — 13! O ceaşcă! — Tii! birarea dracului de roată ! Mai n’aţi cinci lei! M’am aiu t. CONSTANTINESCU rând de enervare înmăna ţigănuşului o cutie de pudră: — Na! Ține-ţi pudra, își mai dau cinci lei şi mai trag odată. Dar Vladimir se căută zadarnic prin toate buzunarele. Nu mai avea decât trei lei. Eleonora, îi dădu şi ea cei 150 de le pe care-i avusese pitiţi în poşetă. — Dacă-ți dau numai trei lei, nu merge? După un moment de gândire, ţigănuşul cu un aer protector îi șopti: — Hai, pentru Dumneavoatră! Vladimir cu ochii pironiți în cană, de aicea avu puterea să mai pornească roata. — 47! . O pereche de plachiuri! -- Ptiu!.. şi Vladimir, strecurând în buzunar plachiurile şi printre dinţi o înjurătură la adresa plachiurilor, se depărta încet, ca după import. Eleonora, nu-şi putu reţine furia: — Ai văzut?.. Deşteptule! Te costă 1150 de lei o pereche de plachiuri! — Tu ai vrut ca să mergem la Moşi. — Da! Dar nici în Moşi n'am fost, nici o panoramă n’am văzut, nici fotografii n’am luat şi mergem pe jos acasă! — Am avut şi eu ambiţia ca să câştig cana aia. — Şi ce dracu să facem cu ea? N’avem şapte căni acasă? — Da! dar voiam să-i facem oftică Georgeaschii!.. Auzi?! Să mă facă pe mine sgârcit!.. Dacă ar fi văzut cana, ar fi crăpat de necaz! Dar nici eu nu mă las! Mâine dimineaţă mă duc în piaţa, cumpăr o Cană şi-i spun c’am câştgat’o la Moşi! Numai aşa, de ambiţie! indpâmţi-voi ,... frierdm bâhâruţu! Cel mai rău inamic al tinereţii Dv este îngrăşarea, adică grăsimea depozitată care diformează liniile şi care distruge graţia siluetei. Contra guşii, în contra obrajilor căzuţi, în contra şoldurilor sau sânilor prea desvoltaţi, apăraţi-vă numaidecât! Luaţi dimineaţa şi seara o ceaşcă de The Mexicain al Doctorului Jawas, acest minunat ceai compus numai dia vegetale unde sunt renumite şi dozate speciile cele mai eficace pentru slăbire. Pref pentru public Lel 13S THE MEXICAIN Autorizat de Min. Sănătăţii ■tl Doctorului Jawas pentru slăbire fără să vatăme sănătatea PRODUS VEGETAL LA FARMACII SI DROGUERII " - - 'JS»©«eeö©®öoöOöOöaoeö«oe Pentru îngrijirile intime ale femeei GYRALDOSE Excelentul produs care descongestionează, reîntinerește și tonifică organele nimicind germenii microbieni. Preparat în Laboratoarele URODONAL-ului O femee care întrebuinţează Cyraldose este o femee cu drept cuvânt sănătoasă. (g ) La farmacii şi droguerii feric&'fer7lA4t trebue să se convingă singuri că nu mai are nici o grijă din moment ce a întrebuinţat MEMORI SENIORI împiedică în mod sigur complicațiile nedorite apărând astfel deopotrivă pa bărbat și pe femee. — Pentru milioane de femei SEMORI e o binecuvântare.— D-voastră nu ați încercat încă SEMORD 'J ULIA8MACU v I aaoeeaeeossesosoooaooeoocf Calea Călăraşilor, 41 parter Telefon 4.40.57 Epilaţiuni (distrugerea definitivă a părului de prisos) fără durere şi fără semne. Masaje faciale, distrugerea ridurilor şi a coşurilor. Conducere medicală. Cosmetician specializat la Paris, Viena şi Budapesta. Reţineţi telefonic ora.