Rampa, octombrie 1936 (Anul 19, nr. 5615-5641)
1936-10-01 / nr. 5615
Inul ISI —* Na l 3w REDACŢIA. ADMINISTRAŢIA . Şl ATELIERELE GRAFICE STR. BREZOIANU, 51 TEL. î.61.24 , -w ■ ■» 1 9* ! i . ABONAMENT?\J Tr*î Inni — — — — L«1 iW * Sa«« Ioni — — — — L«1 MO Un an — - - - - Lei 100# la străinătate sl pentm In sil toţi ani pretai dubla '% ■„ • Publicitatea la Administraţia statului RAMPA Str. Bresoianu, 33 Tel: 3.61.24 Director: SCARLAT FRODA ie vor duce să monteze a Comedia Franceză ouvet, Baty, Coppeau şi Dollin? Ce ştie cu Eduard Bourdet, noul ministrator al Comediei Franse a elaborat un interesant pro , acela de a face apel la regii ca Dullin. Coppeau Baty şi ivet pentru ca fiecare din ei să ia şi să pună în scenă câte o să, fiecare din ei a declarat că arută în principiu aceasta pronere întâmplarea fee® ca toţi aceşti visori să fie şi directori de tea. Astfel Gaston Baty conduce tea 1 Montparnass®. Dullin condu teatrul Atelier. Jouyet condutentrul Athenee, iar Coppeau ntează la teatrul Porte St- Mar CE A SPUS BATTY Gaston Baty a declarat încă de im câteva zile că e fericit să laboreze cu artiştii de la Come'i Franceză, dar că nu îşi va concursul decât dacă va fi li:■ de la teatrul Montparnasse. Actualmente el montează piesa Adame Bovary la teatrul său. E SPUN CHARLES DULLIN ŞI LOUIS JOUVET D-nii Dullin şi Jouvet au fost relaţi la rândul lor ce le-ar ice să monteze la Comedia anceză. Amândoi au tăcut. Li s’a mai îscă la Comedia. Franceză trează pe ei cu prilejul unor nări provocate de tricentenalui Corneille. A fost vorba ca Jouvet să moaie ,,CiduL’ iar Dullin piesa: olyeuct®” sau ,,Moarta Pome d’'Imandoi abia au mărturisit că a înțeles cu Bourdet. Noul administrator al Comediei anceze nu va vorbi d®cât din * i momentul în care va lua postul în primire. CE A SPUS JACQUES COPPEAU Jacques Coppeau care pune în scenă piesa Napoleon Unique la teatrul Porte St. Martin a spus : — Proectele de cari s’a vorbit nu sunt încă precizate. Eu în ce mă priveşte mă voi duce să montez. S’a şi vorbit de piesa „Le Monteur” din ciclul Corneille. Piesa mi-e cunoscută şi am mai pus-o în sc®nă în 1918 odată la New York şi apoi la Vieux Colombier. Coppeau a mai spus: — Cred că nu e în intenţia nici unuia dintre noi, ideia de a răsturna complect ce s’a făcut până acum la Comedia Franceză. Există acolo o tradiţie moartă şi o tradiţie vie. Nici odată n’am fost de părere că arta unui regisor e de a masacra o piesă, sub pretext de originalitate. Mă voi duca la Comedia Franceză fără nici o ideie preconizată. LE SPUN ARTIŞTII DELA COMEDIA FRANCEZA Artiştii de la Comedia Franceză nu prea cred că vor lucra cu cei patru regizori. Unul din ei a şi spus: — Cum oare va reuşi să conducă şi întreprinderea lui ŞÎ să monteze şi la Comedia Franceză. Dacă n’are succes la noi și continuă să aibă succes la el se va spune că n'a vrut să s® concureze. Cei mai muri nu cred decât în colaborarea lui Jacques Coppeau și aceasta pentru motivul că nu are nici un teatru pe seama lui. viaţa teatrală parisiană i se ştie unde va juca Opera din Paris. Proectele Ini Lncien Rosemberg. Gaby Mariaj la teatrul Antoine Dela- această dată teatrul Sa-Abja după ce s’a făcut un studiu serios al lucrărilor necesare pen. refacereai Operei din paris,H3sa de un recent incendiu, s’a contat că repart iţiile vor ţine încă la luni, se ştie că actualmente trupa Ope. din Paris cântă la teatrul Saraunhardt pus la