Rampa, noiembrie 1936 (Anul 19, nr. 5642-5667)
1936-11-01 / nr. 5642
i3E3isag2«aKwaaEBfigraaM*3aiHtiimar^^ PAMPA Cinematograful vorbitor a creiat profesune nouă și curioasă REGISORUL In timpul filmului mut, regisoru! era... vorbitor. In situaţiile patetice sau dramatice, el încuraja actorii cu gestul şi vorba, tot ca precum managerul îşi încurajează boxerul pe ring. Dar aceste timpuri au trecut. Astăzi, teribilul „tăcere, turnăm”, îl constrânge pe regisor să asiste, neputincios şi mut, la masacrarea înscenării lui. Regisorul este un „master piece”; el vede şi conduce totul. In principiu, doar... ceea ce, în costul unei reuşite, îi permite să-şi asume întreaga responsabilitate a unei opere, iar în caz de eşec să lase să se înţeleagă că vina e a colaboratorilor săi!... SCRIPT-CIRL IN EUROPA SCRIP’-BOY IN AMERICA După cum indică şi numele, aceste fiinţe nenorocite scriu, scriu fără întrerupere, notând numerele scenelor turnate, notând jocul actorilor şi alte amănunte particulare. Nenorocire lor dacă, în scena 322v, care vine înaintea scenei 437 actorul care bate la uşă fără pardesiu şi pălărie, apare în salon în trench-coat! Script-girl sau script-boy-ul trebue să noteze metrajul diferitelor scene şi alte amănunte, în fine care sunt totuşi importante la montajul filmului. INGINERUL DE SUNETE „Souman” este numele acestui personaj care joacă astăzi un rol decisiv. Inginerul de sunete are un duşman: compozitorul. Acesta îl tratează pe inginer de idiot dacă înregistrarea nu corespunde cu ceea ce se aştepta el. Şi dacă publicul flueră şi nu apreciază muzica ilustrului maestru, vina e a inginerului care a plasat prost microfonul sau a manevrat prost haut-parteurul. MONTEUR-UL SONOR Americanii îi spun cutter. Şi misiunea sa e să fie din film, până când producătorul se declară satisfăcut, ceea ce face ca regisorul să nu fie. „Cutter” înseamnă „a tăia”. Cutter-ul are o pereche de foarfeci şi o „mehrola”, o invenţie americană care-i permite sa vadă imaginile şi să audă zgomotele, dându-i în acelaş timp posibilitatea să „taie ’ pe loc. DUBLAJUL In studio se spune „dubling”. Şi asta înseamnă că se ia un film american şi se sincronizează în diverse alte limbi. Pentru ca un „dubling” să fie bun, actorul care dublează trebue să deschidă gura în acelaş timp cu actorul-imagine. Dacă sunteţi poliglot să dublaţi în zece limbi fraza „Te iubesc”, pronunţată de Wallace Beery, vă puteţi da repede seama că dublajul e un apostolat. Din această nouă ramură de activitate s’au născut multe vedete noui. Ele trăesc în umbra gloriei. Numele lor apare două secunde pe ecran şi se pierde în eternitate; numele nu li se va cunoaşte vreodată. Cinematograful e deci dotat cu vedete de dublaj. Greta Garbo, John Barrymore, Irene Dunne, Charles Boyer, Annabella, Charles Laughton, au „dublurile” lor şi în diverse colţuri ale acestei lumi există probabil ersaţuri galbene sau negre ale brunetei Kay Francis. ACTORUL DE DUBLAJ LI trebue să posede un mare număr de calităţi: spontanietate, rapiditatea reflexelor, naturaleţe, o voce fotogenică. Marea vedetă primeşte un milion; actorul de dublaj se mulţumeşte