Rampa, decembrie 1936 (Anul 19, nr. 5668-5690)

1936-12-02 / nr. 5668

& sUWUMVUV«ww*»v«<MH99UMW. Programul dc azi Distribuţiile şi subiectele tuturor al spectacolelor OPERA ROMANA Piaţa Walter Mărăcineanu Telefon 4.11.32 Orele 8,30 seara MANÓN Operă în 5 acte de Massenet (lupi romanul Abatelui Lescaut DISTRIBUŢIA : Manon Fea Vomponiu Polisette Florca popovici I­avette Lerta Niki Cucu Rosette Marta Dragoş Des Grieux Mircea Lazăr Contele Gh. Marine seu Lescaut Al. Alger Bietigny F. Alexiu Guiilot Gh. OpHşan Primul guai­d Fr. Niculsecu Conducerea muzicală: d-l Alfred Alessandrescu SUBIECTUL : Manon Lescaut, o fată eşită de la mânătire se îndrăgosteşte de cavale­­­­rul des Grieux şi devine una din curtizanele Parisului. Ea părăseşte pe des Grieux care îmbrăţişează cariera eclesiastică. Cu farmecul ei atrage din nou pe des Grieux. In urma unui scandal e arestată şi va fi deportată. Moare în braţele iubitului ei în dru­mul spre Havre. . TEATRUL NATS 0^3AL Fiistu ientruita 1 e ie ion 3-114.30 Orele 8.30 seara CHESTIUNI FAMILI­ARE Comedie în 3 acte de d-l Tudor Mușatescu d-l G. Calboreanu Olimpiu Puiu Sache Hagiu Văraru Nestorescu Arsenescu-Sichiopu Istrătescu Cartojan Pantelică Factorul d-i N. Atanaslu d-i I. Finteşteanu d-l H. Pollzu d-l A. Marius d-l F. Scărlălescu d-l C. Antonia d-l G. Balduvin d-l 1. Anastasiad d-l D. Amlgdali d-l D. Ene Un băiat de prăvălie d-l N. Pereanu Adelaida d-na Sonia Cluceru Anişoara d-na Tantzi Economu Zinca d-na Maria Voluntaru Direcţia, de scenă d-l Soare Z. Soare Olimpiu, preşedinte a şase ligi în­fiinţate de el împotriva diverselor „imoralităţi" — locuieşte la Câmpu­lung împreună cu nepoata sa Anişoa­ra şi „d-ra Adelaida’", venită din Pi­teşti in urma „unei decepţii senti­mentale". Soseşte pe neaşteptate de la Paris und­e iţri duce swwxne tutu, fii lui Olimpiu, întors In fard ca să-şi facă rost de suma de 500.000 lei promisă amantei sale Lolotte. Se loveşte insă de refuzul părinte­lui său. Faţă de această încăpăţânare, Puiu reuşeşte chiar să desfiinţeze li­gile şi să-l determine pe tatul său să demisioneze din înalta sa calitate. In­tenţionează să-l modernizeze, să-şi croiască „un tată după gustul şi ne­voile lui’’... Puiu primeşte o scrisoare de la Lo­­lotte — greşit adresată, căci fata în­curcase plicurile şi-i trimesese pe cea destinată unui alt prieten al ei. Nu va mai pleca la Paris. Se va căsători cu Anişoara, vor pleca în voiaj de nuntă, luăndu-l şi pe Olim­piu, ca să mai cunoască lumea şi alt­fel decât arată ea la Câmpulung. ...Iar „d-ra Adelaida", în faţa aces­tor „fericite evenimente” va rămâne acuma definitiv la Câmpulung — spre imensa „bucurie"­ a Iul Olimpiu. TEATRUL REGINA MAREA Spl. Independenţii Telefon 3­98.48 Orele 9 seara IN AMU­RG Piesă In cinci acte de Gerhardt Hauptmann D. G. S­tori­it Nae Bulandra Al. Stoianovici Maria Antonova Dina Cocea I. Talianu Marcel Enescu Dr. Etterle I. Livezeanu Tony Bulandra Al. Bruneţti V. Romano Micui Ignătescu Marietta Anca V. Bulandra A. Dumitrescu I. Boinceanu Direcţia de scenă şi schiţele decorurilor sunt semnate de d. Victor Ion Popa Preşedintele Mathias Clausen este sărbătorit de întregul oraş pentru împlinirea a 70 de ani. E incununare­a unei vieţi întregi de muncă şi biruinţi, ce n’a cunoscut altă întunecare decât zguduirea a­­dâncă de după moartea soţiei lui. în­grijirea devotată a celor din jur, a Bettinei, fiica cea mai mare a dof­­torului Steynitz, medicul casei şi a lui Wuthke, secretarul particular, a putut salva sufletul greu încercat al bătrânului. S-a adăugat însă şi un sentiment nou, împrospătător şi