dispoziţie de numitul Paris pnă la data de 15 Noem. Berniardt e inchiriat d-lui Lur Rosemberg.,iar ele parisiene au propus două iţii. Prima e ca Opera să fie afostră provizoriu în localul Ope. Comice, şi a doua ca Opera să ce la teatral des Camps Elysees tru în care nu joacă nimeni şi e aproape lăsat în Părăsire. nsamblul Operei, din Paris pre.este un spectacol cu băietul „Primi prin Roma’ mdatâ ce Opera fi reinstalată în Palatul Garnier va relua „Oedip” de Georgescu. PROECTELE LUI LUCIEN ROSEMBERGrtistul Lucien Rosemberg care îmbună cu soţia lui Madeleine Soria jucat în trecuta stagiune la tea- Sarah Bernhardt, ai vorbit de ctele sale. Deocamdată, până ce teatrul al Bernhardt va fi liber nu voia la Paris. Eu mă voiu duce să a Bruxelles comedia: „BLOCH CHICAGO”, de Tristan Berna rdt, Madeleine Soria va relua la ani du Park tot idela Bruxelles a „ZAZA”, pe care aveam de ci s’o reiau la Paris. Și acolo va, creţ^i o piesă nouă de noe intitulată: „SCARA DE MANT” şi pe care o voiu monta la Paris. ;atrai Vieux Colombel* va desle stagiunaţi, cu piesa „Elisabeth'5 femme sans homme”, de Andre et. itriţa Gaby Morley va juca la rui Antoine comedia lui Verneuil: idemoiselle ma Mere’’, UN DANSATOR INDIAN LA PARIS Dansatorul Oday Shan Kar s’a întors în Indii unde a recrutat noui (•’rmenite pentru trupa lui. In Septembrie şi Octombrie va face un turneu în Europa centrală şi apoi pleca în Statele Unite. Teatrul Chatelet anunţă o reluare a operetei „Nina Rosa” cu Andre Gauge şi Bach. Teatrul Etoile anunţă redeschiderea cu piesa „Clubul gangsterilor’’. Celebrul diseur de pe vremuri Mayor reveni pe scenă cu un toupet alb. Burgtheaterul a prezentat o premieră interesantă: „Căsătoria divină“ Debutat Fsaiei Wessely. — „Cum vă place“ de Shakespeare iotr’o nouă traducere. — Două comedii la Akademietheater Burgtheaterul, prima scenă austriacă, a prezentat în promieră poemul dramatic ..Căsătorie divină’’ de Hermann Heinz Ortner. Această lucrare, de mar® valoare artistică şi înaltă ţinută morală, a fost primită de publicul vienez şi de întreaga presă, cu vi® simpatie, înregistrând astfel un frumos succes. Desigur că autorul, Hermann Heinz Ortner, a avut lucrări mai valoroase, cum a fost ele exemplu legenda ,,Tobias Wunderlich " în care trata iubirea acestuia pentru Sfânta Barbara, totuşi „Căsătorie divină” este o piesă despre care nu se poate spune decât bine. Anecdota este următoarea: Eroul, un intelectual, se află între două femei — soţia şi secretara sa. Prologul ni-l arată pe acesta în situaţia delicatăa mărturisirii că n’a ştiut să-şi împartă bine dragostea. Soţia sa a aflat de pasiunea pe care el o nutreşte pentru secretară. Această lovitură n’o poate suporta şi cade la pat sbătându-se între viaţă şi moarte. Eva, secretara, la rândul ei, este îndrăgostită de un locotenent Marradas şi fuge de îmbrăţişările soţului vinovat, lăsând ud cu inima sdrobită şi amintirea a două iubiri pe cari n’a ştiut să le păstreze. Tratat elegant acest subiect, nu prea complicat, i-a prilejuit lui Ortner un succes remarcabil de presă car® a apreciat larg subtilitatea textului. In rolul principal masculin, Ewald Balser are 0 creaţie puternică, şi is scuieşte să contureze veridic personagiul acestui erou nefericit în dragoste. In rolul soţiei Auguste Punkos- Joly şi în al secretarei Hilde Wage Pentru viitoarea premiera Burgul pregăteşte feeria lui William Shakespeare, ,,Cum vă