cu câteva bilete de o mie, sau chiar de o sută. PREPARATORII DE TEXTE Un întreg stat major trăeşte din dubling. întâi, un traducător care trebue să indice sensul literal al frazelor pronunţate; un om de litere trebue să adaoge textul pentru a fi înţeles de publicul ţării care se face dublajul. Apoi, textul original şi cel dublat trece în mâinile unui domn pe care îl vom numi preparator. Acesta proiectează pe un ecran imaginile care trebuesc dublate în timp ce sunetul îi este furnizat de un haut-parleur. Proecţia se face foarte încet, deoarece preparatorul trebue să numeroteze textul. Textele sunt apoi înregistrate pe o bandă de film care rulează pe ecran, dedesubtul imaginilor. Fiecare actor îşi citeşte textul. OMUL CARE IMITA ZGOMOTE Acest om imită orice: răgetul, unui leu, urletul unui elefant, susurul unui izvor, mersul unui tren. Cu câteva nuci de cocos ne redă zgomotul produs de o şarjă de cavalerie; cu două tăbliţe imită valurile mării. Omul care imită zgomotele este anonimul animator al filmului, acela care îi insuflă viaţa fără de care o operă nu e nimic. Douăzeci de profesiuni, toate iubite, toate frumoase, contribue la realizarea unui film, profesiuni care lasă celor cari le exercită nostalgia unei glorii pe care n’o vor atinge niciodată și pe care nu vor înceta s’o servească. Annabella Viitoarele premiere *»Maria Stuart" Cinematograful „Scala*’, care repurtează actualmente un atât de mare succes cu „Extraordinarul Mister Deeds”, anunţă în programul viitor premiera noului film al Katharinei Hepburn „Maria Stuart’’. In rolul nefericitei regine a Scoţiei, Katharine Hepburn are o creație magnifică. Partenerii celebrei artiste sunt Frederic March şi Jan Keith (partenerul Gretei Garbo din „Regina Christina”). In rolul reginei Elisabeta a Angliei, rivala Mariei Stuart, apare Florence Feldridge. „Maria Stuart” a fost realizat după piesa lui Maxwell Anderson, marele dramaturg american, autorul „Rivalilor”. Regia e semnată de John Ford, care după „Denunțătorul’’, este astăzi unul din cei mai mari regizori ai Americei. Katherine Hepburn Noul film al micei Shirley Temple Noul film al micei Shirley se deosibeşte cu totul de „Micul Rebel’’, urma ei creaţie. De data aceasta, Sturry interpretează un rol foarte modern, dansează şi cântă mai mult decât în toate filmele ei de până acum, râde, plânge şi joacă magistral ca o adevărată vedetă. Titlul acestui nou film este „Săraca fetiţă bogată”. Cele mai strălucite vedete ale scenei muzicale americane secondează: perechea Alice Faye-Jack Haley (cântăreţi şi dansatori neîntrecuţi) şi frumoasa Gloria Stuart, ale cărei toalete elegante fac furori în lumea întreagă. Cinci cântece şi numere de atracţie noui au fost anume compuse pentru Shirley Temple. Ultimul „Military March” (Marşul Militar) este din cale afară de atractiv. „Sărat ca fetiţă bogată” este dealtfel tipul specific al filmului de mare atracţie, pentru toate categoriile de spectatori. Numeroşi admiratori ai micei Shirley Temple vor fi entuziasmaţi de creaţia ei şi vor năvăli în massă la „Capitol’’ şi „Roxy”, care şi-au asigurat premiera acestui mare film