Rampa, ianuarie 1937 (Anul 20, nr. 5691-5715)

1937-01-01 / nr. 5691

CINEMA CORSO, EVADATUL DIN INSU­­LA DIAVOLULUI en Victor Jory, Florence Lice, M­­orman Forster ■ Steve Harrington a fost pe vre­muri spion, convins de un tânăr, a­­nume Dario să nu mai lucreze, este descoperit. Dario isbutește să fugă, iar steve e prins și condamnat El va fi deportat pentru douăzeci de ani, pe Insula diavolului. Johanna, fiica lui Steve, se stabileș­te în apropierea închisorii, iar Dario ajunge gardian, ca să-i poată înlesni lui Steve evadarea. In închisoare Steve se împrietenește cu Andre Dion, un tânăr francez pe care vrea să-l ia, când va evada. Peste câteva zile, ei îşi pun in apli­care planul. Dar fuga lor e descope­rită. Steve e prins şi împuşcat. Dario şi André isbutesc să scape.. Andre se întâlneşte cu fiica lui Ste­ve şi se îndrăgosteşte de ea. Dar el ştie că şi Dario o iubeşte şi de aceea nu-i mărturiseşte dragostea. Dario plănueşte să plece în Vene­zuela. Pe vapor află că nevinovăţia lui Andre a fost dovedită. Când vine să-i spună vestea o gă­seşte pe Johanna în braţele iubitului ei. Dario îl debarcă pe Andre crezând că Johanna îl va uita. ^ Dar ÎŞi dă seama că a făcut o gre­şală şi îi făgădueşte Johannei că 11 îi găsi pe André. André a fost pus la libertate. André și Johanna pornesc fericiți spre patrie. Dario care a fost condam­nat la 5 ani închisoare le făgăduește că va fi la Paris la a cincea aniver­sare a căsătoriei lor. CINEMA BD. PALACE, ULTIMII MOHICANI in America, în anul 1757. Fortul Wil­liam Henry e asediat de Francezi şi de Huroni, sub comanda generalului Montcalm. Alice şi Cora, fetele colonelului Mun­ro, au venit din Albania să-şi vadă tatăl. Ele pleacă spre fort cu maiorul Heyward, care o iubeşte pe Alice. Grupul e condus de Magua, un Hu­ron renegat. Indianul îi duce pe un drum lăturalnic. Vrea să-i dea pe mâna Huronilor. Ochi de Şoim, un colonist ameri­can, împreună cu Chingchgook şi Uncas, doi Mohicani îi salvează şi îi conduce la fort. Munro e silit să abandoneze Fran­cezilor fortul, şi este omorât de trădătorul Magua, care răpeşte pe A­­lice şi pe Cora. Heyward porneşte în cântarea lor împreună cu Ochi de şoim şi Uncas. Cora, pe care Magua şi-a ales-o de nevastă, se aruncă de pe o stâncă. Uncas încercând s’o sal­veze, e omorît de Magua. Cu el pie­re ultimul Mohican. Dar Chinchgach gook răzbună moartea fiului său. Ma­ma, piere sugrumat. Alice a fost salvată. Se va mărita cu Ochi de Șoim. CINEMA REGAL, MARIA STUART a Fredrie Marcii, Katharine Hep burn, Douglas Walton, Florence Eldrige Cărui Maria Stuart părăsi Franţa în anul 1501, îndreptăndu-se spre Sco­ţia, corabie ci fu atacată de piraţi angajaţi în secret de Regina Elisabe­­ta a Angliei Dar corabia scăpă şi Ma­na Stuart debarcă cu bine pe tărâmul ţării ei natale. Dar la ea acasă întâmpină ostilitate din­ partea scoţienilor, conduşi de no­bili care nu acceptau domnia ei. In fruntea lor se află vicleanul frate vitreg al Măriei Stuart, James (Ian Keith) Maria. s.o luptă câtva timp cu Both­­w­dl alătuii de ea. Dar furioasă de­ insultele ElisabetH şi, de planurile a­­cest­eia, Maria V alungă pe Bothwell de lângă dânsa şi se decide să se mă­rite cu­ nr­’v' Ttarnten /Rwn’as fWt1 Abia după plecarea lui Bothwell, îşi dă seara. Maria că nu ea, ci e1 rnm­h'rcn Scrj-~ menţinând linişte. NobiH, intriganţi, îl aleg pe Rizzio 1 S­PECTACOLELE CAPITALEI Zilele Opera National Regina Maria Com­edia | Vesel Vox Alhambra Modern Liga Culturală Şi ei au dreptul la viaţă Roxy Majestic | Joi iRevelion) Boema Muscata c. i * '""astră .jAbsenţe itwnotivaM Călugarul VeC !Ul schii OX Port!, ,os TănassMarea Du­­de Al-Fără cerţi Fretz Majestic Generaţia de sacrifici De ziua ne­vesti mi Absenţe .