place’’ — pe care la noi a jucat-o Teatrul Ventura cu Lovy Cyler şi G. Vraca. Deşi repetiţiile sunt înaintate premiera care se va juca într’o nouă traducere datorită lui Richard Flatter, nu va put®a avea loc înainte de 10 octombrie. Regia acestei piese shakespearene a fost încredinţată lui Herbert Wanjek iar decorurile şi machetele pentru costume vor fi executat® ele Ştefan Hhwvao. ,,Cum vă plac®” se va juca într’o distribuţie excelentă, în care va figura şi compatriotul nostru Roul Aslan. Celebra vedetă austriacă Paula Wessely, pe care publicul bucureştean o cunoaşte din „Mascarada” şi din „Episode”, va debuta anul acesta pe scena Burgtheatergului La 24 octombrie în „Sfânta Ioana”, cronica istorică a marelui autor irlandez G. B. Shay„Sfânta Ioana” va fi pusă în scenă de directorul Berfefrhii d. Hermann Robbeling, iar decorurile le va face Emil Pirchan. Distribuţia cuprinde alături de protagonistă, o sumă de nume cu rezonanţă din care desprindem Sichert, Wilke şi Ewald Balser. A doua scenă vieneză. Akademietheater a pus în repetiţie o excelentă comedie în trei acte de Premiera va avea loc la 2 Octombrie în regia lui Karl Eidîtz şi decorurile executate de Remigius Geyling. In a doua jumătate a lunii Octombrie Akademietheater va prezenta o astă premieră „Abracadabra” comedie de Friz Kozerka, care va alterna pe afiş cu „S’a descoperit o insulă”, ner cu repurtat deasemctiea un pe Hermann Thimig, Warwick, succes remarcabil, subliniat de aplauze la scenă deschisă. Un rol complex de băeţaş, a fost jucat excelent, în travesti, de micuţa lise Rattin. Regia d l-ulux Herterich este magistrală Epic Alexander, o insulă”. ,,S’a descoperit Paula Wessely Raul Aslan Väinämiiinen, Orfeul finlandez Fără îndoială că povestea, lui Orfeus est® una din cel® mai ferice viziuni de artă din patrimoniul gândirii omeneşti. Feciorul divinului Apollo şi al stifei Clio, neîntrecutul cântăreţ din Ură, dispunea de natura înconjurătoare atunci când făcea să glăsuiască vrăjitele coarde. Arta stăpânind forţele naturii! Ambele sunt eterne şi eternităţise stăpânesc In faţa lrii lui Orfeu se opreau fluviile, ca să nu-i înăbuşe glasul, stâncile şi arborii se mişcau din loc pentru a putea i’uzi mai bine, şi bestiile sângeroase se adunau îmblânzite în jurul cântăreţului. Destinul neîndurător trasformă pe marele artist într’un erou de cea mai autentica tragedie. In ziua nunţii sale chiar, Eurydice, tânăra soţie a cântăreţului, moare din cauza muşcăturii unui şarp® veninos. Orfeu coboară în infern pentru a face o încercare disperată să-şi recapete soţia. Fermecaţi de acordurile divinei sale lire, Pluton, Pros®rpina şi celelalte zeităţi ale infernului se arătară generoşi hotărând trimiterea pe pământ a lui Eurydice, cu singura condiţie ca dânsul, soţul, să nu se uite îndărăt cât timp va ţinea calea prin infern. Nefericitul Orfeu, simbol al slăbiciunii omeneşti, nu-şi putuse stăpâni nerăbdarea şi întoarse capul să vadă dacă îl urmează Eurydice, atunci dânsa se făcu nevăzută în lumea umbrelor, sclava neînduplecatelor hotărâri ale lui Platon Orfeu se retrase în singurătate şi durere în Tracia, cântându-şi mereu durerea prin accentele supraomeneşti ale firii sale. Ultimul act al tragediei vine sa sfârşească existenţa sbuciumatului artist, scoţând în evidenţa şi grozăvia răzbunării femeii re®pin se. Bacantele, după unii chiar femeile din partea locului, furioase şi umilite pentru faptul