al casei „Secolul al 20-lea-Fox”. Shirley Temple întâmplări din studio în tâmplarea de mai jos s’a petrecut timpul turnării trmnului „Croistara din Lunéville”. Regisorul Har- Lachmann, care avea nevoe de un rsetor pentru filmul său, remarcase iul pe o piață. El fu instalat la poarta bisericii din unéville. Nu trebuia să facă nimicceva decât să ţină pălăria întinsă, ia hrănit de studio şi seara primea salariu de o sută de franci. In aceeaşi zi, Saint Granier îi prestă lui Lachman o contesă autenti, care avea un palat în Paris, aumobil şi purta numeroase bijuterii valoare. Contesa vroia cu orice ea să facă cinematograf. Fachmann i-a explicat că lucrul e arte greu: trebue să fie la opt dineaţa în studio, să muncească până aia şi că nu poate să-i plătească ai mult dectt o sută de franci pe Contesa îi replică că are pasiuneanematografului, că vrea să turneze, iar fără nici o demnizaţie. Seara, la plata figuranţilor, cerşetul se prezenta regisorului şi ştiuse că nu va mai veni mâine, deorece e foarte obosit. Lachmann a încercat să-l descoase a aliat că omul nu era atât de pamat de cinematograf şi că reţetele care le făcea la porţile bisericilor ide cerşea erau mult superioare sarului din studio! Apoi, în absenţa , un concurent i-ar putea lua locul „piaţa” sa... ■ „Pétoche” a fost unul din cele maari succese teatrale ale lui Dranem. Când a fost vorba să se filmeze această piesă, desigur că producătorii s’au gândit la Dranem pentru rolul principal. Dar Dranem vroia să păstreze toate efectele care i-au adus succes pe scenă, sperând să resuscite astfel pe ecran acest succes. Regisorul era de altă părere. El susținea că gustul publicului a evoluat și nu înceta să repete: „Nu, bătrânul meu Dranem, trebue Să modernizăm!" Până când într’o zi, nerăbdător, Dranel îi răspunse: „Vrei să modernizezi? Ce? Trenurile? Nu s’a schimbat nimic de o sută de ani, ele merg încă cu vapori!” CAPITOU: AUtotria. SCALA: Extravagatul Mister Deeds şi jurnlal Paramount. REGAL: Rose Marie cu Jeanette Mac-DonaVL Nelson Eddy şi jurnal. ROXY: Allotria. ARO: Macul Roşu. TRIANON: Hollywood Melody 1937. SAVOY: Omul cu două feţe. VOX: Nu sunt vinovat. SELECT: Remous. ARPA: Răzbunarea lui Tarzan. ED. PALLAS: Omul cu două feţe. FEMINA: Bozambo şi Silly Simphonies. CORSON Pentru patrie. DARLY: 2 filme: „Mizerabilii” cu Frederic March şi „O noapte la Operă’’ cu fraţii Marx. MANON: Anna Demidov şi Maria Rioskipceff. FORUM: Sitani şi Bran ţigani şi Micul rebel. BIZANTIN: David Copperfield şi Agentul 13. OMNIA: Stian şi Bran ţigani. Fantoma din expres şi revistă. CITTY: Anna Karenina şi Dragostea e muzică. FRANKLIN: Viaţa Nouă cu Katharine Hepburn şi Departe de civilizaţie. VOLTA BUZEŞTI: Călăi, femei, soldaţi şi Casino dă Paris. MARNA: Micul lord, Matchul Louis Scharkey, Silly Simphonies şi Mickey Mouse. MODEL: Dr. Socrates şi Calieate. AIDA: Peer Gynt şi Fugara. AMERICAN: Mesagiul către Garcia şi Medicul femeilor. CARMEN: Fiicele d-nei Lehman, Casa Rotchild şi Banda veselă. DIANA: Pat şi Patachon răpitori de fete, Marec toreador şi Olimpiadă de la Berlin. DORY: Trandafirii negri, Tigresa galbenă şi