-»mo tivate Călugărul din vechiul schit Vox Pop Vot ^ ambra90WI fr. re compensa Şi ei au dreptul la viaţi­pasiuni Jocul il Maiu * H Vineri Anul Nou Faust Institut-In amurg ' Absenţe .1 .motivate Căl­ugărul in vechiul schit n Po-VoxTânase Marea Du­­H Al­hambra 9000 fr. re­compensfi Şi ei au dreptul la viaţă r* ti •HI e Majesm Stele călătoare De ziua ne vesti mi ! Absenţe iem itivate Călugărul din vechiu schit Vox Popul i Vox Tănase Marea Du­de Al­tam­bra 9000 fr. re­compensă Şi ei au dreptul la viaţă Jocul pasiune­♦-rele din Maiestic jj Sâmbătă Apus de soare Fin-meu, dl ministru | Absenţe nemotivate Călugărul din vechiul schit Vox Popul!, Vox Tănase Marea Du­cesă de Al­hambra 9000 fr. re­compensă Şi ei au dreptul la viaţă Fără cerţi ir*o* 1 prp1 Majestic -Trubadurul■ Serenada (F-1 trecut De ziua ne vesti­ri' Absenţe nemotivate Călugărul din vechii schit Vox Popul i Vox Tănase Marea Du­cesă de Al­hambra 9000 IT. re­compensă Şi ei au dreptul la viaţă Jocul pastimei istereledtt Mf H Duminică Hansel şi Gretel Z. păpuşilor Jucării sfărâm­ate De ziua ne­vesti-mi ! Absenţe re­motivate Călugărul din vechiu schit Vox Populi, Vox Tănase Marea Du­cesă de Al­hambra CjaawBBaaaBWWBMgaga * 9000 fr. re­compensă Şi ei au dreptul, la viaţă Fără cerţi at­­a Erptzvlisterele din Man­­smn Pasărea măiastră Stele călătoare De ziua ne vesti-mi Absenţe nem­otb’ate Călugărul un vet schit Vox Populc, Vox Tănase Marea Du­cesa de Al­hambra 9000 fr. re compensa Si ei au dreptul la viata ! Jocul I pasiune! Misteren Majestic ca s’o distrugă pe Maria şi îl conving pe Darnley că de favorurile lui se bu­cură Şi secretarul. Intriga nu reuşeşte. Maria o con­vinge pe Darniey s’o ajute şi pentru scurt timp domneşte iar în linişte cu ”~,hwel alături. Irtre timp lorzii trădători se înapo­iază pe ascuns Şi îl asasinează pe Darnley, cotând, svonul că Bothwell i-a omorît. n Knox, duşmanul religios al Măriei convinge poporul că ai ea c­­opiice Maria, cu uşurinţă, se lasă răpită de Bothwell la fortăreaţa acestuia şi se căsătoreşte in secret cu el- Actul acesta face ca bănuiala să intre şi între credincioşii Măriei, care o părăsesc. Bothwell, spre a salva co­roana Măriei, părăseşte Scoţia, re­nunţând la bunurile sale. Dar ime­diat Maria e băgată la închisoare iar Moray rămâne regent pe lângă fiul ei James, încoronat rege. Salvată de la închisoare şi dusă în Anglia, Maria caută sprijinul promis la regina Elisabeta. Dar acolo e bă­gată din r­ov. In închisoare Şi ţinută ani de zile■ fără să comunice cu ni­meni şi fără măcar s’o vadă pe regina Angliei Rolbhwell murind în Danem­arca Maria e judecată complet la viaţa reginei Elsabeta Şi condamnată la moarte. In noaptea precedentă execuţiei. Marta e vizitată de Elisabeta care îi oferă viaţa dacă semnează renunţarea dreptului Stuarţilor la tronul Angliei Iar Mitrui aflând că Bothwel e mort, nu mai vrea să trăiască. In zorii zilei ea urcă cu curaj pe eşafod. CINEMA FEMINA: DOMNIŞOARA LILLI cu Francisca Gaal, Hans Jaray, Szőke, Szakáll ■ Frumoasa Lilli Wagner caută za­darnic o slujbă. Intr’o zi