cutezător de a fi fost refuzate de erou cu toate îmbietoarele lor propuneri de dragoste, îl sfăşiară în bucăţi aruncându-i lira şi capul în apele fluviului Hebru. Astfel se sfârşi tragedia celui mai mare artist al anticei Hellade răpus de femeile doritoare de v®ş nicia iubirii, cucerite de accentele prodigioaiei lore şi mai ales acele femei atât de mult femei, neiertătoare pentru cel care nu le-a prefus farmecele. Sudul cel luminos, scăldat şî parfumat de albastrul cald al unei mări luminoase, pr sărata cu insule şi împrejmuită cu temple de marmoră, l-a avut pe Orfeu, tânărul atât de râvnit de femei şi bacante. Nordul cel învăluit în misterul vrăjilor şi negurilor şi-a avut Orfeul său în persoana bătrânului mag Vaînamoinen, unul din eroii centrali ai epopeii finlandeze ,,Kalevaja”, opera poetului. *şi folkloristului Elias Lonnrott După cum pare şi ftruse, erp o deosebire între aceşti doi mari muzicanţi legendari, după cum găsim şi analogii. Orfeu ni se arată în primul rând ca o incomparabilă viziune ele artă şi poezie, complectată printr’o tragedie finală schițând omul prigonit de soartă. Personalitatea eroului Vainamoinen este însă mult mai complexă. Fruct al unei Zămisliri supranaturale, s’a născut dintr’o fecioară divină care locuia în câmpiile cerului. Ilmafar, mama eroului, a creat apoi pământul; Vainamoinen, cel care stătuse şapte sute de ani în pântecele mamii sal®, veni să însămânţeze pământul şi devieni în scurt timp apărătorul ţinutului „Kalevalei”, prin puterea sa asupra Naturii, exercitată cu ajutorul formulelor magice. Acum era bătrân Vaînamoinen, «pare drept impersonaj aproape cosmic, stăpânind lumea cu ajutorul magiei şi a fricei răspândită de faptele sale. Are la aeler evenimente destul de întunecoase şi tragice De pildă, în urma unei lupte cu rivalul său Jon Kahainen pe care-l birui, i se promise mâna lui Ani O, sora învinsului. Tânăra, îdrităde a fi soţia unui ăVibrân, se ardcă în mare, împovă rţând cugetu vraciului cu pierderi la tinerii geţi- Erou de vaste propmorţiuni etiice, Yainamoinen încarnează un vast capitol de înţelepciuiune, atât de necesar pentru orientar,a unei societăţi primitive şi inefxate încă. Temerar , inventiv, nu se dă înlături în kinea, cele mai bazar, date întreprinderi când *este vorba de a se sxtuulge necunoscutului noi taine. Divinul Eneas cobora în Infern să Vadă umbrele Troenilor și ale părintelui său, care-1 făcu apoi să ;ne facă glorioasele destine predestinateS^ . •• Orfeu Tiideo]j„i aceiaşi TIilăroprie ca sâ-şî regăsească soţia. Vainamoiney, erou] nordic, a vând neapărmă nevoie de câteva descântece pentru construirea unei minunat® luntre, se îndreptă să te caute tot în Infern, în împăraţia lui Tuoni, zeul morţilor. Călătoria a fost primejdioasă şi ajuns la Tuon®lu ţara morţilor fu aspru dojenit ]pentru îndrăz(Continuare la pagina III) Harry Baur regizorist mărturiseşte concepţiile Harry Baur, cunoscutul actor Parisian, după ce a jucat vara asta teatru film, rolul Beethoven, al unui şofeur de taximetru şi al unui comandant de submarin, va alţii1’6 In curând în noua piesă a lui Ivan Noe „Christian”. E o piesă in care Harry Baur va juca un dublu personaj. Personajul principal e Leon, un funcţionar de minister, care îşi permite luxul ca odată pe luna să se dea drept Christian. Piesa va fi pusă în scenă de Harry Baur. Intrebatea-Ci sunt concepţiile de regiisor a spus: — In materie de regie