Rampa, ianuarie 1937 (Anul 20, nr. 5691-5715)
1937-01-01 / nr. 5691
CINEMA CORSO, EVADATUL DIN INSULA DIAVOLULUI en Victor Jory, Florence Lice, Morman Forster ■ Steve Harrington a fost pe vremuri spion, convins de un tânăr, anume Dario să nu mai lucreze, este descoperit. Dario isbutește să fugă, iar steve e prins și condamnat El va fi deportat pentru douăzeci de ani, pe Insula diavolului. Johanna, fiica lui Steve, se stabilește în apropierea închisorii, iar Dario ajunge gardian, ca să-i poată înlesni lui Steve evadarea. In închisoare Steve se împrietenește cu Andre Dion, un tânăr francez pe care vrea să-l ia, când va evada. Peste câteva zile, ei îşi pun in aplicare planul. Dar fuga lor e descoperită. Steve e prins şi împuşcat. Dario şi André isbutesc să scape.. Andre se întâlneşte cu fiica lui Steve şi se îndrăgosteşte de ea. Dar el ştie că şi Dario o iubeşte şi de aceea nu-i mărturiseşte dragostea. Dario plănueşte să plece în Venezuela. Pe vapor află că nevinovăţia lui Andre a fost dovedită. Când vine să-i spună vestea o găseşte pe Johanna în braţele iubitului ei. Dario îl debarcă pe Andre crezând că Johanna îl va uita. ^ Dar ÎŞi dă seama că a făcut o greşală şi îi făgădueşte Johannei că 11 îi găsi pe André. André a fost pus la libertate. André și Johanna pornesc fericiți spre patrie. Dario care a fost condamnat la 5 ani închisoare le făgăduește că va fi la Paris la a cincea aniversare a căsătoriei lor. CINEMA BD. PALACE, ULTIMII MOHICANI in America, în anul 1757. Fortul William Henry e asediat de Francezi şi de Huroni, sub comanda generalului Montcalm. Alice şi Cora, fetele colonelului Munro, au venit din Albania să-şi vadă tatăl. Ele pleacă spre fort cu maiorul Heyward, care o iubeşte pe Alice. Grupul e condus de Magua, un Huron renegat. Indianul îi duce pe un drum lăturalnic. Vrea să-i dea pe mâna Huronilor. Ochi de Şoim, un colonist american, împreună cu Chingchgook şi Uncas, doi Mohicani îi salvează şi îi conduce la fort. Munro e silit să abandoneze Francezilor fortul, şi este omorât de trădătorul Magua, care răpeşte pe Alice şi pe Cora. Heyward porneşte în cântarea lor împreună cu Ochi de şoim şi Uncas. Cora, pe care Magua şi-a ales-o de nevastă, se aruncă de pe o stâncă. Uncas încercând s’o salveze, e omorît de Magua. Cu el piere ultimul Mohican. Dar Chinchgach gook răzbună moartea fiului său. Mama, piere sugrumat. Alice a fost salvată. Se va mărita cu Ochi de Șoim. CINEMA REGAL, MARIA STUART a Fredrie Marcii, Katharine Hep burn, Douglas Walton, Florence Eldrige Cărui Maria Stuart părăsi Franţa în anul 1501, îndreptăndu-se spre Scoţia, corabie ci fu atacată de piraţi angajaţi în secret de Regina Elisabeta a Angliei Dar corabia scăpă şi Mana Stuart debarcă cu bine pe tărâmul ţării ei natale. Dar la ea acasă întâmpină ostilitate din partea scoţienilor, conduşi de nobili care nu acceptau domnia ei. In fruntea lor se află vicleanul frate vitreg al Măriei Stuart, James (Ian Keith) Maria. s.o luptă câtva timp cu Bothwdl alătuii de ea. Dar furioasă de insultele ElisabetH şi, de planurile acesteia, Maria V alungă pe Bothwell de lângă dânsa şi se decide să se mărite cu nr’v' Ttarnten /Rwn’as fWt1 Abia după plecarea lui Bothwell, îşi dă seara. Maria că nu ea, ci e1 rnmh'rcn Scrj-~ menţinând linişte. NobiH, intriganţi, îl aleg pe Rizzio 1 SPECTACOLELE CAPITALEI Zilele Opera National Regina Maria Comedia | Vesel Vox Alhambra Modern Liga Culturală Şi ei au dreptul la viaţă Roxy Majestic | Joi iRevelion) Boema Muscata c. i * '""astră .jAbsenţe itwnotivaM Călugarul VeC !Ul schii OX Port!, ,os TănassMarea Dude Al-Fără cerţi Fretz Majestic Generaţia de sacrifici De ziua nevesti mi Absenţe .