puternic. Inima Preşedintelui Clausen e tot mai mult atrasă către Inken Peters, o tânără de 20 ani, cu care a făcut cunoştinţă la Broich, unde fata şedea împreună cu mamă-sa și cu unchiul ei, grădi­narul Ebisch, intr’un mic castel ne­­locuit. Sentimentele bătrânului încep însă a îngrijora pe Bettina, pe sora ei şi p e toţi ceilalți. Cercând să ocolească­­ primejdie, ei pun la cale pe avoca­tiip /.i cât mai curatiu lata am acele locuri. încercarea e­ zadarnică şi conflic­tul izbucneşte. Nici chiar Preşedin­tele Clasen n­u-l mai poate opri căci Inken nu înţelege să dea îndărăt de la ceia ce îi porunceşte inima. Viaţa ei o socoate legata intr’atăt de viaţa bătrânului, încăt e hotărâtă să-l ur­meze chiar in moarte. Mathias Clausen pricepe că desti­nul lui i-a, arătat limpede calea de ■urmat şi pune în măna fetei inelul legăturii lor, cumpăra o casă în El­veţia, şi o întocmeşte pe deantregul, cu gândul să se retragă în ea. Copiii, speriaţi de risipirea ce­ o bănuiau în averea cuvenita lor, trec de partea lui Erich Klammroth om de afaceri in spiritul vremii şi ginere al lui Clausen, cerând tribunalului punerea sub interdicţie a bătrânului. Această lovitură groaznică cutre­mură sufletul preşedintelui. Zgudui­rea nervoasă pe care o avusese după moartea soţiei lui, se reîntoarce şi mintea începe a-i rătăci din nou. Rare clipe de limpezime îi mai dau voi să înţeleagă prăpădul. Stropul de voinţă, cât i-a mai râmas, îl va folo­si să-şi curme viaţa, aceasta fiind singurul chip să-şi capete odihna de care­­ a fost sufletul însetat. TEATRUL COMOEDIA Tas. Majestic Telefon 4­71.71 Orele 3 şi orele 9 seara IBSENȚE NEMOTIVATE Comedie m 3 acte (6 tablouri) Versiunea românească de Tudor Muşatescu şi Sică Alexandrescu DISTRIBUŢIA : Dr. Karl Ludwig Wilhelm Jaeger Doamna Jaeger Suzl FTanzi Hofmann Oskar Ludwig Const. Lungeanu Niculescu Buzău Sylvia Fulda Leny Caler Nora Placentini I. Iliescu Lena Tantzi Benescu Munteanu Emanuel Mueller C Hociung Ana Widbahn Aura Fotino Francisca Wurm Beate Fredanov Iolanda Schwalbe Clody Berthoia Hans Olbrich Alex. Finţi Grete Veronlca-Vaslllu-Etterle Doamna grasă Sanda Vasilescu Doamna slabă Nina Arbore Servitorul şcoalei I. Iliescu Mary Mara Wauvrina Fata dela croitoreasă Marga Hagiescu In dimineţile cu „materii” grele, la şcoală, — sub teroarea ceasului deş­teptător — cine n’a preferat „teoriei atomilor” lenea dulce a patului de­­acasă, verbelor neregulate din ora de latină, o plimbare pe dealurile din jurul oraşului, iar declinărilor din ora de germană, o ţigară fumată pe o bancă pustie, in grădina publică scăldată în soarele crud al dimineţi­lor de primăvară nouă? Dincolo de programe analitice, de cataloage, de certuri părinteşti şi de pedepse didactice, viaţa şcolarului îşi cere micile ei satisfacţii, pitoreşti, eterne şi nevinovate. Dar acestei evadări puerile din dis­ciplina unui program, fiturile tutu­ror generaţiilor cu matricola pe braţ, raportate la realitate se numesc brutal şi intransigent „absenţe ne­motivate”. O „absenţă nemotivată’­ în căsni­cie de exemplu, e mult mai impor­tantă decât la şcoală şi în ele, în a­­ceaste „absenţe” lipsite in fond de gravitate, îşi găsesc origina de foarte multe ori, conflicte serioase care pot duce la soluţii definitive din care divorţul este cea mai obişnuită. In căsnicia soţilor Carl şi Suzi Lud­wig, lucrurile nu vor ajunge însă până aici. Distinsul profesor însurat cu o şcolăriţă, va înţelege că „absen­ţele nemotivate” ale soţiei sale, su­plinesc în mod firesc pe cele pe care ea n’a avut vremea să le facă la şcoa­lă, îşi va da seamă că