Rampa, octombrie 1936 (Anul 19, nr. 5615-5641)
1936-10-01 / nr. 5615
Actuaillail cinematografice Cu Katha''ine Hepburn în rolul principal, romanul lui A gynxes M. Barrie „Micul preot” a devenit un film, vibrant, plin de acţiune, de culoare şi de emoţie. „Baibbie” este cel maii dinamic rol al Katharinei Hepburn. Fata de ţigan, romantică, îndrăgostită, este cea mai atravă creaţie a vedetei pe care amu admirat-o în „Fittle Women”, „Viaţa nouă’’... John Bear, unul din cei mai delicaţi actori tineri ai Hollywoodului, apare 111 rolul micului preot pe care î l iubeşte Rabbie. Richard Warlace a realizat cel mai frumos Him al celei mai originale vedete a ecranului. „Studentul cerşetor“ la Capitol şi Roxy, se anunţă un film de mare atracţie. Faimoasa operetă a lui Millöcker, în adantarapt lui Georg Iacoby, este o realizare amuzantă, plină de pitorese, muzică, dansuri. In rolul principal, Marika Roekk va cuceri favorurile publicului. După triumfurile repurtate pe scenă, debutul pe ecran al acestei actriţe constitue una din senzaţiile stagiunii. Ultimul film produs de regretatul Irwing Thalberg, este „Romeo şi Julieta”, realizat după Shakespeare de George Cukor. In rolurile titulare aPar Howard şi Norma Snearer. „Romeo şi Julieta’’ este primul film admis să fie prezentat la Salzburg In cadrul festivalurilorartistice anuale. Prin realizarea acestui film, Thalberg lasă în memoria tuturor o amintire plăcută. Cineaştii îi vor păstra o profundă recunoştinţă, căci prin filme ca „Fecioarele din Wimpole Street’’ şi „Romeo şi Julieta”, Thalberg a deschis cinematografului drumul spre axil, cea mai pură. Printre filmele pe care le-a plănuit şi care vor mai fi turnate după proiectele sale, figurează şi „Marie Antoinette” de Stefan Zweig. Fritz Kreisler celebrul violonist şi compozitor vienez a fost în vara aceasta la Hollywood, unde i s’a’ filmat, opereta „Sissy”. Se ştie căacţiunea acestei operete se petrece în timpul lui Franz Iosef. împăratul este el însui unul din eroii ei. La Hollywood, Kreisler s-a licurat de o călduroasă primire. Doi regizori celebri au lucra la adaptarea operetei Sale: Joseph von Steinberg şi Wilhelm Thiele, ia rolul principal a fost încredinţat celei mai mare vedete a ecranului iric, Grace Moore. Danielle Darieux a reapărut pe ecranul bucurețean în „Aur in stradă”, la Select. Albert Prejean este partenerul și Robert Slodmak, regisorul ei. Leslie -jtrotrgTiirim MMJgmri*cwlfl *11*1TM*TM***"^ Norma Sheerer Grace Moore Muzeul satului româesc rămâne deschis li permanentă Muzeul Satului Românesc eganizat de Fundaţia Culturală regală ..Principele Carol’, care are n caracter permanent, poate fi uitat şi miji departe. Intrarea în expoziţia Satuli Românesc se va face numai pre intrația specială de la anandeme,care se află pe șoseaua Kiseleff, a doua alee pe dreaptţâi de la Archide Triumf. Vizitarea Muzeului are orele 8—24 in fiecare zi. Taxa de intrare a fost edusă la 5 lei de persoană. Studenţii şi elevii de oală în grupuri au intrarea gratică. Väinämöinen, Orfeul finlandez Continuare din pag. I-a creaţa-i faptă şi scăpă din prinsoare numai mulţumită vrăjilor sale, dar nu putuse afla cuvintele magice trebuitoare la desăvârşirea corăbiei sale. Väinämöinen nu este însă numai dour obsedat de mari realizări, neînfricoşat şi perseverent în tot ce-şi propunea, ci apare în toată epopera „Kalevala” dr®pt un mare cântăreţ ale cărui însuşiri artistice au fost în stare la un moment dat să