Rampa, august 1936 (Anul 19, nr. 5563-5589)

1936-08-01 / nr. 5563

Spectacolele CAPITALEI WWlMMUIi'11MlWCMiWWI« Mi» IWJMMMMWWBTilWWWWMMIMWMIMBWM» TEATERUL CARABUS i. i Teleon 3.55-03 j j Dir. C. TANASE Orele 9 »ear* MAINE SEARA PREMIERA „TREI FETE, CUCUETE’’ (Trois jeunes fiiles nues”) operetă în 3 acte (12 tablouri) de Mirând© și Willmetz Muzi’ci de Raoul Morém Distribuţia: Hegesippe C. Tănase Colonelul Henry I. Tulianu Patara Al Giugaru Jacques N. Roman Marcel Piu Myronescu Maurice I. Dinescu Directorul teatrului M. Balaban Factorul Comisionarul Grădinarul Lord Cheston Lotte D-na Ducros Miss Tapsy Lilette Lola Lulu Marienette Juliette Georgette G. Trestiaji Al. Fintea I. Stoenoiu Gheorghiu Elena Zamora Renée Annie Anie Capustin Didi Teodorescu Cecile Grigoriu Vera Taco Marga Hagiescu Margareta Gheorgjiiu Elena Burmaz Femeia cu racul Vivette Popescu Regia N. Kiritescu Georgescu George Acsente Dorobanțu Emil Bota Artemi*» Roiu _na Mafia Warina Elena, D-na Silvia Fulda Netty D.nei Nora Placenttni My» dactilografa Fiii Harani Fiţa Hambgr D.r* Angela Matcescu Lina. »-na Fina Radu Pussy D.ra Suzi Iuvcea^n Toto ~>-ra temia horenta Direcţia de sceni d. Sir& Alexandrese« GRADINA TEATRULUI NOU Cale» Văcăreşti Telefon 4.51.31 orele 9 seara BUCUREŞTIUL RADE BUCUREŞTIUL CANTA Revistă, in 2 acte şi 40 tablouri de Puiu Maximilian, Naţio Naţi Si Stroe şi Vasilache Cu Stroe; Vasilache; Iordănescu; Iliescu; Petculescu; Al. Braun; Lisette Verea; Liana Mihăilescu; Nutzi Pantazi; H. Tecuceanu; H. Gambero; Jenny Ionescu; Lucica Pârvulescu; Oleg Danowsky; N. Georgescu; Antonescu; Ivan etc. Balet 24 girls In frunte cu Annie Siomin sub conducerea maestrului S. Siomin. Orchestra sub bagheta compotitoru lui Max Halm. Decorul Caramanlău și Rhorhofer. TEATRUL VESEL (Grădina Marconi) Calea Griviţei Telefon 4.37.29 Dire cţi* artistici: Sică Alexandrescu prels 9 sem „LA IARBA VERDE” F»r*i da Tudor Muşatescu »I Eled Alexandra s eu Petre Ră dulinn Misa Fotino Ulissa Andronescu Niculetcu.Buzdu Romeo Baliul Romeo Lăzdrescu Gr. Pipirel Vasliu Birlic Titu Ionescu impiegat Geo Milican Gheorghiu_Snagov C. Antoniu Dedu usier N. Velcuiescu Miroiu Ispasiu G. Chamel CAPITOL: O noapte pe Dunăre, jurna şi complectare. SCALA: O aventură în zori de zi şi jurnal Paramount. TRIANON: închis pentru renovare. GRADINA CAPITOL: O noapte pe Dunăre, jurnal şi completare. SAVOY: Dora Nelson şi Noctur. no. GRADINA ARPA: O aventură in Mexico şi revista „Săptămâna râsului”. SELECT”: Les beaux jour” şi La Bandera. VOX: „Insula Pinguinilor” şi completare. REGAL: Mademoisiere Mozart şi Jurnal Paramount. ROXY: O noapte pe Dunăre, jurnal şi completare FEMINA: Maria Baskirtseff şi „ Sylly Simfony. SALA ARPA: O aventură în Mexico şi revista „Săptămâna râsului”. CORSO: Alarma de noapte şi Tot oraşul vorbeşte. FORUM (sală şi grădină: Simona şi Trandafirul însângerat. BIZANTIN: Aur şi Prinţesa Turandot. MANON: Mi-am găsit bărbatul şi Noaptea visurilor mele. OMNIA: Uniţi pe vecine, Dorinţa şi trupa de comedii. DARLY: Noaptea visurilor mele şi Zou-Zou. CITTY: Roberta şi Bucle de aur. VOLTA BUZEŞTI (sală şi grădină): Alesul femeilor şi Traficanţii de opium. AMERICAN (Grădină şi sală) Tânărul conte şi Insula pinguinilor. CENTRAL: Fiul lui Tarzan. Aventurile detectivului Hohn şi revistă. FRANKLIN: Knock out şi In subteranele Parisului. •3** AIDA: Dărueşte-ne noaptea şi Fecioarele din Bally. SPLENDID: ÎNCHIS PENTRU DEPARAZITARE PACHE (Strada Mătăsari): Dama cu Camelii şi Văduva veselă. MARCONI - ÎNCHIS PENTRU DEPARAZITARE ASTRA: Echipajul şi O femeie care ştie ce vrea. IZLANDA: Egoista şi Continental. TOMIS: Soţie şi amantă şi Becky Sharp. CARMEN: Koenigsmark şi