măritată prea de timpuriu, intrată de pe­­ băncile şcoalei in viaţa complicată şi banală a oamenilor mari, plictisită şi dezo­rientată între convenienţe şi obliga­ţii, soţia sa a avut toată dreptatea să se înscrie din nou la şcoală, în clasa 8-a, pe care n’a avut timpul s’o is­prăvească. TEATRUL VESEL Palatul Eforiei Telefon *.37.29 Direcţia artistică: Sică Alexandrescu Orele 9 seara CALUGARUL DIN VECHIUL SCHIT Localizare în 3 acte de Tudor Muşa­tescu şi Sică Alexandrescu, după Iulius Hort şi Wolfgang Pollaczek DISTRIBUŢIA : Emanoil Călugăru Gr. Vasiliu-Birlic Nicu Dumitrescu-Roşioru Mişu Folino liţie picantă, la vederea căreia, au­sterul judecător de instrucţie vrăjit, devine subit de o gentileţe exagerată. Când­­află că dânsa are un soţ care o neglijează şi că va pleca singură la Sinaia, Emanoil Călugăru pleacă pe urmele femeii care l-a fermecat. Otilia locuieşte la Sinaia in pensi­unea „Traviata’’. Aci ea este antu­­rată de o serie de personagii între care junele Bébé, către la un moment dat încearcă s'o sărute. Călugăru In dorința­ de a o salva se dă drept so­ţul otiliei... Din acel moment, în­­cu­rcăturile se ţin lanţ... Emanoil Că­­lugăru săvârşeşte o serie de delicte. Acţiunea complicându-se prin sosirea adevăratului soţ al Otiliei, Emanoil . Călugăru se vede nevoit să mintă, să iscălească în fals, să piardă la jocul de cărţi banii altuia, totul culminând cu un duel. Călugăru fuge servindu-se de o maşină străină. Intre timp insă, el a fost avansat preşedinte la Tribunalul Ploieşti, unde se pomeneşte cu reclamaţiile isvorîte din propriile lui isprăvi. Iatu-l deci auto-acuzat silit să-şi aplice... legea... TEATRUL CĂRĂBUŞ TEATRUL EFORIA (VOX) B-dul Elisab­eta T.pref. 3.55 (Pi Director.­ C. TANASE Orele 3 şi orele 9 se­rra VOX... POPÜLI, VON... TANASE! Revistă în 2 acte (50 tablouri) de N. Kiriţescu C. Tănase: Meşterul Mitică, Mata­­che, Owens, Jim, Shirley Temple, Mitake, Mirondel, Al. Giugaru, Tase, Aldea, Mitache, Bran, Ghiță. N. Roman: Obsedatul, Rică, Un aler­gător, M-me Vâsmoc, Lică, Stan, Mirondonel. M. Balaban: Mefisto, Marele maes­tru, Ric, Paul Muni. I. Dine­scu: Crainic, Georgel, Gică, Greta Garbo, Costache.. I. Trestian:­ Diavolul, Năstase, Dir. general, Mister Godbye, Stanciu.­­ Puican: Un săritor, El, Tică, Al doilea amorezat. Fred Donald: Mefistolius, Fumăto­rul, Fred Astaire. Olga Solomoneanu: Mitzi, Margoton, Cupa, Jeanette MacDonald. Maud Mary: Anonima, îndrăgostita, A doua vestitoare, Visătoarea, Moly. Renee Annie: La „Passionăriţa’’, Conştiinţa, Miss Rokfort, Euxedia, Liana Mihailescu, Miţuko, Prima vestitoare, Doly, Ea, Zamfirkca, şi C. Botez, Gr. Obertaş, Stela Popes­­cu, I. Stoenoiu, Annie Şerban, Silvet­te şi Coca Grigorescu, Vivette Popes­cu, Elena Burniaz, Tanti Dinescu Marg. Gheorghiu, surorile Alex­andres­­cu, Mya Gonţescu, etc. Trio Daresco, Boris Kniaseff. Coregrafia: Bob Gray. Muzica: G. Dendrino. Direcţia de scenă: N. Kiriţescu. TEATRUL ALHAMBRA. EXCELSIOR Str. Sf. Dumitru 2. Tel. 4.12.88 Directori: N. Constantinescu şi N. Vlădoianu Orele 3 şi 9 seara UH ALHAMBIRA MELODY’ Revistă de mare montare In 50 de tablouri de N. Constantinescu şi N. Vlădoianu Sily VasiliU: Blondina, Inspiraţia Miss Mott, Puişor, Pacienta. Lulu Nicolau, M­me Alhambrescu,­ Lîsette Verea: Automobilista, în­drăgostita, O fată cu un secret Virginica Popescu: Mimy, Ginetta. Florica Demion: Muţi, Nanette. Margaretta Marian: Olandeza, Dra­­mileh. Dansatoarea. Marga şi Didona Rădulescu: Două fete mici. Mya Boxan.