stăpânească natura. Glasul său supraomenesc împreună cu neîntrecutul său talent de a cânta din „Kanteră”, un fel de literă naţională a finlandezilor, aşează eroul în rândul marilor artişti ai legendelor. Vainamoinen, cântăreţul conducător de noroade, încarnează parcă o fărâmă din poetul-mag pus în fruntea mulţimilor, astfel cum concepe Victor Hugo, rolul poetului în umanitate. Orfeul finlandez a născocit un instrument muzical potrivit a-i exterioriza cât mai fericit inspiraţia. „Kantela” rămasă de la dânsul a servit secole întregi barzilor populari, acei care au transmis din strămoşi, cântecele şi descântecele, să-şi întovărăşească recitările cu sunetele coardelor ei venerabile. De la lira lui Orfeu la „Kantela” lui Vainamoinen poate fi distanţa specifică de la Mediterană la Baltică, dar numai piu apare şi înfrăţirea Nordului ne cu Sudul drag lui Apollo, pri suveranitatea planetară a floriii de artă. Kantela a fost costruită în urma unei minunate dâmplări. Vainamoinen, împeună cu feraml ilmarinen și altîrou Lemmin kainen, navigau pr locuri primejdioase, ducând-se într’o expediție depărtată. Corabia rămase prinsă în loc Și cilicotii crezură a început că • au oprit într’un colț da stâncă sau vreun trunchi de copac. Cu surprindere au oservat însă că nu erau ep vreuiVârf de stâncă, ci pe spinarea mi peşte uriaș. Zadarnic cerca Ilmarinen și Lemminkainen s răpuie peştele, paloşele lor s’aui'âni. Spada lui "Vainamoinen stpunse în pliu Și monstrul fu oborftt, apoi se retraseră pe o istilă iar femeile gătiră mâncări din carnea peştelui. Rămaseră oale în ostrov şi eroul după ce ia cercetat cu atenţiune, se întret cam ce s’ar putea face din lite acele rămăşiţe, dinţii şi fălci peştelui. Tovarăşul său, fauri Ilmarineu răspunsa că nimic n-i cu putinţă să se fâureasc di’ hmic, sau dintr’un os de peşte. Bătrânul vraciu Se gândi că s’ar puta ciopli din toate aceste oase fltera, dar nu se oferi nicumui să înceapă lucrul, celace săvârşi tot dânsul prin geniul sau universal. Din Falca peştelui făcu lada titerei, din dinţi cuiele iar Coardele fură luate din coama şi coada unui armăsar năvalnic-Kantela era gata lume peste lume, veni să vadă minunata chitară, care până astăzi se mai vede încă în ţara atât de pitorească a pădurilor şi lacurilor. Vainamoinen îmbie atunci tinerii şi bătrânii să încerc® sunetul Kantelei printr’un cântec oare cuie. Nimeni nu izbuti însă și chitara străbună rămase mută, nici chiar vijeliosul Lemminkainen n’a fost în stare să scoată un acord. Eroul hotăra atunci să s® ducă noul instrument în țara Polioia, termen misterios, arătând un ţinut al demonilor și vrăjitorilor, «i duşmanilor ţării ,,Kalevala”; acolo toată lumea făcu să răsune „Kantela” dar numai mugete şi un to înspăimântătoare, ceea ce pricinui indignarea unui bătrân orb care ceru să fie aruncată chitara în valuri sau să fie trimisă înapoi, odată ce nu poate răspândi voioşia între ascultători. ,,Kantela’ minunată prinse glas și rosti că n’are să s® prăbuşească în adâncurile mării înainte de a fi răspândit cele mai sublime melodii, sub degetele unui cântăreţ adevărat. Numai marele Vainamoinen era indicat să cânte din Kantela de os de peşte. Eroul se așeză pe o stâncă şi-şi începu pregătirile pentru unul din cele mai divine concerte pomenite de legendă Vajnicul şi unchiaşul Vainamoinen Cântăreţul vestit şi veşnic. Degetele măiestre — şi pregăti, Pe stânca bucuriei se urcă, Pe piatra cântecului şi- aşeză( Pe o