-»mo tivate Călugărul din vechiul schit Vox Pop Vot ^ ambra90WI fr. re compensa Şi ei au dreptul la viaţipasiuni Jocul il Maiu * H Vineri Anul Nou Faust Institut-In amurg ' Absenţe .1 .motivate Călugărul in vechiul schit n Po-VoxTânase Marea DuH Alhambra 9000 fr. recompensfi Şi ei au dreptul la viaţă r* ti •HI e Majesm Stele călătoare De ziua ne vesti mi ! Absenţe iem itivate Călugărul din vechiu schit Vox Popul i Vox Tănase Marea Dude Altambra 9000 fr. recompensă Şi ei au dreptul la viaţă Jocul pasiune♦-rele din Maiestic jj Sâmbătă Apus de soare Fin-meu, dl ministru | Absenţe nemotivate Călugărul din vechiul schit Vox Popul!, Vox Tănase Marea Ducesă de Alhambra 9000 fr. recompensă Şi ei au dreptul la viaţă Fără cerţi ir*o* 1 prp1 Majestic -Trubadurul■ Serenada (F-1 trecut De ziua ne vestiri' Absenţe nemotivate Călugărul din vechii schit Vox Popul i Vox Tănase Marea Ducesă de Alhambra 9000 IT. recompensă Şi ei au dreptul la viaţă Jocul pastimei istereledtt Mf H Duminică Hansel şi Gretel Z. păpuşilor Jucării sfărâmate De ziua nevesti-mi ! Absenţe remotivate Călugărul din vechiu schit Vox Populi, Vox Tănase Marea Ducesă de Alhambra CjaawBBaaaBWWBMgaga * 9000 fr. recompensă Şi ei au dreptul, la viaţă Fără cerţi ata Erptzvlisterele din Mansmn Pasărea măiastră Stele călătoare De ziua ne vesti-mi Absenţe nemotb’ate Călugărul un vet schit Vox Populc, Vox Tănase Marea Ducesa de Alhambra 9000 fr. re compensa Si ei au dreptul la viata ! Jocul I pasiune! Misteren Majestic ca s’o distrugă pe Maria şi îl conving pe Darnley că de favorurile lui se bucură Şi secretarul. Intriga nu reuşeşte. Maria o convinge pe Darniey s’o ajute şi pentru scurt timp domneşte iar în linişte cu ”~,hwel alături. Irtre timp lorzii trădători se înapoiază pe ascuns Şi îl asasinează pe Darnley, cotând, svonul că Bothwell i-a omorît. n Knox, duşmanul religios al Măriei convinge poporul că ai ea copiice Maria, cu uşurinţă, se lasă răpită de Bothwell la fortăreaţa acestuia şi se căsătoreşte in secret cu el- Actul acesta face ca bănuiala să intre şi între credincioşii Măriei, care o părăsesc. Bothwell, spre a salva coroana Măriei, părăseşte Scoţia, renunţând la bunurile sale. Dar imediat Maria e băgată la închisoare iar Moray rămâne regent pe lângă fiul ei James, încoronat rege. Salvată de la închisoare şi dusă în Anglia, Maria caută sprijinul promis la regina Elisabeta. Dar acolo e băgată din rov. In închisoare Şi ţinută ani de zile■ fără să comunice cu nimeni şi fără măcar s’o vadă pe regina Angliei Rolbhwell murind în Danemarca Maria e judecată complet la viaţa reginei Elsabeta Şi condamnată la moarte. In noaptea precedentă execuţiei. Marta e vizitată de Elisabeta care îi oferă viaţa dacă semnează renunţarea dreptului Stuarţilor la tronul Angliei Iar Mitrui aflând că Bothwel e mort, nu mai vrea să trăiască. In zorii zilei ea urcă cu curaj pe eşafod. CINEMA FEMINA: DOMNIŞOARA LILLI cu Francisca Gaal, Hans Jaray, Szőke, Szakáll ■ Frumoasa Lilli Wagner caută zadarnic o slujbă. Intr’o