Patima blondă. DIANA: Fetiţa noastră şi Revolta regilor. EDISON: Pasiunea mea şi Extraordinarul Mr. Ruggles. ILEANA (Sală şi terasă): Pasiunea mea şi Doctorul Crespi. LIA: Şarlatanul şi Un soţ ideal LIZEANU: Ultima romanţă şi Bestia din Borneo. MILANO: Vreau să-mi trăesc viaţa şi Stan şi Bran poliţişti. ORFEU: Dragostea e muzica şi Departe de civlizaţie. ODEON: Romanul unui spahiu şi reporter fără voe. PARIS: La capătul lumii Şi Amfitrion. PAX: Sus mâinile şi Fata care spune nu. RAHOVA: Vreau să-mi trăesc viaţa şi Fantoma din expresul No. 6. REX: Richelieu şi Muzicantul din Petersburg. REGELE FERDINAND (Grădină şi sală): Secretul celor 3 şi Stan şi Bran scoţieni. VOLGA: Cafea Laptelui şi Aventurile unei fetiţe. TRIUMF: Dragoste de scafandru şi Cartierul îndrăgostiţilor. SIC: Mayerling şi Marea ducesă şi chelnerul. SANTA LUCIA: Când liliacul în Horeşte şi Şeriful din Colorado. ŞTRANDUL KISELEFF : 3 bazine cu apă rece, duşuri, plajă solară, restaurant, jazz, dans. L D O : Bazin cu valuri, duşuri calde şi reci, restaurant „Capşa”, Muzică, jazz, dans. STRANDUL BRAGADIRU: plajă solară, duşuri, poziţii naturale, restaurant, jazz, dans. STRANDUL OBOR 3 bazine cu apă rece, dușuri, plajă solară, restaurant. ȘTRANDUL „MOARA CIUREL” plajă, apă curgăoare, pădure, restaurant, orchestră. Pentru 13 15 şi 16 Anost Ferencváros a anunţat formaţia care va face deplasarea la Bucureşti Vacanţa foot-ballistică a Capitalei va lua sfârşit la 13 August, odată cu începerea turneului pentru care a fost angajată echipa fruntaşă a Ungariei. Ferencváros Angajată pentru trei matchuri, la 13, 15 şi 16 August, pe care le va juca în ordine cu Venus, C. F. R. şi Ripensia, vechea cunoştiinţă a publicului bucureştean — care l-a impresiat în trecutele vizite — va deplasa cea mai bună echipă de care dispune Conform contractului încheiat, în baza căruia primeşte o cochetă retribuţie de 11.000 pengoe (peste 400.000 lei) Ferencváros va juca la Bucureşti în următoarea alcătuire: Hada, Pilgar, Korányi, Lyka, More, Lazăr Tänzer, Kiss, Sarosy, Toldi şi Kemény. Deci cea mai bună echipă de care dispun şi care — sigur — va face impresie în imatchurile pe cari le juca. Eliminaţi din Turul Frnaţei mai înainte ca e©l puţin să se fi consumat trei etape, adică definitiv debordaţi intr’un moment când alţii ,abea începuseră să se pună pe picioare, cei patru cilişti români care ne-au reprezentat pentru prima oară culorile naţionale în celebra competiţiune, au cauzat în rândurile noastre un pronunţat accent de deziluzie, uluială şi compătimire. De unde mai fiecare dintre noi se aştepta să-i vadă situaţi într’un loc onorabil, ne-am trezit cu ei acasă, întorşi ruşinaţi, taciturni, întocmai ca şi nişte copii care au făcut cine ştie ce poznă!... Dar dacă la prima vedere spectrul insuccesului este atât de aparent, în fond lucrurile au o înfăţişare mult mai blândă. ,,Eu n’am fost Cu” a "spus d. Iorga după guvernarea sa din 1952. Acest fel de scuză, dacă l-ar fi invocat şi alergătorii noştri, l-am fi primit cu dragă inimă, căci au fost într’adevăr multe fapte care au trecut poate neobservate şi care i-au împiedecat să poată desvăluji toată gama posibilităţilor lor, deoarece noi suntem convinşi că un Virgil Mormocea, în plenititudinea mijloacelor, este un alergător valoros — foarte aapropiat de talia unui Gragac —şin care ar fi parcurs cu siguranţă etapele până la Cannes, sau poate şi până la Perpignan. Din capul locului trebue precizat că publicul nostru sportiv a fost prea vag iniţiat de duritatea excesivă şi de eforturile supraomeneştii, pe care le reclamă participarea într’un Tour de France. Şi acest mod superficial de a judeca lucrurile, a permis mai