- Primadona, Decepţio­nata. Agnia Bogoslava: Maşa, Tania. Ileana Simon: Acrobata, Puck, Pi sicuta. G. Groner: Autobiograful. Biciclis­ TEATRUL ROXY írnia de sus O MOSTErNlRE CU CÂNTEC cu SEVILLA PASTOR CINEMA CAPITOL: UiNblNa HuXY: ORASUL PĂCATELOR cu Clark Gabie si Jeanette MacDonald ■ Blackin Norton e proprietarul unui local de noapte din San Francisco. „Paradis”. Vine Mary Blake. Fiindcă e frumoasă și știe să cânte, Blakie o angajază pe doi ani și se îndrăgostesc unul de altul din prima clipă. Jack Burley, mar­e proprietar, încân­­tat de vocea Mary-ei vrea s’o anga­­jeze pentru Operă, dar Blakie refuză să văndă contractul. In seara debutului ei la Tivoli, Blakie — pe baza contractului — vine cu un ordin să oprească reprezenta­ţia. El asistă la spectacol şi renunţă să mai provoace scandal. Se va căsă­tori cu Mary. Fericită „Privighetoarea din Colorado’’ se reîntoarce la „Para­dis". Părintele Mullin, care găseşte că Barbary Coast nu e un loc nimerit pentru o fată ca Mary, care în privin­ţa aceasta un schimb violent de cu­vinte cu Bla­kie. De faţă cu Mar­y, Blakie îşi pălmuieşte prietenul. Desamăgită, fata se Întoarce la Burley, la Operă. Deşi îl iubeşte pe Blakie, Mary s’a logodit cu Burley. La S­an Francisco are loc in fiecare an, concursul pentru cel mai bun spectacol de music-hall. Premiul ofe­rit e de 10.000 de dolari. Blakie speră să-l câştige, pentru campania electo­rală. Dar, în urma unui denunţ făcut de Burley, localul „Paradis’’ e in­chis, iar artiştii sunt arestaţi. Mary află aceasta la bal. Abia acum își dă seama că Burley vrea să îl distrugă pe Blakie. Ea cântă la concurs cântecul lui favorit, „San Francisco”, și căști­gă pentru el premiul. Dar Blackie re­fuză banii. Un cutremur puternic dărâmă zidu­­rile localului. Burley mai are timpul să fugă cu Miady. Şi Blackie a scăpat r­eatins. Aproape ,­nnebunit de groază, el porneşte în căutarea iubitei, prin străzi unde cutremurul şi focul au distrus toate casele. Printre victime e şi Burley. Două zile mai târziu, Blackie o gă­seşte pe Mary dând ajutoare răniţilor, împreună vor începe o nouă viaţă, lin tr’un nou San Francisco. CINEMA SCALA: DORMITORUL FETELOR cu Simone Simon, Herbert Marshall, Ruth Chatterton a Marii bogătaşi ai Europei au ales un pensionat din vârful Alpilor Tiro­lezi, pentru fetele lor. Herbert Mar­shall este directorul pensionatului, iar Ruth Chatterton secretara lui, este îndrăgostita de el. E primăvară. Herbert își face cursul de istorie sub pomii înfloriţi. Simone una din elevele pensionatului roman­tică vede în profesor un tânăr zeu co­­borât din Olimp. La o serbare In cinstea fetelor cari au trecut bacalaureatul. Simone invi­tă la dans pe Herbert, dar acesta o refuză autoritar. Mâhnită, Simone pleacă rătăcind prin munţi. Pe drum un pădurar, îi arată „Prăpastia îndrăgostiţilor’', lo­cul unde se sinucid dezamăgiţii sen­timentali. A doua zi, una­ din profesoare arătă lui Herbert o scrisoare de dragoste nesemnată. Comparând scrisul teme­lor, Marshall constata că Simone este vinovata. Se face o anchetă, pentru a se afla numele bărbatului căruia i-a fost adresată scrisoarea. Simone, a­­menințată cu eliminarea, destăinuește profesoarei Ruth sentimentele ei. Ruth vrea s’o mângâie iar fata a fugit in munţi. Herbert pleacă in cău­tarea ei şi o găseşte la „prăpastia în­drăgostiţilor­’, oflta să sară. Herbert vrea să se însoare cu Simo­ne. Ruth, adânc mâhnită, vrea să pă­răsească pensionatul. Aflând că Ruth, iubeşte pe Herbert, Simone renunţă la prima ei dragoste. Se va mărita cu un tânăr elegant, din lumea ei, iar Herbert cu devotata lui colaboratoare. CINEMA ARO, DOMNIŞOARA LILLI cu Francisca Gaal, Hans Jaray, Szőke