zi nimereşte la un bijutier, care nu vrea s’o angajeze, procuristul firmei, nu izbuteşte să pleca. Lilli, reuşeşte să-i vândă un Inel şi stăpânul prăvăliei o angajează convingă un client pe punctul de a Seidl şi Lilli pleacă la Monte Carlo, pentru a vinde giuvaeruri. MU nu Ştie că giuvaerurile pe care le poartă sunt false. Cele veritabile sunt la Seidl. Lilli face cunoştinţa chefliului Teddy Scott şi nu rămâne rege la atenţiunile lui Seidl îl crede escroc, în schimb se încrede în Fan Eyben, care e un hoţ şi căruia ii povesteşte intenţia lor e să vândă fivmerurle. Ulii joacă la ruletă şi pierde toţi hunii, deci îşi va vinde giuvaerurile Seidl le încredinţează directorului hotelului, cu rugămintea de a le vinde unui pasager Teddy, care câștigase la casino cumpără giuvaerurile, rugând 1 '’recirul hotelului să nu spună că el e cunpărătorul. In timp ce Lilli e în bae, Van Eyben, intră în cameră Şi-i fură nimc^uri'e Ea îl bănuește pe Teddy, la care gaseste într’adevdr caseta cu giuvaeruri Lilli şi Seidl iau trenul ■ re Viena Seidi bucuros că a vândut grile, Lili amărâtă la gândul că Teddy e un hoţ Teddy, o urmăreşte cu maşina. Ajungând la graniţă se lămureşte totul. Bucuroasă că Teddy nu e un hoţ Lilli, nu mai respinge înflăcăratete ■ DARLY : Crăciunul copiilor cu Micky Maus şi SillySimphonies, colorat. FORUM. — Oraşul păcatelor Şi Silly Simfonie. OMNIA. — Oraşul păcatelor şi trupa Titi Mihăilescu. TOMIS. Moscova—Shanghai cu Pola Negri. RAHOVA. — Oraşul păcatelor cu Clark Gabie şi Jeanette MacDonnald. CITY. — Sub două drapele şi Tânărul Conte cu Anny Ondra. MANON. — Romanţa iubire! şi Bozambo. FRANKLIN. — Micul Lord, Stan şi Bran şi Silly Simphony. VOLTA-BUZEŞTI. — Craiul pădurilor cu Warner Baxter, jurnal şi complectare. jur AMERICAN. — Oraşul păcatelor, nai şi compiectare colorată. SPLENDID. — Taras Bulba. Jurnal şi compiectare. IZBANDA. — Oraşul păcatelor cu Jeanette MacDonald şi Clark Gabie. MILANO. — Michel Strogoff cu Rudolf Woehlbruch şi Veniţi cu flota cu Fred Astaire şi Ginger Rogers. MARNA. — Macul roşu şi revistă cu Lică Rădulescu, Violeta Ionescu. DIANA. — Tavernele din San Francisco şi Ferma morţii. MODEI,. — Insula groazei şi Mesajul către Garcia. LIA. — Nu sunt vinovat şi Cucaracha şi complectări. DORY. — Măsluitorul cu Charles Boyer. Tinereţe şi Artişti. LIZEANU. — Mireasa lui Frankenstein, 2 comedii şi Trupa de reviste. ASTRA. — Mesagiul către Garcia. VOIGA. — Poteca pinului singuratic, Stan şi Bran, Omul Lup. AIDA. — Michel Strogoîf şi Fantome de vânzare. ORFEU. — Sub două drapele, Dejnici şi Banda veselă. PACHE. — Michel Strogofî şi Amiral fără voe cu Szoeke Szakai. PROGRAMUL Teatrului Naţional şi Operei Române din Cluj Vineri 1 Ianuarie 1937: Tare viciul; matineu: Bichonel. Sâmbătă 2 Ianuarie 1937: Femeia statornică. Duminică 3 Ianuarie 1937, matineu: Herodiada; seara: Regele Lear. Luni 4 Ianuarie 1937: M-me Butterfly, cu soprana Vera Mora. Marţi 5 Ianuarie 1937: Belache. Miercuri 6 Ianuarie 1937, matineu: Colierul Rajahului; seara: Tareviviciul. — Arad: Femeia statornică. Joi 7 Ianuarie 1937, matineu: Carmen; seara: Bacantele. — La Arad :Femeia statornică. Vineri 8 Ianuarie 1937: Liliacul. — La Oradea: Femeia statornică. Sâmbătă 9 Ianuarie 1937, matineul Școlar: M-me Butterfly cu soprana Vera Mora; seara: M-zelle Nitouche (premieră). — La