tuturor să pretindă mult mai mult decât se putea cere din partea reprezentanţilor noştri, cel mai elocvent în acest sens, fiind faptul că atunci când confraţii noştri au publicat rezultatul primei etape, toţi s’au grăbit să adauge: „Alergătorii români nu s’au clasat printre primii zece!” Ca şi cum s’ar fi putut gândi cineva ca un Mormocea, Nicolae I°n Ţapu sau Tudose să se găsească la sosire înaintea fraţilor ! un Tur însă divizat! Maes, înaintea unui Antonin Magné, Vervaecke, Danneels, Canardo, etc.! Cu alte cuviinţe, să întreacă oameni a căror valoare nu poate suferii, nici o comparaţie cu cea pe care o posedă alergătorii români. Am precizat în numărul nostru de eri că principial, debutul ciclismului nostru în Tour de France a corespuns unui gest admirabil. Este just. Căci dacă s’a văzut pe meleagurile noastre participarea unor Bat. Fleuret sau Richebourg — alergători de mâna a patrusprezecea — nu se poate spune că am admirat clasa ciclismului francez, sau măcar a celui apusdau și numai printr’un contact cu adevărata valoare a ciclismului francez înseamnă că se urmează cursurile unei şcoli care este imposibil ,să nu ne aducă cel mai preţios progres în existenţa sportului pedalei în România. Că priima zi de şcoală a însemnat desvăluirea cunoştiinţelor n°a stre cicliste la un nivel echivalent cu zero, asta nu spune nimic. In definitiv oricine cânda învăţat abecedarul a scris un ,,a” scâlciat, sau a tras coada cifrei unu, mai lungă cu un cot, decât era nevoie!.. Prin urmare s’a sărit dincolo cam când s’a pretins atât de mult cheia bieţii noştri reprezentanţi. Totuşi, poate că s’ar fi obţinut un rezultat mai bun, dacă nu i-am fi trimis atât de nepregătiţi, înfiorător de nepregătiţi! Este deadreptul ridicol să mai spunem că s’au antrenat în total 660 km, când au plecat cu gândul să acopere o probă de 3500 km. In Franţa, din luna Martie în Ciclism BlTour de France“ Despre participarea României in ediţia 1936. Un început catastrofal... care ne da totuşi speranţe frumoase cer pregătirile pentru Tour de France, prin diferite probe de mare anvergură cum ar fi Paris- Bordeaux, Paris-Nice, Paris-Marseille, Paris-Lion şi multe altele Cu alte cuvinte, se mai execută Ai noştri s’au frecat două săptămâni pe parcursul Braşov-Sinajia-Predeal. Nu este caraghios să mai insistăm pe această temă? Apoi expediţia s’a făcut fără un conducător fără Un menager. Este absurdă până la ultima ex- Pres e o asemenea faptă. Tour de France reclamă pe primul plan: tactica. Cine a conceput-o pentru alergătorii noştri? LIaida ele!.. Cât s’au priceput ei în acest domen,tu s’ai văzut cu prisosinţă încă din prima etapă când s’au aşezat tacticos , cu voe bună lângă un Tudose accidentat şi pe deasupra recidivist şi încăpăţânat. Ce-au făcut acolo 40 de minute ne este imposibil de imaginat. Până la urmă, nu ne rămâne decât să credem c’ar fi admirat pesagiul ce li se întindea în faţa ochilor, sau s ar fi certat pentru modul de pronunţare al vreunui cuvânt franţuzesc, sau, în cel din urmă caz s’ar fi aşezat să scrie cărţi poştale ilustrate la cei de acasă!... Iată deci factorii hotărâtori care ne îndreptăţesc să privim debutul ciclismului românesc în Tour de France, cu toată largheţea. S’a început catastrofal ca la Kricioai! Sunt £©mnc bune!.. NIDDY T. DUMITRESCU « H * Vm . In articolul nostru Reeri, „La Predeal s’a sărit dincolo de cal”, am prezentat punctele principale cari au sugerat legiuitorului necesitatea modificării campionatului Diviziei Naţionale B, precum şi atitudinea cari au sugerat legiutorului necesitatea modificării campionatului Diviziei Naţionale B, precum şi atitudinea luată de unele din grupările acestei categorii în