completare muzicală. IZBANDA: Poteca pinului singuratec şi O noapte pe Dunăre. LIA: Din lacrimi s’a născut iubirea şi Guliver in ţara piticilor. MILANO (Călăraşi 153): Soţie contra secretară şi Raiul pe pământ. ODEON: Poteca pinului singuratec şi Cabina B. 50. PACHE: Insula plutitoare şi Dansul s’a sfârşit. RAHOVA: Micul lord şi Celibatarii veseli. TOMIS: Eu şi împărăteasa şi Fraţi de sânge. VOLGA: Fugara şi Românul unul Spahiu. ASTRA (Şerban Vodă 94): Gangster fără voie şi Agentul secret. i* vaaaaBBgMBWMBMmili dwmmm Saint Grenier xwt&etm wwfwwwrowii«' Memento premiere Vineri 6 Noembrie Teatrul „Regina Măria : „In amurg”, piesă In 5 acte de Gerhardt Hauptmann. —■—0X*IO—i R^ AMP A sgasga^hiasiaar?*^^ ---------O X * X o--------— Un mare scriitor leton: Edvarts Virza Cofltinnare din pag. I-a săsi o epopeie şi încă din cele mai curate. Iată pentru ce domneşte atâta Poezie la ferma Straumehni, unde orbul se sbuciumă legat strâns de Dumnezeire şi de ogor, de munca zilnică şi de tot ce se vede din jurul său. " Nimeni nu este singur în ferma eternă, toţi trăiesc într-o strânsă colaborare, alături de blândele animale, de copacii pitoreşti şi spectatori nu nepăsători strădaniei omeneşti. Autorul descrie cu o rară putere de evocare animalele domestice, familiarizându-ne cu caii, păsările de curte câinii, albinele, vrăbiile jucăuşe, berzele şi rândunelele, apoi taina apăsătoare a pomilor, ajutând astfel cititorul să cunoască smerenia întru imensitate a creaţiunii întregi. Cu toţii slujesc omul, stăpânul, fără a cere nimic decât un culcuş şi ceva din roadele pământului, unele vieţuitoare, graţioasele sburătoare caută să facă bine fără a-i cere nici atât. Stăpânul fermii, om ca toţi oameni!, cu calităţi şi defecte, este arătat într’o îngrijită cumpănire astfel că , nici păcatele nici însuşirile alese să nu predomine. In persoana sa autorul a incarnat autoritatea şi forţa omului câmpului, subt ochii căruia se ridică parcă simţitoare holdele cu minunata lor ondulare la cel mai slab vânt. Ed. Vitza zugrăveşte în culori vii viaţa săteanului semnal, la lucru şi la sărbătoare, cu ajutorul unei limbi aducătoare de vrajă. Volumul prezintă o importantă manifestare folkloristică prin apariţiile de datine străvechi, superstiţii evocătoare din bătrâni. Tablouri minunate din bâlciuri, petreceri ţărăneşti şi de la festivităţile secerişului, sărbătoare străveche, fac din „Straumehni” să fie o concentrare a fostului rustic leton. In acea lume moartea este aproape anihilată şi privită cum s’ar privi căderea frunzelor după primul îngheţ; viaţa rămâne eternă, pe pământ sau în comun şi de ce să-şi plângă omul moartea atunci când ştie că dincolo, il aşteaptă spiritele celor pe care i-a iubit în viaţă? Calul favorit îl va primi ca nechezat de bucurie şi cine ştie ce holde grele de aur aşteaptă să fie secerate de dânsul pe lumea cealaltă. O nesfârşită prietenie cosmică domneşte asupra creaţiunii, formată din bunăvoinţă, inimos şi ajutorul reciproc. Dar suava apariţie femenină încarnată în stăpâna de la Straumehni! O graţie cu reflexe din antica Helladă caracterizează gingăşia, forţa spirituală a