Arad: In larg. Duminică 10 Ianuarîe 1937, m-neu: M-zelle Nitouche; seara: Voevodul ţiganilor cu soprana Vera Mora. — La Arad: In larg. Luni 11 Ianuarie 1937. Tosca. — La Timișoara: In larg. * ■XQMOX RAM 5A dlampa Sport Crăciunul, cu întreg cortegiul său de iluzii şi bucurii, a trecut. In mersul vremii, e un capitol lichidat. Omul, ca tot omul de Crăciun, şi-a întrebuinţat aceste trei zile aşa cum îi s’a părut mai bine, încercând să profite maximum de plăceri, la minimum de timp. Nu ştiu — şi prea puţin ne interesează — în ce măsură a reuşit fiecare în parte, — în ce măsură i-au satisfăcut banii cheltuiţi şi alte irosiri. Ori cât s’ar lăuda însă, la noi, stimaţii cetăţeni şi adepţi că au petrecut bine, este greu să-i credem. Căci bucuria nu a fost complectă, — bucuria nu a putut fi complectă de vreme ce a lipsit esenţialul. Oare este acela?, vă veţi fi întrebând. Purcelul ,pe varză călită? Picantele sărmăluţe? Vinul negru, vârtos? Caltaboşii? Pomul de Crăciun frumos împodobit ? Darurile lui Moş/Crăciun?... Nu!.. Nimic din toate acestea. Ceea ce ne-a lipsit — şi credem că suntem în asentimentul general — a fost: un match de football. Măcar unul, cât de mic, disputat oriunde, între oricine. Degeaba ne-a îmbiat soarele cu razele sale minunate, degeaba am avut o vreme uscată, cum şi vara am invidiat-o, degeaba zăpada ne-a ocolit ca pe nişte ciumaţi. Degeaba au fost toate acestea din moment ce nu au putut determina pe cei de două ori unsprezece tineri necesari, ca să bată mingea timp de nouăzeci minute pe o vreme ideală. O destindere necesară, o destindere a cărei lipsă s’a resimţit şi la care, cu tot bairamul Crăciunului, ne-am gândit între degustările bunătăţilor. Ne-am gândit, zicem, dar în acelaş timp am făcut şi oarecare comparaţii... „La noi şi aiurea”, titlul pus în capul acestor rânduri, justifică sensul gândurilor şi al comparaţiilor., Intr’adevăr, ca pentru a ne face în necaz, gazetele sunt pline de înştiinţări premergătoare diverselor matchuri — şi rezultatele matehurilor consumate... Unde?.. La noi?... Nu!. Aiurea!. Nicăiri nu s’a somat. Nicăiri o criză accentuată a footballului ca la noi. Matchuri internaţionale, de toată frumuseţea, s’au disputat în mai toate ţările vecine sau mai îndepărtate. Au stagnat de Crăciun diversele evenimente politice — până chiar şi „evenimentele” din Spania, — dar sportul balonului rotund a fost departe de a stagna. In acele prea fericite locuri, vacanţa Crăciunului a oferit satisfacţii şi bucurii depline. La noi însă? Cele trei zile de Crăciun ne-au purtat gândul nostalgic spre ceea ce ar fi putut fi... dar nu a fost... F.O, Fostasn Catalogul presei din România Ediţia 1937. Editura Rudolf Mosse S. A. Cu o regularitate vrednică, de laudă, marea agenţie de, publicitate „Rudolf Mosse” S. A. dă la iveală, an cu an, acest Catalog al Presei, din cuprinsul hotarelor noastre- E o publicaţie nespus de utilă nu numai pentru breslaşii scrisului, nu numai pentr toţi acei cari au o legătură cu presa, nu numai pentru toţi acei cari caută o preţioasă documentare cuprinsă în pagini dar şi pentru întreaga lume comercială şi industrială căreia acest catalog i se adresează în chip special prin materialul lui bogat, privitor la foloasele unei raţionate publicităţi efectuată în cotidiane şi publicaţiuni periodice. Dar, ceea ce avem datoria