nimereşte la un bijutier, care nu vrea s’o angajeze, procuristul firmei, nu izbuteşte să pleca. Lilli, reuşeşte să-i vândă un Inel şi stăpânul pr­ăvăliei o angajează convingă un client pe punctul de a Seidl şi Lilli pleacă la Monte Carlo, pentru a vinde giuvaeruri. MU nu Ştie că giuvaerurile pe care le poartă sunt false. Cele veritabile sunt la Seidl. Lilli face cunoştinţa chefliului Teddy Scott şi nu rămâne rege la a­tenţiunile lui Seidl îl crede escroc, în schimb se încrede în Fan Eyben, care e un hoţ şi căruia ii povesteşte inten­ţia lor e să vândă fivmerurle. Ulii joacă la ruletă şi pierde toţi hunii, deci îşi va vinde giuvaerurile Seidl le încredinţează directorului hotelului, cu rugămintea de a le vinde unui pasager Teddy, care câștigase la casino cum­pără giuvaerurile, rugând 1 '’rec­i­­rul hotelului să nu spună că el e cun­­părătorul. In timp ce Lilli e în bae, Van Eyben, intră în cameră Şi-i fură ni­mc^uri'e Ea îl bănuește pe Teddy, la care ga­seste într’adevdr caseta cu giuvaeruri Lilli şi Seidl iau trenul ■­ re Viena Seidi bucuros că a vândut g­­rile, Lili amărâtă la­ gândul că Teddy e un hoţ Teddy, o urmăreşte cu ma­şina. Ajungând la graniţă se lămureşte totul. Bucuroasă că Teddy nu e un h­oţ Lilli, nu mai respinge înflăcăra­tete ■ DARLY : Crăciunul copiilor cu Micky Maus şi Silly­­Simphonies, colorat. FORUM. — Oraşul­­ păcatelor Şi Silly Simfonie. OMNIA. — Oraşul păcatelor şi trupa Titi Mihăilescu. TOMIS.­­ Moscova—Shanghai cu Po­la Negri. RAHOVA. — Oraşul păcatelor cu Clark Gabie şi Jeanette Mac­Don­nald. CITY. — Sub două drapele şi Tânărul Conte cu Anny Ondra. MANON. — Romanţa iubire! şi Bo­­zambo. FRANKLIN. — Micul­ Lord, Stan şi Bran şi Silly Simphony. VOLTA-BUZEŞTI. — Craiul pădurilor cu Warner Baxter, jurnal şi com­­plectare. jur AMERICAN. — Oraşul păcatelor, nai şi compiectare colorată. SPLENDID. — Taras Bulba. Jurnal şi compiectare. IZBANDA. — Oraşul păcatelor cu Jea­nette MacDonald şi Clark Gabie. MILANO. — Michel Strogoff cu Ru­dolf Woehlbruch şi Veniţi cu flota cu Fred Astaire şi Ginger Rogers. MARNA. — Macul roşu şi revistă cu Lică Rădulescu, Violeta Ionescu. DIANA. — Tavernele din San Fran­cisco şi Ferma morţii. MODEI,. — Insula groazei şi Mesajul către Garcia. LIA. — Nu sunt vinovat şi Cucaracha şi complectări. DORY. — Măsluitorul cu Charles Bo­yer. Tinereţe şi Artişti. LIZEANU. — Mireasa lui Franken­stein, 2 comedii şi Trupa d­e reviste. ASTRA. — Mesagiul către Garcia. VOI­GA. — Poteca pinului singuratic, Stan şi Bran, Omul Lup. AIDA. — Michel S­trogoîf şi Fantome de vânzare. ORFEU. — Sub două drapele, Dejnici şi Banda veselă. PACHE. — Michel Strogofî şi Amiral fără voe cu Szoeke Szakai. PROGRAMUL Teatrului Naţional şi Operei Române din Cluj Vineri 1 Ianuarie 1937: Tare viciul; matineu: Bichonel.­­ Sâmbătă 2 Ianuarie­ 1937: Femeia statornică. Duminică 3 Ianuarie 1937, matineu: Herodiada; seara: Regele Lear. Luni 4 Ianuarie 1937: M-me Butter­fly, cu soprana Vera Mora. Marţi 5 Ianuarie 1937: Belache. Miercuri 6 Ianuarie 1937, matineu: Colierul Rajahului; seara: Tarevi­­viciul. — Arad: Femeia statornică. Joi 7 Ianuarie 1937, matineu: Car­men; seara: Bacantele. — La Arad :­­Femeia statornică. Vineri 8 Ianuarie 1937: Liliacul. — La Oradea: Femeia statornică. Sâmbătă 9 Ianuarie 1937, matineu­l Școlar: M-me Butterfly cu soprana Vera Mora; seara: M-zelle Nitouche (premieră). — La Arad: In