Szakáll Frumoasa Lilli Wagner caută za­darnic o slujbă. Intr'o zi nimereşte la un bijutier, care nu vrea s-o angajeze. P­rocuristul firmei, nu izbuteşte să convingă un client pe punctul de a pleca. Lilli, reuşeşte să-i vândă un inel şi stăpânul prăvăliei o angajează. Seidi şi Lilli pleacă la Monte Carlo, pentru a vinde giuvaeru­ri. IAŞI nu ştie că giuvaerurie pe cari le poarta sunt false. Cele veritabile sunt la Seidl. Lilli face cunoştinţa chefliului Teddy Spott şi nu rămâne rece la a­tenţiun­e lui Seicl îl crede escroc, în schimb se încrede în Van Eyben, care e un hoţ şi căruia îi povesteşte inten­ţia lor e să vândă giuvaerurile Lifti joacă la ruletă Şi pierde toţi banii, deci îşi va vinde giuvaerurile. seicii le încredinţează directorului hotelului, cu rugămintea de a le vinde unui pasager. Teddy, care câştigase la casino cum­pără giuvaerurile, rugând pe directo­rul hotelului să, nu spună că el e cum­părătorul. In timp ce Hill e în bac, Van Eyben. Intră în cameră şi-i fură giuvaerurile. Ea îl bănueşte pe Teddy, la care gă­seşte într’adevăr caseta cu giuvaeruri. Lilli şi Seidi iau trenul spre Viena. Seidi bucuros că a vândut giuvaeru­­rile, Lili amărâtă la gândul că Teddy e un hoţ. Teddy, o urmăreşte cu ma­şina. Ajungând la graniță se lămureşte totul. Bucuroasă că Teddy nu e un hoț Lilit, nu mai respinge înflăcăratele lui declaraţii de dragoste. biNEMA m­iANON: SUBLIMA AMINTIRE cu Irénné Dunne, Robert Taylor ■ Doctorul Hudson un mare chirurg din New-York, moare simultan cu accidentul unui tânăr milionar. Bob­by Merryk, nu pierde vară, când unul din medicii spitalului l-a readus la viață pe Bobby Merrick cu ajutorul pulmotorului, în timp ce medicii care căutau puimotorul pentru a-1 salva pe d-rul Hudson nu au mai pu­tut avea la timp aparatul. In felul acesta, un mare savant a murit, iar un pierde-vară beat a fost salvat. Helen, soţia d-rului Hudson ca toa­tă lumea, la spital, îl ureşte pe Bobby Merrick, omul din cauza căruia a murit Hudson. Bobby Merrick, se îndrăgosteşte însă de Helen, fără să ştie la început cine e. Bineînţeles că ea refuză a-1 lua în seamă. Intr’o zi după multe insistenţe Bobby şi Helen se găseau pe o şosea când se întâmplă un acci­dent de automobil. Helen orbeşte. Bobby scapă neatins. Helen, oarbă face într’un parc cu­noştinţa unui tânăr, care ii povesteş­te că a studiat odată medicina, dar n’a ajuns s’o practice niciodată. E Bob căruia între timp un om curios pietrarul Randolph, i-a expus teoria fericirii, după d-rul Hudson: Să dă­ruieşti, să nu primeşti înapoi şi să nu spui nimănui c’ai făcut cuiva un bine. El întruneşte la Paris un consiliu de medici specialişti, ca să-i exami­neze ochii. Când medicii dau un ver­dict negativ, Helen e cuprinsă de disperare. Acum îi lipsește prietenul din parc, pe care îl crede departe, în timp ce ea il iubeşte. Dar Bob, se consacră cu totul Helenei. O plimbă prin tot Parisul, o face să zâmbească, o face fericită. Şi după luni de zile, îi cere mâna, nu fără a-i mărturisi că e Bob Merrick. Helen ii spune că bănuia de mult şi-l iertase. Intre timp şi-a continuat studiile la Paris şi a­­cum are ambiţia să ajungă un mare chirurg. Bob a ajuns un chirurg celebru. După şase ani, reîntors în America, o regăseşte pe Helen și o operează. Operația a reușit și pacienta își poate îmbrățişa salvatorul pentru totdeauna... Bergue, plecat cu mașina cu Jour­dan, moare într’un accident. După un an, Iréne se logodește cu Jourdan. Dar­ Robert e schimbat. A­­doratorul înfocat de odinioară a de­venit rezervat. Irene primeste o scrisoare dela for­­ta amanta a lui