să semnalăm, cu prilejul apariţiei acestei nouă ediţii a Catalogului Presei din România, sunt excepţionalele condiţii technice ce fac din această lucrare, un model de minunată execuţie grafică şi, mai ales, nouile contribuţii sortite îmbunătăţirii. Iată de ce, în fiecare an, Catalogul presei din România pe care atât profesiunei noastre, cât şi comerţului şi industriei româneşti îl dărueşte marea noastre agenţie de publicitate Rudolf Mosse, ne înfăţişează surpriza şi constituie o podoabă a bibliotecei. Am spus, însă, că acest Catalog aduce an cu an spor de documentare. Aşa, de pildă, o statistică întocmită arată eficacitatea diferitelor genuri de reclamă. Şi, pe temeiul rezultatelor dobândite de ancheta urmărită, s’a ajuns la încheierea că anunţurile publicate în ziare reprezintă mijlocul cele mai puţin costisitor, oferind maximum de randament. Dar, Catalogul Presei din România, mai închide, în paginile lui, numeroase idei de reclamă a căror ingeniozitate uimeşte şi stăpâneşte atenţia, — idei realizate de marea agenţie de publicitate Rudolf Mosse, S. A. şi care, în acest chip, dă o strălucită dovadă de felul în care o reclamă poate fi realizată, prin chibzuirea ei, prin desăvârşirea ei în timp şi spaţiu.. Numai aceste pagini de introducere ale catalogului ar constitui pentru toţi cari văd în publicitate o vie realitate a vieţii comerciale de azi, cel mai bun manual de publicitate modernă, — un nespus de preţios îndrumător. Orânduirea ziarelor şi publicaţiunilor periodice, — pe oraşe şi în ordinea alfabetică, — e cu atât mai perfectă cu cât ea e însoţită de date administrative,„extrem de utile. Un index alfabetic închee acest Catalog al Presei pentru care editorul, — respectiv marea agenţie de publicitate Rudolf Mosse,, a depus multă osteneală ce-şi găseşte, în aceste rânduri, răsplata laudelor pe deplin meritate. trvww rv~ ~-- -««w» Ştiri scurte CHARTON ATHLETIC CLUB din prima ligă engleză, va face un turneu prin Statele Unite şi Canada, după terminarea sezonului englez de foot-ball. Charlton va pleca la 5 Mai şi se va reîntoarce la 18 Iunie după ce va fi disputat 12 matchuri. O ŢARA unde nu există nici amatorism, nici profesionism şi unde spectacolele sportive sunt gratuite este Cambodge. Supuşii împăratului fac sport pentru plăcerea suveranului lor care este un înfocat sportsman şi care pune gratuit la dispoziţia lor terenuri la tot ceea ce le trebuie pentru ca să se antreneze. Iată deci unde este paradisul sporturilor. Max Schmuelling va face un turneu de exibiţii la Baltimore la Miami De la sosirea sa la Berlin, Max Schmelling a declarat că se va înapoia în Februarie, în Statele Unite. „Greul’’ german va întreprinde un turneu de exibiţii care va începe la Baltimore şi se va termina la Miami, trecând prin patruzeci de oraşe americane. După epuizarea acestui turneu ~ nrHin Hir r- *" -v■* fwwwww mm Schmelling va lua o vacanţă de 15 zile, înainte de a se stabili la „Speculator”, unde-şi are câmpul său de antrenament. ■ Aici, la şase ore de New-York — lângă graniţa canadiană,— el se va prepara pentru match-ul pe care-l va susține cu James J. Braddock. ( MM ■»mm in WH ■) Pentru eagionatul Înmii la „mijlocie* Thil-Lou Bromnard ediţia 111-a la 15 Februarie, la Palais des Sports S’a vorbit la un moment dat, când se dedicase în întregime exibiţiilor pe carie le