consfătuirea de la Predeal. Urmărind cu totul alte scopuri decât cele cari servesc de obiectiv unora din federalii noştri preocupaţi de această, modificare, divizionarii B , vorbim numai de aceea ca s-o vor să facă o afacere din unele din’forţele oculte"’ ale federaţiei noastre, au intenţia de a compromite o reformă utilă şi oportună — numai pentru ca să iasă pe socteala lor. Nimic din ceea ce se anunţa drept util în proectul de modificare n’a fost menţinut în noţiunea votată de ei după consfătuirea de la Predeal. Ideea de selecţie, bine cultivată prin intenţiunea creerii unei categorii B, cu 12 participanţi, a fost svârlită la o parte pentru ca să facă loc unui proect de Divizie B cu 20 partant!! Clar ca bună ziua că această majorare a numărului a fost cerută de alte necesitati decât cele sportive. Divizionarii strânşi la Predeal s'au lăsat convinşi, după mari Presiuni, să accepte o formulă care-i va desavantaja şi care nu reprezenta punctul lor de vedere într’o problemă încercată a fi bagatelizată cu câteva vorbe goale. VOIUL DE LA PREDEAL NU ARE NICI O VALOARE Ceea ce impresionează însă la prima privire este rezultatul votului obţinut pentru fiecare din punctele moţiunei. S’au obţinut majorităţii concludiente: 11—5sau 14—6 sau mai ştim n°i cam altele. Liniştit s’a putut deci „bate toba” pe deplinul acord de păreri dintre congresişti, cari au fost toţi încântaţi ,,până peste urechi” de reformele cari îi vor ferici deacum încolo. Aparenţele deastădată sunt mai înşelătoare ca oricând. Ele sunt acoperite de lustrul unui strat subţire sub care se ascund însă realităţi evidente şi grave. Votul de la Predeal este lipsit de orice valoare, deoarece au luat parte şi grupări cari au fost obligate să voteze numai ,,pro”, ca să facă jocul intereselor lor. Acuzaţia pe care o ridicăm este din cele mai serioase şi „aranjatorii” de la Predeal se vor ciocni de ea în primul consiliu federal. La Predeal nu trebuiau să ia hotărâri decât cei 12 divizionari cari intrau siguri în orice formulă a Diviziei B. Dacă însă au votat și grupările cari au fost cooptate până la completarea numărului de 20 acestea n’au putut da decât O’SINGURA EXPRESIE VOTULUI LOR:aceea dictată de către „sforarii” cari le angrenaseră în sfera intereselor lor. Nimeni nu are naivitatea să creadă bunăoară că gruparea A. C. F. R. — sau oricare alta într’o situaţie similară cu aceasta — a votat contra introducerii ei, preconizând o Divizie B cu 12 portanţi, în care nu ar fi avut loc. In atari condiţiuni, ce bază se mai poate pune pe votul de la Pi’edeal, măsluit prin participarea ilegală la vot a unor grupări lipsite de această calitate? Limpede ca bună ziua, votul este nul dat fiind condiţiunîle în care s’a produs. SE INCEARCA SACRIFICAREA UNUI NUMĂR DE 40 ECHIPE Acum, când am lămurit cum stă chestia cu „deplinul acord” dintre congresişti să revenim la cea de a doua mare greşală ce s’ar făptui prin luarea în seamă a moţiunii de la Predeal. Prima, după cum am spus mai sus, va înlătura ideea de selecţie în favoarea cantităţii. Cea de a doua este mult mai gravă şi priveşte soarta care se pregăteşte competiţiunii proectate : Divizia Naţională C. După cum proectul oficial, din actuala Divizie B, s’ar fi scos numai 12 grupări în locul cărora ar fi fost introduse câteva cluburi districtuale mai mult decât merituoase: Electrica (Timişoara), Telefon Club (Bucureşti),Minerul (Lupeni), Gloria, C. F. R. (Galaţi), etc. S’ar fi putut deci păstra acestei competiţioni un interes suficient de mare. ,,Congresiştii” dela Predeal vor însă să scoată 20 echipe din B şi să introducă alte 20 ehipe districtuale, fără ca să se întrebe dacă pot găsi un număr atât de mare