femeii în care toarnă din belşug sfinţenia şi frumuseţea misterului maternal şi femenin, astfel cum numai un poet ar putea-o face. Graţioasa gospodină letonă ne este arătată de autor aproape identificată cu zeiţa Mahra a strămoşilor, aceea căreia vitele îi aduceau umilul lor omagiu primind în schimb câte o mână de buruieni culese de la marginea drumului. Femeia in „Straumkehrn’, apare cu prisosinţă aceaforţă îmbietoare la viaţă, pe care Dumnezeu a creiat-o pentru a înfrumuseţa nu saloanele ci câmpiile, livezile, poienile şi melancolicele ţărmuri ale lncurilor. Peste putinţă de rezumat, «cartea lui Ed. Virza, o adevărată simfonie rustică dovedind strălucit cât dinamism artistic poate găsi scriitorul în umila viaţă de toată zilele a celui care trăieşte independinţă directă cu fenomenele naturii. Cartea este împărţită astfel ca să arate viaţa de la fermă în cele patru anotimpuri. Volumul de faţă transpune cititorii în atmosfera Letoniei, ţară puţin cunoscută deşi are la activul ei un trecut de creaţie originală dintre cele mai importante, făcându-i cunoscut acel complex sufletesc baltie, unde predomină atât de mult mirajul trecutului cu tot cortegiul, său de zei care mai pribegesc încă prin sufletul poporului şi prin pădurile de mesteacăni şi arţari. AUREL -(SEORGE STINO _ . J o x'*ţx o------ D-l Costică (FOST LA MONDE ELEGANT’ a preluat conducerea magazinului „FEMME MODERNE,, din Strada Lipscani 78, asortat cu ultimele creaţii în tonajuri fine, mătăsuri, fanteziuri, etc. Reţineţi adresa: „FEMME MODERNE” Strada Lipscani 78 12101 R ADIO 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz, ORA DIMINEŢII 16.30—7.30) c.SO: Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică. — Radio jurnal. —■ Concertele dimineaţă (discuri): Paso doble şi vals spaniol de Lucchesi. Când valsez cu tine şi Cutia de Frimi. — Sfaturi gospodăreşti şi medicale 1.30: închiderea emisiunii. 13.00! Ora. Cola Dunării. Culturale Sport. 13.10: Concert de prânz, orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalsky; Muntele sfânt, uvertură japoneză de Joshitomo; Fantezie din „Povestirile lui Hoffman” de Ofenbach; Vals vienez de Benatzky; Intermezo oriental de Linke; Două foxtroturi de Kochmann pe motive de Strauss și Zeller; Pustnicul de Schmalstich; Melodie de Rubinstein. 1410: Ora. Mersul vremii. Bursa Radio jurnal. 14.30: Continuarea concertului: Potpuriu din „Frederica” de Lehar; Vals intermezzo de Siede; Serenadă spaniolă de Micheli. 15.00: Ciumele ştiri 18.00: Concertul Fanfarei regimentului 7 Dorobanţi „Prahova” din Ploeşti, condus de cpt. C. Teodorescu Marşul reg. 7 Dorobanţi, aranj. de cpt. C. Teodosescu; Dolores, vals de Waldteufel; Kamarinskaya, fantezie de Glinka; Princesitta, tango de Petrovici; Când răsare luna, slow de Dendrino; L’andler din opereta „La calul, bălan’ de Benatzky; Fantezie din „Noima”, de Bellini; Regăţean şi Ardelean, potpuriu naţional, aranj. de cpt. C. Teodosescu; Menuet de Beethoven. 19.00: Ora. Mersul vremii. Bursa cerealelor. Actualităţi. 19.15: Continuarea concertului: Potpuriu din „Voevodul ţiganilor” de Joh. Strauss. O clipă de iubire, tango de I. Lafazan. 