făcea la circul Finder, că Marcel Thil îşi va părăsi titlul de campion mondial al categoriei „mijlocie” fără ca să mai boxeuze. O ultimă ştire desminte totalmente svonul de mai sus. Jeff Dickson a lucrat cu sârguinţă întimpul Crăciunului şi a reuşit să pună de acord deoparte pe Marcel Thiel şi Alex. Tallard şi de altă parte pe Lou Brouillard. Acordul este făcut şi data matchului a fost fixată pentru 15 Februarie, la Falais des Sports. Marea sărăcie a cluburii oaghiare de toji-badi Cluburile maghiare profesioniste, cu excepţia lui Ferencváros, Újpest şi Hungaria, sunt într’o mizerie neagră. Intervalul de două luni care separă campionatul de toamnă de cel de primăvară apasă greu asupra bugetului lor, căci ele trebue să plătească jucătorii, cari ca nu nu-Turneele ,din străinătate, serveau cluburile ungureşti să plătească datoriile lor, mai produc ca înainte, căcinărul grupărilor cari vor să-şi salveze bugetul prin turnee a revenit atât de mare încât ofer ta întrece cererea. Şi cum fiecare şi-a micşorat preţul, bursele abia acoperă cheltuelile fără ca să mai lase beneficii. Pe de altă parte, calitatea jocului s a ridicat enorm în unele ţări — de exemplu în Franţa — şi acestea au mai puţine necesităţi de a face să vină echipe străine... In chipul acesta, chestia financiară este în ordinea zilei în ciuburile ungureşti; cercurile sportive apropiate lor se întreabă cu teamă ce se va întâmpla mâine— poimâine când cluburile vor fi în întregime private de resursele pe care le trăgeau din turneele lor prin străinătate? Mai mult ca oricând situaţia materială a cluburilor ungurești — minus cele trei mai sus enumerate — este disperată. omânoâ Tk t\ bULUHAUU Str Bursei, 5 — Telefon 4.41-52 Program li Decembrie — 1 Ianuarie B TRIO ROCKY TWINS AND NAYAN PEARCE Artă modernă americană ■ VELESCO ET COMP* ? ? ? a DUO MYRONS Formirabilii echilibrigti acrobaţi ■ JAZZ THE COLORADO BAND In fiecare Duminică şi Sărbători orele 5—8 Ceai Dansant cu întregul Program Artistic ------xiiln----- De pe glob REINTRAND, după reîntoarcerea sa din America, italianulileto Locatelli a învins — în 5 reprize- pe francezul Viez, prin knock-out. Matchul s’a disputat la Milano. a. IN URMA frumoasei exibiţii făcute în Luxemburg — unde a învins echipa naţională — „Austria” (Viena) a fost angajată imediat ca să participe la turneul celor trei naţiuni care se organizează, în fiecare an, în Luxemburg, în zilele de Paşte. In prima zi de Paşte „Austria” va juca cu Sport, iar a doua zi va înfrunta garnitura franceză F. C. Sochaux. -9 x * x p = Humor Dubiu Avea un corp fără păreche şi-l arăta cu dărnicie tuturor, silită de faptul că juca primul rol într’o revistă. E neîndoios, că din marele public, care o admira, s’au desprins unii, cu pretenţii mai mari, cari au trecut ram,pa. Lola are suflet bun şi se înduioşează mai cu seamă prea lesne. Dar răsplata faptelor bune nu Şi-o ia nimeni pe pământ. Una din uitările de sine, a fost binecuvântată de Dumneeu. Lola, distrată cum e dânsa, n’a băgat de seamă decât prea târziu. Şi de aceea, a fost nevoită să dispară de pe scenă, din restaurante, de la ceaiuri, cu un cuvânt, din lume. Retrasă în provincie, amărâtă, cum sunt toate fetele în asemenea împrejurări, ea aştepta delivrarea. Timpul se strecura greu Şi monoton. Nu gândea nimic, nu dorea nimic, singură cu suferinţa ei