cojină de argint, In vârful crestei de aur... (Kalevala, cânt. 41) Când începu să cânte, parcă toată natura îşi schimbă faţa. Din coardele chitarei picurau cereşti acorduri care făcură să se prost®ruleze oameni şi vieţuitoare, într’o imensă şi acaparatoare contraternitate de artă. Orfeul nordic îşi valorifică geniul, fără a putea mişca şi stâncile dintr’odată, capra Orfeului sudic, dar în schimb cufundă în extaz tot ce era însufleţit în mijlocul acelei veşnice şi nesfârşite Naturi, la rândul ei o neîntrecută artistă. Pentru finlandez animalul este om prieten, o fiinţă cugetătoare fără grăimi locuind în acelaş decor melancolic al lacurilor şi pădurilor. Nu numai atât dar întreaga Natură este plină de atenţiune faţă de omul care trebue de altfel să lupte din greu cu avariţia ei. Literatura finlandeză cultă arată în chipul cel mai vădit această confundare a omului în natura înconjurătoare căutându-şi în ea stări sufleteşti corespunzătoare. La melodiile emoţionante ale dantelei lui Vainamoinen alergă tot norodul necuvântător al pădurilor, câmpiilor, verdiului şi apelor. Jmo Nu s’a găsit nici ea co orilor care să nu fi fost sub vraja cântecului eroului, animalele veniră să-şi aducă prinosul lor de admiraţie. Veveriţa, hermina, elanii, lynxii, lupii şi ursul îşi lăsară îndeletnicirile pentru a se închina în faţa bardului, râul greoiu şi nesociabil se arătă meloman pătimaş, necruţat de anumite hazlii pătăranii: Ursul câmpii întinge străbătu, Pe Un zăplaz se cocoţă, \\ ţeruşi se rezemă, Zăplazul cade dintr’odată, Intr’un brad stufos se urcă Să asculte muzica măiastră... (Kalevala, cânt. 41) Tapio, zeul pădurilor, împreună cu soţia şi tot poporul său veniră să audă muzica nemaipomenită. Păsările cerului zburară spr® stânca fermecată. Vulturul își părăsi puii. Lebertre formau o cochetă grupă de admiratoare iar păsarel®le acompaniau cu glasurile lor primăvărarice litera făcătoare de minuni* 'Tabloul are ceva din lumina unui peisaj italian: Păsărelele cu sutele, Cu miile ciocârliile Priviau din văzduhuri, Vesele cântau pe ai unchiaşului umeri.. (Kalevala, cânt. 41) Zânele văzduhului, harnicei® ţesătoare Kuntar şi Paivatar care lucrau o pânză de aur şi brodau o stofă de argint, scăpară jos suveica şi celelalte scule, urzeală de aur şi argint se risipi îndată ce auziră acordurile danterei. Peştii mici şi mari, monştrii apelor, năvăliră la ţărm scoşi din fundul întunericimilor de cântecele îmbietoare. Altă importantă divinitate, Ahti, puternicul zeu al valurilor, tură admiratorilor, luând loc pe atât de graţiosul tron improvizat dintr’o floare de nufăr: Ahti, puternicul zeu al vălurilor, Seniorul cu barbă de iarbă, Pe un nufăr se întinse, vântul de bucurie Să-l audă. Apoi, aceste vorbe el rosti: — O,Nici odată, n’am ascultat ceva asemănător. Cântecelor lui Vainamoinen cel înţelept. Bardul cel veşnic... (Kalevala, cânt. 41) Divinităţile apei, surorile Sotkottaret, tin®re cu păr minunat de frumos şi lung, scăpară în apă, copleşite de emoţie, perile şi pieptenii cu care-şi d®scăloeau părul, rămânând pe jumătate nepieptănate iar stăpâna apelor, copleşită de accentele eroului şi acordurile Kanterei, adormi adânc pe un colţ de stâncă. O imensă solidaritate întru frumos cuprinse toată lumea cunoscută din Kalevala. Vieţuitoarele slabe ascultau în extaz muzica divină alături de cei mai fioroşi duşmani ai lor. N’a rămas om, tânăr sau bătrân, femeie ori fecioară care să nu fi fost mişcat până în