larg. Duminică 10 Ianuarîe 1937, m-­neu: M-zelle Nitouche; seara: Voevo­­dul ţiganilor cu soprana Vera Mora. — La Arad: In larg. Luni 11 Ianuarie 1937. Tosca. — La Timișoara: In larg. * ■XQMOX R­A­M 5­­A dlampa Sport Crăciunul, cu întreg cortegiul său de iluzii şi bucurii, a trecut. In mersul vremii, e un capitol li­chidat. Omul, ca tot omul de Cră­ciun, şi-a întrebuinţat aceste trei zile aşa cum îi s’a părut mai bi­ne, încercând să profite maxi­mum de plăceri, la minimum de timp. Nu ştiu — şi prea puţin ne interesează — în ce măsură a reuşit fiecare în parte, — în ce măsură i-au satisfăcut banii chel­tuiţi şi alte irosiri. Ori cât s’ar lăuda însă, la noi, stimaţii cetăţeni şi adepţi că au petrecut bine, este greu să-i cre­dem. Căci bucuria nu a fost com­plectă, — bucuria nu a putut fi complectă de vreme ce a lipsit esenţialul. Oare este acela?, vă veţi fi întrebând. Purcelul ,pe varză călită? Picantele sărmălu­ţe? Vinul negru, vârtos? Calta­boşii? Pomul de Crăciun frumos împodobit ? Darurile lui Moş/Cră­ciun?... Nu!.. Nimic din toate a­­cestea. Ceea ce ne-a lipsit — şi credem că suntem în asentimen­tul general — a fost: un match de football. Măcar unul, cât de mic, disputat oriunde, între oricine. Degeaba ne-a îmbiat soarele cu razele sale minunate, degeaba am avut o vreme uscată, cum şi vara am invidiat-o, degeaba zăpada ne-a ocolit ca pe nişte ciumaţi. Degeaba au fost toate acestea din moment ce nu au putut determi­na pe cei de două ori unsprezece tineri necesari, ca să bată min­gea timp de nouăzeci minute pe o vreme ideală. O destindere ne­cesară, o destindere a cărei lipsă s’a resimţit şi la care, cu tot bai­ramul Crăciunului, ne-am gân­dit între degustările bunătăţilor. Ne-am gândit, zicem, dar în acelaş timp am făcut şi oarecare comparaţii... „La noi şi aiurea”,­­­ titlul pus în capul acestor rân­duri, justifică sensul gândurilor şi al comparaţiilor., Intr’adevăr, ca pentru a ne fa­ce în necaz, gazetele sunt pline de înştiinţări premergătoare di­verselor matchuri — şi rezultate­le matehurilor consumate... Un­de?.. La noi?... Nu!. Aiurea!. Ni­­căiri nu s’a somat. Nicăiri o cri­ză accentuată a footballului ca la noi. Matchuri internaţionale, de toată frumuseţea, s’au dispu­tat în mai toate ţările vecine sau mai îndepărtate. Au stagnat de Crăciun diversele evenimente po­litice — până chiar şi „evenimen­tele” din Spania, — dar sportul balonului rotund a fost departe de a stagna. In acele prea fericite locuri, vacanţa Crăciunului a oferit sa­tisfacţii şi bucurii depline. La noi însă? Cele trei zile de Crăciun ne-au purtat gândul nos­talgic spre ceea ce ar fi putut fi... dar nu a fost... F.­O, Fostasn Catalogul presei din România Ediţia 1937.­ Editura Rudolf Mosse S. A. Cu o regularitate vrednică, de lau­dă, marea agenţie de, publicitate „Rudolf Mosse” S. A. dă la iveală, an cu an, acest Catalog al Presei, din cuprinsul hotarelor noastre- E o publicaţie nespus de utilă nu numai pentru breslaşii scrisului, nu numai pentr toţi acei cari au o legătură cu presa, nu numai pentru toţi acei cari caută o preţioasă documentare cu­prinsă în pagini dar şi pentru în­treaga lume comercială şi industria­lă căreia acest catalog i se adresea­ză în chip special prin materialul lui bogat, privitor la foloasele unei raţionate publicităţi efectuată în co­­tidiane şi publicaţiuni periodice. Dar, ceea ce avem datoria să sem­nalăm, cu