Robert. La ii acuza de a-1 fi omorit pe Flip de Bergue pentru a-i lua nevasta. Robert mărtu­risește ca e vinovat si fuge. Au trecut doi­e luni, Irene s'a casa­­*­tont cu .Maurice Brinon. li este deci teama de Robert. Mau­rice o torturează cu întrebările. Ca să scape, Irene ii spune ca a fost a­­manta lui Jourdan. Robert vine la hotel să vorbească cu Irene. Aflând de afirmaţiunea ei, se revoltă, o obligă să spună că a minţit şi apoi îşi mărturiseşte crima Nu l-a ucis pe Filip de Bergue. L-a lăsat să moară, deşi ar fi putut să-l salveze. Jourdan pleacă disperat, de cade din ce în ce mai mult; bea, ia stupefiante. Doi ani mai târziu în plină iarnă, vine la vila soţilor Brinon. Vrea s’o mai vadă odată pe Iréne. El înţelege că-l mai iubeşte încă şi-o imploră să fugă cu el. Va aştepta în zăpadă, răspunsul ei Dacă trage perdeaua, înseamnă că rămâne. Maurice Brinon l-a văzut in­trând. A înțeles. El oferă soției să-i redea libertatea, Iréné însă va fi mamă. Și trage perdeaua. Jourdan se împușcă în fața casei ei, in timp ce Iréné cântă la pian o melodie de leagăn, că în cursă cu avionul, prăbuşindu-se în munţi. Din ziua aceea Davis este tot mai izolat. Mai ales că Jake află că Davis a avut legături intime cu Marg, îna­inte ca aceasta să se căsătorească cu el.­­ Intr’o seară când Dawson trebuia să încerce un avion prevăzut cu un nou aparat pentru curăţat gheaţa de pe aripi, începe un viscol îngrozitor, ceea ce-l face pe Jake să dea ordin ca avionul să nu mai plece. Ftt­ră ca Dawson să observe se urcă în avionul acestuia. Prin radio, co­munică cura funcţionează curăţătoa­­rele şi ce modificări trebuie să li se facă. Apoi, începe tragedia... ghiaţa se depune tot mai mult pe aripi şi a­­vionul se prăbuşeşte, în mijlocul fur­­tunei, pe acelaş loc în care se prăbu­şise altul, cu câteva zile înainte, pieselor, filmelor şi spectacolelor capitalei din Bucureşti­ ­ul, Goldeanu, Marc Antonia Beşleagă, TIU Botez,­ Băutorul, Compozitorul. R. Rang: M-me la Marquitte, Fran­cois, Alfons. Dan Demetrescu: Gombnescu, Lu­­mânărică. N. Gărdescu: D-l Excelsior. N. Anton­iu:­ Negusul, Dentistul. Piu Mironescu: Iosca, Călătorul. H. Nicolaide: Socrate Kostamakis. $1 Magda Măgureanu, Donul Popo­vici. H. Gambertto, Gaby Antoniu, Mimi Rereanu, Annie Lazăr, Al. Gio­vani, Costel Berty, C. Dodu, C. Nă­dejde, Puiu Mirea, Oleg Danowski, Sandu Andrei, G. Morawski, Gim­el Teddy, G. Iawortki. Conducerea murcală Ion Vasil­escu. Coregrafie: S. Stomm­. Regia: N. Constantinescu. TEATRUL MAJESTIC Pasagiul Comedia Tel. No. 4.51.31 Orele 9 seara OLIMPIADA VESELIEI Revistă în 2 acte şi 36 tablouri de Puiu Maximilian, Naţi-Nati Şi Stroe şi Vasilache Otilia Lulu Savu Harambie Tătoi­u G. Chamel Ady Flfi Ilarand Bebe Lascu Romeo Lăzdrescu Eleonora Chiţu Sylvia Fulda Nae Jurubiţă Niculescu-Buzdu Sebastian Crudu Petre Pătraşcu George Timotei Geo Maican Antonie Bălneţu C. Hociung Dumitru Covaci I. Iliescu Catinca Angela Mateescu Vasilica Vulpeş Marga Hagiescu Cocoş N. Velcutescu Cristache I. Dragomirescu, Florian Roland de Jassy Mitroiu Petre Ionescu Georgescu-Băi I. Brădescu­ Regia: Sică Alexandrescu Emanoil Călugăru e judecător de instrucţie la Iaşi. Viaţa lui este con­sacrată legii şi aplicării ei, rămânând indiferent la tot ce se petrece dincolo de cabinetul de instrucţie. A pornit împotriva tuturor „delic­telor",­ femei, joc de cărţi, alcool, mn­tâmplarea îi aduce în cabinetul de Instrucţie pe Otilia Dumitrescu-Roşi­oru, venită să depună o plângere pen­tru furtul unei broşe. Stroe şi Vasilache, Nutzi Pamazi, Ma-Otilia e o femeie frumoasă, o apa­­riaica