de formaţiuni cari să facă faţă exigenţelor unei competiţiuni fie ea chiar de talia Diviziei C, înseamnă deci să fie avansate nişte formaţiuni — ciurucuri, numai ca să se completeze numărul necesar de 40. Cu un asemenea vitreg tratament ce rezultate poate da Divizia C. Şi nu ne gândim numai la cele sportive dar şi la cele materiale, cari construe un punct de mare importanţă. Nu sunt sortite la mari pierderi materiale formaţiunile Diviziei C? Nu va deveni competiţia lor o probă de mâna şaptea, de care se va ocupa doar rubrica „rezultate technice”? Nu se loveşte în chipul acesta în cele 20 grupări cari vor fi lăsate din Divizia B precum şi în merituoasele formaţiuni districtuale cari — chipurile — vor obţine o avansare? Iată la ce trebuie să se gândească legiuitorul în momentul când va fi chemat să hotărască într’un fel sau altul. Dar asupra acestora, vom mai reveni în numărul nostru viitor, protestând cu toată energia împotriva acţiunii subversive dusă de un grup de interesaţi care vrea să îmbrobodească — cu false expuneri — pe cei cari au cuvântul hotărîtor. BUCUR BERCEANU SPORT Scandalul cu consfătuirea de la Predeal Au votat grupări cari au fost „pro“ numai ca să facă jocul intereselor lor. O reformă care va fi compromisă de câţiva „sforari“ Iaretul UB Art* Grafic* „RAMPA” Str. Brezoignu Nou 51. — X#Mo* 3.61.24. — București TEATRELE Cărăbuş Mâine seară Cărăbuşul prezintă n° ca sa premieră, „Trois jeunes füles nues” sau mai pe.. româneşte. „Trei fete, etichete”, este o operetă în toată accepţiunea cuvântului, aşa cum trebuie să fie în realitate o lucrare în acest gen. Subiectul, datorită textului savuros al celor doi autori cunoscuţi Yves Mirande şi Albert Willgnietz este extrem de amuzant de la început până la sfârşit, plin de inedit şi de neprevăzut. Dar, ceea ce a contribuit la succesul acestei operete, este muzica, într’adevăr, „Trous jeunes füles nues” este presărată, dealungul celor trei acte, de o muzică minunată, melodioasă, antrenantăcare a făcut pe vremuri ocolul lumii, fredonată cu... frenezie.. Ea se datorește inspiratului compozitor Raoul Moretti. Vrsbi ,I.r iarbă verde" spectaco al stagiuni de vară a Teatrului Vesel la Grădna Marconi, a înregistrat chiar din stara premierei unui din cele mai mari succese pornit pe Irnserie Dmi Tudor Moisatescu: Sică Alexandrescu şi de astădată fericiţi autori şi colaboratori au reauzat una din cele mai reviste lucrări in acest gen. Farsa,La iarbă verde» are o acţiune extrem de amuzantă, bogată in tot felul de situaţii şi încurcături, plină de replici de haz de la început şi până la sfârşit, stârnind veselia spectatorilor care umple grădina seară la seară. Eroul este Piţurcă — şi Piţurcă aţi ghiciţi nu poate fi decât Gr. Vasiliu.Birlic eroul de totdeauna al încurcăturilor de tot soiul ce abundă in farsele Teatrului Vesel — iar In jurul său, roiesc o sumedenie de alţi eroi, care contribuie toţi prin verva jocului lor sclipitor la succesul spectacolului destinat să ţină afişul totta vara. Degajat, natural de Niculescu Buzău şi-a făcut un fericit , debut" pe scena Teatrului Vesel complectând admirabil falanga de comici al acestui teatru. Mişu Fotino a reapărut și el pe scena unde a cunoscut mari succese. Iar in celelalte roluri aPax dmi G. Chamel, Romeo Lăzărescu Geo Maican, Axente şi dnete Silvia Fuma Nora Piacentini, ,Maria Vallulerina, Fiii Harmand, Angela Mateescu, Tina Radu Iupceanu, etc ti „Bucureştiul râde—Bucureştiul cântă ", excelenta revistă In 2 acte şi 40 de tablouri pe care simpaticii Stroe Şi Vasilache o joacă la Teatrul Nou în fruntea unui ansamblu de 100 de persoane, obţine in fiecare seară un succes neobişnuit, culegând aplauze, ovaţii