prilejul apariţiei acestei nouă ediţii a Catalogului Presei din România, sunt excepţionalele condiţii technice ce fac din această lucrare, un model de minunată execuţie gra­fică şi, mai ales, nouile contribuţii sortite îmbunătăţirii. Iată de ce, în fiecare an, Catalogul presei din Ro­mânia pe care atât profesiunei noa­stre, cât şi comerţului şi industriei româneşti îl dărueşte marea noastre agenţie de publicitate Rudolf Mosse, ne înfăţişează surpriza şi constituie o podoabă a bibliotecei. Am spus, însă, că acest Catalog a­­duce an cu an spor de documentare. Aşa, de pildă, o statistică întocmită arată eficacitatea diferitelor genuri de reclamă. Şi, pe­­ temeiul rezulta­telor dobândite de ancheta urmărită, s’a ajuns la încheierea că anunţurile publicate în ziare reprezintă mijlocul cele mai puţin costisitor, oferind maximum de randament. Dar, Catalogul Presei din România, mai închide, în paginile lui, nume­roase idei de reclamă a căror inge­niozitate uimeşte şi stăpâneşte aten­ţia, — idei realizate de marea agen­ţie de publicitate Rudolf Mosse, S. A. şi care, în acest chip, dă o stră­lucită dovadă de felul în care o re­­clamă poate fi realizată, prin chib­­zuirea ei, prin desăvârşirea ei în timp şi spaţiu.. Numai aceste pagini de introduce­re ale catalogului ar constitui pentru toţi cari văd în publicitate o vie re­alitate a vieţii comerciale de azi, cel mai bun manual de publicitate mo­dernă, — un nespus de preţios îndru­mător. Orânduirea ziarelor şi publicaţiu­­nilor periodice­, — pe oraşe şi în or­dinea alfabetică, — e cu atât mai perfectă cu cât ea e însoţită de date administrative,­„extrem de utile. Un index alfabetic închee acest Ca­talog al Presei pentru care editorul, — respectiv marea agenţie de publi­citate Rudolf Mosse,, a depus multă osteneală ce-şi găseşte, în aceste rân­duri, răsplata laudelor pe deplin me­ritate. trvww rv~ ~-- -««w» Ştiri scurte CHARTON ATHLETIC CLUB din prima ligă engleză, va face un turneu prin Statele Unite şi Canada, după terminarea sezo­nului englez de foot-ball. Charlton va pleca la 5 Mai şi se va reîntoarce la 18 Iunie du­pă ce va fi disputat 12 matchuri. O ŢARA unde nu există nici amatorism, nici profesionism şi unde spectacolele sportive sunt gratuite este Cambodge. Supuşii împăratului fac sport pentru plăcerea suveranului lor care este un înfocat sportsman şi care pune gratuit la dispoziţia lor terenuri la tot ceea ce le tre­buie pentru ca să se antreneze. Iată deci unde este paradisul sporturilor. Max Schmuelling va face un turneu de exibiţii­­ la Baltimore la Miami De la sosirea sa la Berlin, Max Schmelling a declarat că se va înapoia în Februarie, în Statele Unite. „Greul’’ german va întreprin­de un turneu de exibiţii care va începe la Baltimore şi se va ter­mina la Miami, trecând prin pa­truzeci de oraşe americane. După epuizarea acestui turneu ~ nrHin Hir r- *" -v■* fwwwww mm Schmelling va lua o vacanţă de 15 zile, înainte de a se stabili la „Speculator”, unde-şi are câmpul său de antrenament. ■ Aici, la şase ore de New-York — lângă graniţa canadiană,— el se va prepara pentru match-ul pe care-l va susține cu James J. Braddock. ( MM ■»mm in W­H ■) Pentru ea­gionatul Înmii la „mijlocie* Thil-Lou Brom­nard ediţia 111-a la 15 Febr­uarie, la Palais des Sports S’a vorbit la un moment dat, când se dedicase în întregime exibiţiilor pe carie le făcea la circul Finder, că