n’avea altă năzuinţă decât să se termine odată. Avea visuri urâte, deveni superstiţioasă, îşi schimbase firea, din veselă deveni tristă, nu mai putea suferi tot ce-a iubit: muzica, tutunul băutura Şi mai cu seamă bărbatul, împletea toată ziua Şi fiecare desemn ce isvora din croşetă, cuprindea un gând ce mergea îndărăt numai. Viitorul n’o preocupa, prezentul o apăsa. Mişcările neastâmpărate ale făpturii care va veni pe lume nedprită, nu-i dădeau fiorii pe care orice mamă îi simte, dimpotrivă o îndârjeau şi-i măreau ura. Adoratorii ei, căci era sincer iubită, se întrebau unde a dispărut şi de ce ? Nu le-a spus nimic, aşa că am putea zice, că le rezerva o surpriză. Nici ea nu ştia cui va reveni bucuria de a se şti tată. In ultimul timp se oprise cu gândul între Raul Sandu. Cu care din ei va semăna, al aceluia este. Se crede, că dacă doeşti un copil frumos, te gândeşti fără preget, la o persoană cu care ai vrea sa semene. Poate că aşa să fie. Ziua mult aşteptată sosi şi Lola aduse pe lume doi băeţaşi, unul blond şi unul brun, unul semăna cu Raul şi unul cu Sandu. ALCOR noul BULLETIN LINGUISTIQUE i (pe 1936), voi. IV. Laboratorii de fonetică experimentalii de pe lângă Facultatea de Litere din Bucureşti, dă la iveală un nou volum din seria celor tipărite sub auspiciile sale şi ca o contribuţie de seamă la studiul limbei noastre. „Bulletin linghistique’’, voi anul 1936, in format mare şi într’un tipar de sobră eleganţă, aduce preatigioase şi bogate colaborări. Astfel d. Iorgu Iordan, profesor la Facultatea, de Litere din Iaşi, autorul cunoscutei „Introduceri în studiul limbilor romanice” şi care publică de trei ani apreciatul Buletin al Institutului de limbă „AI. Philippide” deschide acest volum cu studiul „Cuvinte savante și cuvinte populare”. D-sa analizează aci principiile după care au fost adoptate cuvintele franceze în limba română. Urmează d-l Matei Nicolau cunoscutul latinist, apreciat în străinătate, care a ţinut un curs de limba latină la şcoala de înalte Studii din Paris. D-sa scrie despre, ,Origina formelor perifrastice verbale in limbile romanice, studiul care lămureşte o chestiune importantă din istoria verbului în limbile romanice. O contribuţie preţioasă şi interesantă aduce d. Leo Spitzer, marele romanist care profesează astăzi la Baltimore (U. S. A.) asupra formei verbale româneşti duce-vă-ţi. D. A. Graur în „Privire asupra lingvisticei Balcanice’’ prezintă o privire de sinteză, cu indicaţia problemelor ce rămân de reclvat. D-nii A. Graur şi Al. Rosettii „Asupra tratamentului lui L. dublu latin în română”, soluţionează această problemă importantă a foneticei româneşti. D. A. Graur publică „Note de etimologie românească”, obogată recoltă de timologii nouă, explicate după norme riguros ştiinţifice iar d. Al. Rrteofi . Tuapouaa Ini n naoeeanhiDf AlUUOtl l . „iAVUClVUl IUI lJ liUUlVOUllliUUre la ă în română”. Ultimul volum al „Buletinului linguistic” se încheie cu studiul d-lui D. Sandru: „Anchetă linguistică, în Bihor’’, materialuri şi texte dialectale, in transcriere fonetică și cu o serie de bogate și variate note iscălite de d-nii A. Graur și J. Byck. ASI uti» Persoana care posedă și ar fi dispusă să cedeze sau să vândă o partitură pentru piano și canto din opera de Dargomisjsky este rugată să scrie sau să se adrseze d-lui Al. Petroviei la „Rampa”