Maximilian, Annie Călin­escu­, Jeana Costa, Ninon Florescu, Hza Puski, Virginica Homanowsky, Jenny Ceauşu, Lulu Popescu, Bombonica De­­imon, Mimi Prodanovici și Iordănes­­cu-Bruno, Alex. Braun, I. Antonescu, V­­ivan, Jimmy Sinclair, Harry Holl, Balet de 21 girls sub conducerea d-nei Annie Sionti­. Conducerea muzicala Max Haim Mathias Clausen Wolfgang Clausen Egmont Clausen Bettina Clausen Ottilia Erich Klammroth Paula Clothilda Clausen Nelly Sterian Dr. Steynitz Hanefeldt immoos Geiger Wuthke Ebisch D-na Peters Inken Peters Winter Primarul Consilierul RAMPA CINEMA SELECT: TENTATli cu Marie Bell, Bervnl şi Henry Rollan ■ Avocatul Robert Jourdan și Maurice Brinon fac curte frumoasei Iréne de Bergue. Deși îl iubește pe Jourdan, deși soțul ei o înșeală, Iréne rămâne credincioasa. CINEMA SAVOY MIMI cu Douglas Fairbanks Juh. şi Gertrude Lawrence Cartierul latin al Parisului roeşte de artişti. In pensiunea Durand, Rodolphe, dramaturg; Colline, filosof; Schau­­nard, compozitor şi Marcel, pictor, impreună cu dragostea lui Musette, reprezentau talentele înăscute. Minţile lor dormitau, iar mâinile lor se odihneau!... Apare... Mimi! Prezenţa ei produce o totală transformare în Rodolphe, care animat de marea dragoste ce o are pentru Mimi, scrie o piesă, accep­tată de către comisia teatrului. Mimi îşi explică însă interesul faimoasei şi fermecătoarei D-nei Sidonie. Din câ­­­teva cuvinte asvartite de către un iu­bit părăsit, Mimi este obligată să în­ţeleagă că nu-i mai este necesară ca­rierii lui Rodolphe şi singură... fără iubirea lui Rodolphe, se îmbolnă­veşte!... Premiera piesei lui Rodolphe, o gă­seşte pe Mimi împreună cu iubitul ei, însă în momentul când cortina cade în tumultoase aplauze, cade și Mimi... ca ultima frunză de toamnă!... CINEMA EO. PALACE: FERMA MORŢII Ace Andrews şi prietenul său „Mi­cuţul’» cowboy se reîntorc în oraşul lor natal, îngrijaţi că Ace este acuzat, pe nedrept de moartea lui Buck Ro­berts, fostul proprietar al morei ferme căzută în mâinile unor răufăcători „Ferma morţii”. Ace se întoarce toc­mai pentru a-şi spăla numele de învi­nuirea care i se aduce. Buck Roberts lăsase un testament prin care soţia sa şi fiul său Dickie îşi pierd drepturile la moştenire dacă nu se mută la fermă, până în 30 de zile de la moartea lui. Luke Thomas, asasinul lui Buck Roberts, a pus stăpânire pe fermă după ce a aruncat crima pe seama lui Ace şi acum, aflând că văduva şi co­pilul lui Buck vin să-şi ia moştenirea în primire, încearcă să-i împiedice de a ajunge la fermă până când se îm­plineşte termenul. In orăşelul cel mai apropiat de fer­mă, Barbara Roberts constată că ni­meni nu vrea să o transporte până la fermă. Ace tocmai soseşte şi el şi se oferă să o conducă acolo. Banda de răufăcători nu se dă în­dărăt de la nici un mijloc pentru a-şi atinge scopul. Ace strânge o mână de prieteni şi porneşte o luptă pe viaţă şi pe moarte. Filmul se termină cu izbânda lui. Barbar­a s’a îndrăgostit de el Şi se vor căsători. CINEMA REGAL: REGELE FEMEILOR cu William Powell, Myrna Boy, Louise Rainer şi Virginia Bruce Intr’o biată baracă de moşi, într’un târguşor al Americii. Florens Ziegfeld este managerul lui Sandow, omul cel mai puternic din iunie, dar pe care nimeni nu vine să-l admire. Alături, într’o baracă simi­lară, eternul rival al lui Ziegfeld, Billings, expune pe Egyptina, volup­toasa dansatoare orientală cu forme Pline și retete cari îi fac disperarea lui Ziegfeld. Omul care a cucerit Broadway-ul cu ideile sale ii propune lui Billings o lovitură senzaţională: căsătoria Egyptinei cu Sandow. Billings refuză. Face