Marcel Thil îşi va părăsi titlul de campion mon­dial al categoriei „mijlocie” fără ca să mai boxeuze. O ultimă ştire desminte total­mente svonul de mai sus. Jeff Dickson a lucrat cu sâr­­guinţă în­­timpul Crăciunului şi a reuşit să pună de acord deopar­te pe Marcel Thiel şi Alex. Tal­­lard şi de altă parte pe­ Lou Brouillard. Acordul este făcut şi data mat­chului a fost fixată pentru 15 Februarie, la Falais des Sports. Marea sărăcie a cluburii o­a­ghiare de toji-badi Cluburile maghiare profesio­niste, cu excepţia lui Ferencvá­ros, Újpest şi Hungaria, sunt în­­tr’o mizerie neagră. Intervalul de două luni care separă campionatul de toamnă de cel de primăvară apasă greu a­­supra bugetului lor, căci ele tre­­bue să plătească jucătorii, cari ca nu nu-Turneele ,din străinătate, serveau cluburile ungureşti să plătească datoriile lor, mai produc ca înainte, căci­­nărul grupărilor cari vor să-şi salveze bugetul prin turnee a revenit atât de mare încât ofer­­ ta întrece cererea. Şi cum fie­care şi-a micşorat preţul, bursele abia acoperă cheltuelile fără ca să mai lase beneficii. Pe de altă parte, calitatea jo­cului s a ridicat enorm în unele ţări — de exemplu în Franţa — şi acestea au mai puţine necesi­tăţi de a face să vină echipe stră­ine... In chipul acesta, chestia finan­ciară este în ordinea zilei în ciu­burile ungureşti; cercurile spor­tive apropiate lor se întreabă cu teamă ce se va întâmpla mâine— poimâine când cluburile vor fi în întregime private de resursele pe care le trăgeau din turneele lor prin străinătate? Mai mult ca oricând situaţia materială a cluburilor ungurești — minus cele trei mai sus enu­merate — este disperată. o­m­â­n­o­â Tk t\ bULUHAUU Str Bursei, 5 — Telefon 4.41-52 Program li Decembrie — 1 Ianuarie B TRIO ROCKY TWINS AND NAYAN PEARCE Artă modernă americană ■ VELESCO ET COMP* ? ? ? a DUO MYRONS Formirabilii echilibrigti acrobaţi ■ JAZZ THE COLORADO BAND In fiecare Duminică şi Sărbători orele 5—8 Ceai Dansant cu în­tregul Program Artistic ------xiiln-----­ De pe glob REINTRAND, după reîntoar­cerea sa din America, italianul­­ileto Locatelli a învins — în 5 reprize­­- pe francezul Viez, prin knock-out. Matchul s’a disputat la Milano. a.­ IN URMA frumoasei exibiţii făcute în Luxemburg — unde a învins echipa naţională — „Aus­tria” (Viena) a fost angajată ime­diat ca să participe la turneul ce­lor trei naţiuni care se organi­zează, în fiecare an, în Luxem­burg, în zilele de Paşte. In prima zi de Paşte „Aus­tria” va juca cu Sport, iar a doua zi va înfrunta garnitura franceză F. C. Sochaux. -9 x * x p = Humor Dubiu Avea un corp fără păreche şi-l a­­răta cu dărnicie tuturor, silită de faptul că juca primul rol într’o re­vistă. E neîndoios, că din marele public, care o admira, s’au desprins unii, cu pretenţii mai mari, cari au trecut ram,pa. Lola are suflet bun şi se înduioşea­ză mai cu seamă prea lesne. Dar răsplata faptelor bune nu Şi-o ia nimeni pe pământ. Una din uitările de sine, a­ fost bi­necuvântată de Dumneeu. Lola, distrată cum e dânsa, n’a bă­gat de seamă decât prea târziu. Şi de aceea, a fost nevoită să dispară de pe scenă, din restaurante, de la ceaiuri, cu un cuvânt, din lume. Retrasă în provincie, amărâtă, cum sunt toate fetele în asemenea împre­jurări, ea aştepta delivrarea. Timpul se strecura greu Şi monoton. Nu gân­dea nimic, nu dorea nimic, singură cu suferinţa ei n’avea altă