19.30: Muzică de dans, Jazzul „Alhambra-Melody’’ condus de Ion Vasilescu. (Refrene vocale: Aojila Bogoslava-Zirra, Murga şi Didona Rădulescu, Mija Roxan şi Titi Botez); Pacific-Expres, fox de Lazzerini; Fugi repede, fox de Ellington; Am un patefon, tango de M. Constantinescu; Hai acasă puişor, tango de Ion Vasilescu (parafrază de A. Albin); Mai dă-mi o halbă, vals de Vilnov; Floarea albă, slow de G. Albin; Darling, fox de Petre Rernea (ar. de Albin). UNIVERSITATEA RADIO SO.00: Ziua economici de Prof. Glierón Nctla. 20.SO: "Continuarea muzicii de dans.Săraca păpușică plânge, tango de Ion Vasilescu; Nu te plimba, slow de Waller; Cum te chiamă, de C. Hawkins (solosaxofon: I. Stepcovschi); Yvonne, vals deGordon; Glasul roţilor de tren, cântec românesc de Ion Vasilescu .(canto: Agnia Bogoslava Zirtra); Prin inimă îţi vorbesc: fox din filmul „Big Broadcast 1937”; Sărutare dulce, fox din filmul „Valsul şampaniei”. Dă-mi o fotografie, tango de Ion Vasilescu (parafrază de A. Albin). 21.00: Poşta tehnică de ing. Emil Pătraşun. 21.15: Concert de muzică distractivă, orchestra de salon Radio, dirijj. de D. Teodori: Şase-opt, de Climel: Vals de Wiga Gabriel; Parada în grădina de copii de Bendix; Fox de Borchert; In noaptea aceasta, tango de Chavout; Seară de vară, vals de Waldteufel; Joc de copii de Garavaglio; Intermezzo de Noack; Mars de Lorens; Muzică norvegiană de Ganne; Canzonetă de Schuete; Paso doble de Winkler; Tango de Bentazky; Marş spaniol de Smatek; Vânzătorul de ceai chinez de Rust. 22.30: Radio Jurnall Sport. 22.45: Concert nocturn al orchestrei Jean Stibiceanu, transmis de la restaurantul Răcaru. 23.45: Jurnalul pentru străinătate in limba franceză si germană. 23.55: Ultimele Știri. DALLES: Expoziţiilede pictură Elena Popea, Lena Constante, G. Bărbieri şi Dem. Berea. Expoziţia de sculptură: Boris Caragea. Expoziţia de ceramică I- Niculescu- Filaret. ATENEU: Expoziţia Litecky şi Kraus. UNIVERSUL: Expoziţia de pictură Ioana Glosan. MOZART: Expoziţia de pictură Julieta Orăşeanu. ATELIERUL PACIUREA: Expoziţia de sculptură Ion Popovici. „SABEBO” Calea Victoriei, 18 (vis-a-vis de Prefectura Poliţiei) Vulpi Argintii Breitschwantz Preţuri de reclamă hipurtiuur TEATRULUI NAŢIONAL cUn bucureştii /N FRUNTE CU MAFII ARTIŞTI AAARIA FILOTT! - „ GRICORE.MICULCSC ulo£mai mare succes*est GENERAT /ACRIFICIU COMEDIE DE MOJIAVURI nr 3 ACTE 1 TABLQU de DLVAVA N îi • A POP MARTIAN IONESCU - GHtBERlCON Duminică 1 Noembrie: Piatra-Neamţ Luni 2 Noembrie: Buhuşi. Marţi 3 Noembrie: Bacău. Miercuri 4 Noembrie: Focşani. Joi 5 Noembrie: R.Sărat. Vineri 6 Noembrie: Braşov. Sâmbătă 7 Noembrie: Sibiu. Duminică 8 Noembrie: Cluj. Luni 9 Noembrie: Satul Mare. Marţi 10 Noembrie: Oradea. Miercuri 11 Noembrie: Arad. Joi 12 Noembrie: Timişoara. Vineri 13 Noembrie: Lugoj. Sâmbătă 14 Noembrie: T.Severin. Duminică 15 Noembrie: Tg-Jiu. Luni 10 Noembrie: Craiova. Marţi 17 Noembrie: Vâlcea. Miercuri 18 Noembrie: Caracal. Joi 19 Noembrie: Piteşti. Vineri 20 Noembrie: T.Măgurele. Sâmbătă 21 Noembriet: Târgovişt. Duminică 22 Noembrie: Constanţa. Luni 23 Noembrie: Ploeşti. , ORAŞELE .