s’a încercat tot ce a fost posibil. Eu cred că purerea în scenă inseamnă, punerea în scenă a dialogului. Desigur ca există Si mijloace exterioare de a susţine un dialog: atitudini mai bune, luminat mai folositor. Ceeia ce interesează e ca în fiecare scenă să se spună ceaa ce trebue sa se spună. Nu e necesar ca toate personagiile să vorbească la fel. Mișcarea personagiilor să fie sau lente, sau rapide, sau ,«|,hemate, dar în nici un caz sa nu fie uniforme, pentru a evita monotonia. Trebue găsită petru fiecare perso. ..ai o mișcare proprie. Sunt împotriva efectelor ce se scot din machiaj din craniu de carton și din costume. Ar trebui sa se joace fară machiaj si cu costume de strada. Nu tre-bue sa se cheltuiască bani mulți pentru a montoli o piesă- mmm. MBB Joi 1 Octombrie 1936 4!p«i0ina 3 Lei ■SHEWS TEATRUL REGINA MARIA Ăstă seară PREMIERĂ meu Domnul ministru Comedie de André Bu’abeau ca d-nii VAMuIallian, Ion Tallasu, Marcel Enescn şi d-ne'e Maria Sanio,' E. Petreann Romanţa celor 3 decenii Stegarul simbolismului românesc • - aşa'l numeşte d-l Eug. Lovînescu pe poetul ,,fiamantelor pentru mai târziu” -- îşi va serba toamna.jj aceasta trei decenii de activitate pe tărâmul literaîurii. La noi Sărbătoririle acestea au ajuns uneori abuzive şi deaceia nu mai au semnificaţia neceară. Şi mai ales din cauza nenumaratelor valori relative cari 'Şi fac din ele, prilej de speculă, publicul ciitor nu le mai acordă importanţa cuvenita. Nădăjduim ca aniversarea celor 30 de ani inc.v';’i,saui de d-l Ion Minulescu, frumosului şi artei pure, va avea artă scartă. Pentrucă domnia sa are mulţi şî binemeritaşi adnaratori Sa cumpănim drept şi vom vedea că dacă poezia d-lui Minulescu poate fi acuzată uneori de un sentiimentalism declamator, nimeni nu poate contesta aceleaşi poezii meritul de a fi deschis orizonturi noul în literatura noastră, încătuşată în acea vreme de leghe fixe şi asuprioare ale tradiţionalismului Lterar. Şi în afară de ,acest merit istoric, romurile rii,auheciene, plac pentru sonoritatea lor, pentru frumuseţea metaforelor, mitru pitorescul şi muzicalitatea limbajului, pentru considerabila doză de sensibilitate poeţi. °ă Pe care o coiţin. Poetul care a scris: Nu.ţi cer nimic fi totuşi dac'ar fi O dac'ar fi să-ţi cer ce nu.mi dai încă Ai face dintr’un ioc o Marmara Şi dintr’un melc un sfinx săPixi în stâncă, va avea Parte de o sărbătorire cu totul specială, sărbătorirea întreitei suflări artistice româneşti, pentru cea mai glorioasă romanţă, a literaturei autohrome moderne. „Jiornana celor trei decenii’’. La Ribellione di nn sanzionista... ...este titlul ediţii editata de „Institutul de cultură italiană din Bucureşti” aparţinând dr.lui Pamfilie. Perru, directorul ziarului „Curentul”, un desăvârşit mânuitor al peniţei, prin toate văgăunele labirintului de probleme, carora caută să le dea o soluţie, înălând prestigiul scrisului zilnic, nu numai prin talentul sau masiv, dar şi printr’o excepţională cultură. Volumul conţine traducerea unei ei alegeri de articole rezultate din revolta pe care autorul — tenace filoitalian — a încercat-o atunci când forurile călăuzitoareale politicii noastre externe, au luat cunoscuta atitudine faţă de sora noastră latină. Vehemenţa articolelor, ţinuta lor elegantă, sprinteneala frazei, bogatul material informativ, nu sunt alterat® în tălmăcire desminţind de asta datăl 8.1'hicunoscutul: il ajutore traditore’’’. Drama