lacrimi de concertul epocal și universal al atotputernicului bard. începu să plângă însuși eroul, vărsând lacrimi bogate care se rostogoliră în mare. Lacrimile lui Orfeu din ,,Kalevala’ au fost sortite să se prefacă apoi în perle* Bardul întrebă mulţimea dacă cineva ar putea să-i culeagă lacrimile din fundul mării, dar nimeni nu se prinse. Când omul îşi arată neputinţa, Poezia vechilor finlandezi recurge la vreo pasăre a cerului sau a mării şi Vainamoinen îmbie atunci Un corb să caute preţioasele lacrimi, promiţându-i o mantie de pene. Corbul nu izbuti dar faţa se cufundă în adâncimile undelor străvezii, scoase lacrimile una câte una şi le picură în mâna vrăjitorului. Se încheie acum actul de operă fantastică şi halucinantă. Pe dată, lacrimileeroului, lacrimi vărsate sub covârşitoarea emojie a artei, se prefăcură în perle bune pentru împodobitul coroanelor regeşti şi a gâturilor de femei frumoase. Feeria nu s’a terminat însă. Eroii au parcă o îndatorire faţă de omenire să fie sbuciumaţi şi fără odihnă, ca un simbol al vârtoarei universale. Vainamoinen,se apropie şi dânsul de asfinţit după ce şi-a îndeplinit chemarea, ca toţi zeii ai inspiraţiilor. Kantela din os de Peşte îşi găsi pierzania în valuri pe când magicianul se întorcea dintr’o primejdioasă expediţie din Pohjola, de unde răpise talismanul veşnicii fericiri. Nu există însă fericire pentru Finlandezi fără cânt şi muzica de vis a Kanterei. Biruitorul unchiaş ciopli o alta din lemn de mesteacăn, a cărei glas de data aceasta mişcă din loc şi stâncile. AUREL GEORGE STINO Drumul spre glorieVarietăţi şi cariera plini de peripeţii a vedetei Mary Astor Din Kansas la Hollywood. Mary Astor eroina cronicilor scandaloase Mary Astor este una din vedetele care au furnizat cele mai multe subiecte de scandal reporterilor americani. In viaţa Particulară d-na r.Hanklyn Thorpe a provocat, prin procesul ei de divorț cu predecesorul d.lui Thorpe, comnentariile ziarelor din lumea întreagă. Dar nu este principară când Mary Astor este eroina cronicilor scandaloase. Cariera ei e bogată în pagini pasionante. Totul a început in 1920, când, ca Luciile Vasconellos Laughauke, fiica unui profesor de muzică la Universi. lt,tea din Kansas, a trimes o fotografie la un concurs de frumuseţe. Frumoasa fată din Kansas a cucerit repede sufragiile unanime. Câştigând premiul întâi la selecţia preliminară, a fost chemată la New York pentru concursul final. Anticipând alegerea ei, familia, sperând glorie şi avere s-a deplasat cu Luciile la New York. Luciile a câştigat locul al doilea şi un contract pentru un film. A devenit Mary Astor şi a început s să turneze în „The Beggar Maid”. Filmul a fost un litare succes. Mary a atras asupra ei atenţia criticilor şi publicului. Acum intervine un personaj care avea să joace un rol important în viaţa şi cariera ei, Harold R. Durant, şeful serviciului dramaturgic al studiourilor Famous Players_ Lasky. Durant a debutat ca ziarist, a studiat dreptul şi a devenit judecător în oraşul său natal In 1906 aavut un conflict cu un al judecător, în urmţa căruii.