năzuinţă decât­ să se termine odată. Avea visuri urâte, deveni supersti­ţioasă, îşi schimbase firea, din vese­lă deveni tristă, nu mai putea suferi tot ce-a iubit: muzica, tutunul bău­tura Şi mai cu seamă bărbatul, împletea toată ziua Şi fiecare de­semn ce isvora din croşetă, cuprin­dea un gând ce mergea îndărăt nu­mai. Viitorul n’o preocupa, prezentul o apăsa. Mişcările neastâmpărate ale făpturii care va veni pe lume nedp­­rită, nu-i dădeau fiorii pe care orice mamă îi simte, dimpotrivă o îndâr­jeau şi-i măreau ura. Adoratorii ei, căci era sincer iubită, se întrebau un­de a dispărut şi de ce ? Nu le-a spus nimic, aşa că am putea zice, că le rezerva o surpriză. Nici ea nu ştia cui va reveni bucu­ria de a se şti tată. In ultimul timp se oprise cu gân­dul între Raul Sandu. Cu care din ei va semăna, al aceluia este. Se crede, că d­acă doeşti un copi­l frumos, te gândeşti fără preget, la o persoană cu care ai vrea sa semene. Poate că aşa să fie. Ziua mult aşteptată sosi şi Lola a­­duse pe lume doi băeţaşi, unul blond şi unul brun, unul semăna cu Raul şi unul cu Sandu. ALCOR noul BULLETIN LINGUISTIQUE i (pe 1936), voi. IV. Laboratorii de fonetică experim­e­n­­talii de pe lângă Facultatea de Lite­re din Bucureşti, dă la iveală un nou volum din seria celor tipărite sub auspiciile­ sale şi ca o contribuţie de seamă la studiul limbei noastre. „Bulletin lingh­istique’’, voi anul 1936, in format mare şi într’un tipar de sobră eleganţă, aduce prea­­tigioase şi bogate colaborări. Astfel d. Iorgu Iordan, profesor la Facultatea, de Litere din Iaşi, autorul cunoscutei „Introduceri în­ studiul limbilor romanice” şi care publică de trei ani apreciatul Buletin al In­stitutului de­ limbă „AI. Philippi­­de” deschide acest volum cu studiul „Cuvinte savante și cuvinte populare”. D-sa analizează aci principiile după care au fost adoptate cuvintele fran­­cez­e în limba română. Urmează d-l Matei Nicolau cunos­cutul latinist, apreciat în străinătate, care a ţinut­­ un curs de limba lati­nă la şcoala de înalte Studii din Pa­ris. D-sa scrie despre, ,Origina for­melor perifrastice verbale in limbile romanice, studiul care lămureşte o chestiune importantă din istoria ver­bului în limbile romanice. O contribuţie preţioasă şi intere­santă aduce d. Leo Spitzer, marele romanist care profesează astăzi la Baltimore (U. S. A.) asupra formei verbale româneşti duce-vă-ţi. D. A. Graur în „Privire asupra lin­gvisticei Balcanice’’ prezintă o pri­vire de sinteză, cu indicaţia proble­melor ce rămân de reclvat. D-nii A. Graur şi Al. Rosettii „Asu­pra tratamentului lui L. dublu latin în română”, soluţionează această pro­blemă importantă a foneticei româ­neşti. D. A. Graur publică „Note de etimo­logie românească”, o­­bogată recoltă de timologii nouă, explicate după norme riguros ştiinţifice iar d. Al. Rrteo­fi . Tuapouaa Ini n naoeeanhiDf AlUUOtl­ l . „iAVUClVUl IUI lJ liUUlVOUllliUUre la ă în română”. Ultimul volum al „Buletinului lin­guistic” se încheie cu studiul d-lui D. Sandru: „Anchetă linguistică, în Bihor’’, materialuri şi texte dialecta­le­, in transcriere fonetică și cu o se­rie de bogate și variate note iscălite de d-nii A. Graur și J. Byck. ASI uti» Persoana care posedă și ar fi dis­pusă să cedeze sau să vândă o partitură pentru piano și canto din opera­­ de Dargomisjsky este rugată să scrie sau să se adrseze d-lui Al. Petro­viei la „Rampa”

Next