rău. Căci a doua zi Ziegfeld are o altă idee şi de acum încolo în ba­raca lui Sandow se îngrămădeşte lume. Sandow i-a produs lui Ziegfeld 50.000 de dolari. Cu atâţia bani, un om îndrăzneţ pleacă în Europa şi complet ruinat... îl revedem la Lon­dra, in cabina celei mai celebre ar­tiste a Europei, Anna Held, pe care o face să semneze un contract garan­tat doar cu câteva splendide orchidea şi un surîs cărei nici o femeie nu i-a rezistat. Debutul Alinei Held în America este plin de peripeţii... vedeta iubită a Europei nu place yankeilor... din fericire, Ziegfeld este alături de ea... toate ziarele încep să vorbească... 100 kgr. de lapte în care se scaldă in fie­care zi, iată ce-o face pe Anna Held renumită Şi pe Ziegfeld om bogat... primul spectacol grandios se termină cu o căsătorie. In timp ce Anna Held culege laurii pe o scenă, Ziesgfeld caută triumful pe o a doua.^ montează prima din revistele celebre „Ziiegfeld Follies’’... și al doilea succes se încheie cu o nouă dragoste, Audrey. Urmează o epocă de glorie în care toate îi surâd lui Ziegfeld. Gloria, bogăţia, celebritatea, soţia şi amanta, toate sunt împreună pentru a-l răs­plăti. Dar Anna Held îl surprinde în braţele lui Audrey... Divorţează.... şi va muri câteva luni mai, târziu cu numele lui Ziegfeld pe buze. Ziegfeld între timp a cunoscut pe fermecătoarea Billie Burke. O idilă delicată se înfiripă, se prelungeşte câteva luni şi se termină printr’o a doua căsătorie. Din nou, Ziegfeld e bogat, e fericit. Cinematograful vorbitor însă îi ră­peşte toate vedetele... girl­urile, iau drumul Hollywood-ului... omul care învinsese Broadway-ul e iar sărac ca atunci când avea 18 ani. Billie Blake e lângă el. Din bijuteriile ei, adunate (Continuare în pag. următoare) 9®»©öo©»eoaa©efiee»'*se'ews'i31 CINEMA ARPA: ESCADRILA DE NOAPTE cu James Cagney şi Pat O’Brien . Pe un câmp de aviatic particular, se regăsesc mai mulţi piloţi ele război, siliţi să-şi câştige viaţa zburând.. Şeful aerodromului este Jake Lee, căsătorit cu Mary. Printre alţi prie­teni, vine şi Davis, un pilot extraor­dinar, dar pe care războiul l-a făcut să piardă măsura lucrurilor și a oa­menilor. Davis începe să facă curte unei ti­nere aviatoare, Tommy Thomas, care este logodită cu alt aviator Lawson. Pentru a rămâne cu Tommy, se pre­face bolnav și un prieten al său plea CINEMA COR3Q: CRIMA DOCTORULUI SARTORIUS cu Boris Karlov Doctorul Sartorius, un savant stabi­lit în Maroc se vede silit să-şi între­rupă experienţele, deoarece nu i se mai acordă fondurile necesare şi pleacă pe Coasta de Azur, unde un pri­eten, d-rul Bousquet, îl ajută să-şi deschidă un cabinet. Intr’o zi, doctorul primeşte vizita unei tinere doamne Ivonne Clifford, care se oferă să-i pună la dispoziţie cele 20 mii de lire. In schimb, îi cere să-l otrăvească pe soţul ei, bătrânul Sir Charles Clifford. D-rul Sartorius ii otrăveşte — el consideră câ este o jertfă pe altarul ştiinţei — dar după moarte se constată că defunctul fă­cuse un nou testament, prin care îi acordă Ivonnei un venit fix, ce ur­mează să-i fie plătit de Roger, fiul defunctului. Amândoi hotărăsc atunci să-l suprime şi pe Roger. Această nouă crimă este însă evitată, graţie sorei de caritate Eva. Dar Sartorius află de aceasta şi încearcă s’o supri­me şi pe Eva. Ea scapă insă şi soseşte tocmai la timp ca să-l împiedece pe Sartorius de-ai face lui Roger injecţia fatală. Demascat, Sartorius îşi injectează sieşi substanţa otrăvitoare. Iată tragicul sfârşit al unui savant, care îndrăznise să afirme că o viață de om nu contează, în comparație cu opera sa.

Next