^ Durant a fost nevoit sǎ demisioneze şi să părăsească oraşul. La New York a început să scrie nuvele pentru magazine, apoi scenarii de filme şi a sfârşit ca şef al serviciului dramaturgic la Famous Players. In această epocă Mary Astor şi părinţii ei căutau un impresar. Părinţii ei veneau în fiecare Sâmbătă la studio să încaseze salariul fiicei lor: 50 de dolari pe săptămână. Durant i-a convins de necesitatea serviciilor sale. Mary Astor era încă minoră şi Durant i-a pus pe părinţii ei să semneze un contract prin care el e angajat, ca „instructor dramatic”. In urma acestui contract salariul actriţei a crescut la 100 de dolari, din care Durant primea 35 la sută. Un an mai târziu, Mary Astor a primit un contract cu 1000 dolari pe săptămână şi când Durant a venit să-şi incaseze procentele, actriţa, tatăl şi mama ei, au început să creadă că e ceva neobişnuit cu contractul de „instructor dramatic’’. Ei au încercat ruperea angai falmenului şi rezultatul a fost că Mary Astor a devenit cunoscută ca „sclava lui Du rant”. ’ * In Octombrie 1022, Curtea Supremă de Justiţie din New York a decis că Miss Astor este „eleva legală’’ a lui Durant și contractul nu poate fi reziliiat. In timpul procesului Durant a explicat că în calitatea oficială de director la Famous Players nu poate fi impresarul vedetei. Iată de ce a cerut un contract ca „instructor dramatic”. Părinţii actriţeiau declarat că au semnat contractul crezând că conţine formele obişnuite, că Durant n’a dat fiicei lor nici-o „instrucţie”. O singură observaţie a făcut la premiera filmului „The Beggytr Maid”. El a spus: „Luciile n’ar trebui să-și vopsească sprâncenele”. Dar contractul n’a putut fi rezi Iiat. Până când, într’o zi, brusc, Durant s-ai retras din cinematograf, consacrându-se din nou dreptului și politicei. După proces, steaua lui MapT Astor a început să strălucească .A jucat cu Douglas Fairbanks în „Fiul lui Zorro” cu John Barrymore în „Don Juan”, cu Ramon Novarro în „Beau Brummel”, in „Rough Riders”, „Two Arabian Knights”, „Dressed to Kill”. In primavaraanului 1928, s’a măritat cu Kenneth Hawkes un regisor, și după 18 luni, in urma unui accident de avion, a rămas văduvă. Intre timp, popularitatea ei a crescut. Succesele s’au înmulțit: „Holiday”, „The Steel Highway”, „The Lost Squadron’’, „Red Dust”, „Men of Chance”, „The Little Giant’’, „Convention City”. In 1934 Mary Astor a a devenit din nou eroina cronicilor scandaloase, când părinţii ei i-au cerut să-i ajute. In răspunsul ei, ea a spus că le-a dat in cinci ani mai mult de 500.000 de dolari, pe care cheltuit în „investiţii extravagante”. Tribunalul i-a ordonat să plătească părinţilor 100 de dolari pe lună. Astăzi ziarele se ocupă de procesul ei de divorţ care a adus în discuţie şi alte personalităţi ale Hollywood-ului. CAPITOL: Studentul cerşetor. ARO: Simfonia IX cu Lil Dagoyer. TRIANON: Materina cu Francoska Gard-SCALA: Sub două drapele şi jurnal Paramount. SJAVOY: Prinţesa Olga (Cabina B 50) jurnal şi completare. GRADINA ARPA: Mizerabilii şi Jurnal. VOX: Rabbie. SELECT: L’or dans la rue (Aur in stiţardă). REGAL: Soţie contra secretară şi jurnal Paramount. ROXY: Studentul cerşetor. PALAS BULEVARD: Ţiganii şi completare: Viaţa lui Maxim Gorki. FEMINA: Infamia. ARPA: Mizerabilii cu Frederic March şi Charles Laughton Şi jurnal. CORSO: 13 ore în văzdun. FORUM (sală şi grădină): Chipuri uitate şi Aşa te vreau. BIZANTIN: Când liliacul înfloreşte şi Avioanele morţii. OMNIA: Chipuri uitate şi In umbra scaunului electric. CITTY: Pasiunea mea şi Un prinţ şarmant. DARLY: O căsnicie modernă şi Trăiască iubirea. FRANKLIN: îngerul întunericului şi Dora Picolo. VOLTA BUZEŞTI (sală şi grădină): Micul rebel cu Shirley Temple, Botezul copilului lui Petrache Lupu şi jurnal. MARNA: Picolino şi Copilul durerii. MODEL: Frate contra frate şi Veninul