şi rechemări la rampă, scketchuri de mare efect comic, melodii fermecătoare, cuplete de poantă şi balete minunate, executate de un batalion de girls în frunte cu duo Siomin, asigură revistei d» primire excelentă din partea publicului care umple grădina până la refuz. „Bucureştiul râde—Bucureştiul cântă” este pornit pe serie mare, cu strălucita interpretare dela premiera: Nora Piacentini Moartea dmn sculptor ceh, Frantisek Rous Dumineca trecută a încetat din viaţa sculptorul Frantisek Rous, în vârstă de 64 de ani. Rous s’a născut la Jamberg dintr’o familie de sculptori în lemn. In adolescenţă tânărul Frântiş®k a dovedit atâta talent încât tatăl său l-a trimis în 1889 la Academia de sculptură de la Viena. La Viena afost elevul profesorilor Hellmer şi Thingner. A trecut mai apoi la Budapesta unde a lucrat alături de Zeile la monumentul lui Andrassy şi la statuia mileniului împreună cu sculptorul Fadrusz. In fine a lucrat de asemenea şi la statuia ridicată în cinstea Mariei Tereza din Bratislava. In 1894 a participat la concursul instituit pentru ridicarea unui monument lui Vaclav, regele Bohemiei. La ac®st concurs sculptorul Rous a obţinut premiul al III-lea alături de profesorii Myslibek şi Schnirech. Ceva mai târziu a călătorit prin Italia şi în cele din urmă s’a stabilit la Praga. In diferite concursuri de proecte a fost totdeauna distins cu câte un premiu. Aşa s’a întâmplat, de pildă, la concursul pentru ridicarea unui monument lui Jan Hus, lui Palacky, pentru împăratul liberator Alexandru. Proectele şi modele lui Rous erau totdeauna animate de o lini© eleganţă şi stăpânit de multe linişte. Ştia foarte bine să plămădească laolaltă masivitatea monumentuluii cu decoraţia intimă a detaliilor. Opera cae rămâne după urma acestui sculptor e risipită prin numeroasele construcţii de artă din Praga, o frescă a t©atrului naţional, decoraţia interioară a unei bănci mari, a unui palat ş. a. Tennis După victoria Angliei în finala Cupei Davis Cupa Davis, superlativul trofeu al sportului alb a mai rămas încă un an în stăpânirea Angliei care mai norocoasă ca oricând, a reușit să dispună de Australia cu 3—2. Cheia succesului englez din acest an este explicată, în afară de superioritatea fincontestabilă a lui Fred Perry, mai ales de surprinzătoarea victorie pe care Austin a repurtat-o în compania lui Jack Crawford. Intr’adlevăr dacă Perry însemna două puncte sigure pentru Anglia în schimb Austin — după cum a dovedit-o procios în anul de față — este inferior atât lui Crawford cât şi Quist şi astfel, în mod regulat trebuia să ced©zo ambilor. Cât priveşte dublul, ori ce-ar fi opus fii Albionului nu puteau periclita superioritatea celui ăusitralian. Aşa dar, normal, 'ezultatul final trebuia să fie favorabil. 1« scorul de 3—2 Australiei. S’a repetat însă faimoasa figură din 1932 când la Paris în finală, marele Ellsworth Vines sucombând spre surprinderea unanimă în faţa lui Borofra — căruia îi era oricând net superior — a inmormântat în acelaş timp şi şansele Americei, căci Franţa a rămas cu Cupa Davis, biruind finalmente cu extrem de norocosul scor 3—2! Spre dezolare.«. australienilor, Jack Crawford a reputat figura-Oricum însă, ceasul încetării supremaţiei engleze a sunat şi sigur că în anul viitor vor ceda pasul şi Cupa, căci să nu se treacă cu vederea amănuntul hotărîtor al împrospătării cadrelor. Australia şi America posedă o serie de noi talente, pe care nu Ie-a aruncat în luptă dar care cert vor ştii să aducă un aport decisiv în viitoarele bătălii. Angla însă, odată cu trecerea la profesionism a lui Perry îşi pierde ultima şansă şi va împărtăşi soarta unei Frante lipsit© de Lacoste, Cochet și Borotta....