poetului l’am revăzut zilele trecute, cu aceiaşi ochi năuci scufundaţi în prăpastia orbitelor, cu gura schimonosită într’un spasm neînţeles, cu buzele zdrenţuite şi vinete din cari nou, colţi Galbeni rânjeau înfofolit în aceleaşi ,,strae” ferfeniţă în cari îl văzusem şi întâia dată. Păşind lugubru pe „cale”, nefirească arătare din alte lumi. Tineri bine îmbrăcaţi din cari veselia isbucnea nestăvilită de nici o povară, se fereau din Calea lui şi cu un zâmbet incolor în arătau cu degetul calm, parc’ar fi fost vorba de cea mai plată banatate. Uite-l pe Artur Enăşescu. „Tragedia poetului’j este un subiect uzat într’o atâta măsură încât Şi-a Pierdut de mult trăsăturile caracteristice ajungând aproape o idee fixă a oricărui purtător de condei fi dacă-l reluăm acum o facem — cu sinceră nemulţumire, numai pentrucă drama lui este o realitate care de. Vărteşte senzaţionalul Şi întrece cu mult limitele cele mai îngăduitoare. Dar mai presus de toate este o ruŞine. Fiindcă nu e admisibil ca un poet care a făcut cândva deliciile contimporanilor săi Şi ale cărui versuri sunt încă străbătute de cel mai autentic Hor liric, să rătăcească pe străzile metropolei, când avem o societate a scriitorilor, când revista cere a colaborat continuă să actgă şi când Suveranul ţării, a ..’.-*ficat fonduri din caseta Particulară pentru ajutorarea scriitorilor „necăjiţi”. Prăbuşirea sufletului care a zămislit „Crucea albă de mesteacăn” nu este cunoscută în întregime şi nimeni nu ştie pare ce gânduri îl rod pe acela ce-şi plimbă prin centru scheletul furnicat, de gângănii ş.. trăeşte din mila unui hangiu iubitor de poezie Penru cei ce au suflet şi intuesc sfâşierile tragediilor neînţelese aie vieţii, simpla lui apariţie constitue un apel desnădăjduit pentru reumanonizarea unei simţiri împotmolite în întunecimile inconştienţei. Noi propunem — şi ne gândim în mod special la d-l Al. Rosetti reali-zatorul atâtor fericite iniţiative — reeditarea unei plachete de versuri care să permită poetului, un trai OMENESC, puţinul cât mai are de trăit. Şi atunci vor veni regrete prea târzii.: CRISTIAN MIREA Com vor face propagandă Sovietele la expoziţia din 1937 poziţiei de la Paris din 1937. Un loc specialic afectat realizărilor cinematografiei societice in Pavilionul U. R. S. S. Se vor arăta câlte cinematografe; sunt înRusia, rezultatele recentelor cercetări ştiinţifice şi progresele tehnice cinematografice. Se va construi o sală de cinema pentru 600 de spectatori. Se vor proecta cele mai bune filme sovietice In afară de aceasta, cinematograful var mai juca un rol auxuiar în toate secţiunile aviponului sovietic şi va scoate în relief realizările sovietice şi articularitatile vietii sovietice. In acest scop organizaţiile cinematografice pregătesc numeroase filme de scurt metraj referitoare la diferite subiecte: protecţiunea muncei marma şi copilul, casele de odihnă, transporturile feroviare, lucrările institutelor de cercetări şi în special al institutului de medicină experimentală şi al institutului Pavlov. O comisie specială va asigura pregătirea acestei documentare spec .ale pentru expoziţia din Paris. „Le Journal de Mosc au” informează publiul asupra intenţiilor de sovietică, cu piciorul ex- „Trei biete fate“ Raimund! Theater care a fost multă, vreme' .închis se va redeschide la 5 Octombrie cu opereta’Trei biete fetiței de Wahr Kollo. A fost jucată deV 100 de ori New York.