dragostei. AIDA (Rahovei 151, sala şi grădina Bragadiru): Königsmarck şi Trădătorul. AMERICAN (Grădină şi sală): Micul rebel cu Shirley Temple şi Prada. CARMEN: Fiicele d-nei Lehman, Clarka Rotschild şi Banda veselă. DIANA: Sequaia cu Jean Parker şi Buffalo Bill, DORY: Koenigsmark, Miracolul mascat şi Trupa de reviste. IZBANDA: Chipuri uitate Şi Desfiguratul. LIA: Timpuri noui şi Dominoul verde. MILANO: Mademoisele Mozart şi Micele PACHE: Trandafirii negri şi învingătorul. RAHOVA: Manevrele de toamnă şi Odisa Rotschild. TOMIS: Păcatul Stelei Parish VOLGA (La Roata lumii, Dorobanţi): Tumultes şi Nopţi în harem. Franciska Gall la Hollywood America continuă să răpească cei mai populari actori ai Europei. Ultima achiziţie a americanilor nu este alta decât nostima actriţă Franciska I Gaal, care a fost angajată de curând de „Paramount”- In curând adorabila unguroaică va lua drumul ţării dolarilor. Ce anume vor face americanii cu dânsa nu știm încă precis, dar probabil că in curând vomauzi nostimul ei accent unguresc grefat pe limba engleză. Un nou film cu Gary Cooper Faimoasa lucrare „Beyond the Sound of Machine gjin”, va fi filmată cu Gary Cooper. Friincjska Gaal RADIO 1875 m. RADIO.ROMANIA 150 kw. 160 kHz 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6.30—7.30) 6.30: Deschiderea, emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnal. Concert de dimiineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13.30: Ora. Colţul Dunării. Bursa Culturale. Sport. 13.40: Concert de prânz. Muzică variatâ (discuri). 14.15: Radio jumferl. 14.30: Muzică uşoară (discuri). 15.00: Ultimele știri. 19.00: Ora. Mersul vremii. Bursa cerealelor. 19.04: Concert de după amiazâ. Orchestra Radio, dirij. de C. C. Noi-UNIVERSITATEA RADIO 20.15: Prof. Dimitrie Gusti: o recapitulare a lucrărilor culturale din acest 20.35: Tablourile unei expoziţii de Mussor,Osky-Ravel (discuiţi), 21.10: Poşta Brejdie. 1 ORA DE SOLIŞTI 21.30: George Folescu (canto), 22.30: Radio jurnal. Sport. 22.45: Concert de soartă. Orchestra de Salon Radio, dirij. D. Teodora. 23.45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55: Ultimele știri. Sisteme americane ! Pentru a stimula zelul scriitorilor, editurile americane dispun cu totul de alte metode decât cele europene. Astfel firma Lyons, McCormack et Lyon a înfiinţat un serviciu special care ţine pe autori în curent cu subiectele cerute de studiouri. Actualmente se cer următoarele scenarii: unul pentru Bing Crosby; două scenarii pentru Marlene Dietrich, dintre cari unul în regia lui E. Lubitsch, iar celălalt în regia lui Frank Lloyd; pentru Claudette Colbert se preferă subiecte moderne, se acceptă însă și scenarii cu costume de epocă. Se mai cere un scenariu pentru un film cu Carole Lombard şi unul pentru Gary Cooper. „Bugat economic“ Gary Cooper se ocupă intens cu studiile economice. De curând a inventat un nou sistem de buget pentru bărbaţii căsătoriţi, care permite facerea unor economii nemaipomenite. Pentru aceasta e suficient să spui în fiecare seară nevestei: „E prea târziu să mai eşim în oraş” Şi apoi să mergi la culcare. Vânătoare Regisorul Frank Lloyd întorcându-se Duminică sara dintr’o excursie, intră într’o măcelărie şi ceru o raţă sălbatecă. Măcelarul îi spuse că nu este sezonul raţelor sălbatece, dar îl poate servi cu un picior de miel foarte frumos. „Şi ce vrei să fac cu el? spuse regisorul. „Doar nu pot spune nevestei ca am împuşcat un picior de miel!”